duminică, 31 ianuarie 2010

Civicii maghiari vor să citească pe limba lor

PCM a cerut ieri la şedinţa CJ ca materialele proiectelor de hotărâre să fie bilingve

Fracţiunea PCM din cadrul Consiliului Judeţean Covasna (CJ) a propus ieri în cadrul şedinţei de Consiliu ca materialele de şedinţă să fie puse la dispoziţia consilierilor bilingv, şi steagul secuiesc să fie afişat în sala de şedinţe.

Preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a afirmat, că potrivit legii 215 materialele Consiliului Judeţean trebuie primite înainte de şedinţă, în limba maternă.

„Noi asta am cerut în 2008, în iulie şi octombrie, şi de atunci nu am primit, şi acesta este un drept fundamental al omului. Solicităm ca de acum încolo să primim, este important pentru noi. Şi dacă acum avem prefect maghiar, să punem în sala de şedinţe şi steagul secuiesc”, a spus Kulcsar Terza Jozsef.

Legat de solicitarea privind traducerea materialelor de şedinţă, preşedintele CJ, Tamas Sandor, apreciază cererea ca una corectă şi a spus că se vor strădui să îi dea curs.

„De fapt, când ajungem la şedinţa CJ şi proiectele de hotărâre şi expunerile de motive sunt în două limbi, însă n-am ajuns cu munca în faza în care deja în comisie să fie primite, şedinţele sunt cu două săptămâni înainte de şedinţă şi trebuie mai multă efort ca să se traducă şi să fie bine şi tehnic corect, dar o să ne străduim, aşa este nu numai legislaţia, dar şi priorităţile noastre şi trebuie să beneficiem şi să acordăm atenţie acestei laturi”, a spus Tamas Sandor.

Ana Sidon
http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=6283

duminică, 24 ianuarie 2010

Mii de vânători străini vin în România, unde pot vâna specii protejate

Străinii se înghesuie în ţara noastră pentru o partidă de vânătoare. Aceştia cotizează anual la bugetul statului peste 100 de milioane de euro. Dar de ce aleg România? Pentru că doar aici mai este permisă vânarea unor specii protejate, iar trofeele pot trece graniţa fără niciun fel de problemă.

Anul trecut, peste 5.600 de străini au venit la vânătoare în România, mai puţin cu aproape 1.000 faţă de anul 2008. Sumele strânse la bugetului statului nu sunt de neglijat, depăşind anual 100 de milioane de euro, susţin ziariştii de la Evenimentul Zilei.

Un sejur pentru un vânător străin începe de la 1.000 de euro. Taxa include doar cazarea şi tariful de vânătoare, iar trofeele se plătesc la bucată, în funcţie de valoarea lor. O noapte de cazare în cabanele şi cantoanele de vânătoare ale Romsilva costă cam cât o cameră la un hotel de trei stele, adică 80 de euro, dar include şi trei mese pe zi.

Străinii sunt mulţumiţi şi spun că, oricum, în România taxele de vânătoare sunt mai mici. În plus, au ocazia să vâneze specii protejate în ţările lor, cum ar fi urşii, şi pot aduce trofeele acasă.

Preţul cel mai mare este plătit pentru trofee. Cel mai apreciat de vânătorii străini este ursul carpatin, care costă între 5.000 şi 7.000 de euro. De altfel, primele zece trofee din ierarhia mondială la blană de urs sunt din România. Un vânat valoros este şi capra neagră, care este cotată la aproape 3.000 de euro. Un cerb împuşcat este plătit de vânătorii străini cu peste 1.000 de euro. Cu aceeaşi ceea sumă se taxează şi un cocoş de munte.

Antena 3

http://www.antena3.ro/stiri/romania/mii-de-vanatori-straini-vin-in-romania-unde-pot-vana-specii-protejate_90248.html

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Maghiara va deveni limbă oficială în Ţinutul Secuiesc?

Comisia Permanenta a Adunarii Alesilor Locali din Tinutul Secuiesc a anuntat, vineri, convocarea unei adunari, in 12 martie, la care sa fie discutat si aprobat un proiect de hotarare privind declararea limbii maghiare drept limba oficiala in Tinutul Secuiesc.

Comisia Permanenta a Adunarii Alesilor Locali din Secuime a fost infiintata in urma adunarii organizata de PCM si CNS la Odorheiu Secuiesc in data de 5 septembrie 2009. Potrivit acestei Comisii, urmatoarea Adunare ar urma sa aiba loc pe 12 martie, la Sfantu-Gheorghe.

Invitam toti alesii locali din secuime, indiferent de aparteneta politica sau etnica, sa participe la lucrariile adunarii. Comisia Permanenta spera ca, de data aceasta, se va organiza o singura adunare. Pentru acest lucru, comisia a adresat scrisori conducatorilor formatiunilor politice care au reprezentanti in consiliile locale sau judetene din Tinutul Secuiesc, sa numeasca delegati in comisia de organizare (…) Comisia permanenta propune ca ordinea de zi sa cuprinda un proiect de hotarare privind declarea limbii maghiare ca limba oficiala in Tinutul Secuiesc”, sustine presedintele Comisiei Permanente, Farkas Csaba.

Potrivit acestuia, pana acum au raspuns favorabil invitatiei Partidul Civic Maghiar si Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania.

Reprezentantii UDMR si PCM au organizat anul trecut doua astfel de adunari ale alesilor locali din Secuime, primii la Miercurea Ciuc si ceilalti la Odorheiu Secuiesc.

La Adunarea UDMR a fost adoptata o proclamatie pentru Tinutul Secuiesc si un memorandum pentru statutul special de administratie publica si dezvoltare a Tinutului Secuiesc.

La Adunarea organizata de PCM si CNS la Odorheiu Secuiesc au fost adoptate hotarari privind organizarea de referendumuri locale, simbolurile Tinutului Secuiesc, respectiv stema, imnul, drapelul si semnul distinctiv al Tinutului Secuiesc, o hotarare privind asocierea autoritatilor publice locale la nivelul scaunelor, institutionalizarea Adunarii Alesilor Locali din Tinutul Secuiesc si o hotarare privind reprezentarea aspiratiei la autonomie a Tinutului Secuiesc in structurile Consiliului Europei si ale Uniunii Europene.

http://www.napocanews.ro/2010/01/maghiara-va-deveni-limba-oficiala-in-tinutul-secuiesc.html

joi, 21 ianuarie 2010

In urma negocierilor cu UDMR, PD-L trebuie sa-si dea oamenii afara

Liderul PSD Covasna, deputatul Horia Grama, e de parere ca PD-L a negociat lamentabil functiile de conducere la nivelul institutiilor deconcentrate din judet, fiind in situatia de a-si da oamenii afara din fruntea institutiilor care au revenit UDMR.

"PD-L e varza in judetul Covasna. (...) Nu doar ca au pierdut functia de prefect, dar au pierdut si din functiile pe care le-au avut cat au fost in alianta cu noi. Practic, vor trebui sa isi dea oamenii afara" , a declarat Horia Grama, aratand ca in vechea coalitie PD-L si PSD au avut fiecare cate 18 institutii deconcentrate, iar acum raportul este de 25 la 11 in favoarea UDMR.

Grama a remarcat si faptul ca modul in care s-au dus negocierile a fost nestatutar, deoarece acestea au fost purtate fara stiinta presedintelui PD-L Covasna, Gheorghe Baciu, care a fost pus in fata faptului implinit de catre colegii sai de partid, Georghe Scripcaru si Dan Manolachescu. "Eu nu stiu ce partid e asta. Baciu nici nu stia ca sunt negocieri, l-au anuntat dupa.

(...) Sunt in afara cadrului statutar", a declarat liderul PSD, care a mai adaugat ca rezultatul negocierilor este nu doar in defavoarea democrat-liberalilor, ci a intregii comunitati romanesti din judetul Covasna. Grama nu s-a ferit sa il acuze pe vicepresedintele PD-L, George Scripcaru ca face "mendrele" UDMR, dar si ca foloseste judetul Covasna ca pe o "supapa de refulare", pentru a satisface clientela politica brasoveana.

"Nu-mi dau seama cum vede Scripcaru interesele comunitatii romanesti din judetul Covasna cand vine si cu lejeritate da totul la UDMR. (...) Am impresia ca judetul Covasna e un fel de supapa de refulare pentru Brasov, se aude ca vor aduce un brasovean sef la Vama si un subprefect maghiar tot de la Brasov (...) Am impresia ca Scripcaru isi deconteaza datoriile, isi incheie bilantul sau obligatiile tot pe judetul Covasna", a declarat Horia Grama, conchizand ca "niciodata un partid romanesc nu a pierdut atat de mult in fata UDMR ca la aceste negocieri".

Presedintele PD-L Sfantu Gheorghe, Dan Manolachescu a replicat ca Horia Grama "aiureaza" si ca ar face bine sa-si vada de propriul partid. "Dupa ce PSD au dat livrat autonomia la pachet cu Geoana in campania electorala, acum ne da lectii despre cum trebuie sa ne intelegem cu UDMR, cu comunitatea maghiara si cum sa gestionam problemele.

Ar fi mai bine pentru domnul Grama sa vada ce se intampla in propriul partid, inclusiv in organizatia sa, ca s-ar putea sa aiba o problema mult prea mare cu proprii colegi si nu cu adversarii", a spus liderul democrat-liberal. In urma negocierilor de saptamana trecuta, UDMR si-a adjudecat 24 de institutii din totalul celor 35 luate in discutie, iar PD-L 11, raportul fiind de peste 65% in favoarea UDMR, care a impus respectarea proportiei etnice.

De asemenea, s-a convenit in institutiile in care unul dintre partide numeste directorii generali, functiile de adjuncti sa revina partenerilor. Ambele echipe s-au declarat multumite de rezultatul negocierilor, liderii UDMR mentionand ca este pentru prima data cand reusesc un asemenea scor, niciodata pana acum nereusind sa treaca de 46% in ce priveste posturile de conducere la nivelul institutiilor deconcentrate

http://www.ziare.com/sfantu-gheorghe/actual/in-urma-negocierilor-cu-udmr-pd-l-trebuie-sa-si-dea-oamenii-afara-1109177

miercuri, 20 ianuarie 2010

UDMR îşi ia tainul de la PD-L: Aeroportul Otopeni, Garda Financiară şi Editura Didactică

ÎMPĂRŢEALĂ l Delegaţiile PD-L şi UDMR s-au întâlnit, luni seara, pentru a-şi împărţi regiile şi agenţiile guvernamentale, o miză foarte importantă pentru toate partidele care s-au perindat la guvernare

Surse participante la negocierile de luni ne-au declarat că udemeriştii au avut de ales între aeroporturile "Henri Coandă" şi Băneasa, ei optând pentru primul. UDMR nu a primit niciun post de şef la agenţiile importante, din domeniul gazelor, energiei şi transporturilor, şi nici conducerea APIA (Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură), pe care o ceruseră chiar din prima rundă de negocieri.

Distribuţia agenţiilor de stat nu a fost încă bătută în cuie, urmând ca preşedinţii celor două partide, Emil Boc şi Marko Bela, să se întâlnească încă o dată. Surse din PD-L ne-au spus că este posibil să se mai modifice lista cu agenţii, în funcţie de jocurile de putere din partidul democrat-liberal.

Astfel, la conducerea Gărzii de Mediu se află Silvian Ionescu, un apropiat al trioului Vasile Blaga - Adriean Videanu - Radu Berceanu, care ar putea cere protecţia celor trei.

Dacă Silvian Ionescu îşi păstrează postul, atunci udemeriştii vor primi la schimb Fondul de Mediu, unde se află un protejat al lui Gheorghe Ştefan "Pinalti". Comisarul general al Gărzii Financiare este acum Sorin Florea.
El a fost numit comisar general în aprilie 2009, anterior deţinând funcţia de comisar general adjunct al Gărzii Financiare. Directorul general al Administraţiei Naţionale "Apele Române" este Neculai Olaru.

Garda Naţională de Mediu este condusă, din ianuarie 2009, de către de Silvian Ionescu. La conducerea "Apelor Române" se află Neculai Olaru, lider al filialei PD-L Bacău. La negocierile de luni seara s-a mai stabilit ca UDMR să primească un post de director adjunct la agenţiile şi regiile conduse de PD-L, şi invers.

http://www.gandul.info/international/udmr-isi-ia-tainul-de-la-pd-l-aeroportul-otopeni-garda-financiara-si-editura-didactica-5378833

duminică, 17 ianuarie 2010

Cultul lui Wass Albert, dusman fanatic al romanilor, este promovat in Romania de un scriitor din Budapesta

In toamna acestui an, la Sfantu Gheorghe, s-a desfasurat o serata de binefacere, in care literatul Péter Turcsány, presedintele Asociatiei Atelierul Kráter din Budapesta, a tinut o prelegere, corelata cu proiectia filmului "Despre viata si vocatia lui Wass Albert". La aceasta serata au participat, se pare, si membrii familiei scriitorului budapestan, respectiv Turcsány Torda si Turcsány Bihor. Este cunoscut ca aceasta editura din Budapesta a publicat in ultimii ani, intr-un asa-numit serial foileton, toate lucrarile scrise in America de Wass Albert, care este considerat in Romania, pe baza unor dovezi istorice, un criminal de razboi. Urmand exemplul editurii din Budapesta, Editura "Mentor" din Targu- Mures, a publicat in serie lucrarile, romanele si eseurile lui Wass Albert, ba mai mult, chiar si jurnalul sau, cu caracter de reportaj, intitulat "Jönnek" ("Vin"), in care Wass Albert, ca un entuziast adept al regimului revizionist-fascistoid din Ungaria acelor vremuri, de-a dreptul il ridica in slavi pe Miklós Horthy, care dupa Dictatul de la Viena impus de Hitler a ocupat cu "cavalerii honvezi" Nordul Transilvaniei si a permis organelor puterii sa savarseasca cele mai sangeroase atrocitati impotriva populatiei romane. Merita sa precizam si de aceasta data ca unul din actionarii Editurii "Mentor", din Targu-Mures, care a publicat astazi, in Romania, aceasta lucrare de ideologie horthysta si profund antiromaneasca, scrisa de Wass Albert, a fost pana nu demult presedintele UDMR, Béla Markó.

Aflu din editia din 31 octombrie 2009 a cotidianului "Háromszék" din Sfantu Gheorghe urmatoarele: "Wass Albert a fost nu numai scriitor si poet, ci si un maghiar demn de urmat" _ a subliniat in cadrul seratei amintite presedintele Asociatiei "Atelierul Kráter" din Budapesta, Péter Turcsány. Despre ce fel de "maghiar demn de urmat" a fost Wass Albert, oricine poate sa se convinga, daca va citi volumul rusinos "Jönnek" ("Vin"). In acest asa-zis jurnal, scris sub forma unui reportaj, Wass Albert ne apare ca un iredentist maghiar orbit de ura, un admirator al regentului Miklós Horthy, pe care il considera cel mai mare om de stat, "un mare erou" al secolului XX, care a fost decorat de Hitler cu cea mai inalta distinctie, Crucea de Fier. Ca scriitor, Wass Albert primise anumite insarcinari confidentiale din partea comandamentului armatei honvezilor care a ocupat Nord-Vestul Transilvaniei. Acum nu vreau sa amintesc dovezile pe baza carora Tribunalul Poporului din Romania l-a declarat pe Wass Albert drept criminal de razboi. Despre acest scriitor doreste Péter Turcsány sa-i convinga pe maghiarii din Transilvania, pe secuii de rand, ca este "un maghiar demn de urmat"?!

Mai mult de atat: literatul budapestan, care face agitatie in Romania si care este de fapt un dusman orbit de ura al Romaniei, sustine _ potrivit relatarii ziarului "Háromszék" ca Wass Albert "se adreseaza nu numai Transilvaniei, ci tuturor maghiarilor, iar operele sale ar putea fi pe placul si al altor natiuni"?!

Sa fim seriosi, in afara de hothystii, iredentistii si revizionistii maghiari, care ar fi natiunea care l-ar aprecia si l-ar proclama drept clasic al literaturii pe Wass Albert?! Si unde sunt acele "alte natiuni, care ar putea indragi operele sale"?!

Este o nerusinare fara margini sa afirmi in Romania astfel de lucruri despre Wass Albert! Pe baza lucrarii "Jönnek" ("Vin"), poporul roman il considera, pe buna dreptate, pe Wass Albert un dusman inrait, horthyst si fascist, al carui pacat este de neiertat. Dragi literati budapestani si colegi din Transilvania, va rog sa cititi creatia lui Wass Albert intitulata "Jönnek" ("Vin"), din care erup ura fata de poporul roman, jignirile si calomniile la adresa natiunii romane, iar toate acestea provin din atitudinea revizionista si iredentista a lui Wass Albert, care a protestat toata viata sa impotriva Marii Uniri infaptuite pe 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia.

In procesul de construire a statului de drept, cand vom ajunge in situatia in care autoritatile romane competente vor da o atentie sporita unor declaratii si manifestari propagandistice, rostite la diferite forumuri si spectacole ce au invadat viata publica, la care participa unii cetateni straini si care, in esenta lor, sunt indreptate impotriva intereselor fundamentale ale Romaniei?

Hajdu Gyõzõ
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=47243

L. Tokes: UDMR s-a schimbat în rău in de la momentul înfiinţării

Consiliul National al Maghirilor din Transilvania a transmis, sambata, un mesaj UDMR, afirmand ca Uniunea s-a schimbat profund in ultimii 20 de ani, de la momentul infiintarii, deoarece acum nu mai reprezinta toti maghiarii.

CNMT sustine ca, fata de sloganul initial al UDMR, “nu suntem la fel, dar suntem uniti”, dezvoltarea Uniunii din ultimii 20 de ani arata altceva.

“Uniunea primitoare, care apreciaza diversitatea politica, cea care este capabila sa integreze idei si pareri diferite, care lupta in mod unitar pentru scopurile comune apartine demult trecutului. Politica maghiara de reprezentare unitara s-a destramat, iar ruinele ei sunt acoperite silentios de aniversare si de propaganda egoista. Tatii fondatori s-au imprastiat, fiecare in directie diferita.

Cei mai descurcarerti dintre ei au facut-o sub numele vechi, cu continut nou, iar altii sub alt nume, dar cu scopurile vechi, insa marea majoritate a lor s-au dat la o parte sau au fost dati la o parte”, se arata in scrisoarea adresata UDMR si semnata de presedintele CNMT, europarlamentarul Tokes Laszlo (foto) si de presedintele executiv al Consiliului, Toro T. Tibor.

CNMT atrage atentia ca, in momentul de fata, UDMR este doar una din multele formatiuni maghiare din Transilvania care isi pastreaza monopolul reprezentarii in Parlament, dar pe planul reprezentarii la nivelul administratiei locale sunt nevoiti sa imparta functiile cu altii.

In finalul mesajului, CNMT face apel la unitate in randul politicii maghiare, pentru ca interesele maghiarilor din Romania sunt “de cele mai multe ori, in dauna interesului national al majoritatii”, motiv pentru care e nevoie de participare cu eforturi comune la realizarea lor.

Tokes Laszlo si tatal lui Toro T. Tibor, Toro Tibor, sunt programati pentru a primi plachete aniversare din partea UDMR, in calitatea lor de membrii fondatori ai Uniunii, in cadrul ceremoniei programata la Cluj-Napoca, la Opera Maghiara. Niciunul din ei nu a confirmat prezenta la eveniment.

http://www.napocanews.ro/2010/01/l-tokes-udmr-s-a-schimbat-in-rau-in-de-la-momentul-infiintarii.html

vineri, 15 ianuarie 2010

Pentru Institutul condus de H.R. Patapievici, buget mai mare cu peste trei milioane de euro decat in 2009

Parlamentarii au adoptat joi bugetul Institutului Cultural Roman in forma propusa de Guvern, fara amendamentul votat in comisiile de buget care prevedea reducerea cu 30% a sumei stabilite de Executiv pentru institutie in 2010, informeaza NewsIn.

Singurul amendament admis a fost unul care trecuse de comisiile de buget-finante si care stabilea transferarea din bugetul ICR a unor sume de cheltuieli prevazute la articolul "calamitati" la capitolul "actiuni cu caracter stiintific si social-cultural".
Parlamentarii din comisiile reunite de buget-finante adoptasera sambata un amendament al senatorului PNL Dan Radu Rusanu si al deputatului UDMR Petru Lakatos prin care bugetul Institutului Cultural Roman (ICR) a fost redus cu 30%, la 38,5 milioane lei, similar celui din 2009.

Proiectul de buget trimis de Guvern prevedea ca bugetul ICR sa fie de 55 milioane lei, insa, in urma votului din cele doua comisii, acesta a fost redus la un nivel similar celui din 2009. Conform executiei preliminate, bugetul institutiei a fost anul trecut de 38,482 milioane lei.
Presedintele ICR, Horia Roman Patapievici, a contestat decizia argumentand ca reducerea bugetului duce la o prezenta mai redusa a Romaniei in Europa pe plan cultural. "Am cerut un buget care sa tina seama de prezenta noastra in strainatate si care sa tina seama ca ICR e presedintele EUNIC (European Union National Institutes for Culture, n.r.) in 2010, asa cum a fost sprijinit Sibiul in 2007 cand a fost capitala culturii. Asta se stabilise cu Ministerul Finantelor Publice (MFP). Ceea ce tocmai s-a decis este o prezenta mai mica cu 30% a culturii romane in strainatate", a comentat Patapievici.
El a adaugat ca suma era destinata in principal deschiderii unor noi institute, dar si consolidarii programelor ICR.

http://www.ziua.ro/news.php?data=2010-01-15&id=49064

joi, 14 ianuarie 2010

De ce românii consideră Rusia "duşmanul nr.1", iar Republica Moldova teritoriu românesc?

România a reuşit să îşi facă loc la prăjitura europeană, livrând în mod regulat muncitori pentru ţările bogate ale Occidentului, în timp ce Bucureştiul este un "adevărat diamant plin de noroi", aşa începe publicaţia rusă Komsomolskaia Pravda, citată de Agerpres, un amplu material dedicat fostei ţări sovietice.

Jurnalista Daria Aslamova, corespondentă a publicaţiei ruse Komsomolskaia Pravda, s-a întâlnit la Bucureşti cu mai mulţi oameni politici şi jurnalişti români, între care Corneliu Vadim Tudor, Mircea Druc şi Iulian Chifu, dar şi cu "români obişnuiţi", în încercarea de a afla "în ce mod fostele republici din lagărul socialist s-au transformat în avanposturi ale NATO şi în promotoare ale democraţiei spre Est" şi mai ales "de ce românii consideră Rusia duşmanul nr.1, iar Republica Moldova teritoriul lor".

În viziunea jurnaistei, România este o ţară cu o întindere mare şi cu o populaţie de circa 22 de milioane, care în 2007 a reuşit "să-şi facă loc la prăjitura europeană, iar de atunci livrează în mod regulat muncitori pentru ţările bogate din Occident". Capitala României, Bucureşti, este descris ca un ''adevărat diamant plin de noroi". "Impunătoare clădiri baroce şi capodopere pe moarte ale arhitecturii se pot învecina cu gropi în asfalt şi tarabe în spatele cărora ţigănci cu gura mare, îmbrăcate strident, fac comerţ cu ciorapi şi periuţe de dinţi".

Românii beau vodcă autohtonă cu denumiri masochiste iar istoricii sunt nişte "chelneri şmecheri"

Ziarista spune că deşi românii sunt, la fel ca ruşii, un popor ortodox, nu s-a ajuns la stabilirea unor bune relaţii între cele două naţiuni. Motivul ar fi cele 30 de ocupaţii ruseşti asupra României pe care istorici le enumără precum nişte "chelner şmecher", punând la socoteală şi data când trupele ruseşti au traversat rapid teritoriul României, ca să se bată cu turcii pentru libertatea "fraţilor lor ortodocşi români şi bulgari".

Aslamova subliniază că, astăzi, România bea vodcă autohtonă cu denumiri masochiste - "Stalinskaia", "Stalingrad" - şi citeşte în presa locală liberală poveşti de groază despre Imperiul Rus al Întunericului, ţară a dictatorilor, bandiţilor şi oligarhilor.

Generaţia Soros, un "orgoliu îmbrăcat în forme ale moralei

Autoarea vorbeşte şi despre "generaţia (George) Soros", care ar fi prezentă în toată Europa de Est, inclusiv în România, şi care se comportă exact la fel: "engleza lor - impecabilă; raţionamentul lor - şablonard şi fără drept de apel; cenzura lor - 'corectitudinea politică'; în privirea lor - flacăra rugurilor inchiziţiei liberale".

"Băieţii lui Soros", preocupaţi de problemele democraţiei şi de responsabilitatea Americii pentru recroirea lumii, sunt promotori fideli ai "victoriei luminii Occidentului asupra întunericului din Est", suferind de "cea mai grea boală caracteristică politicienilor: orgoliu îmbrăcat în forme ale Moralei". "Ei au intenţia fermă de a face bine nu vecinului de pe palier, ci întregii omeniri, indiferent dacă omenirea vrea sau nu acest lucru", mai spune ea.

Jurnalista mai scrie că "Soros şi-a pus Europa de Est în buzunar în doar zece ani de zile". Daria Aslamova îl prezintă pe politologul român Iulian Chifu ca fiind un reprezentant al modului de gândire al "generaţiei Soros". "Scopul nostru este de a obţine pentru Republica Moldova acelaşi nivel de prosperitate şi de securitate care există în România", a declarat Chifu, ferm convins că "standardele de viaţă ale românilor sunt cu mult mai ridicate decât în Rusia", comentează Aslamova.

Ziarista notează că Pactul Molotov-Ribbentrop, pe care "din motive morale, preşedintele Traian Băsescu nu îl va putea semna niciodată", constituie pentru politicienii români o excelentă modalitate de a se eschiva". "Pe de o parte, ei se jură că respectă suveranitatea şi graniţele Republicii Moldova, pe de altă parte refuză cu tărie semnarea acordului privind graniţele, pe motiv că acest lucru ar fi 'amoral'", subliniază jurnalista rusă.

Ajutorul pe care România l-a dat Ucrainei a costat Kievul Insula Şerpilor

Dorinţa arzătoare a Ucrainei de a deveni membră a NATO a costat această ţară Insula Şerpilor, subliniază jurnalista rusă. "România şi-a oferit cu dărnicie serviciile de 'avocat al Ucrainei la Bruxelles'. În timp ce Administraţia (preşedintelui Viktor) Iuşcenko ţipa despre pericolul rus şi încercările Rusiei de a pune mâna pe Crimeea, România a dat în judecată Ucraina la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, pe marginea delimitării platoului continental al Insulei Şerpilor".

Mai mult decât atât, jurnalista consideră că "Ucraina nu este un proiect finalizat pentru România" şi că pretenţiile teritoriale ale statului român nu se vor rezuma la platoul continental al Mării Negre, bogat în petrol şi gaz. ''Proiectul portocaliu din Ucraina a fost frânat, deoarece în timpul întrevederii din iulie dintre (preşedintele rus Dmitri) Medvedev şi (cel american, Barack) Obama au fost stabilite noi reguli ale jocului: Occidentul nu se bagă în Ucraina, iar în schimb primeşte Republica Moldova. Însă, dacă în pofida acestei înţelegeri Occidentul va continua să-şi amplifice prezenţa în Ucraina, Rusia va contribui la dezintegrarea acesteia din urmă", atenţionează consultantul politic Mircea Popa.

Daria Aslamova este de părere că atât Polonia, cât şi România, aşteaptă cu nerăbdare destrămarea Ucrainei, visând la rolul de lider regional şi la crearea propriilor mici imperii. Ea atrage atenţia că destrămarea Ucrainei ar putea fi una sângeroasă.

Românii vor să înghită tot

În ceea ce priveşte crearea României Mari, jurnalista spune că nu se ştie dacă moldovenii înşişi doresc să devină parte a acesteia. În opinia politologului român Dan Dungaciu, "dacă unirea va avea loc, atunci (ea va fi) nu cu inima, ci cu mintea". El afirmă că "peste cinci ani, Moldova va fi mai tentată de România, decât Transnistria de Moldova".

Referitor la Transnistria, politicieni şi jurnalişti români vorbesc adesea despre "greşeala istorică" comisă la adresa regiunii: acest teritoriu nu a ţinut niciodată de Basarabia şi nu poate fi parte a Moldovei. Cu toate acestea, subliniază jurnalista rusă, atunci când românii sunt întrebaţi direct dacă "în cazul unirii Moldovei cu România, Transnistria ar putea deveni independentă", răspunsul este unul categoric: "Nu! Moldova se va uni cu România doar împreună cu Transnistria, adică în graniţele recunoscute de ONU!". Adică, comentează Aslamova, românii vor să înghită totul: şi Moldova, şi Transnistria. De altfel, după cum i-au explicat jurnalistei alţi "interlocutori români avizaţi", Transnistria nici nu preocupă România, ci este văzută doar ca monedă de schimb în relaţia cu Ucraina: regiunea transnistreană în locul Bucovinei de Nord.

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/De_ce_romanii_considera_Rusia_-dusmanul_nr-1-iar_Republica_Moldova_teritoriu_romanesc_0_189581306.html

UDMR serbează 20 de ani de la înfiinţare la Cluj-Napoca

Peste 700 de invitaţi din ţară şi străinătate sunt aşteptaţi, sâmbătă, la Opera Maghiară din Cluj-Napoca, la spectacolul de gală organizat de UDMR cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea formaţiunii.

Peste 700 de invitaţi, la spectacolul de aniversare a 20 de ani de la înfiinţarea UDMR.

Vicepreşedintele executiv al UDMR, Kovacs Peter, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că au fost transmise peste 700 de invitaţii atât unor personalităţi maghiare din România, cât şi din Ungaria.

“Sunt invitate peste 700 de persoane, fondatori ai UDMR, lideri ai UDMR din judeţe, ai organizaţiilor civice, demnitari şi parlamentari, dar şi episcopii bisericilor tradiţionale maghiare. Am transmis invitaţii şi pentru liderii partidelor parlamentare din Ungaria, dar şi pentru cei ai formaţiunilor politice maghiare din ţările Bazinului Carpatic, unde trăieşte o importantă populaţie maghiară”, a spus Kovacs.

Potrivit acestuia, cu această ocazie vor fi înmânate 200 de distincţii aniversare unor personalităţi ale comunităţii maghiare din România.

În cadrul manifestării vor fi lansate volumul “UDMR la 20 de ani” şi un album fotografic intitulat “Ani şi imagini”, care prezintă în aproape 700 de fotografii istoria UDMR de la înfiinţare şi până în prezent.

http://www.napocanews.ro/2010/01/udmr-serbeaza-20-de-ani-de-la-infiintare-la-cluj-napoca.html

miercuri, 13 ianuarie 2010

Recrutări în Garda Maghiară: jurăminte sfinte şi bocanci negri

Recruţii organizaţiei trebuie să semneze un act prin care se obligă să nu divulge secretele interne. „Adevărul” publică azi a doua parte a materialului despre înfiinţarea în România a unei ramuri a organizaţiei extremiste Garda Maghiară, interzisă deja în Ungaria.

După o perioadă de monitorizare discretă, persoanele recrutate de Garda Maghiară - Plutonul Secuiesc sunt testate, iar după instrucţie depun jurământul pe sfânta coroană ungară.

Încorporările în Plutonul secuiesc ( subunitate a Gărzii Maghiare, ce aparţine de batalionul „Wass Albert", de la Gyor- Ungaria) sunt făcute de către ofiţerul recrutor Csibi Barna (30 de ani). El a fost instruit de către superiorii din Ungaria, iar activitatea de recrutare se face după anumite tipare.

Adeziunea

Orice potenţial nou membru este în prealabil monitorizat o anumită perioadă de timp. De asemenea, se culeg informaţii despre persoana vizată, astfel încât profilul acesteia să corespundă activităţiii şi obiectivelor Gărzii.

După depăşirea acestor etape, candidatul trebuie să completeze mai multe chestionare. Cel de adeziune conţine două capitole cu întrebări-capcană, dar şi cu întrebări prin care se urmăreşte obţinerea unor informaţii esenţiale:

Vrei să devii gardist? La acest capitol, candidatul trebuie să răspundă unor întrebări de genul: „ Dispui de bocanci negri, pantaloni de instrucţie, cămaşă albă, vestă şi şapcă?"

Vrei să devii simpatizant? Acest capitol cuprinde o altă serie de întrebări: „Ai făcut armata?", „Dacă da, ce grad şi la ce armă?", „ Ai instruit şi pe alţii?". Cel care vrea să devină „simpatizant" mai trebuie să menţioneze dacă practică „sporturi speciale" sau dacă ar fi dispus să-şi rişte viaţa în contextul în care, „într-un cadru constituţional, ar fi nevoie de militari".

Nu se precizează dacă este vorba de „cadru constituţional" maghiar sau român. Una dintre ultimele întrebări este următoarea: „Pe ce plan poate Garda Maghiară şi naţiunea să conteze pe dumneavoastră şi pe ce plan doriţi să vă desfăşuraţi activitatea alături de noi?" Ultimul angajament din chestionar este următorul: „Iau cunoştinţă că încălcarea prezentei adeziuni duce la excluderea mea imediată din Garda Maghiară".

Antrenamentele

Deşi asociaţia ce urmează a fi înfiinţată, „Garda Maghiară - Plutonul Secuiesc", îşi declară obiectivele civice şi culturale, membrii Gărzii Maghiare recunosc faptul că principalul scop este autonomia, confundată de multe ori cu independenţa. O celulă a Plutonului Secuiesc, formată din şase membri, este frecvent semnalată făcând antrenamente de luptă atât în oraş, în spatele Liceului „Gabor Aron", cât şi în munţi, la Valea Uzului, în condiţii extreme.

Instructor este un anume Arpad Magyarosy, din Sovata. Tot la Valea Uzului, unde se află un cimitir al soldaţilor căzuţi în Primul Război mondial (români, maghiari, germani), în luna august a fiecărui an au loc comemorări la care participă inclusiv militari unguri.

În zonele greu accesibile ale Văii Uzului, pe Vârful Mădăraş (1.801 metri), membrii Gărzii Maghiare îşi desfăşoară antrenamentele, cele mai dure fiind cele din perioada iernii. Ei îşi marchează locurile „plantând" cruci apostolice (dublu barate) cu însemnele organizaţiei şi cu hărţi ale Ungariei mari, deşi public încearcă să convingă delimitarea lor de aspiraţiile revizioniste.

Antrenamentele „speciale" sunt justificate de Csibi Barna, iniţiatorul şi recrutorul organizaţiei, prin necesitatea de a avea membri pregătiţi pentru orice situaţie.

„Însă, degeaba un aspirant este cel mai tare din parcare dacă noi nu ştim că putem conta pe el. Nu este recrutat în funcţie de aptitudini, ci de modul în care răspunde întrebărilor din chestionarul de adeziune", spune ofiţerul de recrutare. Nu recunoaşte caracterul paramilitar al antrenamentelor efectuate. „Deocamdată nu ne pregătim astfel", susţine „ofiţerul" recrutor.

Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Printre alte reconfigurări de frontiere, s-a semnat şi revenierea Transilvaniei şi a părţii răsăritene a Banatului la România.

Nu e limbă mai frumoasă ca cea runic secuiască
Anunţ pentru recrutarea de noi membri
Numeroşi reprezentanţi ai autorităţilor locale susţin, din convingere sau din interes politic, chiar şi unele demersuri exotice ale organizaţiilor extremiste. Una dintre aceste iniţiative aparţine Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate (HVIM), care a propus Consiliului Local Miercurea Ciuc ca la intrările în localităţi să fie amplasate indicatoare în limba „runic secuiască".

Iniţiativa a fost aprobată şi pusă în aplicare prin Hotărârea Consiliului Local nr. 101 din 26 iunie 2009.

Decizia a fost atacată în instanţă de Prefectura Harghita, procesul fiind pe rol. Indicatoarele runic secuieşti sun instalate cu bani de la bugetul local, hotărârea fiind motivată prin aceea că „secuii au folosit alfabet cu semne asemănătoare celor din alfabetele runice înainte de a adopta alfabetul latin sub influenţa Bisericii Catolice".

Fraternizarea cu alte organizaţii similare

Excelentele relaţii din ultimii ani dintre Bucureşti şi Budapesta contribuie în mare măsură la prevenirea unor acţiuni în forţă a organizaţiilor extremiste.

În Transilvania şi cu precădere în judeţele locuite de secui (Mureş, Harghita şi Covasna), în afara Gărzii Maghiare activează alte două organizaţii revizioniste, care atrag atenţia prin virulenţa cu care militează pentru refacerea Ungariei mari. Este vorba HVIM („Mişcarea Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate") şi de EMI (Tinerii Maghiari din Transilvania).

Tinerii Maghiari din cele 64 de Comitate- HVIM

„Mişcarea Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate" este o organizaţie considerată periculoasă prin scopurile propuse şi radicalismul cu care militează pentru anularea Tratatului de la Trianon şi, implicit, pentru refacerea Ungariei mari, care era împărţită administrativ în 64 de comitate.

Liderul asociaţiei, cu sediul la Budapesta, este un anume Laszlo Toroczkay, care a avut interdicţii de intrare în România, Slovacia şi Canada. Este originar din România şi are o soră căsătorită cu un irlandez al cărui tată a făcut parte din IRA. Toroczkay susţine că şi-a făcut ucenicia sub îndrumarea socrului surorii sale.

Anul trecut a avut o campanie de recrutări în România, centrul filialei din ţara noastră fiind la Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita. Alături de Garda Maghiară şi EMI, reprezentanţii HVIM sunt invitaţi tradiţionali la taberele anuale organizate în luna august, cu ocazia comemorării soldaţilor maghiari căzuţi în cele două războaie mondiale.

Este un bun prilej pentru discursuri şi manifestări revizioniste, dar şi de demonstraţii de lupte specifice trupelor speciale. Liderii HVIM România sunt Waum Petre Marius (29 de ani), de profesie ospătar, actualmente şomer, şi Szocs Csongor (20 de ani), student la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc.

Tinerii Maghiari din Transilvania- EMI

Organizaţia „Tinerii Maghiari din Transilvania" (EMI) militează pentru anularea Tratatului de la Trianon, scop pentru care organizează anual, în luna august, tabere la Gheorgheni, judeţul Harghita, unde sunt invitaţi şi lideri şi membri ai Gărzii Maghiare din Ungaria şi România.

La aceste tabere participă politicieni şi lideri de opinie de extrema dreaptă din Ungaria, cu discursuri instigatoare la adresa statului naţional-unitar român. În tabără se afişează steaguri ale Ungariei mari şi se vând insigne revizioniste.

Printre participanţii tradiţionali se regăsesc Vona Gabor- liderul şi fondatorul Gărzii Maghiare şi al partidului extremist Jobbik, Laszlo Tokes, Wass Endre, fiul criminalului de război Wass Albert, şi avocata austriacă Eva Maria Barki.

Cea din urmă a avut de două ori interdicţie de a intra în România, în 1994 şi 1998, din cauza instigărilor sale la acţiuni împotriva statului român. Organizaţia EMI din România este o filială a Tineretului Maghiar Unit (tot EMI), din Ungaria. Liderul filialei EMI din Miercurea Ciuc este un liceean, Şorban Attila Orş , în vârstă de 17 ani.

Întruniri clandestine

Sub acoperirea unor manifestări culturale sau comemorative, liderii organizaţiilor extremiste, precum Garda Maghiară, Tineretul Maghiar din Transilvania (EMI) şi Tineretul Maghiar din cele 64 de Comitate (HVIM) se întâlnesc în România pentru consfătuiri de taină.

O astfel de întrunire a avut loc la 23 octombrie 2009, în Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita. Pretextul: o manifestare în cinstea eroilor Revoluţiei din Ungaria, din 1956.

La manifestare au participat 100 de persoane, din România şi din Ungaria, prilej cu care s-au afişat steaguri ale Ungariei mari şi pancarte cu lozinci precum: „Dreptate pentru Ungaria", „Aici, eu nu sunt turist, sunt acasă" sau „Dreptate pentru ţinutul secuiesc".

Acţiunea s-a derulat în subsolul restaurantului Gonduzo, unul dintre oaspeţii de seamă fiind Lipusz Zsolt, membru al partidului extremist ungar Jobbik. Pentru cazarea cetăţenilor unguri a fost închiriată o pensiune pe numele unui localnic.

"Noi aparţinem de Batalionul Wass Albert, din Ungaria. După testări, comandantul batalionului din Ungaria decide ce grad şi ce funcţie i se acordă fiecăruia."
Nandor Kerestes
ofiţer de presă al Plutonului secuiesc

"Majoritatea celor care se orientează către astfel de organizaţii nu sunt bine integraţi în societate. Aderarea la astfel de organizaţii rezidă din căutarea identităţii şi din dorinţa de a aparţine unui grup."
Hanibal Dumitraşcu
psiholog

„Inadaptaţi social"

Psihologul Hanibal Dumitraşcu a creionat un profil al celor care se înrolează în organizaţii precum Garda Maghiară.

„Majoritatea celor care se orientează către astfel de organizaţii nu sunt bine integrati în societate. După terminarea studiilor nu şi-au găsit o poziţie socială satisfăcătoare, astfel că apar tot felul de frustrări. Aderarea la astfel de organizaţii rezidă din căutarea identităţii şi din dorinţa de a aparţine unui grup. Evident, majoritatea consideră că grupul la care aderă este unul elitist. Un alt factor care poate determina astfel de înrolări este comunicarea cu societatea, un proces în care pot apărea tot felul de blocaje: instituţionale, de ordin mental sau cultural. Dacă vorbim de persoane care au depăşit perioada adolescenţei, în mod cert este vorba de persoane neintegrate social. Sunt cei care încearcă să-şi depăşească eşecul", explică psihologul Hanibal Dumitraşcu.

Sociologul Dumitru Borţun, profesor la SNSPA, susţine că înrolarea în astfel de organizaţii „eroice" reprezintă o „pseudosoluţie", care presupune „eşuarea individului într-o falsă formă de emancipare: el cade în capcana pseudo-gândirii".

Şi adaugă: „Adevărul lugubru care stă în spatele acestor discursuri este că oamenii ăştia au ajuns la «conformitatea de automat». În loc să se umanizeze, ei s-au dezumanizat. În loc să se emancipeze, s-au alienat. Din păcate, ei continuă să-şi imagineze că militează pentru... emanciparea secuilor".

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Recrutari_in_Garda_Maghiara-_juraminte_sfinte_si_bocanci_negri_0_188381743.html

marți, 12 ianuarie 2010

Garda Maghiară are cuib în secuime

Garda Maghiară îşi transferă activitatea în România sub denumirea de Plutonul Secuiesc. Prima subunitate din România a Gărzii Maghiare, subordonată Batalionului „Wass Albert“ din Gyor-Ungaria, s-a înfiinţat la Miercurea Ciuc, judeţul Harghita.

Misterioşi, mistici, cu aer combatant, o mână de tineri secui se antrenează în locuri ascunse, se întâlnesc „clandestin" în subsoluri de cârciumi sau pe vârfuri de munte, afişează steaguri roş-alb-verzi şi lozinci revizioniste.

Au uniforme, grade, funcţii, organizare şi instrucţii după tipar militar. Liderii grupării din România susţin că aşa se pregătesc pentru sprijinirea secuilor în caz de necesitate. Sunt cei din Garda Maghiară.

Plutonul secuiesc

Garda Maghiară - Plutonul Secuiesc. Este falanga din România a organizaţiei paramilitare din Ungaria. Plutonul secuiesc este încadrat în Batalionul „Wass Albert", cu comandamentul la Gyor, Ungaria. Pentru că organizaţia a fost scoasă în ilegalitate în ţara vecină, activitatea gărzii este transferată în Transilvania. Cel mai propice loc este zona locuită de secui.

În Harghita, câţiva tineri mai exaltaţi au făcut demersuri, încă din 2007, pe lângă liderii Gărzii Maghiare pentru a înfiinţa în România o subunitate. Liderul grupului care făcea demersurile este Csibi Barna (30 de ani), din Miercurea Ciuc. Este funcţionar public în cadrul Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Harghita.

În 2007 nu a primit decât promisiuni de la liderii din Ungaria. După ce organizaţia-mamă din Budapesta a fost scoasă în ilegalitate, sprijinul a devenit din ce în ce mai consistent, cei din grupul lui Csibi Barna fiind pionii care continuă, în România, activitatea Gărzii Maghiare din Ungaria.

Barna: „Eu sunt doar ofiţerul de recrutare"

Csibi Barna, tânărul care este folosit ca promotor al Gărzii Maghiare în Transilvania, este cel care a făcut şi demersurile înfiinţării plutonului secuiesc din Harghita. Tot el este cel care se produce în spaţii publice manifestând împotriva ideii de stat unitar român.

Pentru a sta de vorbă cu el la locul de muncă a trebuit să obţinem acordul directorului-coordonator al Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Harghita. I s-a spus că îl caută cineva de la Bucureşti şi că este aşteptat în sala de şedinţe. Apare crispat, cu privire curioasă şi în acelaşi timp temătoare. Are cam 1,90 metri, e solid, tuns scurt, milităreşte, şi cu bărbiţă tip cioc.

Când află că stă de vorbă cu un ziarist devine mai relaxat, dar jocul degetelor îi trădează totuşi tensiunea. Întrebat despre Garda Maghiară, spune că în România asociaţia similară celei din Ungaria se va numi „Plutonul Secuiesc".

Csibi Barna, fondatorul şi recrutorul Plutonului Secuiesc

„În Ungaria, Garda Maghiară a fost desfiinţată, acum este ilegală, şi nu vrem să avem aceleaşi probleme şi aici". Recunoaşte că asociaţia ce se va înfiinţa la Miercurea Ciuc va fi după tiparul Gărzii Maghiare şi cu susţinerea membrilor acestei mişcări.

„Noi suntem o asociaţie culturală. Noi suntem secui, nu maghiari, nu români. Maghiarii ne-au trădat la referendum, când au spus că nu-i interesează de noi şi atunci nici pe noi nu ne interesează de ei. În 2007 am fi putut fi o filială a Gărzii Maghiare, dar dacă ei au fost scoşi în ilegalitate noi facem Garda secuiască. Noi cu cei din Garda Maghiară suntem aşa... o asociaţie de prieteni. Deja am făcut demersuri pentru înfiinţarea unei asociaţii legale. Va fi o asociaţie culturală...", explică Csibi Barna.

Despre independenţa secuimii

Încet-încet, Barna capătă tot mai multă încredere în puterea sa de convingere şi devine mai volubil. Lasă senzaţia că îi place să se asculte. Spune că nu are nimic de reclamat împotriva autorităţilor române, fiindcă nu i-au fost puse niciodată piedici atât timp cât a respectat legea. Susţine că militantismul în favoarea Ungariei Mari are acoperire în libertatea de exprimare „consfinţită de Constituţie".

Despre „independenţa secuimii" nu este în măsură să exprime un punct de vedere în numele Gărzii Maghiare, dar nu neagă faptul că pentru el este un scop personal. „Îmi doresc independenţa secuimii pe baza dreptului de autodeterminare. Eu vreau să fiu secui, nu maghiar, nu român. Uitaţi-vă pe harta lumii şi nu veţi găsi pe nicăieri un stat secuiesc". Brusc rupe orice legătură cu maghiarii.

„Ei ne-au negat. Acum îi neg şi eu pe ei. Când a fost referendum în Ungaria, au scris clar că nu ne consideră rude, pe noi, pe secui", spune Csibi Barna.

Atunci de ce ai ales Garda Maghiară? „Noi am depus un jurământ pe coroana sfântă (atribuită primului rege al Ungariei, Ştefan, canonizat în 1083). Pentru mai multe amănunte vorbiţi cu Kerestes Nandor, colegul meu care are, printre alte atribuţii, şi relaţia cu presa".

Nandor Kerestes: „Am jurat pe coroana sfântă ungară"

Ofiţerul de relaţii cu presa al Gărzii, Nandor Kerestes (32 de ani), are studii medii şi lucrează într-un magazin care vinde componente IT. Este un tânăr scund, palid şi fragil. Pentru a discuta intrăm în depozitul magazinului, o camera întunecată, luminată doar de un ochi de fereastră.

Nu vorbeşte bine româneşte. Caută cu privirea o colegă vorbitoare de limba română. În cele din urmă, tânăra îi spune că nu are timp, dar că dacă nu înţelege ceva să o cheme. Nandor începe prin a spune că Garda Maghiară-Plutonul Secuiesc îşi justifică apariţia prin nevoia de păstrare a tradiţiilor comunităţii.

„Nu am depus încă actele pentru asociaţie pentru că mai lucrăm la statut. Vrem să păstrăm tradiţiile secuieşti, pentru că şi aici, şi în Ungaria, ele se pierd din ce în ce mai mult în faţa noilor obiceiuri occidentale. Dacă se pierd aceste tradiţii nu vom mai putea vorbi de naţiunea maghiară".

Întrebat dacă păstrarea tradiţiilor este drumul spre independenţa secuimii, Kerestes spune: „Nu despre independenţă vorbim, ci despre autonomie. Noi (membrii organizaţiei) am depus jurământ la coroana sfântă ungară că, legal, trebuie să avem şi noi aceleaşi drepturi ca şi alte naţiuni din Europa, cum e în Spania. Să avem autonomie".

Vorbind despre autonomie, nu pare a şti prea bine ce înseamnă, însă pare a fi instruit să nege ideea de independenţă. „Noi şi din punct de vedere economic vrem autonomie. Nu mai vrem ca toţi banii de aici să se ducă la Bucureşti. Majoritatea firmelor de aici sunt înregistrate în Capitală, iar noi vrem să le facem să se înscrie aici", susţine ofiţerul de presă.

La întrebări oarecum mai tehnice nu are răspuns, semn că „ofiţerul" cu probleme economice trebuie să fie altul. De exemplu, nu ştie care este suma veniturilor colectate la bugetul local şi nici nu se bazează pe statistici sau prognoze economice atunci când spune că secuii ar trăi mai bine într-o autonomie economică. În ceea ce priveşte obligarea firmelor de a fi înregistrate în zona locuită de secui, este uimit să afle că ar însemna îngrădirea unor drepturi. Tace, vădit încurcat.

„Gradele se dau în Ungaria"

După depăşirea momentului „autonomie", Nandor Kerestes se bucură când este întrebat despre diferenţele dintre secui şi maghiari. „Secuii sunt mai maghiari decât maghiarii", spune el. „Noi nu avem sângele alterat şi ne-am şi păstrat mai bine tradiţiile". În ceea ce priveşte organizarea Plutonului Secuiesc, Kerestes recunoaşte subordonarea faţă de Garda Maghiară din Ungaria.

„Noi aparţinem de Ungaria. Ei ne ajută cu tot ce cerem. Am făcut programe de întrajutorare a persoanelor nevoiaşe de la noi". Bine, dar Garda Maghiară a fost desfiinţată în Ungaria, cum vă subordonaţi cuiva care nu există?

„Nu, Garda Maghiară nu a fost desfiinţată. Doar asociaţia a fost declarată ilegală, dar mişcarea Garda Maghiară există în continuare. Asociaţie o să avem şi noi, la care câteva persoane vor fi membri fondatori, dar pe lângă asociaţie există o mişcare la care fiecare om poate adera, poate purta ce haine vrea, sa folosească ce steag vrea", spune ofiţerul de presă.

Întâlnirile între simpatizanţii grupării au loc în zone secrete


Latura civică a organizaţiei implică voluntariat specializat în stingerea incendiilor, acţiuni de genul Crucea Roşie şi acţiuni de colectare de bani şi de bunuri în scopuri caritabile. Antrenamente pentru autoapărare? „Trebuie să fim pregătiţi pentru orice situaţie. Şi din punct de vedere fizic trebuie să fim antrenaţi", spune Kerestes.

Organigrama Plutonului este construită pe brigăzi, în funcţie de specificul activităţii. Una dintre ele va fi de pază şi de protecţie „pentru oficialii Gărzii care vin în zonă", dar şi pentru intervenţii în aplanarea unor conflicte.

Încă nu s-a stabilit cine va fi preşedintele asociaţiei, dar mişcarea Garda Maghiară-Plutonul Secuiesc are deja un comandant: Balazsi Pal Gergely. Acesta nu a putut participa la discuţii, întrucât dormea: lucrează în ture de noapte.

„Toţi avem grade militare: plutonier, căpitan... Noi aparţinem de Batalionul Wass Albert din Ungaria. Cei care vor să devină membri trebuie să menţioneze ce grad şi ce funcţie cred că ar trebui să aibă, în funcţie de specializare. După testări, comandantul batalionului din Ungaria decide ce grad şi ce funcţie să aibă. Dar înainte de asta va trebui să fie cadet pentru o perioadă. Când devine membru, depune şi jurământul pe coroana sfântă ungară", spune Kerestes.

La finalul discuţiei, spune cu mândrie că el provine dintr-o localitate harghiteană unde ecuaţia etnică este de 100% secui.

Organizarea şi funcţionarea Gărzii Maghiare

Anul înfiinţării- 2007

Fondator - Gabor Vona liderul partidului de extremă dreapta din Ungaria, Jobik. Un alt lider fondator este Lajos Fur, fost ministru al Apărării.

Ideologie: fascistă. Garda Maghiară este considerată ca fiind o miliţie a extremei dreapta ungare. Ideologia este una de tip fascist.

Însemne: Garda Maghiară se proclamă continuatoare a Partidului Crucii cu Săgeţi (foto 1), partid antisemit, fondat în 1935 şi scos în ilegalitate după doi ani din cauza violenţei şi a radicalismului. Ideologia partidului era inspirată din cea a Partidului Naţional-Socialist condus de Hitler. Crucea cu săgeţi este folosită azi de gardişti. Un alt însemn este Crucea dublu barată a lui Ştefan (foto 2) - primul rege al Ungariei, şi drapelul lui Arpad - alb striat cu roşu. Arpad a fost unul dintre liderii unui trib ungro-finic.


Organizare: militară. Uniforme, grade, funcţii, instrucţii. Membrii sunt organizaţi în batalioane şi plutoane, astfel încât să acopere teritoriul fostei Ungarii mari. De Transilvania se ocupă batalionul secuiesc „Wass Albert", care are comandamentul la Gyor, în Ungaria.

Anul „desfiinţării"- 2008. Curtea de Apel a Tribunalului din Budapesta a scos în afara legii organizaţia din cauza caracterului său paramilitar şi a manifestărilor xenofobe. Deşi asociaţia Garda Maghiară a fos scoasă în ilegalitate, membrii acesteia îşi desfăşoară în continuare activitatea. De asemenea, „Adevărul" a intrat în posesia unor informaţii conform cărora organizaţia este activă şi din punct de vedere economic prin firme ca SC Garda maghiară SRL- (care, printre alte obiecte de activitate, asigură şi servicii de gardă de corp, securitate şi pază) şi firma Terran Group, care asigură servicii IT, de investigare şi de recuperare de creanţe.

Scop. Chiar dacă, oficial, liderii mişcării susţin că militează pentru păstrarea tradiţiilor ungare, prin acţiunile din stradă (unele de violenţă extremă), Garda Maghiară cere desfiinţarea Tratatului de la Trianon şi, implicit, refacerea Ungariei mari.

vineri, 8 ianuarie 2010

Situaţia şcolilor cu predare în limba română din Transnistria nu s-a schimbat nici peste aproape cinci ani de la „războiul şcolilor”

„Nu s-a întâmplat nimic bun în anul 2009 pentru şcolile cu predare în limba română care activează în regiunea transnistreană. A trecut la fel ca şi ceilalţi, cu probleme şi stres. Nu suntem oameni. Suntem nimeni aici”, a declarat pentru Info-Prim Neo directorul Liceului „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol, cu sediul la Doroţcaia, Eleonora Cercavschi.

„Aşteptăm un răspuns pozitiv de la CEDO şi sperăm că cei care vor fi responsabili de executarea deciziei, o vor executa”, a adăugat Cercavschi.

La rândul său, directorul Liceului „Evrica” din Râbniţa, Eugenia Halus, a spus că au fost şi lucruri bune în anul 2009, un an jubiliar, când liceul a împlinit 20 de ani. „Pe parcursul anului, am avut parte de linişte din partea administraţiei locale. Nu am fost deranjaţi şi nu ni s-au făcut zile fripte cum ni se făceau anii trecuţi”, a spus ea.

„Dar am avut şi probleme destule. În urma „războiului”, din anul 2004, dintre şcolile din Transnistria subordonate ministerului Educaţiei de la Chişinău şi autorităţile nerecunoscute de la Tiraspol, instituţia noastră a fost lipsită de clădirea construită de ministerul Educaţiei. Nici în 2009 nu a fost rezolvată această problemă. Continuăm să facem lecţii într-o grădiniţă pe care Ministerul Educaţiei o arendează de la Uzina Metalurgică. În fiecare an, contractul de arendă trebuie reînnoit”, a subliniat Halus. În opinia ei, rezolvarea tuturor problemelor şcolilor cu predare în limba română din Transnistria depinde de soluţionarea conflictului transnistrean, iar „acei care trăiesc în această regiune acum, trăiesc ca într-o rezervaţie”.

„Vrem ca atitudinea binevoitoare a Ministerului Educaţiei să se transforme în fapte în anul 2010. Suntem în aşteptarea publicării deciziei CEDO. Aşteptăm să se confirme faptul că am fost maltrataţi, că ni s-au încălcat drepturile, că a fost o atitudine neomenească faţă de noi”, a conchis Eugenia Halus.

http://info-prim.md/?x=22&y=28069

UDMR, primul şantaj: votăm bugetul, daţi-ne posturile de secretar de stat!

Boc a refuzat pretenţiile UDMR de a primi posturi de secretari de stat la Transporturi, Economie şi Finanţe

Liderii PD-L şi UDMR au avut, ieri, prima dispută în cadrul Coaliţiei. În faţa partenerilor de guvernare, UDMR a condiţionat votul favorabil asupra proiectului de buget de obţinerea unor posturi importante de secretari de stat. Potrivit unor surse participante, maghiarii au solicitat câte o funcţie de secretar de stat pentru fiecare minister, inclusiv la Transporturi, Economie şi Finanţe. Premierul Emil Boc a refuzat să dea aceste funcţii la ultimele trei ministere, cerându-le, în schimb, liderilor Uniunii să dovedească "disciplină" la dezbaterile din Parlament asupra proiectului de buget şi să accepte cât mai puţine amendamente. Sursele citate au precizat că Boc a atras atenţia că, oricum, numirile în posturile de secretari de stat le poate face şi mai târziu, după adoptarea bugetului. În urma negocierilor, UDMR a reuşit să câştige totuşi cel puţin şase posturi de secretari de stat, sigure fiind cele de la ministerele Dezvoltării şi Educaţiei. "Vor fi şase sau şapte funcţii de secretar de stat. Ne vor reveni Educaţia şi Dezvoltarea Regională în mod cert, probabil că şi Economia şi Agricultura şi, în rest, mai discutăm", a declarat, imediat după întâlnirea cu PD-L, preşedintele formaţiunii, Marko Bela. UDMR ar urma să-şi păstreze, în urma discuţiilor de ieri, şi funcţia de secretar de stat din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice.

UDMR s-ar abţine doar la amendamente

Între timp, reprezentanţii Uniunii şi-au mai nuanţat declaraţiile în ceea ce priveşte votul pe care îl vor da proiectului de buget. După ce, în urmă cu două zile, deputatul Kerekes Karoly a declarat că este foarte posibil ca UDMR să se abţină de la vot la bugetul asigurărilor sociale nefiind de acord cu îngheţarea pensiilor, ieri, liderul grupului deputaţilor Uniunii, Marton Arpad, a spus că nu s-a luat încă o decizie în acest sens. Marton a arătat că este posibil ca parlamentarii maghiari să se abţină pe anumite amendamente care vor ajunge în plen, dar nu pe votul final al proiectului de buget. În cazul în care legea bugetului nu ar primi şi votul favorabil al UDMR, alături de cel al PD-L, minorităţilor şi independenţilor, este foarte probabil ca aceasta să nu fie adoptată.

http://www.gandul.info/politica/udmr-primul-santaj-votam-bugetul-dati-ne-posturile-de-secretar-de-stat-5285172

Descălecatul udemeristului Levente: Cum a ajuns ungurul prefect de Vaslui, judeţ cu 85 de maghiari

La ultimul recensământ, în judeţul Vaslui au fost adunaţi 85 de maghiari. Săptămâna aceasta, prin misterioasele căi ale negocierilor politice, UDMR s-a ales cu un post de prefect de Vaslui. Şi a pornit aventura căutării candidatului potrivit

Pe viitorul prefect al Vasluiului, Levente Csaba, UDMR l-a găsit dincolo de "hotare"... la Galaţi. Îl cheamă Szekely Levente Csaba, are 55 de ani, e medic veterinar "măritat" la Galaţi, cu o româncă, după terminarea facultăţii, în 1981, şi "unul dintre oamenii noştri de bază din afara hotarelor Ţinutului Secuiesc", după aprecierea unanimă a liderilor UDMR. "Unionist fondator" din 1990, din '94 încoace e şi şeful Organizaţiei Teritoriale UDMR Galaţi-Brăila, funcţie care, la alegerile parlamentare din 2004, i-a adus un neaşteptat fotoliu de deputat, prins în ultimul moment la loteria redistribuirilor. Cu menţiunea "autorul Legii calului" pe cartea de vizită, şi-a încercat norocul şi în 2008, când a candidat "la două capete" - adică împreună cu soţia sa Ana Cezarina, avocată şi membră UDMR - dar fără succes, uninominalul i-a retezat brutal orice speranţă.

După câteva luni pe tuşă, vara trecută a reuşit să-şi rostuiască un post de director adjunct la Direcţia Sanitar-Veterinară Galaţi. "Bineînţeles că prin concurs, cu proiect de management, interviu şi tot tacâmul, ştiţi cum se face, nostim e că nu m-a propus nici PD-L-ul, nici PSD-ul, ci UDMR-ul, cu PSD-ul şi PD-L-ul s-a aranjat doar să nu bage strâmbe". Acum se pregăteşte de zor pentru promovare, adică pentru instalarea în cel mai scurt timp în funcţia de prefect de Vaslui.

La Vaslui, Tokes a scos 1.100 de voturi

"Sarcină de partid!", a venit prompt răspunsul la întrebarea cum poate ajunge udemeristul Secuiu Levente prefectul unui judeţ în care maghiarii sunt "doar vreo 85 declaraţi la ultimul recensământ, dar la europarlamentare episcopul Tokes a scos în Vaslui 1.100 de voturi".

Zice că a început deja şi cursurile de la INA (Institutul Naţional de Administraţie) pentru înalţii funcţionari publici, "deşi în cazul meu n-ar fi fost nevoie, pentru că legea spune că un mandat complet de parlamentar echivalează cu absolvirea INA". N-a fost inclus în prima tură de numiri, anunţată miercuri seară, la finalul şedinţei de Guvern - la care premierul Boc a "bătut în cuie" trei dintre cei cinci prefecţi ai UDMR-ului şi trei din cei 10 subprefecţi - dar nu-şi face griji, "o să fie probabil săptămâna viitoare".

Ar fi preferat, fireşte, să fie prefect acasă, la Galaţi, "dar dacă aşa s-a negociat la Bucureşti, o să mă duc şi la Vaslui, unde mă trimite partidul, că eu sunt un om disciplinat".
Va face naveta "probabil săptămânal, dacă am fi avut o autostradă pe-aici aş fi putut s-o fac şi zilnic, 120 de kilometri îi faci într-o oră pe autostradă, dar aşa..." După care, înainte de "mulţumesc mult şi o zi bună", scapă şi un avertisment pe ton de glumă: "Sper că o să scrieţi exact aşa cum v-am spus, că altfel mă sui pe cal şi vin să vă caut, vă treziţi cu hunul peste dumneavoastră! Sau cu secuiul, dacă vreţi, că Szekely aşa se traduce, Secuiu, iar eu cred că secui mă consider"!

http://www.gandul.info/politica/descalecatul-udemeristului-levente-cum-a-ajuns-ungurul-prefect-de-vaslui-judet-cu-85-de-maghiari-5285183

UDMR l-a propus pe actualul subprefect pentru functia de prefect

Functia de prefect al judetului Harghita este dorita de UDMR, care l-a propus deja pentru acest post pe actualul subprefect Ladany Laszlo-Zsolt, decizia finala urmand sa fie luata de premierul Emil Boc. Fotoliul de prefect al judetului Harghita este ocupat, in prezent, de Constantin Strujan, sustinut de PD-L, dar UDMR tinteste de mai multi ani aceasta functie si a solicitat partenerilor de guvernare numirea unui reprezentant al Uniunii.

Presedintele UDMR Teritorial Ciuc, Borboly Csaba, a declarat pentru AGERPRES ca Uniunea a solicitat partenerilor de guvernare mai multe functii de prefect si subprefect din judetele din Transilvania si se asteapta decizia Guvernului in acest sens. 'Credem ca o parte a colaborarii dintre autoritatile locale, comunitati si Guvern se face prin Prefectura si consideram ca trebuie sa fim reprezentati la acest nivel', a spus Borboly. El a precizat ca, in situatia in care UDMR va primi functia de prefect al judetului Harghita, a fost deja propus actualul subprefect Ladany Laszlo-Zsolt, sustinut de Uniune.

Ladany a fost, timp de sapte ani, seful Biroului parlamentar al deputatului UDMR Antal Istvan si consultant parlamentar, dupa care a indeplinit functia de viceprimar al municipiului Odorheiu Secuiesc, iar din 2006 ocupa fotoliul de subprefect al judetului Harghita. El a fost preferat in locul altor nume din Uniune, propunerea fiind decisa de reprezentantii UDMR din zonele Ciuc, Odorhei si Gheorgheni. Borboly Csaba a avut numai cuvinte de lauda si la adresa actualului prefect, Constantin Strujan, despre care a spus ca si-l doreste, in continuare, in echipa de conducere a Prefecturii Harghita intrucat a conclucrat foarte bine cu el. De asemenea, presedintele UDMR Teritorial Ciuc a precizat ca se va lua in discutie si schimbarea sefilor unor servicii deconcentrate, principala institutie vizata de Uniune fiind Inspectoratul Scolar Harghita.

'Este o functie la care tinem foarte mult si cred ca este normal ca, in Harghita, Inspectoratul Scolar sa fie condus de un om care cunoaste limba majoritatii elevilor care studiaza in judet', a spus Borboly. Acesta a tinut sa adauge ca UDMR doreste ca serviciile deconcentrate sa fie descentralizate, sa treaca in subordinea consiliilor locale sau a Consiliului Judetean si sa fie conduse de specialisti 'nu de oameni de la Bucuresti care nu au fost niciodata in Harghita'. Borboly a mentionat, insa, ca nu s-au purtat, deocamdata, negocieri cu PD-L pentru sefia serviciilor deconcentrate. UDMR a organizat, anul trecut, mai multe actiuni de protest fata de inlocuirea sefilor maghiari ai serviciilor deconcentrate, acuzand atunci reprezentantii PD-L si PSD, aflati la guvernare, de epurare etnica.

http://www.ziare.com/miercurea-ciuc/actual/udmr-l-a-propus-pe-actualul-subprefect-pentru-functia-de-prefect-1087706

Gyorgy Ervin ar putea reveni in functia de prefect

Fostul prefect al judetului Covasna, Gyorgy Ervin ar putea reveni la conducerea institutiei, fiind nominalizat de UDMR pentru aceasta functie. Gyorgy Ervin a fost prefect in perioada ianuarie 2005-februarie 2009, iar dupa inlocuirea acestuia de catre Codrin Munteanu a ocupat postul de subprefect al judetului Covasna.

Presedintele UDMR Covasna, Tamas Sandor, a declarat pentru AGERPRES ca in cadrul negocierilor purtate cu PD-L, Uniunea a mai solicitat functii de prefect si in judetele Harghita, Hunedoara, Salaj si Vaslui.

Ervin Gyorgy, in varsta de aproape 46 de ani, a absolvit Facultatea de Geologie la Cluj-Napoca si a intrat in politica alaturi de UDMR in anul 1990, ocupand inclusiv functia de presedinte executiv al organizatiei judetene.

In 2005, dupa ce a intrat in corpul inaltilor functionari publici, Gyorgy Ervin a demisionat din UDMR. In urma cu aproape trei ani, acesta a primit un premiu de excelenta pentru contributia adusa la realizarea consensului intre autoritatile publice locale, premiu decernat la Gala Premiilor de excelenta Administratie.ro.

Ervin Gyorgy a declarat in repetate randuri ca in timpul primului sau mandat a fost 'un prefect al tuturor locuitorilor judetului Covasna, indiferent de etnie, independent si impartial' si a contribuit la crearea unui echilibru intre partidele politice si comunitatile etnice.

Daca nominalizarea sa va fi acceptata de Guvern, atunci Gyorgy Ervin il va inlocui pe Codrin Munteanu, in varsta 35 de ani, absolvent al Institutului National de Administratie, doctorand in drept administrativ si fost subprefect de Bucuresti in legislatura trecuta, care a fost sustinut in functie de PSD.

http://www.ziare.com/sfantu-gheorghe/actual/gyorgy-ervin-ar-putea-reveni-in-functia-de-prefect-1087641

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc