România sub atac

Premierul Ungariei: Inca nu e momentul sa intervenim in reorganizea teritoriala din Romania

2011-07-23T22:08:00.000+03:00

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat, sambata, la lucrarile Universitatii de Vara Tusvanyos, ca nu a venit momentul ca Guvernul de la Budapesta sa intervina in problema reorganizarii teritoriale a Romaniei.

Intrebat de unul dintre participanti despre reorganizarea administrativa a Romaniei, premierul ungar le-a sugerat organizatiilor maghiarilor sa adopte o pozitie comuna in aceasta chestiune, care sa fie comunicata Executivului de la Bucuresti si, ulterior, Budapesta va decide daca va interveni sau nu.

"In privinta reorganizarii Romaniei, nu a venit momentul in care Guvernul de la Budapesta sa se manifeste. Poate va veni acel moment. Deocamdata trebuie sa spun ca comunitatea maghiara trebuie sa adopte o pozitie comuna si sa comunice asta Guvernului de la Bucuresti. (...) Dupa ce va fi o pozitie comuna care ne va fi comunicata si noua vom decide daca trebuie sa intervenim", a spus Viktor Orban, potrivit traducerii oficiale.

Premierul Ungariei participa la lucrarile celei de-a XXII-a editii a Universitatii Tusvanyos, unde sustine o prelegere despre unitatea nationala a maghiarilor.

http://www.ziare.com/politica/reorganizare-teritoriala-romania/premierul-ungariei-inca-nu-e-momentul-sa-intervenim-in-reorganizea-teritoriala-din-romania-1109628

Pentru ce se înarmează UDMR? Un deputat ungur prins cu muniţie pe aeroportul Târgu-Mureş

2011-07-01T18:32:00.000+03:00

Un eveniment care a surescitat opinia publică din Târgu Mureş, dar care a rămas fără ecou în presa centrală, este descoperirea de muniţie asupra deputatului UDMR Kelemen Attila (foto), în incinta Aeroportului Transilvania din Târgu Mureş.

Potrivit colonelului în retragere Mircea Dogaru, deputatul UDMR de Mureş, care ocupă această funţie din 1996, a fost prins de către comandantul aeroportului din Târgu Mureş, Şandru Ştefan, pe când deputatul încerca să introducă în ţară munitie pentru vânat mare. Se pare că nu numai că acest caz nu a fost mediatizat de către autorităţi, dar se încearcă şi muşamalizarea cazului de către poliţia din Târgu Mureş.

Muniţia de calibru mare, folosită la vânătoarea de urs, mistreţ, cerb comun sau cerb lopătar, este cu un calibru cuprins între 5,6mmm şi 7m, cu lungimea tubului de până la 64 de mm, pentru urs. O muniţie specială folosită la vânatul mare este cea de 7,62×39, a cărei folosire este însă limitată de lege, dar nu interzisă, şi care poate fi folosită pentru arme de tip AK47 şi clone “civile” de AK47, cum ar fi CZ 527, SKS sau chiar AK produs de fabrica Arsenal Bulgaria.

George Bara

http://www.napocanews.ro/2011/07/pentru-ce-se-inarmeaza-udmr-un-deputat-ungur-prins-cu-munitie-pe-aeroportul-targu-mures.html

Ambasadorul Ungariei a discutat la Guvernul României problema plăcuţei

2011-05-30T16:08:00.002+03:00

Ambasadorul Ungariei în România, Fuzes Oskar, susţine că Guvernul României l-a asigurat că va studia chestiunea plăcuţei amplasată lângă statuia lui Matei Corvin.

El a declarat că a avut „o întâlnire amicală şi constructivă la Ministerul român de Externe” şi că are „încredere că problema va fi rezolvată foarte curând, iar plăcuţa să fie îndepărtată”.

„Aceasta nu are nici un rost, ci doar un singur scop, umilirea maghiarilor. Am primit asigurări că Guvernul României va studia legalitatea amplasării plăcuţei”, a spus Fuzes Oskar.

Vineri, membrii UDMR în Consiliul Judeţean Cluj, precum şi vicepreşedintele Emoke Fekete, au părăsit şedinţa consiliului, dorind astfel să protesteze împotriva amplasării citatului din Nicolae Iorga lângă statuia lui Matei Corvin.

Consilierul judeţean Vakar Istvan consideră că a fost încălcată brutal autorizaţia de construire a proiectului statuii lui Matei Corvin şi a spus că în acelaşi fel vor protesta şi consilierii locali ai UDMR din Consiliul Local Cluj-Napoca.

Protestul consilierilor judeţeni ai UDMR venea după ce primarul Sorin Apostu spunea că amplasarea plăcuţei plăcuţei respective s-a făcut legal.

În chestiune a intervenit şi Ministrul Culturii, Kelemen Hunor -preşedintele UDMR-, care a cerut îndepărtarea plăcuţei cu citatul lui Iorga, pe motiv că nu sunt respectate prevederile legale.

Pe plăcuţa amplasată lângă statuia lui Matei Corvin este inscripţionat citatul din Nicolae Iorga –„Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam, când încerca să învingă Moldova nebiruită”-, plăcuţă care fusese amplastă pe monument în anul 1932.

Dan Ban
http://www.napocanews.ro/2011/05/ambasadorul-ungariei-a-discutat-la-guvernul-romaniei-problema-placutei.html

In atentia tuturor sindicalistilor militari:

2011-05-10T22:57:00.002+03:00

MOBILIZARE GENERALA
14 MAI 2011, ORELE 11 a.m.

Pe data de 14 mai a.c. se vor desfasura la Bucuresti lucrarile celui de-al 15-lea Congres al Partidului Stat. Nu-si mai zice PCR, isi zice PDL. Nu mai este rosu, este portocaliu. Scop? La al XV-lea Congres, Emil Boc – reales!

Ne-au insultat intr-un mod fara precedent!
I-au asmutit si-i asmut pe civili impotriva noastra!
Ne-au umilit si ne umilesc!
Au incercat si incearca sa ne prosteasca!
Ne-au furat gradele. Ne-au facut din militari in rezerva “”asistati””, apoi “”beneficiari””!
Vor sa ne taie orice legatura cu functiile activilor ca sa nu beneficiem din 2012 de pensii militare tip NATO. In loc de 3000 de euro sa ne multumim cu 300 de euro!
Ne transforma intr-o turma dependenta de punctul de pensie, cazuta pe nedrept pe umerii Casei Nationale de Pensii.

Ne desfiinteaza statutul socio-profesional ca sa nu mai avem dreptul nici la asistenta medicala si medicamente gratuite.
Dupa ce ne-au insultat doi ani ca avem pensii nesimtite de 20 de milioane, astazi ne scot ochii cu argintii lui Iuda, dand unora dintre noi, aleatoriu, doua-trei milioane in plus ca sa ne sparga unitatea si hotararea de de lupta.
Ne supun celor trei 3 R:

“”Recalcularea””, adica desfiintarea ilegala, retroactiva a pensiilor aflate in plata;
“”Revizuirea””, ca urmare a esecului “”recalcularii””, ceea ce inseamna renuntarea temporara la jumatate din suma pe care au vrut sa ne-o fure;
“”Regularizarea””, adica atingerea obiectivului initial, prin declararea drept foloase necuvenite la pensie, a sumelor primite in plus de unii si impunerea la restituirea esalonata.

Ne pregatesc, in caz de esec, “”lustratia””, cu alte cuvinte penalizarea cu 15 % din pensia ramasa, pentru anii lucrati inainte de 1989, in institutiile unui stat proclamat de comunistul Basescu si de consilierii sai kominternisti, drept “”comunist””, “”ilegitim si criminal””.
Ne interzic legaturile cu militarii activi si accesul la cladirile de drept ale rezervistilor.
Au spoliat toate structurile militare de proprietatile de drept ale ofiterilor si subofiterilor din Armata, Politie, Jandarmerie (imobile, terenuri, case si tabere de odihna).
Ne-au interzis sa muncim, ne interzic sa traim!
Au desfiintat spitale, scoli, intreprinderi productive.
Au miscorat salariile si incearca sa distruga sindicatele.
In calitate de complici ai strainilor, au furat tot ce se putea fura. Nu mai avem terenuri agricole, intreprinderi producatoare, mine, banci.
Cheltuie banul public pentru fanteziile dnei Udrea, pentru imbuibarea acolitilor, pentru santajarea si cumpararea adversarilor.
In situatia in care BNR stocheaza 39 miliarde euro (9 achizitionate in conditii impovaratoare), au subordonat tara FMI-ului, indatorandu-ne nejustificat prin angajarea dreptului la viata a 10 generatii de romani.
Au desfiintat democratia, incalcand toate articolele Constitutiei si prevederile legislatiei europene.
Vor destructurarea tarii prin regionalizare si puteri nelimitate in mod legal, motiv pentru care vor modificarea statutului Capitalei si a Constitutiei.
Practic, ne-au distrus tara si acum, prin legi ale genocidului, se pregatesc sa distruga natiunea. Este motivul pentru care au retras alocatiile pentru copii, pentru mame, pentru persoanele cu dizabilitati, au lovit si lovesc pensiile si salariile, in timp ce cresc preturile in mod nesimtit si militeaza pentru introducerea de produse straine modificate genetic, de medicamente si vaccinuri letale, paralel cu desfiintarea industriei farmaceutice interne. Prin destructurarea MAI, majoritatea populatiei va fi lasata fara aparare, in timp ce justitia actioneaza deja in cea mai mare parte la ordinul hotilor.
Pentru toate acestea si pentru multe altele, SCMD va organiza la Bucuresti o mare adunare populara, in fata locatiei Congresului PDL. De asemenea, adunari populare in fata sediilor PDL din localitatile unde avem filiale, concomitent, in ziua de 14 mai, la orele 11.00, ca sa ne manifestam “”recunostinta”” fata de politica “”inteleapta”” a realesului Boc si a stapanului sau, noul geniu carpatin, cu idei de inestimabila valoare teoretica si practica.
Facem apel la toti membrii SCMD sa participe, si in Capitala si in toate centrele de garnizoana SCMD! Facem apel la toti membrii nostri sa-i aduca la aceste actiuni pe toti aliatii din asociatiile, uniunile, alte structuri organizatorice ale militarilor in rezerva, dar si din asociatiile similare civile si sindicatele inca nedestructurate, care mai pot si mai vor sa se bata pentru apararea drepturilor civice cucerite de inaintasii nostri in ultima suta de ani.
Pe data de 14 mai a.c. va trebui sa participam nu numai noi, toti membrii SCMD, atat in Capitala cat si in tara, la actiunile preconizate, cat si un numar cat mai mare de cetateni ai Romaniei, indiferent de profesie, etnie, religie, sex, care sa raspunda chemarii SCMD, pentru a arata stapanilor FMI ai Romaniei si slugilor lor din tara ca Romania nu mai este un sat fara caini de paza, ca in Romania exista o forta capabila sa apere dreptul la viata al natiunii romane si dreptul la existenta a statului roman – SINDICATUL MILITARILOR.
Veniti asadar fratilor la “Adunarea Norodului”, cu raul sa ne opunem celor rai caci “”Patria este norodul, iara nu tagma jafuitorilor””!

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

“Citeste si da-l mai departe!””

http://sindicatulcmd.blogspot.com/2011/05/in-atentia-tuturor-sindicalistilor.html

Sfidator

2011-04-15T00:28:00.001+03:00

Cu toate că ziua maghiarimii de pretutindeni a trecut de trei săptămâni, drapelul Ungariei (care oricum a fost arborat ilegal) flutură nestingherit pe frontispiciul Consiliului Judeţean Covasna! Începem să credem că de frică, nimeni, dar absolut nimeni, nu se încumetă să se atingă de vreun fir de păr din capul preşedintelui Tamas Sandor.

http://condeiulardelean.ro/articol/sfidator

Mit spulberat

2011-04-14T20:03:00.001+03:00

Cu migală, folosind un limbaj elevat (care în foarte multe cazuri maschează intenţii de o calitate îndoielnică), exploatând la maximum toleranţa românilor şi chiar creându-le un sentiment de culpabilitate sau inferioritate, disciplinaţii politicieni maghiari au reuşit să-şi contruiască o imagine de competenţă atotştiutoare. Procesul a durat ani buni şi a avut rezultate notabile care şi-au găsit expresia în faptul că România are cea mai tolerantă lege a minorităţilor dintre toate statele Uniunii Europene, ca să ne rezumăm la continentul nostru şi, mai nou, în prevederile extrem de laxe în ceea ce-i priveşte din Legea Educaţiei Naţionale. Şi să nu uităm nici de adoptarea tacită la Senat a propunerii UDMR pentru reorganizarea României în regiuni de dezvoltare, una dintre regiunile propuse semănând izbitor de mult cu teritoriul pierdut de România în urma raptului reprezentat de Diktatul de la Viena. Toate aceste succese ale politicii maghiare şi multe altele, le-am pus pe seama competenţei liderilor maghiari, ba chiar unii dintre comentatori spuneau cu năduf că şi românilor le-ar trebui astfel de lideri. Poate că da, am avea nevoie de unele dintre calităţile liderilor maghiarilor – eleganţa, politeţea, machiavelismul şi perseverenţa în atingerea scopului propus.
Politica nu se face, sau n-ar trebui să se facă, de dragul politicii. Atingerea unui scop politic nu înseamnă şi competenţă în administraţie. Iar buna administrare este cea de care depinde până la urmă continuarea politicii pe cai mari. În ceea ce-i priveşte pe liderii maghiarilor s-a presupus (pentru că până de curând nu au avut de luat decizii în domenii sensibile sau foarte importante pentru populaţie) că succesul în politică se suprapune peste competenţa în administraţie. Nimic mai fals. Un mit care a fost spulberat pur şi simplu de două scandaluri care îi au ca protagonişti pe doi dintre miniştri UDMR: “reforma” din sănătate marca Cseke Attila şi scandalul achiziţionării manuscriselor lui Emil Cioran, marca Hunor Kelemen. Interesant în cazul “reformei” din Sănătate este că în judeţele Harghita şi Covasna nu a fost închis niciun spital. Oare în aceste judeţe reţeaua sanitară este extrem de eficientă şi bine structurată şi doar în restul ţării se pune problema reducerii cheltuielilor cu preţul ignorării dreptului cetăţenilor la accesul facil la aceste servicii? Protestele locuitorilor (susţinute de autorităţile locale) din multe dintre localităţile văduvite de spitale dovedesc că gândirea mai marilor ministerului nu este cea corectă. Ultima lovitură pe care a primit-o Ministerul Sănătăţii este decizia Curţii de Apel Craiova care a suspendat decizia de închidere a clinicii de cardiologie din oraş.
În ceea ce-l priveşte pe Hunor Kelemen, ministrul Culturii, penibilul este şi mai mare, el însuşi declarând cu titlu de scuză, că ministerul pe care-l păstoreşte nu a ştiut că manuscrisele lui Emil Cioran sunt de vânzare. Dar oare omul de afaceri care le-a achiziţionat şi le-a donat apoi Academiei Romne, cum a aflat? Nu putea Ministerul Culturii şi Patrimoului Naţional să afle din aceeaşi sursă? Sau poate că pe domnul Kelemen nu-l interesează valorile culturii române. Aşa cum şi domnul Baconschi declara că nu are vreun rost să facem demersuri pentru aducerea în ţară a rămăşiţelor pământeşti ale lui Cioran sau Enescu pentru că nu are cine să le viziteze mormântul! Toate acestea te pot face să te gândeşti că poate nu este totuşi vorba doar de incompetenţă, ci de ceva mult mai grav. O cunoştinţă m-a întrebat dacă revolta pe care mi-o provoacă “reforma” Sănătăţii are legătură cu numele ministrului. Am răspuns atunci că “nu” pentru că nu ştiam toate amănuntele şi nici nu se iscase celălalt scandal patronat de un ministru UDMR. Cultura, Sănătatea sunt domenii extrem de sensibile şi importante pentru fiinţa unui neam. Când vezi la distanţă de câteva zile fapte cu efecte grave pe termne lung ai tot dreptul să bănuieşti că nu este vorba doar de simple coincidenţe.
Anca DINICĂ

http://www.ziarulunirea.ro/2011/04/mit-spulberat/

Drapelul României a făcut loc drapelului Ungariei în Piaţa Unirii. Ministrul Resurselor Naţionale din Ungaria: “Clujul e al nostru!”

2011-04-04T15:05:00.001+03:00

Aproximativ 600 de cetăţeni au participat astăzi la inaugurarea oficială a statuii lui Matei Corvin. Doar două drapele oficiale ale României şi-au făcut loc printre mulţimea de drapele ale extremiştilor unguri de la HVIM, steagurile galben-albastre ale “ţinutului secuiesc” şi cele ale Ungariei. Mai mult, un tricolor românesc care încadra steagul Uniunii Europene a fost coborât de către autorităţile locale pe parcursul ceremoniei inaugurării şi în locul lui a fost ridicat drapelul Ungariei.

Deşi pledează pentru multiculturalitate, viceprimarul “tuturor clujenilor”, Laszlo Attila s-a adresat în discursul său numai populaţiei ungureşti, refuzând să vorbească în limba română.

La scurt moment după cuvântarea viceprimarului, ministrul Resurselor Naţionale din Ungaria – Rethelyi Miklos s-a adresat ungurilor: “Clujul e al nostru şi se vede asta pretutindeni, chiar şi în statuia pe care o inaugurăm astăzi! [...] Clujul nu poate supravieţui fără maghiari”.

Cu tristeţe în suflet, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, dl Ioan Piso a observat că la eveniment prezenţa românilor cu drapele roşu-galben-albastre a fost nulă, în ciuda faptului că regele sărbătorit a fost la origini şi român. “Trebuia să fim cu toţii prezenţi în Piaţa Unirii, să participăm la inaugurare şi să sărbătorim împreună, românii şi maghiarii”, a declarat dânsul.

Printre cei aproximativ 20 de membri ai HVIM prezenţi la eveniment s-a putut observa şi existenţa unui cetăţean care arbora drapelul formaţiunii politice Jobbik.

Printre cei care au luat cuvântul cu prilejul inaugurării statuii s-au numărat vicepremierul Ungariei Semjen Zsolt, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, Kelemen Hunor, europarlamentarul Tokes Laszlo, şi primarul Sorin Apostu (bucuros ca la Cluj “s-a putut trece peste conflictul artificial” dintre români şi unguri).

Parcarea din Piaţa Unirii a fost împânzită de maşini cu numere de înmatriculare de Covasna care aveau lipite pe ele stickere cu Ungaria Mare, iar Kelemen Hunor încă este aşteptat să facă o vizită la Muzeul Naţional de Istorie a Trasilvaniei, unde încă nu a pus piciorul de la numirea sa în poziţia de ministru al culturii.

M. S.

http://www.napocanews.ro/2011/04/drapelul-romaniei-a-facut-loc-drapelului-ungariei-in-piata-unirii-ministrul-resurselor-nationale-din-ungaria-clujul-e-al-nostru.html

Revizioniştii maghiari, salvaţi de un vot lipsă

2011-03-30T00:45:00.001+03:00

Declaraţia oficială a Camerei Deputaţilor, ca reacţie la afirmaţiile antiromâneşti şi revizioniste făcute de unii oficiali ungari la 15 martie, de Ziua maghiarilor de pretutindeni, nu a putut fi adoptată din pricina unui singur vot lipsă. Documentul, întocmit cu mare greutate de Comisia de politică externă a Camerei în ciuda protestelor PDL şi UDMR, a primit ieri în plen 142 de voturi pentru, 110 împotrivă şi 25 de abţineri. Deşi se părea că declaraţia fusese adoptată, iar PNL şi PSD se puseseră deja pe aplauze, pedelistul Ioan Oltean a revenit la tribună şi a anunţat că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi. Oltean a invocat Regulamentul Camerei care spune că o declaraţie oficială se poate adopta cu jumătate plus din numărul deputaţilor prezenţi. În sală au fost prezenţi 284 de deputaţi, iar voturile favorabile nu au reprezentat jumătate plus unu din numărul total, calculul iniţial fiind răsturnat de faptul că şapte deputaţi nu şi-au exprimat opţiunea.

Documentul pe care opoziţia l-ar fi vrut o reacţie la declaraţiile oficialilor maghiari referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc, făcute pe 15 martie în Ardeal, a făcut subiectul unei lungi dezbateri cu scandal în Comisia de politică externă. Luni seară, PDL şi UDMR au vrut să blocheze iniţiativa, care le aparţinea liberalilor, în cadrul comisiei, dar au eşuat la vot, întrucât trei pedelişti, Octavian Bot, Veniamin Blaga şi Daniel Oajdea, au trecut de partea opoziţiei. Presaţi de acest rezultat, PDL, prin Sever Voinescu, şi reprezentanţii UDMR n-au mai avut altceva de făcut decât să lucreze alături de Călin Popescu Tăriceanu la textul documentului. Şi aşa s-a făcut că declaraţia a ajuns să afirme în cea mai mare parte a sa "bunele relaţii româno-maghiare".

Abia la final se arăta că "unii demnitari maghiari au folosit o retorică politică cu accente naţionaliste, străine idealurilor UE şi lumii moderne", iar "Camera Deputaţilor consideră că sunt inacceptabile declaraţiile unor oficiali maghiari cu privire la autonomia teritorială bazată pe criterii etnice". Deputaţii PDL şi UDMR au cerut răgaz să-şi consulte partidele în privinţa textului, urmând ca marţi dimineaţă să îl aprobe prin vot. Numai că ieri dimineaţă, UDMR şi PDL au chiulit in corpore, sperând că opoziţia nu va avea cvorum. Până şi preşedintele comisiei, udemeristul Attila Korodi, a anunţat că nu vine.

Numai că planurile le-au fost date peste cap de Octavian Bot (PDL), care nu numai că s-a dus la şedinţă, dar a şi votat şi a refuzat să plece din sală după ce i-a dat telefon şeful său de grup, Mircea Toader. Nici măcar faptul că Toader a venit după el la comisie şi l-a băgat "în şedinţă" după colţ n-a avut efect, Bot votând şi în plen tot în favoarea declaraţiei.

În faţa evidenţei, puterea a fost nevoită să accepte introducerea documentului pe ordinea de zi a plenului, unde nouă deputaţi PDL au votat iarăşi alături de opoziţie, fără însă să fie suficient pentru adoptarea declaraţiei.

http://www.jurnalul.ro/stiri/politica/revizionistii-maghiari-salvati-de-un-vot-lipsa-573322.html

Consilier local PCM din Miercurea Ciuc: Avram Iancu a fost un criminal

2011-03-26T23:37:00.000+02:00

La sedinta de vineri a Consiliului Local Miercurea Ciuc, consilierul PCM Szondy Zoltan a facut o interpelare legata de spanzurarea simbolica a lui Avram Iancu, de catre extremistul Csibi Barna.

Consilierul-jurnalist a spus ca, desi majoritatea romanilor s-au simtit ofensati de fapta lui Csibi Barna, cand acesta l-a spanzurat simbolic pe Avram Iancu, trebuie spus ca acest fapt nu este o problema de parere, ci “Avram Iancu a fost criminal”, scrie szekelyhon.ro..

Consilierul a solicitat conducerii orasului ca, pentru “risipirea opacitatii istorice”, cartea istoricului profesor Egyed Akos, “Transilvania 1848 – 1849″, sa fie tradusa in limba romana, editata si oferita profesorilor si functionarilor de etnie romana din Harghita.

Legat de aceasta chestiune, viceprimarul Antal Attila a declarat ca propunerea consilierului local poate fi realizata, dar si-a exprimat totodata si parerea ca aceast fapt nu rezolva problema de baza, deoarece “impotriva unei provocari bine pregatite nu se poate apara”.

Pentru spanzurarea simbolica a lui Avram Iancu, Csibi Barna a fost audiat joi de Comisia de Disciplina a ANAF, el fiind angajat al Directiei Generale a Finantelor Publice a judetului Harghita. Csibi Barna a trebuit sa dea explicatii pentru incalcarea prevederilor Codului de conduita a functionarilor publici. Dupa adierea lui Csibi, conducerea institutiei a decis suspendarea procedurii disciplinare pana la finalizarea procedurilor penale.

Procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus, miercuri, inceperea urmaririi penale fata de Csibi Barna, pentru savarsirea infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii si linistii publice si instigare la discriminare.

Diana Costea, Sursa: www.ziare.com

http://www.napocanews.ro/2011/03/consilier-local-pcm-din-miercurea-ciuc-avram-iancu-a-fost-un-criminal.html

A ieşit la iveală toată mizeria iredentistă! Versul citat de soţia ambasadorului ungar nu e al lui Petofi, ci criminalului Wass Albert

2011-03-19T17:10:00.000+02:00

Versul citat de către soţia ambasadorului Ungariei la Bucureşti după ce a citit mesajul premierului Viktor Orban nu-i aparţine lui Sandor Petofi, ci lui Wass Albert, care a fost declarat criminal de război, scrie “Gândul”.

Soţia ambasadorului Ungariei şi-a încheiat discursul în care a citat din Viktor Orban cu un vers din Wass Albert: “Legyen Erdély újra, ami volt!” – “Să fie Ardealul din nou ce-a fost!”. Acest vers din poemul “Eliberarea Ardealului” a fost rostit în faţa a sute de martori. Wass Albert a fost declarat criminal de război, scrie “Gândul”.

Conform cotidianului, strofa din care face parte versul este următoarea: “Legyen Erdély újra, ami volt!/ Óvjuk meg a székelyeket/ a románok rémtetteitől” (“Să fie Ardealul din nou ce-a fost!/ Să-i apărăm pe secui/ De faptele odioase ale românilor”).

Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că nu face niciun comentariu asupra articolelor de presă, precizând însă că soţia lui nu a rostit niciodată vreun poem al lui Albert Wass.

“Soţia mea nu a citit niciodată din Wass Albert “, a spus ambasadorul.

El a ţinut să sublinieze că nu doreşte să facă niciun comentariu pe tema articolelor apărute în presă. “Ţin să subliniez că nu am niciun drept să comentez articolele de presă”, a spus ambasadorul.

Totodată, ambasadorul – care a mai spus că poemul rostit la Târgu Mureş era din Petofi Sandor – a adăugat că nici el şi nici soţia lui şi niciun oficial ungar nu au rostit discursuri care să aducă atingere demnităţii naţionale a României.

Conform Wikipedia, Wass Albert a fost un nobil maghiar, deţinând titlul de Conte de Czege şi Szentegyed. S-a născut în 1908, la Răscruci (Judeţul Cluj) şi s-a sinucis la 17 februarie 1998 în Astor, Florida (Statele Unite). A fost fiul lui Endre Wass (1886-1975) şi al baronesei Ilona Bánffy de Losonc (1883-1960). A fost inginer forestier, scriitor şi poet.

În perioada ocupării Transilvaniei de Nord ca urmare a dictatului de la Viena, prin scrierile sale patriotice, Wass a exacerbat relaţiile dintre maghiarii şi românii din Transilvania. Ca răsplată a fost premiat de înalte instituţii academice din Ungaria, fiind numit totodată membru al Academiei Ungare, “pentru cunoştinţele sale forestiere”.

În mai 1946, atât Albert Wass, cât şi tatăl său Endre Wass, au fost condamnaţi la moarte în contumacie de Tribunalul Cluj, iar posesiunile le-au fost confiscate, fiind găsiţi responsabili pentru evenimentele care au avut loc în septembrie 1940, când un locotenent ungur, pe nume Pakucs, a arestat şase locuitori din Sucutard şi a executat patru dintre ei (doi români şi două evreice) în localitatea Ţaga.

Albert Wass a fost găsit responsabil şi pentru instigarea şi provocarea măcelului de la Mureşenii de Câmpie, când soldaţi unguri, conduşi de locotenentul Gergely Csordás, au ucis 11 persoane civile.

Wass este în continuare considerat oficial criminal de război, fiind documentat de Muzeul Holocaustului.

Curtea de Apel Cluj a respins, în 10 martie 2008, cererea de revizuire a sentinţei în cazul scriitorului Wass Albert, condamnat la moarte, în 1946, pentru crime de război. Kincses Elod, avocatul familiei Wass, susţine că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a depus la dosar un act care ar dovedi nevinovăţia lui Wass Albert, cel puţin în cazul crimelor de la Sucutard.

După Revoluţie, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a încercat să obţină şi el revizuirea sentinţei, printr-un recurs în anulare care i-a fost însă refuzat.

sursa: Mediafax

http://www.napocanews.ro/2011/03/a-iesit-la-iveala-toata-mizeria-iredentista-versul-citat-de-sotia-ambasadorului-ungar-nu-e-al-lui-petofi-ci-criminalului-wass-albert.html

Vicepremierul ungar cu mâna întinsă către UE: “Cerem autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc!”.

2011-03-15T21:50:00.000+02:00

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a declarat marţi, la Miercurea Ciuc, la manifestările organizate cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, că Budapesta sprijină obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc (n.r.: regiunea din România cu cele mai multe magazine de haine vechi pe cap de locuitor, în maghiară “Olcsó ruhák”).

Oficialul maghiar a fost prezent la arborarea drapelului secuiesc pe Palatul Administrativ din Miercurea Ciuc.

Vicepremierul ungar, Semjen Zsolt, a afirmat:
• “Odată cu depunerea jurământului faţă de statul ungar, la solicitarea cetăţeniei ungare, fraţii noştri din Ardeal au devenit şi fraţii noştri de cetăţenie. Noi sprijinim dezideratul obţinerii autonomiei în zonele locuite de maghiari, pentru că tot ceea ce este normal în Europa trebuie să fie normal în orice ţară a Uniunii Europene”.

• “Acolo unde o naţiune trăieşte în minoritate, cerem să i se acorde autonomia culturală, iar acolo unde comunităţile de maghiari trăiesc în majoritate, compact, aşa cum este în Ţinutul Secuiesc, să se acorde autonomia teritorială şi toate formele de autonomie, conform regulilor şi normelor europene”.

Prezent la manifestare, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost de acord cu vicepremierul ungar.

Declaraţia lui Semjen Zsolt vine după ce preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, a declarat şi el, sâmbătă seară, la Targu Mureş, că statul ungar sprijină dorinţa de autonomie a secuilor fiindcă “ceea ce vreţi dumneavoastră este legal, corect şi modern”, autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este “porunca lui Dumnezeu” şi este întemeiată din punct de vedere moral deoarece “corespunde voinţei Creatorului şi voinţei oamenilor”.

Imediat, liderul liberal Crin Antonescu a reacţionat dur, spunând că maghiarii ar trebui să “evalueze ce vrea divinitatea doar pe teritoriu Ungariei şi atât” şi că e inacceptabil ca ” ni se spune, din partea unei înalte oficialităţi maghiare, cum trebuie să împărţim teritoriul ţării”. Partidul Conservator a protestat şi el, spunând că un oficial dintr-o ţară vecină, pe baza principiilor de bune relaţii de vecinatate, “nu ar fi îndreptăţit să facă o astfel de declaraţie” şi a amintit că “mai mult decât atât, Constituţia României prevede că instigarea la orice fel de formă care ar leza integritatea teritorială nu este tolerată în Romania.

http://www.napocanews.ro/2011/03/vicepremierul-ungar-cu-mana-intinsa-catre-ue-cerem-autonomia-teritoriala-a-tinutului-secuiesc-prima-regiune-second-hand-autonoma-din-romania-olcso-ruhak-fold.html

Csibi Barna l-a “spânzurat” pe Avram Iancu la Miercurea Ciuc

2011-03-15T20:31:00.001+02:00

„Aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi a secuilor”

Locuitorii municipiului Miercurea Ciuc au fost martorii unui “spectacol” neobişnuit luni după-amiază, în centrul municipiului Miercurea Ciuc. În cadrul “spectacolului” oferit de Csibi Barna, Avram Iancu a fost judecat şi condamnat la moarte prin spânzurare de către un tribunal, el fiind acuzat de crimă împotriva umanităţii şi genocid. Condamnarea a fost executată: păpuşa de paie, care reprezenta personajul lui Avram Iancu, a fost spânzurat pe o spânzurătoare improvizată.

Luni după-amiază a avut loc, în centrul municipiului Miercurea Ciuc, “o acţiune cu caracter de informare” privind evenimentele istorice legate de revoluţia 1848 - 1849, petrecute în Transilvania. Organizatorul principal al acţiunii de informare este nimeni altul decât Csibi Barna, care a devenit cunoscut în media ca şi unul dintre liderii Gărzii Secuieşti. Potrivit textului, pozelor şi filmuleţului postat pe blogul său personal, Csibi a intenţionat, prin această acţiune, să facă cunoscute faptele “moţilor conduşi de Avram Iancu, Petru Dobra, Axente Sever şi alţii”, comise cu “o cruzime animalicească” împotriva maghiarilor. El a expus şi o listă, pe care au fost enumerate cu aproximaţie numărul şi numele victimelor genocidului antimaghiar precum şi localităţile unde acestea s-au petrecut dar şi copiile unor desene intitulate “Din atrocităţile valahilor”. În cadrul “spectacolului” oferit de Csibi Barna, Avram Iancu a fost judecat de “un tribunal”, fiind acuzat de crimă împotriva umanităţii şi genocid, iar în urma “sentinţei” de condamnare la moarte prin spânzurare, el a fost spânzurat.

“Dumnezeu să fie milostiv cu sufletul lui. Aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi al secuilor”, a precizat, la final, Csibi Barna.

“Acţiunea de informare istorică”, organizată de Csibi Barna, a fost autorizată

Potrivit inspectorului şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Harghita, Dan Iamandi, acţiunea informativă, organizată luni după-amiază a fost autorizată. “A fost autorizată pentru că în cerere era menţionat că vor fi manifestări comemorative şi explicarea evenimentelor istorice din 1848”, ne-a declarat Dan Iamandi. El a precizat că “spectacolul” organizat de Csibi Barna nu a stârnit interesul cetăţenilor, “care se uitau la el, fără să se oprească, fiind doar în trecere”. Înspectorul şef şi-a exprimat însă îngrijoarea pentru faptul că tocmai copii au fost cei care urmăreau “spânzurarea” cu mare atenţie, având în vedere că este vorba despre un spaţiu unde ei se pot juca liniştiţi, nefiind tulburaţi de circulaţie.

Inspectorul şef al IJJ Harghita a subliniat că, probabil, instituţia se va adresa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cu privire la faptul că “spânzurarea s-a petrecut în prezenţa copiilor”. Dan Iamandi a mai afirmat că se vor lua măsuri împotriva lui Csibi Barna şi pe baza Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, “având în vedere că a denaturat scopul menţionat în cererea înaintată Primăriei. A solicitat autorizaţie pentru comemorarea unui eveniment istoric şi a făcut spectaculul cu spânzurătoarea”, a spus Dan Iamandi.

“Deocamdată trebuie sp vedem exact unde a fost greşeala pentru că trebuie să avem grijă să nu fim interpretaţi greşit”, a spus inspectorul şef Iamndi.

În solicitarea de autorizaţie, înregistrată la Registratura Primăriei Miercurea Ciuc cu numărul 2629/07.03.2011, Csibi Barna menţionează că la data de 14.03 2011 ar dori să organizeze “o acţiune istorică, informativă în legătură cu evenimentele din timpul revoluţiei ardelene din 1848 - ’49, (...)”. El specifică şi faptul că că în cadrul acţiunii “se vor prezenta descrieri de evenimente, copii după desene contemporane, păpuşi din paie, de carnaval, etc”, menţionând ca persoană răspunzătoare de organizare este Csibi Barna.

Csibi Barna este funcţionar public în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Harghita şi totodată, membru marcant al Asociaţiei de Cultură şi Tradiţii Garda Secuiască, neînregistrată juridic.

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/csibi-barna-l-a-spanzurat-pe-avram-iancu-la-miercurea-ciuc-video-571752.html

Un extremist l-a spânzurat pe Avram Iancu la Miercurea Ciuc.

2011-03-15T19:47:00.002+02:00

Miercurea Ciuc: ceremoniile de Ziua Maghiarilor - începute cu arborarea aşa-zisului drapel secuiesc pe clădirea Consiliului Judeţean, alături de tricolorul românesc. "Patronii" evenimentului: liderul UDMR Kelemen Hunor şi vicepremierul ungar Semjen Zsolt

UPDATE În centrul municipiului Miercurea Ciuc, a avut loc, luni, "o acţiune cu caracter de informare" privind evenimentele istorice legate de revoluţia 1848 - 1849. Organizatorul acţiunii de informare a fost Csibi Barna, funcţionar public în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Harghita şi membru al Asociaţiei de Cultură şi Tradiţii Garda Secuiască.

Potrivit blogului său personal, Csibi a intenţionat să facă cunoscute faptele "moţilor conduşi de Avram Iancu, Petru Dobra, Axente Sever şi alţii", comise cu "o cruzime animalicească" împotriva maghiarilor.

publicitate
El a expus o listă, pe care au fost enumerate numărul şi numele victimelor genocidului antimaghiar, precum şi localităţile unde acestea s-au petrecut. În cadrul "spectacolului" oferit de Csibi Barna, Avram Iancu a fost judecat, fiind acuzat de crimă împotriva umanităţii şi genocid, iar apoi condamnat şi spânzurat. "Dumnezeu să fie milostiv cu sufletul lui. Aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi al secuilor", a spus Csibi Barna.

"Acţiunea de informare" a fost autorizată, potrivit inspectorului şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Harghita, Dan Iamandi. Acesta spune că "spectacolul" organizat de Csibi Barna nu a stârnit interesul cetăţenilor.

De Ziua Maghiarilor, oficialii UDMR din Secuime au depus jurământul de credinţă faţă de Ungaria şi au arborat drapelul secuiesc: "Noi trăim cu faţa spre Budapesta"

"Centrul de greutate" al sărbătoririi zilei de 15 Martie - Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, una dintre cele trei zile naţionale ale Ungariei - a fost, anul acesta, municipiul Miercurea Ciuc, unde "patronii" ceremoniilor au fost ministrul Culturii, Kelemen Hunor, proaspătul nou preşedinte al UDMR, şi vicepremierul ungar Semjen Zsolt. Acesta din urmă a fost secundat de Repas Zsuzsanna, subsecretar de stat în guvernul de la Budapesta, şefa Departamentului pentru maghiarii din afara graniţelor, şi de ambasadorul Fuzes Oskar, în vreme ce liderul UDMR i-a avut alături pe şefii consiliilor judeţene din Covasna, Harghita şi Mureş - Tamas Sandor, Borboly Csaba şi Lokodi Emoke.

Ceremoniile au debutat, la ora 9, cu "ediţia a doua" a arborării pe clădirea Consiliului Judeţean Harghita a aşa-zisului drapel secuiesc, declarat de Consiliul Naţional Secuiesc drept viitorul "steag al Ţinutului Secuiesc". După intonarea imnului ungar şi a celui secuiesc, drapelul - coborât anume cu o oră înainte - a fost sfinţit de un preot şi apoi ridicat la loc pe catargul din vârful clădirii, alături de tricolorul românesc, în aplauzele oficialilor şi ale celor circa 200 de localnici prezenţi la ceremonie.

"Este un 15 Martie deosebit, deoarece aici, în Secuime, în Ardeal şi în toată lumea, oamenii încep să depună jurământul de cetăţeni maghiari", şi-a explicat vicepremierul ungar Semjen Zsolt prezenţa în România cu ocazia acestui eveniment. Apoi a ţinut să lămurească "încă o dată" şi problema autonomiei: "Guvernul Ungariei sprijină autonomia în diverse forme: autonomie teritorială acolo unde maghiarii trăiesc în comunităţi compacte şi autonomie culturală în diaspora, adică acolo unde sunt dispersaţi. Dar, bineînţeles, totul în deplină concordanţă cu principiile şi practicile Uniunii Europene".

Jurământ de credinţă faţă de Ungaria

Odată isprăvită ceremonia "steagului secuiesc", oficialii budapestani au pornit în grabă spre Consulatul Ungar, unde, ferit de ochii şi urechile presei, s-a consumat cel de-al doilea moment al "programului sărbătoresc": depunerea jurământului de credinţă faţă de Ungaria - în calitate de proaspeţi cetăţeni ungari - de către Tamas Sandor, Borboly Csaba şi Lokodi Emoke, preşedinţii consiliilor judeţene Covasna, Harghita şi Mureş, primii doi împreună cu soţiile.

"Jurământul de credinţă faţă de Ungaria nu înseamnă, în nici un caz, renunţarea de către politicienii, demnitarii şi funcţionarii maghiari din România la jurământul de credinţă faţă de România depus la dobândirea funcţiei. În Uniunea Europeană, această modalitate de a dobândi cetăţenia unui alt stat este permisă, este acceptată, şi există în Uniunea Europeană foarte mulţi politicieni, funcţionari sau demnitari care au dublă cetăţenie şi muncesc şi servesc într-un anumit guvern sau într-un anumit parlament şi nu e nici o preblemă. Inclusiv colegul şi prietenul meu Daniel Funeriu, care este şi cetăţean francez, serveşte foarte bine interesele naţiunii şi interesele guvernului", a declarat pentru gândul ministrul Kelemen Hunor. Acesta n-a mai participat însă şi la ceremonia depunerii jurământului, plecând imediat spre comuna natală Cârţa, "pentru a împărtăşi, câteva ore, bucuria de Ziua Maghiarilor şi cu rudele şi consătenii".

* "Este o bucurie, dar şi un semnal către secui că noi trăim cu faţa spre Budapesta, aşa cum am trăit şi în urmă cu 90 de ani, sau timp de 90 de ani. Acum au fost rezolvate doar formalităţile, pentru că în inima noastră, inima secuilor, am fost şi suntem parte a naţiunii maghiare. Vreau să-i îndemn pe toţi secuii să dobândim cetăţenie ungară, dar să trăim şi să muncim aici, acasă, în Ţinutul Secuiesc", a declarat Tamas Sandor la ieşirea din clădirea Consulatului, arătând mândru certificatul de cetăţean al Ungariei. O oră mai târziu, ceremonia depunerii jurământului de credinţă faţă de Ungaria s-a repetat, tot cu uşile închise, "jurătorii" fiind, de data aceasta primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert şi mai mulţi consilieri locali, aproape toţi împreună cu soţiile.

După câteva depuneri de coroane de flori la statuile revoluţionarilor paşoptişti maghiari Petofi Sandor şi Gall Sandor, şi la cea alui Nocolae Bălcescu, festivitaţile de Ziua Maghiarilor se vor muta, la ora 13, pe Vârful Nyerges, la 20 de kilometri de Miercurea Ciuc, unde, în prezenţa lui Kelemen Hunor şi a oficialilor de la Budapesta, este programată o "ceremonie solemnă" la monumentul celor 200 de soldaţi secui ucişi aici într-o confruntare sângeroasă cu trupele ţariste, la 1 august 1849. Apoi, la ora 17, programul prevede "o mare adunare populară" la monumentele lui Petofi şi Bălcescu din Piaţa Cetăţii, urmată, seara, de un spectacol de gală al Teatrului Maghiar "Csiki Jatekszin" din Miercurea Ciuc.

http://www.gandul.info/reportaj/ziua-maghiarilor-un-extremist-l-a-spanzurat-pe-avram-iancu-la-miercurea-ciuc-mai-multi-lideri-udmr-au-depus-juramantul-de-credinta-fata-de-ungaria-video-8063485

Kelemen Hunor a declarat în comuna clujeană Baciu: Dragostea maghiarilor de libertate nu poate fi nimicită de nimeni

2011-03-13T12:05:00.000+02:00

Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a explicat in cadrul unui spectacol care a avut loc sambata seara in comuna clujeana Baciu, cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni, care se aniverseaza pe 15 martie, ca aceasta sarbatoare este importanta deoarece aminteste, in fiecare an, de libertatile obtinute in urma Revolutiei de la 1848, dar si de cele castigate dupa Revolutia din 1989.

“Ziua de 15 martie este comemorata liber in Romania de 20 de ani. Pentru noi a fost normal sa arboram drapelul natiunii maghiare, iar comunitatea romana s-a obisnuit cu acest lucru, sa comemoram astfel Revolutia de la 1848 si sa putem folosi liberi simbolurile nationale. Ziua de 15 martie e foarte importanta pentru noi, nu ne aduce aminte numai de Revolutia pasoptista, ci si de libertatea noastra de dupa 1989. Oriunde traiesc maghiari in Romania pot pasi cu capul sus pentru a comemora 15 martie. Este un lucru firesc”, a spus presedintele UDMR, Kelemen Hunor.

El a tinut un discurs in care a precizat ca maghiarii din Ardeal sunt uniti de scopuri comune, care ii fac sa mearga inainte si le dau speranta in viitor.

“Dragostea noastra, a maghiarilor, de libertate nu poate fi nimicita de nimeni. Nici atunci, in 1848, nu s-a putut, nici azi nu se poate. (…) Maghiarii pot conta doar pe ei insisi, lupta noastra nu poate fi dusa de altii, numai de noi. Ca si tineretul de la 1848, si noi trebuie sa privim inainte pentru identitatea nationala, pentru a avea teluri clare, si avem nevoie de toti maghiarii in aceasta munca, avem nevoie sa pastram traditiile noastre istorice, culturale, pentru ca fara acestea nu avem viitor”, a mai spus Kelemen.

Acesta a participat la un spectacol sustinut de ‘Filarmonica copiilor’ din comuna Vlahita, judetul Harghita. Formatia este celebra in comunitatea maghiara, ea fiind invitata in luna ianuarie sa sustina un concert in Parlamentul de la Budapeste cu ocazia preluarii de catre Ungaria a presedintiei Uniunii. Trupa este formata din 140 de copii, care au intre 8 si 20 de ani. La concertul de sambata a participat si Asociatia de Husari din Vlahita, cei 17 barbati din trupa fiind imbracati in uniforme militare de graniceri de la 1848.

In ziua de 15 martie toate comunitatile maghiari din bazinul carpatic sarbatoresc Ziua maghiarilor de pretutindeni.

http://www.napocanews.ro/2011/03/kelemen-hunor-a-declarat-in-comuna-clujeana-baciu-dragostea-maghiarilor-de-libertate-nu-poate-fi-nimicita-de-nimeni.html

Laszlo Tokes depune jurământul pentru cetăţenia maghiară

2011-03-13T10:29:00.001+02:00

Laszlo Tokes, presedintele Consiliului National Maghiar din Transilvania (CNMT), va depune juramantul de cetatenie maghiara in data de 14 martie, la Cluj, alaturi de membrii Consiliului Tineretului Maghiar (CTM) din Romania, organizatie care se ocupa cu organizarea Universitatii de Vara Tusvanyos.

Conform unui comunicat remis de CTM, la ceremonia de depunere a juramantului va fi prezent vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt.

Evenimentul va avea loc la Consulatul General al Ungariei din Cluj, pe 14 martie, incepand cu ora 16:00. Dupa depunerea juramantului vor avea loc cuvantari si cioncnirea unei cupe de sampanie.

Organizatorii Tusvanyos subliniaza faptul ca depunerea juramantului de cetatenie maghiara de catre o echipa formata din tineri este un lucru simbolic si ii indeamna pe toti tinerii maghiari din Transilvania sa solicite cetatenia maghiara.

“Echipa care va organiza Tusvanyos intre 19 – 24 iulie, peste cateva zile, va lucra (si) in calitate de cetateni maghiari. Echipa CTM considera in continuare o cauza nationala solicitarea cetateniei maghiare in cercuri cat mai largi.

Consideram ca este simbolic ca la prima ceremonie de depunere de juramant suntem prezenti ca si tineri si ca si echipa. Prin faptul ca depunem juramantul printre primii, ii indemnam pe tinerii maghiari din Transilvania sa solicite cat mai multi cetatenia maghiara”, se precizeaza in comunicat.

http://www.napocanews.ro/2011/03/laszlo-tokes-depune-juramantul-pentru-cetatenia-maghiara.html

Mate: Societatea nu e pregătită să accepte 15 martie ca zi nelucrătoare

2011-03-10T19:34:00.001+02:00

Liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras Levente, este de părere că, în prezent, nu suntem pregătiţi să acceptăm data de 15 martie - ziua maghiarilor - ca nelucrătorare în Transilvania.

"Nu e o idee rea, dar, deocamdată nu cred că suntem pregătiţi, ca societate, pentru un asemenea gest de toleranţă", a declarat deputatul UDMR, Mate Andras Levente, potrivit Mediafax.

Preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe şi, totodată, primarul municipiului, Antal Arpad, consideră că ar fi un gest de normalitate ca Parlamentul României să adopte o lege prin care 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, să fie declarată zi liberă în Transilvania.

http://www.antena3.ro/politica/mate-societatea-nu-e-pregatita-sa-accepte-15-martie-ca-zi-nelucratoare-120346.html

Jobbik organizează, la Târgu-Mureș, prima întâlnire a conducerii partidului în afara Ungariei

2011-03-09T18:05:00.001+02:00

Formaţiunea de extremă dreapta din Ungaria, Jobbik - Mişcarea pentru o Ungarie mai bună (Jobbik Magyarorszagert Mozgalom), organizează, săptămâna viitoare, la Târgu-Mureş, prima întâlnire a conducerii partidului în afara Ungariei, a declarat presei, marţi, Vitus Ors, preşedintele Cercului de Prieteni Jobbik din Transilvania.
„Întrunirea prezidiului Jobbik va avea loc pe data de 11 martie şi va începe dimineaţa între orele 9-11, după care urmează întâlniri cu presa, cu studenţii din Târgu-Mureş, cu organizaţiile maghiare din oraş. (...) Este prima întâlnire a preşedinţiei Jobbik în afara graniţelor Ungariei, iar noi suntem prima organizaţie a Jobbik din afara Ungariei. Vor participa 10-12 persoane din conducerea Jobbik”, a arătat Vitus Ors. Vona Gabor
Potrivit acestuia, obiectivul întâlnirii liderilor Jobbik la Târgu-Mureş este acela de a arăta maghiarilor din Ardeal că „Partidul Jobbik nu doreşte să transmită mesaje doar din Budapesta, ci aduce politica cât mai aproape de maghiarii din Ardeal şi în general de oamenii din Ardeal”.
Printre cei care vor participa la şedinţa de la Târgu-Mureş se numără Vona Gabor (foto), preşedintele Jobbik, precum şi vicepreşedinţii Balczo Zoltan, vicepreşedintele Parlamentului de la Budapesta, Szegedi Csanad, europarlamentar, Novak Elod, deputat în Parlamentul Ungariei, Gyure Csaba, Szabo Gabor şi alţii.
„O să arătam că Partidul Jobbik nu este unul extremist, m-aş referi la discursul domnului preşedinte Vona Gabor, ţinut la sfârşitul lunii ianuarie, în faţa Congresului partidului, în care a vorbit despre necesitatea reconcilierii româno-maghiare. A mai vorbit, pe deasupra, de înfiinţarea unei uniuni a statelor din Europa de Est şi Centrală, ca să putem face faţă corporaţiilor multinaţionale care ne cumpără proprietăţile şi să putem face faţă şi tendinţelor care vin dinspre Est, vorbim de China, care are, de asemenea, este o putere economică foarte mare”, a subliniat Vitus.
Acesta a spus că Jobbik aşteaptă ca ideea unei Uniuni Centrale şi Est Europene să fie dezvoltată inclusiv de politicieni români, dar că, deocamdată, liderii formaţiunii ungare nu au prevăzut în program întâlniri cu reprezentanţi ai formaţiunilor politice româneşti.
„Deocamdată aceasta este o şedinţă prezidenţială. Noi vom arăta că nu suntem un partid extremist, că nu milităm contra cetăţenilor români, că toate acuzaţiile care sunt aduse la adresa noastră sunt nefondate şi după aceea, dacă există politicieni români sau oameni simpli, care se interesează de ideile noastre, sunt aşteptaţi cu drag”, a precizat liderul Cercului de Prieteni Jobbik.
Întâlnirea preşedinţiei Jobbik va avea loc la sediul biroului europarlamentarului Szegedi Csanad, din Târgu-Mureş.
Pe 22 februarie, Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Omului APDO - LIDER a solicitat autorităţilor Statului Român să interzică întâlnirea conducerii formaţiunii politice de extremă dreapta din Ungaria Jobbik de la Târgu-Mureş. „Faţă de declaratele intenţii, conţinute în platforma program a acestei formaţiuni politice, referitoare la susţinerile de autonomie teritorială ale unor teritorii vecine Ungariei, fie acestea parte componentă a României sau ale altor state în care se află populaţie de etnie maghiară, solicităm public autorităţilor Statului Român ca, de urgenţă, să ia toate măsurile ce se impun pentru ca o astfel de întâlnire să nu aibă loc la Târgu-Mureş sau în oricare altă localitate a României”, a arătat şeful APDO - LIDER, Cornel Brişcaru. În plus, acesta a solicitat şi închiderea biroului europarlamentarului Jobbik, Szegedi Csanad, de la Târgu-Mureş, „pentru invocarea de teme în afara realităţilor legislative ale României”. (…)
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la congresul formaţiunii de la finele săptămânii trecute, că uniunea nu a avut relaţii instituţionale cu formaţiunea de extremă dreaptă din Ungaria, Jobbik, şi deocamdată, situaţia nu se va schimba.
„Noi dorim să avem o colaborare strânsă cu cei care sunt la guvernare, FIDESZ, Partidul Popular Creştin Democrat şi cu cei din opoziţie. Cu Jobbik nu am avut relaţii instituţionale şi, aşa cum aţi văzut, nu au fost invitaţi”, a precizat Kelemen Hunor.
În legătură cu organizarea în luna martie, la Târgu-Mureş, a unei şedinţe a conducerii formaţiunii de extremă dreapta, Jobbik, urmată de întâlnirea acesteia cu simpatizanţii din România, Kelemen Hunor a afirmat că orice intenţie care vizează comunitatea maghiară trebuie să fie în cadrul normelor europene, iar, dacă depăşeşte acest cadru, trebuie respinsă.
„Noi am spus de fiecare dată că orice intenţie care vizează comunitatea maghiară şi este de bun simţ şi este în cadrul normelor europene este binevenită. Tot ce depăşeşte aceste limite şi acest cadru trebuie respins, trebuie refuzat. Jobbik, dacă doreşte o colaborare corectă cu maghiarii din România, e treaba acestei formaţiuni, dar în anumite limite. Aşa cum cei din Târgu-Mureş au declarat de foarte multe ori - comunitatea maghiară din România s-a descurcat până acum şi fără Jobbik”, a spus Kelemen Hunor.
Partidul Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) a intrat în Parlament la ultimele alegerile legislative din Ungaria, devenind imediat cea de-a treia forţă politică a ţării, cu 16,71 la sută din voturi. Preşedintele său, Gabor Vona, în vârstă de 32 de ani, se află în fruntea partidului din 2006. Jobbik s-a distins prin campaniile sale agresive împotriva romilor, precum şi prin discursul xenofob şi homofob. (AGERPRES)

http://www.condeiulardelean.ro/articol/jobbik-organizeaza-la-targu-mure-prima-intalnire-conducerii-partidului-afara-ungariei

Pădurile mureşene, tranşate la Budapesta

2011-03-04T05:26:00.001+02:00

România este la un pas să piardă pădurile de pe Valea Mureşului, după ce acestea au fost revendicate de urmaşii grofilor din Transilvania. Statul român a intrat în posesia pădurilor, după ce Casa Regală a României i-a expropriat pe grofii consideraţi inamici ai statului. Toate bunurile confiscate au fost trecute în subordinea Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI). Până în acest moment nu a fost emisă nici o lege prin care aceste proprietăţi pot fi revendicate. Însă avocatul clujean Mihai Dragoş Bejenaru, pădurarul Cotyso Străuţ împreună cu un notar au pus la cale un plan prin care au încercat să revendice pădurea de pe Valea Mureşului deţinută de groful Daniel Banffy, care a fost considerat dezertor şi expropriat printr-un decret emis de Casa Regală a României.

Cei trei români şi-au dat întâlnire la Budapesta cu urmaşii grofului pentru a stabili modul prin care urmau să revendice pădurea. Delegaţia maghiară a fost formată din Eva, Imre, Zsuzsanna şi Miklos. Toţi Banffy. Iar întâlnirea a avut loc în zilele de 16 şi 17 iulie 2005. Discuţiile dintre cei prezenţi au fost făcute publice. Jurnalul Naţional vă prezintă în exclusivitate stenogramele întrevederii de la Budapesta, în care sunt prezentate detaliile strategiei prin care se încearcă acapararea a zeci de mii de hectare de pădure de pe Valea Mureşului. Pe parcursul celor două zile, cele două grupuri au purtat negocierile într-o încăpere a Colegiului Mathias Corvinus din Budapesta. La scurt timp după prezentarea invitaţilor, Miklos Banffy – fiul lui Daniel Banffy – susţinea în faţa audienţei că sunt prezente doar două ramuri ale familiei. La rândul lor, românii au prezentat legislaţia românească în domeniul restituirii proprietăţilor şi cărţile funciare pe care aceştia urmau să le revendice. Pădurarul Cotyso Străuţ a luat cuvântul, prezentând situaţia domeniului Stânceni – Meştera, constituit în 1918 din domeniile membrilor familiei Banffy. În scenă a intrat şi avocatul Mihai Dragoş Bejenaru, care şi-a început discursul cu o scurtă prezentare a legislaţiei româneşti în domeniul retrocedărilor. "România vrea să intre în Uniunea Europeană, de altfel are un nou guvern, care a recurs la modificarea legii. Esenţial e că pădurile se retrocedează în întregime. Guvernul a depus pachetul de legi în faţa Parlamentului cu răspundere guvernamentală. Parlamentul l-a aprobat. (…) Prin decret, au aprobat reforma dreptului de proprietate şi au respins Reforma Justiţiei. După aceea, Guvernul a aprobat legea dreptului de proprietate prin ordonanţă de urgenţă. Săptămâna următoare apare în Monitorul Oficial, atunci intră în vigoare. Preşedintele României a aprobat-o." Nici pădurarul Străuţ nu s-a lăsat mai prejos şi le-a prezentat celor patru urmaşi date cu privire la suprafeţele de păduri din documentele vechi, care se aflau în posesia sa. "Ultimul document este cel considerat oficial, după el trebuie să ne ghidăm în procesul de retrocedare (…). Deocamdată ne putem baza pe ce avem aici." Cum a făcut rost Străuţ de documente încă nu se ştie. Bejenaru le-a cerut celor prezenţi să înceapă să umble după documente, cărţi funciare pentru a depune cererile de revendicare.

"Avem următorul plan: studierea şi cunoaşterea legii, strângerea extraselor de carte funciară care lipsesc (95%-99% sunt în proprietatea domnului Străuţ), strângerea documentelor de provenienţă, reînfiinţarea societăţii pe acţiuni. Dacă le avem pe toate acestea, putem să depunem cererea (n.r. – de revendicare). Trebuie să avem toate documentele din prima clipă, totul să fie perfect. Vor fi mulţi adversari: statul, consiliile locale, cei care le folosesc acum, chiar membri de familie", susţinea cu tărie avocatul. Totodată, Miklos a întrebat dacă trebuie să returneze banii investiţi de statul român în domeniul forestier, dar avocatul i-a răspuns că nu trebuie, deoarece statul român a folosit terenul fără drept. Ca un avocat care se respectă, Bejenaru a găsit şi soluţia pentru ca Miklos Banffy, cetăţean maghiar, să intre în posesia pădurii. Acesta i-a spus că, conform Constituţiei României, există două situaţii în care un cetăţean străin poate fi proprietar de fond funciar în România: "O dată, dacă există o convenţie bilaterală între cele două ţări, pe de altă parte, prin moştenire legală (exclusă moştenirea prin testament). Conform celor relatate, în cazul nostru nu este nevoie de dobândirea cetăţeniei".

Oficial, avocatul Mihai Dragoş Bejenaru a reprezentat interesele Evei Banffy, însă el a fost angajat şi de Romsilva, instituţie care administrează pădurile statului. În urma decesului Evei Banffy, Bejenaru şi Străuţ s-au regăsit printre moştenitorii trecuţi în testamentul acesteia.

Contract de management
Cu două luni înainte de întâlnirea de la Budapesta, şeful Ocolului Silvic Răstoliţa, Cotyso Felician Străuţ, a semnat cu Miklos Banffy un antecontract prin care a fost numit managerul suprafeţelor de pădure pe care urma să le primească familia Banffy. Miklos Banffy a specificat în documentul cu pricina că, în cazul în care i se vor restitui proprietăţile forestiere ale familiei, va încredinţa lui Străuţ organizarea, conducerea şi gestionarea activităţii acestor proprietăţi, pe baza obiectivelor şi criteriilor de performanţă stabilite de părţi. Astfel, Străuţ a ajuns administratorul pădurilor pe care urmaşul grofului le pretinde de la statul român. Cum a reuşit Străuţ să intre în posesia extraselor de carte funciară nimeni nu ştie. Legat de antecontractul semnat cu Miklos Banffy, Străuţ susţine că Eva Banffy îl bănuia pe Miklos Banffy că o trage pe sfoară. "În acest context m-a rugat să-i câştig încrederea lui Miklos, pentru că voia să ştie ce are de gând să facă", a spus Străuţ.

Romsilva a cumpărat informaţii
La câteva luni după întâlnirea de la Budapesta, avocatul Mihai Bejenaru a semnat un contract cu Regia Naţională a Pădurilor în valoare de 40.000 de euro fără TVA, prin care se obliga să furnizeze săptămânal informaţiile şi documentele obţinute despre familia Banffy. O dată cu semnarea contractului, avocatul a primit un avans de 8.000 de euro, urmând să mai primească câte 200 de euro lunar, numai după prezentarea raportului informativ. În acelaşi timp însă, Bejenaru o reprezenta şi pe Eva Banffy în procesele pe care aceasta le avea pentru a intra în posesia pădurii. "După ce am formulat cererile de revendicare în numele doamnei Banffy, cei de la Romsilva ne-au contactat şi mi-au cerut nişte date din interiorul familiei Banffy", a specificat avocatul Bejenaru. Informaţiile furnizate către Romsilva conţineau date despre structura de moştenire pe celelalte ramuri de familie Banffy, aspecte legate de cetăţenia revendicatorilor, date despre incidenţa exproprierilor.

Documentele false rămân valabile
Prefectul judeţului Mureş, Marius Paşcan (foto), în calitate de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea de proprietate asupra terenurilor, a făcut două plângeri penale împotriva urmaşilor lui Daniel Banffy, care au revendicat proprietăţile acestuia după ce au indus în eroare autorităţile române. Prima a fost împotriva Anei Bethlen, care nu a declarat toate persoanele care ar fi fost îndreptăţite să li se stabilească calitatea de moştenitor după defunctul Daniel Banffy, inclusiv pe fiul acestuia, Miklos Banffy, cât şi pe Gabor şi Farkas Bethlen. Ulterior eliberării certificatului de moştenitor, aceasta l-a depus ataşat unei cereri la Primăria Lunca Bradului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra unui teren de zece hectare. După ce a analizat documentele depuse de prefect, procurorul Angela Vodă din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş a constatat că în raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile de fals a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Cea de-a doua plângere a fost formulată împotriva Evei Banffy, care, tot prin declaraţii false a obţinut un certificat de moştenitor pe care l-a utilizat în cursul anului 2005 în vederea obţinerii reconstituirii dreptului de proprietate asupra unor imobile. Însă procurorul nu a mai avut ce să facă, pentru că Eva Banffy a decedat încă din 2009. Cu toate acestea, certificatele de moştenitor obţinute de cele două femei cu ajutorul unor declaraţii false produc în continuare efecte juridice. Printre persoanele care au moştenit averea Evei Banffy se află şi avocatul Mihai Dragoş Bejenaru şi pădurarul Cotyso Străuţ.

http://www.jurnalul.ro/special/anchete/padurile-muresene-transate-la-budapesta-570486.html

Gheorghe Trosca, ucis a doua oară de KGB

2011-03-02T00:53:00.000+02:00

Printre atâtea dureri zilnice, polemici nesfârşite şi abuzuri fără număr, o ştire bulversantă a curs ieri dinspre Palatul Cotroceni spre agenţiile de ştiri. Administraţia Prezidenţială anunţă printr-un comunicat că preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat decretele pentru retragerea titlurilor de Luptător pentru Victoria Revoluţiei şi Erou-Martir al Revoluţiei Române pentru Adrian Florea, Marin Oana, Eugen Trandafir Cotuna, Dumitru Coman, Gheorghe Trosca.

Ultimele trei nume m-au făcut să tresar. Pe mine şi alţi câţiva colegi din presă, care cunosc foarte bine subiectul. Pe scurt, e vorba despre trei ofiţeri USLA, convocaţi prin ordin la sediul Ministerului Apărării Naţionale din Drumul Taberei, în 24 Decembrie 1989. Autoinstalat în funcţia de ministru al Apărării Naţionale, generalul colonel Nicolae Militaru a cerut în mod expres ca din echipajele USLA care vin să apere sediul MApN de terorişti să facă parte şi colonelul Gheorghe Trosca.

Odată ajunşi în Drumul Taberei, echipajele USLA îmbarcate în ABI au devenit victimele unei diversiuni sângeroase. Asupra lor s-a deschis focul, deşi prin comunicaţii militare au transmis parola şi tipul de misiune pentru care fuseseră convocate. Militaru s-a făcut că plouă, a zis că el nu ştie nimic şi a dat ordin să se deschidă focul, afirmând că este vorba despre terorişti. Diversiunea "terorişti-antiterorişti" a făcut înconjurul ţării, şi nu al lumii. Imaginile şocante din faţa sediului MApN au dat dimensiunea reală a conflictului dintre Armată şi Securitate pe care se bazau forţele externe implicate în schimbarea de regim din România.

Cadavrele ofiţerilor USLA ucişi prin ordinul generalului Militaru au fost scoase din ABI, batjocorite, profanate în chip barbar şi abandonate zile întregi pe caldarâm. Pe maşinile lor a fost scris cu creta "Terorişti".

Înainte de a primi o funcţie importantă la USLA, colonelul Gheorghe Trosca lucrase în Direcţia a IV-a de Contrainformaţii Militare a Departamentului Securităţii Statului. Era, ceea ce se numea pe atunci, un CI-st. Adică unul pregătit să prindă spioni. Să-i supravegheze, să-i monitorizeze, să-i înregistreze. Unul dintre cele mai importante dosare la care lucrase personal colonelul Trosca era "Corbii". Era vorba despre înalţi reprezentanţi ai regimului comunist racolaţi de sovietici. Printre aceştia se află şi generalul colonel Nicolae Militaru, despre care Securitatea deţinea dovezi că este racolat de GRU, serviciul de informaţii al Armatei URSS. Dosarele privind activitatea agentului GRU Militaru au fost preluate de MApN de la Securitate şi transportate în arhiva de la Piteşti. Cu toate dovezile pe mâna sa şi cu Trosca mort, Nicolae Militaru îşi făcuse o datorie importantă faţă de Moscova.

După mai bine de 21 de ani de la acest asasinat comandat şi orchestrat de serviciile de informaţii sovietice, o decizie ciudată redeschide dosarul atât de fierbinte. Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989, condusă de senatorul PNL Raymond Luca, a decis în octombrie 2010 următoarele: "acordarea avizului pentru înaintarea propunerii de retragere a titlului către Preşedinţia României pentru următoarele dosare: 1. Trosca Gheorghe – erou-martir şi urmaşii acestuia: Losnita Andra Cristina (Dosar U 1270), Trosca Georgeta (Dosar U 1269), Trosca Irina Georgiana (Dosar U 1271), Tudorache Maria (Dosar U 462), 2. Ghita Mare Ion – urmaş de erou-martir (Dosar U 447), 3. Coman Dumitru – erou-martir şi urmaşul acestuia: Coman Gabriela Ştefania Aurelia (Dosar U 11), 4. Cotuna Eugen Trandafir – erou-martir şi urmaşii acestuia: Cotuna Ana (Dosar U 1614), Cotuna Alexandru (Dosar U 1612), Cotuna Carmen (Dosar U 1613). S-a votat cu unanimitate de voturi". Decizia parlamentarilor a fost luată în urma unor adrese venite de la CNSAS şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor. Nu dau importanta detaliului pentru alţii semnificativ. Anume că Raymond Luca e născut în URSS. E o coincidenţă nefericită cu mâna lungă a KGB despre care vorbim.

N-are rost acum nici să pun în discuţie existenţa, după 21 de ani, a căpuşelor bine organizate sub forma unor organisme guvernamentale şi parlamentare pentru problemele Revoluţiei. Şocant e altceva. Că după atâta amar de vreme, puterea de azi n-are altceva mai bun de făcut decât să-l execute încă o dată pe colonelul Gheorghe Trosca. Mâna lungă a KGB şi GRU acţionează şi azi, prin intermediul unor înalţi responsabili ai puterii politice din România. Şocant sau nu este fapul că preşedintele Traian Băsescu, ale cărui relaţii excepţionale cu SRI sunt dincolo de orice îndoială, a semnat un decret descalificant din toate punctele de vedere. Desigur, prietenii preşedintelui şi chiar domnia sa vor argumenta că Trosca, Cotuna şi Coman au fost nişte securişti. Şi Securitatea, potrivit actului oficial de condamnare a comunismului realizat la Cotroceni, a fost braţul armat al unei ideologii criminale. Oricâte păcate ar fi avut colonelul Gheorghe Trosca, faptul că el şi colegii săi au fost asasinaţi la comanda unui agent sovietic devenit (ca mulţi alţii) ministru în Decembrie 1989 i-au dat dreptul legitim să aibă calitatea de erou-martir.

Trosca a fost un militar care a primit un ordin, o misiune şi a executat-o cu bună credinţă. A fost chemat, ca specialist antiterorist, să lupte împotriva "teroriştilor" care atacau sediul MApN. Odată ajuns acolo, a avut parte de un omor la comandă. Toate astea, plus calitatea de agent străin a criminalului, l-au făcut pe Trosca erou. Sunt oameni care au avut păcate mari până în Decembrie 1989, prin slujirea dictaturii. Dar care au contribuit decisiv la schimbarea de regim. Măcar o parte din acele păcate au fost şterse atunci.

Prin decretul semnat, preşedintele Băsescu dă o puternică lovitură sub centura şi tradiţiei unităţii de elită a SRI, Brigada Antiteroristă. Dacă alte structuri ale acestui serviciu au făcut şi fac tot soiul de favoruri regimurilor politice trecute şi prezente, Brigada Antiteroristă a reprezentat floarea de la butonieră o monedă foarte preţioasă de schimb în interiorul comunităţii informative a NATO. Şi nu numai. De la acel sângeros Decembrie 1989, toată suflarea antiterorismului îi comemorează în fiecare an pe Trosca şi colegii lui. Se adună toţi activii şi rezerviştii, familiile celor dispăruţi, se ţin slujbe religioase la mormintele lor. Pe culoarele sediului Brigăzii sunt postate portretele celor care timp de 21 de ani au fost eroi-martiri. Acum au redevenit criminali securişti.

De curând, soţia unuia dintre cei morţi în Decembrie 1989 (au fost mai mult de trei) a murit şi ea de cancer. O angajaseră ca secretară, să-şi poată întreţine familia după dispariţia soţului. A lăsat în urmă cinci copii.

Nu ştiu dacă Traian Băsescu e pe deplin conştient de răul făcut. Dacă sfetnicii domniei sale în materie de securitate naţională l-au avizat despre consecinţele gestului său. Dinadins ori ba, preşedintele României a semnat unul dintre cele mai controversate decrete din mandatul domniei sale. Dacă generalul Nicolae Militaru mai trăia, ar fi închinat azi un pahar de votcă în cinstea acestui eveniment important.

Cotroceniul a mers pe mâna CNSAS
Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Valeriu Turcan, a declarat pentru Jurnalul Naţional că Preşedinţia a primit de la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor şi de la Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari o propunere de retragere a titlului de erou-martir al Revoluţiei pentru Gheorghe Trosca, Dumitru Coman şi Eugen Cotună. "Au fost nişte documente pe care aceste instituţii le-au primit de la CNSAS în legătură cu aceste persoane, documente care atestau relaţia lor cu Securitatea, şi pe baza lor aceste instituţii au decis să înainteze propunerea de retragere a titlului către Preşedinţia României", a explicat Turcan. (Adriana Duţulescu)

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/gheorghe-trosca-ucis-a-doua-oara-de-kgb-570231.html

Sute de unguri au sărbătorit naşterea lui Matei Corvin

2011-02-23T21:36:00.001+02:00

Sute de unguri, majoritatea vârstnici, au serbat astăzi, în Piaţa Unirii, 568 de ani de la naşterea regelui Matei Corvin. La eveniment au participat ministrul Culturii – Kelemen Hunor, consilierul prezidenţial Eckstein Kovacs Peter, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj – Fekete Emoke, viceprimarul Laszlo Attila, Gergely Balazs, consilieri locali ai UDMR şi membri ai organizaţiei extremiste HVIM.

Kelemen Hunor a depus o coroană funerară cu pamblică roşie-albă-verde la baza statuii lui Matei
Corvin. Dânsul este de părere că “această manifestare este un gest de normalitate”.

Multiculturalismul a fost ignorat, iar întreaga ceremonie s-a desfăşurat în limba maghiară.

NapocaNews

http://www.napocanews.ro/2011/02/sute-de-unguri-au-sarbatorit-nasterea-lui-matei-corvin.html

Actorii din Oradea au fost segregati pe criterii etnice iar Teatrul de Stat a fost desfiintat pentru a fi preluat de UDMR.

2011-02-23T21:34:00.001+02:00

Punere in tema: „Dacă esti orădean şi îşi pasă de teatrul tău, vino luni, la ora 18:00, cu o lumânare aprinsă, în faţa intrării principale a Teatrului de Stat. Trimite mai departe acest mesaj, ca un semn că nu ai uitat să fii liber!”. Acesta este mesajul care circulă pe site-urile de socializare la inceputul lunii acesteia, după ce aleşii bihorenilor au votat, in luna ianuarie, “Regulamentul de reorganizare a instituţiilor publice de cultură aflate în subordinea Consiliului Judeţean Bihor” (Teatrul de Stat, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Arcadia” şi Filarmonica Oradea), prin care Teatrul de Stat Oradea şi Teatrul pentru Copii şi Tineret Arcadia au fost desfiinţate. În locul lor au luat naştere două instituţii de spectacole înfiinţate pe criterii etnice: una românească (Iosif Vulcan), iar cealaltă maghiară (Szigligeti Szinhaz).

De asemenea, circulă vestea în târg că actorii celor două trupe româneşti ar putea fi mutaţi la Arcadia, în timp ce ungurii vor rămâne în Teatrul de Stat, scria Bihor Online. La Oradea, lumanarea s-a stins., la Bucuresti, liniste “mormantala”.

Un ziarist temerar din Oradea, Florin Budea, scrie pe blogul lui:

Teatrul si Statul

dacă Teatrul din Oradea este – sau a fost? – “de stat” ruperea lui poate fi interpretată şi ca un atac la adresa statului.

nu sunt eu ăla care să moară de grija statului – istituţia aia abstractă care nu face nimic pentru cei care o întreţin din munca lor merită să moară – dar lipsa de interes pentru ceea ce ar trebui să fie Statul Român, în integralitatea atribuţiilor sale, este dezolantă şi ar trebui să ne îngrijoreze. asta cu atât mai mult cu cât dezinteresul acesta nu este al “particularilor” ci tocmai al acelora care sunt bine plătiţi şi doar se fac că muncesc ori că le pasă sau poate nici atât…

să revin la cazul nostru particular. nu pot să înţeleg de ce tocmai cei puşi şi plătiţi ca să apere instituţiile care sunt “ale statuului”: servicii de informaţii, magistraţi, demnitari… tac şi nu îşi fac datoria.

sunt intimidaţi de politicieni?

tăcerea complice şi lipsa oricărei reacţii concrete a prefectului Gavrilă Ghilea, cel care – teoretic – este “garantul legalităţii în teritoriu”, duhneşte a trădare. instituţiile statului, reduse la tăcere ori îngenunchiate de politicienii locali, tac şi astfel devin complicii acestui rapt cultural.

Cat se intinde coarda

nu sunt un „mâncător de unguri”, din contră. nu pot decât să respect valorile culturii maghiare şi tenacitatea cu care reprezentanţii maghiarimii din România urmăresc îndeplinirea ambiţiilor lor politice.

vă rog să nu luaţi înşiruirea de mai jos altfel decât pe o rememorare a unor fapte, undele din ele devenite deja istorie, care după umila mea părere pot trimite cu gândul la minarea, atenţie nu am scris „subminarea”!, culturii române.

totul a început în anii 90 când, la iniţiativa unor profesori şi politicieni maghiari, elevii de etnie română au fost forţaţi să plece din Liceul „Ady Endre”. de atunci încoace s-au mai înfiinţat câteva asemenea şcoli exclusiviste, finanţate de la buget.

de-a lungul anilor, în Oradea, s-a derulat o adevărată campanie de fixare în spaţiul public a unor monumente importante pentru cultura conaţionalilor noştri. nimic rău în asta! ceea ce mă supără este că noi românii nu ştim, nu vrem sau nu putem să facem acelaşi lucru şi că ei, liderii magharimii, au ridicat – prea ades – aceste statui fără nicio aprobare. autorizaţiile legale fiind obţinute ulterior, în urma unor negocieri politice.

palatul baroc, clădirea ce a găzdiut Muzeul Ţării Crişurilor, a fost şi ea terenul unor jocuri politice, îndrăznesc să spun neprincipiale. redobândită într-un mod discutabil, clădirea a continuat să găzduiască muzeul, în schimbul unei chirii cât se poate de consistente. asta până în ziua în care instituţiei de cultură i s-a pus în vedere că nu mai este dorită în Palatul Episcopal.

la Filarmonică lucrurile au frizat bătaia de joc. discriminarea „pozitivă” s-a practicat făţiş sub directoratul udemerist. asta ca să nu mai amintesc de cazul mai mult decât penibil al celor două soliste românce, transferate la „secţia maghiară”, manevră care, de fapt, era un alt fel de a li se spune să plece. adăugaţi la astea, incapacitatea – parcă deliberată – a directorilor de a soluţiona conflictele ce macină instituţia.

a urmat desfiinţarea Teatrului de Stat Oradea.

la toate astea s-ar mai putea adăuga tentativele, ilegale, de redenumire a unor străzi dar şi impunerea, în nomenclatorul stradal oficial, a unor noi toponime de inspiraţie maghiară.

întrebarea mea e simplă, fără ură şi părtinire: cât se mai poate întinde coarda? să ne aşteptăm, de exemplu, la o „autonomizare” a bibliotecii judeţene, a unor secţii ale Universităţii…?

nu acuz, întreb! până la urmă, acţiunile politicienilor maghiari sunt legitime, atâta timp cât comunitatea pe care ei o reprezintă le susţine. mai mult, nici chiar autorităţile statului nu crâcnesc împotriva lor.

politicienii noştri, românii, găsesc că puterea, mai precis aflarea lor la putere, este mai importantă decât o brumă de demnitate naţională. aşa că sunt gata să negocieze orice, să vândă orice, pentru procentele de aur ale UDMR.

aleşii noştri sunt, vorba unui politician local contemporan, sau proşti sau mişei. oricum ar fi, nu au nicio scuză!

Florin Budea

http://www.napocanews.ro/2011/02/actorii-din-oradea-au-fost-segregati-pe-criterii-etnice-iar-teatrul-de-stat-a-fost-desfiintat-pentru-a-fi-preluat-de-udmr-ziaristii-locali-intreaba-sri-cat-se-intinde-coarda.html

Preşedinţii CJ din Harghita, Covasna şi Mureş şi-au depus documentele pentru cetăţenia maghiară

2011-01-04T02:17:00.001+02:00

Preşedinţii Consiliilor Judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş şi-au depus, luni, la Consulatul General al Ungariei de la Miercurea Ciuc, documentele pentru obţinerea cetăţeniei maghiare. Cei trei au fost printre primii înscrişi pe listele solicitanţilor încă din luna noiembrie a anului trecut.

Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna şi Lokodi Edit Emoke, preşedintele CJ Mureş s-au înscris pe listele Consulatului Maghiar din Miercurea Ciuc în luna noiembrie 2010, la numai o zi după ce Parlamentul de la Budapesta a modificat legislaţia astfel încât solicitanţii să nu mai fie obligaţi să aibă domiciliul în ţara vecină.

Cei trei preşedinţi de CJ au declarat pentru Mediafax că s-au grăbit să îşi depună actele pentru obţinerea cetăţeniei ungare chiar în prima zi de lucru a noului an pentru a da un exemplu locuitorilor din Transilvania, pe care i-au îndemnat să procedeze la fel.

"Este un drept oferit de statul ungar şi cred că e bine să-l revendicăm încă din primele zile ale anului. Cred că pentru unificarea naţiunii (maghiare - n.r.), chiar şi a acelei părţi rămasă în afara graniţelor, obţinerea dublei cetăţenii este benefică. Asta nu înseamnă că aş dori să trăiesc în Ungaria sau copiii mei ar dori să trăiască acolo deocamdată, este un drept prin care ne putem accentua apartenenţa la aceeaşi naţiune", a declarat Borboly Csaba.

Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor a venit la Consulat împreună cu soţia şi cei trei copii. Acesta susţine că putea solicita şi obţine cetăţenia ungară încă din 1990, când s-a dus în Ungaria, unde a trăit timp de cinci ani împreună cu soţia sa, însă a aşteptat să poată face acest demers "acasă".

"Aş fi putut să cer cetăţenia maghiară în perioada 1990-1995, când am trăit la Budapesta, dar nu am făcut-o. Am vrut să venim acasă şi să muncim aici. Asta este semnalul meu către secuime, să trăim acasă, în Ţinutul Secuiesc, cu dublă cetăţenie, cu cetăţenia maghiară. Acesta este secretul vieţii mele", a afirmat Tamas Sandor.

La rândul său, Lokodi Edita Emoke, preşedintele CJ Mureş, a declarat că este "unguroaică de când se ştie" şi că cetăţenia ungară pentru care a aplicat luni reprezintă o recunoaştere a faptului că maghiarii trăiesc şi în afara Ungariei.

"M-am născut în judeţul Mureş din părinţi de naţionalitate maghiară, totdeauna am ştiut că sunt unguroaică. Sentimentul că dobândesc un act cu care să dovedesc acest lucru este unul care ţine mai mult de etică. Ne-am născut unguri şi cetăţenia maghiară este o dovadă a naţionalităţii noastre, un act de recunoaştere că există unguri şi în alte teritorii, în afara Ungariei", a spus preşedintele CJ Mureş.

Consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Balogh Gyorgy, a declarat, luni, că procesul de depunere a documentaţiilor pentru cetăţenia ungară se desfăşoară conform programărilor făcute începând din 8 noiembrie 2010.

"Avem câteva mii de înscrieri făcute, până în 10.000, ceea ce înseamnă că, dacă cineva nu are programare anterioară, nu va putea să-şi depună actele până în luna martie", a spus Balogh Gyorgy, adăugând că se lucrează în două schimburi, între orele 8:00 şi 19:00. Solicitanţii au multe acte de completat, astfel încât este nevoie de 40 de minute pentru o singură persoană.

Vicepremierul Ungariei a anunţat încă din septembrie 2010 că ţara sa va demara din 2011 procesul de acordare a cetăţeniei ungare etnicilor maghiari de peste hotare care vor solicita acest lucru. Zsolt Semjen anunţa atunci că cererile de cetăţenie vor putea fi depuse la orice oficiu de stare civilă al unei administraţii locale din Ungaria, urmând ca rezolvarea solicitării să se facă în trei luni.

Acordarea cetăţeniei oricărei persoane care o solicită, ai cărei strămoşi provin de pe teritoriul fostului regat ungar şi vorbesc maghiara la un anumit nivel se numără printre cele mai elementare interese ale naţiunii ungare, accentua atunci Semjen, făcând referire la faptul că ţările vecine au extins deja cetăţenia lor proprie la conaţionalii din afara hotarelor lor.

http://www.antena3.ro/romania/presedintii-cj-din-harghita-covasna-si-mures-si-au-depus-documentele-pentru-cetatenia-maghiara-116067.html

Autonomia Ţinutului Secuiesc se discută la Budapesta

2010-11-20T01:52:00.000+02:00

În cursul zilei de azi, în Parlamentul Republicii Ungare are loc şedinţa în cadrul căreia Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) va solicita guvernelor României şi Ungariei completarea Tratatului bilateral cu normele internaţionale pentru protecţia minorităţilor. „Noi am formulat deja şi revenim la această solicitare, la Guvernul Ungariei şi, în aceeaşi măsură, la Guvernul României, ca să completeze acest tratat bilateral cu acele norme internaţionale care au apărut după semnarea tratatului, în domeniul protecţiei minorităţilor”, a declarat în luna octombrie, Balazs Izsak, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc.

Ce vrea CNS?

Izsak a precizat că CNS doreşte ca în relaţia dintre România şi Ungaria ceea ce este cuprins în tratatul bilateral să devină o realitate, „pentru că până acum această cooperare în domeniul protecţiei minorităţilor avea doar un caracter declarativ, nu a avut un conţinut concret”. „Considerăm că protecţia drepturilor noastre este una conformă acestui tratat şi conform dreptului internaţional, un domeniu de cooperare internaţional”, a subliniat liderul CNS. Acesta a spus că pe ordinea de zi a şedinţei de la Budapesta figurează două proiecte de hotărâre, primul se referă la aşteprările Consiliului Naţional Secuiesc faţă de politica Guvernului ungar faţă de maghiarii care trăiesc dincolo de graniţe şi, în special, faţă de secui, iar al doilea proiect vizează aşteptările CNS de la Ungaria, în perspeciva preluării preşedinţiei Uniunii Europene, în prima jumătate a anului viitor. „Aşteptăm ca în UE protecţia acestor colectivităţi autohtone, care nu trăiesc în propria lor ţară, să se facă un pas înainte. Printre priorităţile preşedinţiei ungare figurează protecţia diversităţii culturale a Europei. Noi credem că protecţia diversităţii culturale este de fapt echivalentă cu protecţia diverselor colectivităţi etnice, culturale, lingvistice, care păstrează tradiţii multiseculare în diverese ţări a Europei”, a subliniat Izsak.

Invitaţi de marcă

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc a mai arătat că nu este permis ca ţările membre ale Uniunii Europene, când intră în Parlamentul European, să abandoneze obligaţiile asumate în Consiliul Europei, în privinţa drepturilor minorităţilor. „Noi considerăm că nu este permis ca ţările membre când intră în Parlamentul European lasă în vestiar obligaţiile asumate în Consiliul Europei. Deci nu se poate spune că acolo nu există, pentru că sunt exact aceleaşi ţări care şi-au asumat anumite responsabilităţi şi obligaţii. Standardul minim în UE nu poate să fie mai scăzut faţă de Consiliul Europei. Şi asta este inclusă în proiectul nostru de hotărâre că aşteptăm”, a mai spus Balazs Izsak. Acesta a precizat că la şedinţa CNS de azi, de la Parlamentul Ungariei, sunt invitaţi, printre alţii, preşedintele ungar, Pal Schmit, premierul Viktor Orban, precum şi alţi oficiali maghiari, alături de care sunt invitaţi ambasadorii statelor membre ale UE de la Budapesta şi personalităţi importante ale vieţii culturale şi publice din Ungaria. Reporterii cotidianului Zi de zi se află, în acest moment la Budapesta. Citiţi în ediţia de luni, 22 noiembrie, totul despre evenimentele din Ungaria.

Măsurile luate de CNS pentru detaşarea Ţintului Secuiesc de România

2010, martie

Stand expoziţional separat al "Ţinutului Secuiesc"

La Târgul Internaţional de Turism de la Budapesta - Hungexpo, separat de standul României, a fost organizat standul expoziţional al „Ţinutului Secuiesc".

2010, 4 mai

* Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc a votat pentru oficializarea limbii maghiare în Ţinutul Secuiesc.

* Partidul Civic Maghiar a propus ca toate regiunile istorice din România să dobândească autonomie teritorială, alături de Ţinutul Secuiesc.

2010, 11 mai

Guvernul României stabileşte „graniţa dintre Ţinutul Secuiesc" şi „Ţara Bârsei". Hotărârea Guvernului României, numărul 402, privind aprobarea stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 306, din 11 mai 2010, precizează că localitatea Ilieni se află „la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei". Conform anexei 2 la H.G. nr. 402/2010 - „Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna" - „borna de hotar semnifică faptul că localitatea se afla la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei". Utilizarea - într-o hotărâre a Guvernului României - a expresiilor „Ţinut Secuiesc" şi „graniţa" reprezintă o încălcare a articolului 3, alin. (3) din Constituţia României, potrivit căruia „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe". În acelaşi timp, Legea nr. 2 din 16 februarie 1968, privind organizarea administrativă a teritoriului României prevede, la art. 1, că teritoriul României „este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna". De asemenea, „graniţa" nu poate exista decât între state, iar prevederea din hotărârea guvernului, ce stabileşte o „graniţă interioară", induce ideea delimitării teritoriale a Ţinutului Secuiesc ca entitate autonomă, cu graniţă proprie.

2010, 8 iunie

Europarlamentarul Szegedi Csanád, membru al partidului maghiar de extremă dreapta Jobbik, şi-a deschis birou teritorial la Târgu-Mureş. Cu acest prilej, el a declarat: „În primul rând, aş vrea să subliniez faptul că Jobbik nu este un partid şovin sau extremist, ci un partid patriot, care vrea să reprezinte întreaga naţiune maghiară, nu doar pe cea din Ungaria, ci din întreg bazinul carpatic. Partidul va milita pentru autodeterminarea secuimii în actualele graniţe ale României". „Ar fi bine dacă în toată Transilvania limba maghiară ar fi limbă de stat" - a mai susţinut europarlamentarul. Partidul Jobbik , ctitorul Gărzii Naţionale Ungare, desfiinţată anul trecut în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive, a reînfiinţat organizaţia extremistă paramilitară.

„Când partidul extremist maghiar Jobbik îşi deschide cabinet la Târgu-Mureş este ca şi cum Partidul Nazist şi-ar întemeia filiala la Auschwitz."

Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC, declaraţie de presă, 8 iunie 2010

„Deschiderea unui cabinet de europarlamentar din partea partidului extremist maghiar Jobbik la Târgu-Mureş echivalează cu întemeierea unei filiale a Partidului Nazist la Auschwitz. Cu ce drept şi cine i-a dat voie acestui provocator, Szegedi Csanad, care cere pe toate drumurile dezmembrarea României, să îşi deschidă cabinet în Transilvania şi încă într-un oraş marcat de o istorie zbuciumată, precum Târgu-Mureş? Statul român îi invită în acest fel extremiştii maghiari să revendice Ardealul şi le acordă şi tribuna de unde să incite la distrugerea României.

Cerem autorităţilor române să intervină imediat şi să declare persona non-grata pe acest europarlamentar care aruncă cu noroi în statele vecine Ungariei, ameninţând stabilitatea şi bunele relaţii interetnice. Cerem, de asemenea, ca orice activitate şi prezenţă a partidului Jobbik şi a reprezentanţilor acestuia să fie interzise în România, la fel cum sunt interzise nazismul sau alte mişcări anarhice, violente şi extremiste, din care categorie şi face parte. Pe teritoriul României, Jobbik - şi orice asociaţie sau persoană care colaborează cu acest mic partid nazist - trebuie să intre sub incidenta legii şi să fie pedepsiţi cu exemplaritate".

Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC, declaraţie de presă, 8 iunie 2010

2010, 7 iulie

Guvernul Ungariei recunoaşte oficial „Consiliul Naţional Secuiesc"

Vicepremierul ungar, Semjén Zsolt, a avut o întâlnire cu delegaţia Consiliului Naţional Secuiesc, formată din cei trei membri ai prezidiului: Izsák Balázs, Tulit Attila şi Arus Zsolt. Cu această ocazie, vicepremierul ungar a confirmat faptul că noul guvern ungar susţine aspiraţiile Consiliului Naţional Secuiesc.

[„Haromszék" (Covasna), nr. 6.026, 07.07.2010]

Este pentru prima oară când guvernul Ungariei recunoaşte oficial această formă asociativă care, din cauza scopului urmărit, nu are statut juridic legal în România.

http://www.zi-de-zi.ro/detalii-articol/article/8f206b9ce0/63469.html

Scandal în Ungaria, după ce directorul Teatrului Naţional a închiriat o sală pentru Ziua României

2010-11-18T17:40:00.001+02:00

Directorul Teatrului Naţional din Ungaria, Robert Alfoldi, este considerat trădător pentru că a închiriat sala mare a instituţiei pentru o recepţie de Ziua României. Mai mulţi politicieni maghiari, precum şi diverse personalităţi consideră "o provocare" gestul românilor în condiţiile în care ziua de 1 Decembrie coincide cu pierderea, de către Ungaria, în favoarea României, a teritoriilor din Transilvania stăpânite până în 1918.

Partidul extremist Jobbik l-a acuzat pe director că organizează un eveniment anti-ungar şi a ameninţat că va organiza o demonstraţie în faţa Teatrului chiar pe 1 decembrie. Partidul Creştin-Democrat aflat la guvernare a cerut secretarului de stat pentru cultură chiar demiterea directorului.

În replică, Robert Alfoldi a explicat că decizia sa nu a avut ca scop să rănească sentimentele naţionale şi că spectacolul ar fi putut ajuta cele două ţări să devină mai apropiate prin intermediul culturii şi artei în ciuda trecutului lor.

"Când Institutul Cultural Român din Budapesta mi-a cerut să închiriez sala mare a Teatrului pentru celebrarea Zilei Naţionale a României, m-am gândit că spectacolul şi recepţia ar putea ajuta cele două ţări, Ungaria şi România, să devină mai apropiate prin intermediul culturii şi artei, în pofida trecutului lor furtunos", a declarat Alfoldi, într-un comunicat transmis MTI.

Potrivit hungarianambiance.com, autorizaţia dată românilor de către directorul Teatrului National a fost retrasă.

Ziua de 1 Decembrie marchează Adunarea Naţională de la Alba Iulia, care a declarat unirea Transilvaniei - la acel moment teritoriu ungar - cu România, în 1918.

http://www.antena3.ro/externe/scandal-in-ungaria-dupa-ce-directorul-teatrului-national-a-inchiriat-o-sala-pentru-ziua-romaniei-113439.html

Oradea. Laszlo Tokes a montat ilegal plăcuţe cu numele străzilor în limba maghiară

2010-09-28T13:09:00.000+03:00

Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a montat în mod ilegal, în mai multe zone din Oradea, plăcuţe cu numele străzilor din oraş traduse în limba maghiară. Jean Calvin a devenit astfel de curând Janos Kalvin.

Deşi autorităţile l-au avertizat pe Tokes că montarea acestor plăcuţe contravine normelor Europei şi ale României implicit, acesta îşi continuă acţiunea. Astfel, după ce primăria dă jos denumirile maghiare, episcopul maghiar le pune din nou, fără nici o jenă. Acesta susţine că are acordul proprietarilor pentru a face acest lucru şi consideră că plăcuţele sale au fost îndepărtate în mod abuziv.

Cu toate acestea, Lazslo Tokes nu a primit până acum nici o sancţiune din partea autorităţilor şi, mai mult decât atât, acesta ameninţă cu proteste în cazul în care primăria va continua să dea jos plăcuţele.

Observator

http://www.antena3.ro/romania/oradea-tokes-a-montat-ilegal-placute-cu-numele-strazilor-in-limba-maghiara_107807.html

Cum a fost retezat Retezatul

2010-09-23T10:50:00.003+03:00

Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în 1935, la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, pe o suprafaţă de peste 38.000 de hectare din Masivul Retezat-Godeanu, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din 1979.

Un sfert din suprafaţa Parcului a fost cedată de comisia judeţeană Hunedoara de fond funciar către doi cetăţeni austrieci, moştenitori ai conţilor Lajos şi Gabor Kendeffy. Comisia judeţeană Hunedoara pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor a emis în decembrie 2006 trei titluri de proprietate pentru o suprafaţă totală de 11.000 hectare. Respectivele suprafeţe se află pe teritoriul comunelor Pui şi Râu de Mori.

După 1990, în România a intervenit un proces firesc de reconstituire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor, drepturi confiscate sub diverse forme de statul român comunist. Doar o mică parte a averii Kendeffy a făcut obiectul naţionalizării. Cu toate acestea, inducând în eroare Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate asupra Terenurilor din Hunedoara, au depus solicitări pentru restituirea a 53.000 de hectare două moştenitoare ale fraţilor Gabor (Gavril) şi Lajos (Ludovic) Kendeffy.

Solicitarea a fost depusă după apariţia Legii 247 din 2005 într-un termen legal de până la 30 noiembrie 2005. Potrivit surselor noastre, iniţial Comisia a respins solicitarea urmaşelor, după depunerea unor înscrisuri doveditoare din partea Direcţiei Silvice privind netemeinicia acestor solicitări. Cu toate acestea, solicitarea celor doi cetăţeni austrieci, Maria Kendeffy (născută Gerliczy) şi Elisabeth Pongracz (născută Kendeffy), a fost discutată din nou în şedinţa din 7 iunie 2006, exact a doua zi după ce Direcţia Silvică şi-a schimbat conducerea. De data aceasta, decizia Comisiei a fost una favorabilă moştenitoarelor.

Dar să ne uităm puţin în Istorie. Familia Kendeffy a deţinut domeniul Retezat până la reforma agricolă din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş din 1921. Se extimează că la începutul secolului averea acestora ar fi înglobat vreo 50.000 de jugăre (n.r. - iugăr sau jugăr: veche unitate de măsură pentru suprafeţe agrare, folosită în Transilvania, egală cu 0,5775 de hectare), în mare parte reprezentând suprafeţe de pădure sau vegetaţie forestieră. Reforma agricolă, dar şi declararea ca absenteist a lui Lajos Kendeffy au dus la exproprierea celei mai mari părţi a averii familiei de conţi.

Prin declararea ca absenteist a lui Lajos Kendeffy, averea acestuia a fost preluată de statul român. Prin hotărârea Comitetului Agrar nr. 293 din 13 aprilie 1924, partea acestuia de avere, jumătate din toate moşiile, a fost expropiată definitiv. Nicolae Titulescu şi contele Aponny au negociat tranşarea situaţiei absenteiştilor şi s-a ajuns la un acord internaţional potrivit căruia optanţii unguri (n.r. - cetăţenii declaraţi absenteişti şi care renunţaseră la cetăţenia română, alegând-o pe cea maghiară) expropriaţi în Ardeal să fie despăgubiţi de Fondul Agrar de la Basel (Elveţia), către care statul român plătea o anumită anuitate.

La 12 iulie 1933, instanţele româneşti au decis să acorde lui Lajos Kendeffy o despăgubire de 1.371.650. de lei. Ulterior, ca urmare a contestaţiilor lui Lajos Kendeffy, instanţele i-au acordat suplimentar, în 1933, 856.211,50 coroane aur, cu dobândă de 4,5% pe an începând cu 1 ianuarie 1923, dar şi 15.000 de coroane aur cu titlu de despăgubiri pentru daunele provocate prin dezorganizarea exploatării sale, precum şi cheltuieli judiciare.
Ca o concluzie, partea din averea Kendeffy ce a revenit absenteistului Lajos a fost despăgubită, în mod just, printr-o procedură negociată între state.

În ceea ce-l priveşte pe Gabor (Gavril) Kendeffy, lucrurile au fost tratate la fel de clar. Acesta a fost expropriat de cele mai importante părţi ale averii sale prin deciziile unui stat de drept în scop de utilitate publică, iar ca urmare a fost despăgubit just. Gabor Kendeffy a contestat ani de-a rândul hotarele pe care s-a făcut ieşirea din indiviziune cu fratele său, dar şi deciziile şi modalităţile de expropriere. Conform prevederilor articolului 6 lit. c din Legea reformei agrare din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, din 1921, moşia de 7.651 de jugăre (aproximativ 3.600 hectare) din hotarele comunelor Clopotiva, Săcel, Sântămărie, Cioprea, Nalaţvad, Subcetate, Poieni, Valea Dăljii, Unciuc aparţinea exclusiv proprietarului Gabor Kendeffy.

O altă moşie de 6.516 jugăre şi 1.232, stânjeni pătraţi, a aceluiaşi, a fost expropriată în interes naţional prin Hotărârea 752 din 1922 a Comisiunii I de ocol pentru expropriere şi împroprietărire Haţeg. Despăgubirea a fost plătită în intervalul 1922-1945. Interval ce se explică prin faptul că, potrivit legii pentru reformă agrară, expropriatului i se plătea 80% din valoarea despăgubirii şi restul banilor în câte două tranşe anuale (în martie şi noiembrie) până la finalizarea măsurătorilor.

Aşa cum am arătat, Gabor Kendeffy a deschis mai multe procese în instanţă cu privire la graniţele proprietăţii pe care le-a contestat ani şi ani de în şir. Statul român i-a plătit lui Gabor Kendeffy despăgubiri de peste 15,5 milioane de lei, la nivelul anilor '40.

Cât priveşte moşia din Râul de Mori, care astăzi constituie parte integrantă a Parcului Naţional Retezat, lucrurile au fost şi mai complicate. Suprafaţa de 29.282 de jugăre a fost implicată într-un îndelung demers juridic al lui Gabor Kendeffy, care a constestat ieşirea din indiviziune cu statul român, care a preluat partea lui Lajos Kendeffy. Jumătate din această suprafaţă - adică 7.000 de hectare, nu 11.000 - ar fi fost dreptul de moştenire la care puteau veni urmaşi lui Gabor Kendeffy, dar Comisia Judeţeană nu ar fi putut lua o decizie care să încalce dreptul statului român, proprietatea publică fiind inalienabilă. Mai întâi ar fi trebuit realizată ieşirea din indiviziune cu Statul Român şi o expertiză topo-cadastrală pentru identificarea terenului.

Şi în acest caz însă, suprafaţa Parcului Naţional Retezat ar fi făcut excepţie de la legile cu privire la restituirea proprietăţilor, fiind vorba despre o rezervaţie ştiinţifică a Academiei Române. Până una alta însă, Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele a intrat în posesia celor două austriece care au adus terenul aport la capitalul social al societăţii comerciale Rotunda SRL din Miercurea Ciuc, al cărei obiect de activitate este exploatarea forestieră.
Avocatul Laszlo Majai, care le reprezintă pe cele două fericite moştenitoare ale unei însemnate părţi din Parcul Naţional Retezat, spune că acţiunea Academiei Române şi a Ministerului de Finanţe de a ataca titlurile de proprietate emise în favoarea Mariei Kendeffy şi a Elisabethei Pongracz sunt nejustificate.

"Noi nu avem cunoştinţă să fi primit bani (respectiv despăgubiri - n.r.) pentru proprietăţile lor. Ministerul de Finanţe nu poate să dovedească, pentru că nu există un document financiar-contabil", susţine avocatul Laszlo Majai. Acesta precizează că, în momentul în care clientele sale au depus solicitările pentru restituirea proprietăţilor confiscate de regimul comunist, legea permitea un astfel de demers şi cetăţenilor străini.

Prefectura - Dăm tot ce se poate da. Până la proba contrarie

Prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi, ne-a declarat că urmaşii contelui Kendeffy au solicitat iniţial 53.000 de hectare, dar au depus acte doar pentru 33.000, iar Comisia a ajuns la concluzia că doar 11.000 de hectare pot fi date înapoi. "În prezent, terenul este o proprietate privată, dar aceştia nu au dreptul de exploatare", a precizat Attila Dezsi. În Parcul Naţional Retezat sunt în jur de 7.000 de hectare din suprafaţa "restituită", a precizat reprezentantul Guvernului. "Această retrocedare se judecă pe fond pentru a se vedea dacă titlurile de proprietate au fost eliberate corect", a spus Attila Dezsi, uitând că procedura de retrocedare se face atunci când a existat o cedare. Nu o expropriere. "Din documente rezultă că 11.000 de hectare nu se duc niciunde".

Iar cu privire la deciziile de expropriere, prefectul este la fel de categoric: "Dacă aceste decizii existau trebuiau trecute în cărţile funciare. Dacă au existat astfel de cărţi funciare, noi nu am primit nimic. Până la proba contrarie, titlurile de proprietate au fost eliberate legal". Atitudinea lui Attila Dezsi - fost subprefect la momentul emiterii celor trei titluri de proprietate - este însă una la fel de categorică precum cea a fostului prefect, Marius Cristian Vladu, aşa cum a arătat-o în şedinţa Comisiei de Fond Funciar în care s-a aprobat cererea moştenitorilor contelui Kendeffy din iunie 2006. Supărat că unul dintre cei prezenţi a cerut amânarea luării unei decizii, acest comisar Catani al împroprietăririi a făcut un adevărat show, aşa cum a fost el prezentat de ziariştii care au asistat la şedinţă.

El a acuzat că la mijloc ar fi de fapt interesele locale în legătură cu nişte cabane construite mai mult sau mai puţin legal la Râul de Mori şi apoi s-a pronunţat într-o singură direcţie: "Nu mai trageţi de timp! Suntem puşi aici să restituim ce a confiscat statul. Aplicăm legea stricto senso şi o să dăm înapoi şi aceste terenuri, şi Parcul Dendrologic de la Simeria, şi tot ceea ce a aparţinut oricui poate dovedi cu acte acest lucru. Nu facem jocul nimănui. Statul este cel mai prost administrator". Statul este într-adevăr cel mai prost administrator, dar prefectul Vladu, fiind reprezentantul Guvernului în teritoriu, a avut şi calitatea de manager principal pe ramură de împroprietăriri.

http://www.jurnalul.ro/stire-special/cum-a-fost-retezat-retezatul-555282.html

Transnistria şi Bulgaria vor face schimb de programe radio şi TV

2010-09-16T00:52:00.001+03:00

Bulgaria şi Transnistria , regiune secesionistă din estul R. Moldova , intenţionează să colaboreze în domeniul audiovizualului în vederea schimbului de programe radio şi de televiziune.

Despre aceasta s-a discutat, luni, la Tiraspol , în cadrul unei întrevederi dintre liderul transnistrean, Igor Smirnov , şi Gheorghi Panaiotov , şeful misiunii diplomatice bulgare în R. Moldova. Potrivit serviciului de presă al lui Igor Smirnov, Transnistria va oferi Bulgariei emisiuni radio şi TV despre viaţa etnicilor bulgari din regiune.Sursa citată nu precizează dacă Smirnov şi Panaiotov au semnat vreun document de intenţii sau dacă reprezentanţii Tiraspolului şi Sofiei ar urma să semneze un acord în acest sens.

http://www.azi.md/ro/story/13721

Extremiştii maghiari îl sărbătoresc, sâmbătă, public pe amiralul Horthy Miklos, liderul fascismului ungar. Legea interzice promovarea simbolurilor fas

2010-09-11T20:29:00.002+03:00

Cu aprobarea primarului UDMR Raduly Robert şi a şefilor Poliţiei şi Jandarmeriei Harghita, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, va avea loc o paradă cu husari pentru celebrarea ocupării oraşului de către Horthy, în 11 septembrie 1940

Extremiştii maghiari din filialele locale ale Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM), Consiliului Naţional Secuiesc Scaunul Ciuc şi Asociaţia Husarilor din Scaunul Ciuc organizează sâmbătă, la Miercurea Ciuc, o suită de manifestări pentru celebrarea a 70 de ani de la ocuparea oraşului, în 11 septembrie 1940, în urma Diktatului de la Viena, de către trupele ungare, în fruntea cărora s-a aflat însuşi amiralul Horthy, căpetenia fascismului ungar.

"În această zi de 11 septembrie 1940, guvernatorul Horthy Miklos, în fruntea honvezilor săi, a adus dreptatea mult aşteptată. (...) În data de 11 septembrie 2010 ne amintim cu mândrie şi dragoste ziua care a umplut de bucurie sufletul poporului nostru secui, fărâmiţat de Trianon", se spune atât în mesajul "de mobilizare" adresat locuitorilor din Miercurea Ciuc de Szocs Csongor, şeful HVIM Ciuc şi de Toth Balint, purtătorul de cuvânt al HVIM Transilvania, cât şi în afişele reprezentându-l pe Horthy călare la intrarea în Miercurea Ciuc, ce au împânzit oraşul

Programul acestei celebrări a instaurării ocupaţiei horthysto-fasciste ungare în Transilvania va începe, sâmbătă la amiază, cu o adunare la mormântul unui localnic din Miercurea Ciuc, Kopacz Bela, ucis din greşeală în timpul intrării lui Horthy în oraş, urmată de o paradă a unei trupe de husari călări de la gară până în centrul urbei, unde va avea loc apoi o nouă adunare populară, cu discursuri, poezii şi cântece "patriotice".

După care, seara, la Casa de Cultură, celebrarea instaurării ocupaţiei horthyste asupra Ardealului şi a căpeteniei fascismului ungar, Horthy Miklos se va încheia cu o conferinţă despre viaţa şi opera acestuia, susţinută de istoricul literar Tompo Laszlo.

Autorizată de primarul UDMR Raduly Robert

Acţiunea pusă la cale de extremiştii maghiari se va desfăşura cu aprobarea primarului din Miercurea Ciuc, Raduly Robert. Cum a fost convins să o autorizeze, n-am izbutit să aflăm, repetatele noastre încercări de a-l contacta telefonic pe edil rămânând fără nici un rezultat, lucru valabil şi în cazul şefului IPJ Harghita, comisarul şef Radu Moldovan

În locul lor, singurul care a încercat să ne argumenteze autorizarea manifestării a fost prim-adjunctul şefului Inspectoratului de Jandarmi Harghita, maiorul Adrian Cigărean.

"Noi am refuzat până în ultimul moment să dăm autorizaţie, dar o dăduse deja primarul Raduly, iar după cum era făcută cererea depusă de organizatori, că se va comemora un eveniment istoric de cum 70 de ani, nu am mai putut să ne opunem şi am aprobat şi noi, ca şi cei de la poliţiei. Şi chiar dacă am fi continuat să ne opunem, ar fi fost degeaba, pentru că Legea 60 îi permite primarului să treacă peste un eventual refuz al Poliţiei şi Jandarmeriei", ne-a declarat maiorul Cigărean.

Prefectul Ladany Laszlo: "Habar n-am despre ce vorbiţi!"

Reacţia prefectului judeţului Harghita, Ladany Laszlo (UDMR): "Habar n-am despre ce vobiţi, o să mă documentez şi o să vă spun mâine! Trebuie mai întâi să văd cu ochii mei despre ce e vorba şi apoi voi exprima un punct de vedere!"

Organizaţiile antifasciste - nicio reacţie

Celebrarea publică a fascismului horthyst şi a liderului său nu a produs deocamdată vreo reacţie nici din partea organizaţiilor antifasciste, din ţară şi străinătate, care, anii trecuţi, au criticat ridicarea unei statui a mareşalului Antonescu la Cluj-Napoca, ori, mai recent, emiterea de către BNR a unei monezi comemorative cu efigia patriarhului Miron Cristea. (Adrian Popescu)

http://www.gandul.info/news/extremistii-maghiari-il-sarbatoresc-sambata-public-pe-amiralul-horthy-miklos-liderul-fascismului-ungar-legea-interzice-promovarea-simbolurilor-fasciste-7175674

O organizaţie maghiară aniversează 70 de ani de la intrarea trupelor hortyste în Miercurea Ciuc

2010-09-11T19:50:00.001+03:00

Manifestare controversată la Miercurea-Ciuc. O organizaţie maghiară aniversează, sâmbătă, intrarea în oraş a trupelor fasciste conduse de Horthy Miklos, după semnarea Dictatului de la Viena. Acţiunea a stârnit proteste în rândul politicienilor.
Organizaţia "Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate" (HVIM) va organiza o manifestare menită să marcheze împlinirea a 70 de ani de la intrarea trupelor fascisto-horthyste conduse de Horthy Miklos în Miercurea Ciuc, la 11 zile după semnarea Dictatului de la Viena (30 august 1940), informează Mediafax.
De aproximativ o săptămână, oraşul a fost împânzit de afişe în limba maghiară, prin care localnicii sunt informaţi şi sunt invitaţi la acest eveniment. Pentru organizarea manifestării, HVIM a solicitat aprobarea Primăriei Miercurea Ciuc în data de 1 septembrie.
Primul care a luat atitudine împotriva acestui eveniment a fost preşedintele grupului parlamentar al PSD Mircea Duşa, care a cerut, vineri, statului român să reacţioneze împotriva oricărei manifestări de acest fel.
"Sunt stupefiat şi este de neînţeles că o astfel de manifestare a primit aviz favorabil atât de la municipalitate, cât şi de la poliţie şi jandarmerie. A se permite o aniversare cu fast a momentului invadării Transilvaniei care a avut drept consecinţă, până la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, comiterea a mii de atrocităţi şi drame generate de fascismul hortyst şi, mai mult de atât, ca Horthy, un criminal de război condamnat de o lume întreagă pentru ororile pe care le-a comis, să fie elogiat într-o Casă de Cultură, mi se pare sfidător şi batjocoritor la adresa ţării. Fac un apel ferm la instituţiile statului să reacţioneze, conform legii şi să apere valorile sale de drept", a declarat Mircea Duşa.
În replică, prefectul judeţului Harghita, Ladanyi Laszlo Zsolt, consideră că manifestarea nu are de ce să stârnească controverse de vreme ce a fost aprobată de Primăria Miercurea Ciuc, dar a adăugat că "este important ca ea să se desfăşoare în condiţii de legalitate", chiar dacă el, în calitate de persoană publică, nu este de acord cu manifestările de tip extremist.
"Ca persoană publică, pot să spun că nu sunt de acord cu niciun fel de manifestări extremiste, din orice parte ar veni. Consider că problemele noastre, ale tuturor locuitorilor judeţului, sunt aceleaşi şi convieţuirea paşnică este cea mai importantă", a spus Ladanyi Laszlo Zsolt.
Deputatul UDMR de Harghita Korodi Attila a declarat, la rândul său, că Horthy Miklos nu este un personaj atât de negativ cum l-au prezentat istoricii, ci că este unul mai degrabă controversat, afirmând că manifestarea de sâmbătă de la Miercurea Ciuc naşte controverse nu la nivel de eveniment istoric, ci din cauza organizatorilor.
"Aşa cum Antonescu este considerat o firgură controversată şi despre Horthy se poate spune acelaşi lucru. Problema cu manifestarea de mâine ( sâmbătă - n.r.) este aceea că este organizată de Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, care nu face decât să aducă tensiuni", a precizat Korodi Attila.
Korodi a spus că "românii nu ar trebui să se teamă, pentru că astfel de manifestări sunt periferice şi dacă liderii maghiari reuşesc să pună la punct organizaţiile extremiste, atunci nu este nicio problemă pentru că ele vor rămâne în zona periferică izolată".
Sâmbătă la prânz, din apropierea gării din Miercurea Ciuc, cavaleria husarilor va porni către centru oraşului, într-o procesiune amintind de intrarea în municipiu, în 11 septembrie 1940, a trupelor fascisto-hortyste conduse de Horthy Miklos, călare pe un cal alb. Seara, începând de la ora 19.00, în Casa de Cultură Municipală, istoricul ungar Tompa Laszlo va susţine o prelegere intitulată "Viaţa lui Horthy".
În 30 august 1940, la Viena a fost luată decizia asupra soartei Transilvaniei prin intermediul miniştrilor de externe ai Germaniei şi Italiei. Potrivit Dictatului de la Viena, partea nordică a teritoriului revenea Ungariei, iar cea de sud rămânea României. O lună mai târziu, trupele ungare au intrat în Ardealul de Nord.
antena3.ro

http://www.jurnalul.ro/stire-observator/o-organizatie-maghiara-aniverseaza-70-de-ani-de-la-intrarea-trupelor-hortyste-in-miercurea-ciuc-554271.html

Sfântu-Gheorghe exportă solidaritatea maghiară

2010-08-01T16:06:00.001+03:00

Consilierii locali au alocat ieri, cu o singură abţinere, suma de 20.000 de lei pentru construirea unei porţi secuiești și amplasarea ei în Szeged, Ungaria

O poartă secuiască de aproximativ nouă metri va fi construită în județul nostru pentru a fi apoi amplasată în orașul Szeged, din Ungaria, ca semn al solidarității maghiarilor de pretutindeni.

Pentru acest lucru, consilierii locali au votat ieri alocarea sumei de 20.000 de lei, bani care vor fi transferați Asociației pentru Dezvoltarea Turismului Covasna cu scopul de a materializa acest proiect.

„La Szeged va fi amplasată o poartă mare, va fi poarta orașului Sfântu-Gheorghe, un simbol al solidarității noastre de pretutindeni”, a spus primarul Antal Arpad, cu mențiunea că inițiativa aparține Institutului Maghiarilor de Pretutindeni, ca fiecare zonă din Secuime să ridice câte o astfel de poartă secuiască.

Suma este luată din banii alocați la începutul anului pentru sprijinirea locuitorilor din Chilieni și Coșeni în construirea de porți secuiești, în total 30.000 de lei.

Din aceștia, până acum patru persoane au solicitat sprijinul municipalității pentru acest scop, suma care le-a revenit fiind de 4.000 de lei.

Proiectul de hotărâre prin care întreaga sumă de 30.000 de lei este transferată Asociației pentru Dezvoltarea Turismului – cu ajutorul căreia se derulează programul porților secuiești – a fost votat ieri cu o singură abținere, a consilierului Mădălin Guruianu, care a contestat faptul că o sumă atât de mare revine pentru o poartă secuiască ornamentală care va merge în Ungaria, pe când localnicii de aici primesc mai puțin.

„M-am abținut pe motiv că nu cred că trebuie să cheltuim două treimi din banii acestui program pentru porți secuiești pe o poartă ornamentală expusă în Ungaria, în condițiile în care alocăm câte 2.000 de lei, adică ajutăm anul acesta 5 familii care pun porți secuiești, iar restul de bani, cu care am fi putut ajuta încă 10 familii, îi trimitem pentru imaginea orașului în străinatate. Cred că este o eroare majoră de stabilire a priorităților”, a spus Guruianu.

Toate solicitările vor fi sprijinite

Primarul Antal Arpad a dat asigurări că în cazul în care vor mai exista și alte solicitări de bani pentru porţi secuieşti, va fi primul care va susține o suplimentare de fonduri, și toți cei care doresc să construiască porți secuiești vor avea sprijinul municipalității.

La începutul acestui an, în bugetul municipiului Sfântu-Gheorghe a fost prevăzută o sumă totală de 30.000 de lei, destinată sprijinirii celor care doresc să achiziționeze porți secuieşti.

Potrivit edilului șef, aceste porți relevă tradiția şi ospitalitatea celor din Ţinutul Secuiesc şi oamenii merită să fie sprijiniți în a le procura sau restaura.

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=10373

Elicopterul israelian s-a prăbuşit în apropierea unei tabere de vară evreieşti

2010-07-28T17:39:00.002+03:00

Cotidianul "Jerusalem Post" relatează că elicopterul israelian s-a prăbuşit în apropierea unei tabere de vară evreieşti, organizată în cadrul American Jewish Joint Distribution Comittee, în care se aflau 65 de copii. Tabăra se află la aproximativ 15 kilometri de locul catastrofei.

Cinci membri ai personalului taberei, purtând cămăşi cu inscripţii în ebraică şi două steaguri israeliene au venit marţi la locul unde s-a prăbuşit elicopterul. Shai Orny, adjunctul directorului filialei JDC în România a declarat că directorul taberei şi-a dat seama că în accident sunt implicaţi israelieni, după ce a căutat informaţii pe Internet.

"Imediat ce-am auzit, ne-am organizat, am făcut nişte sendvişuri şi nişte cafea israeliană fierbinte pentru echipele israeliene de salvare şi căutare", a declarat acesta.

Tabăra se află la aproximativ 15 kilometri de locul catastrofei, în care au murit şase militari israelieni şi unul român. Cotidianul citează autorităţile române, care au confirmat că toate cele şapte persoane aflate la bordul elicopterului de tip Sikorski au murit, la aproximativ 120 de kilometri ca Bucureşti.

"Cei care au venit aici să ajute sunt toţi evrei şi este foarte important pentru noi să facem tot ce putem pentru a fi de ajutor", a declarat Orny, subliniind că una dintre misiunile JDC este să ofere ajutor umanitar în urma unor tragedii, prăbuşirea elicopterului fiind o astfel de ocazie, a adăugat acesta.

Tabăra evreiască va utiliza prăbuşrea elicopterului în scopuri educaţionale, pentru a-i învăţa pe tinerii particanţi despre ajutarea altor persoane, în general, dar mai ales despre ajutarea "poporului Israelului".

"În tabără se predau cursuri de limbă şi tradiţii, cultură şi istorie evreieşti", a mai declarat adjunctul directorului acesteia, adăugând că participanţii primesc, de asemenea, educaţie privind protecţia mediului şi toleranţa. "Vom organiza o activitate cu copii ceva mai mari, aici, pentru a le explica ce s-a întâmplat", a mai spus acesta, potrivit Jerusalem Post, citat de Mediafax.

Liviu Goldenberg, de 21 de ani, unul dintre consilierii taberei, s-a ocupat să împartă ceşti cu cafea aburindă celor din echipele de salvare. Născut şi crescut în oraşul Lashi, Goldenberg studiază ingineria. În timpul verii, lucrează ca şi consilier în cadrul taberei JDC.

"Am auzit că un elicopter s-a prăbuşit luni seară, dar abia marţi dimineaţă am aflat că cei care au murit sunt israelieni. Am venit pentru a da o mână de ajutor şi pentru a fi solidari cu armata israeliană", a declarat Liviu.
Tabăra este organizată anual, pe timpul verii, pentru membri ai comunităţii evreieşti din România, care numără aproximativ 10.000 de persoane, potrivit lui Orny.

Peste 500 de persoane au petrecut până la o săptămână în această tabără de vară din munţi. Pot participa la activităţile taberei persoane cu vârsta cuprinsă între patru şi 84 de ani.

http://www.jurnalul.ro/stire-observator/elicopterul-israelian-s-a-prabusit-in-apropierea-unei-tabere-de-vara-evreiesti-550569.html

Autonomie pe baze etnice – scopul declarat al politicii maghiare

2010-07-27T18:26:00.000+03:00

Un rezumat al lucrărilor Consiliului de la Balvanyos, redactat de organizatori, redă spiritul acestora. Preşedintele Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, Tökes Laszlo, a declarat la începutul şedinţei deschise a acestui forum, de la Universitatea de Vară Balvanyos de la Băile Tuşnad, că e nevoie de obţinerea unităţii naţiunii maghiare în Bazinul Carpatic. "Trebuie să ne corelăm paşii, politicile şi, în cadrul sistemului cooperării naţiunii, să facem un sistem lărgit al Unităţii în Bazinul Carpatic şi astfel să primească un plus de conţinut munca dusă de Consiliul Autonomiei din Bazinul Carpatic, iar lupta privind obţinerea autodeterminării naţiunii maghiare să meargă mai departe.

Vicepremierul ungar, Semjen Zsolt, a făcut un rezumat al politicii privind naţiunea maghiară, pe care a adoptat-o Guvernul condus de Viktor Orban.
"Scopul Guvernului Ungariei este păstrarea naţiunii maghiare, iar viaţa maghiarilor să se îmbunătăţească. Dăinuirii naţiunii maghiare trebuie să îi slujească politica privind naţiunea. Pentru acest lucru avem instrumente diverse, pe care le vom folosi - mă refer aici şi la sprijinirea financiară a Fundaţiei Szulofold, Conferinţa Permanentă Maghiară şi Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic. Ne vom strădui ca naţiunea maghiară - care acum este unitară şi din punct de vedere legal, prin posibilitatea obţinerii cetăţeniei - să dăinuie, să se dezvolte şi să se îmbogăţească cultural, economic şi spiritual", a afirmat vicepremierul rezumând la finalul discursului său ce înseamnă pentru guvernarea de la Budapesta politica privind naţiunea.

Potrivit politicianului FIDESZ, naţiunea maghiară are trei componente principale absolut necesare, şi anume maghiarii din Ungaria, maghiarii din Bazinul Carpatic şi emigranţii din Vest. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care FIDESZ nu a aşteptat nici măcar formarea guvernului, ci a introdus în Parlament legea privind acordarea cetăţeniei ungare maghiarilor din afara graniţei, reparând astfel o "discriminare" etnică a maghiarilor din diferite ţări. Vicepremierul a ţinut să laude înţelepciunea preşedintelui Traian Băsescu, pentru faptul că România nu a atacat această lege, practic, singura ţară care a contestat această modificare legislativă fiind Slovacia.

"E normal ca, aşa cum ţările din jurul nostru, România, Serbia, Slovacia, Croaţia, au oferit cetăţenie membrilor naţiunii, să facem şi noi asta. Această lege repară foarte multe grave discriminări etnice", a spus Semjen. Legat de Slovacia, vicepremierul a ţinut să sublinieze că orice formă ar fi avut legea acordării cetăţeniei, cuplul Fico-Slota ar fi avut ceva de protestat.

Oficialul Guvernului Ungariei a ţinut însă să sublinieze că ţara sa nu va mai supune interesele propriei naţiuni politicii interne a alteia. "Legat de Slovacia, trebuie să spun că noi am avut mâna întinsă tot timpul şi este şi acum, dar nu ne vom mai supune interesele naţiunii noastre bazate pe drepturile omului, de dragul politicii interne a altei ţări", a mai spus Semjen.

Referitor la autonomie, vicepremierul a ţinut să sublinieze că maghiarii nu introduc ceva care nu s-a mai văzut nici când vorbesc despre autonomie culturală, şi nici atunci când vorbesc despre autonomie teritorială. "Aşa cum prin legea cetăţeniei nu cerem ceva ce în alte ţări nu există, la fel în privinţa problemei autonomiei nu cerem ceva ce în alte ţări din UE nu s-ar fi materializat. Vorbim despre forme de autonomie existente şi eficiente din UE, în limitele constituţionale. Pentru maghiarii din diaspora, asta înseamnă autonomie culturală şi formele ei diferite, iar pentru maghiarii mai mulţi, autonomie teritorială. Dacă la alte naţiuni se poate, şi la noi trebuie să se poată, subliniez, în limitele constituţionale şi cu respectarea normelor europene", a afirmat vicepremierul.

O altă temă abordată de acesta este importanţa partidelor maghiare etnice din Bazinul Carpatic, care au un rol extrem de important în asigurarea reprezentării politice, respectiv în contracararea asimilării. Totodată, Semjen a subliniat şi faptul că intelectualitatea maghiară nu terbuie să se integreze în partidele româneşti.

În ceea ce priveşte dăinuirea naţiunii maghiare, Semjen Zsolt a afirmat că este nevoie de înfiinţarea unei instituţii care să funcţioneze în cadrul statului maghiar, care să ţină în registru maghiarimea din toată lumea, să ţină legătura cu ea şi să construiască un registru cu toţi oamenii care se simt legaţi de naţiunea maghiară. În încheierea discursului, Semjen Zsolt a subliniat că la sfârşitul verii va fi convocată o şedinţă a Conferinţei Permanente Maghiare, urmând să fie convocată şi o şedinţă a Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic.

La forumul privind "Schimbare de regim în politica privind naţiunea. Locul autonomiilor comunitare în sistemul colaborării naţionale - şedinţă deschisă a Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, bineînţeles, cu cărţile pe faţă" au participat Tökés László, europarlamentar, preşedintele Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, Semjén Zsolt, vicepremier ungar, Ágoston András (preşedintele Partidului Democrat Maghiar din Voivodina), Brenzovics László (vicepreşedinte, Consiliul Judeţean Ucraina), Kovács Miklós (preşedintele Federaţiei Culturale Maghiare din Ucraina), Pásztor István (preşedintele Asociaţiei Maghiare din Voivodina), Izsák Balázs (preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc), Berényi József (preşedintele Partidului Coaliţiei Maghiare), Hámos László (preşedintele Fundaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului), Farkas Csaba, preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Aleşilor Locali din ţinutul Secuiesc şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional Secuiesc din Scaunul Odorhei.

http://www.jurnalul.ro/stire-special/autonomie-pe-baze-etnice-scopul-declarat-al-politicii-maghiare-550459.html

Gărzii Maghiare i-a fost anulat un eveniment din cauză că membrii organizaţiei purtau grenade asupra lor

2010-07-26T20:57:00.000+03:00

Aproximativ 80 de membri ai Gărzii Maghiare au protestat la o secţie de poliţie din Bekescsaba, un oraş din Sud – Est -ul Ungariei, după ce le-a fost interzisă o manifestare publică la o fermă din apropiere. Evenimentul a fost anulat ca urmare a faptului că asupra membrilor organizaţiei s-au descoperit grenade.

Potrivit agenţiei de ştiri MTI din Ungaria, Gergo Tamas Samu – membru al partidului naţionalist Jobbik, poliţia a descoperit grenade la faţa locului deoarece acestea au fost plasate acolo de către agenţi ai serviciilor secrete naţionale.

Un purtător de cuvânt al poliţiei locale a afirmat că forţele de ordine s-au deplasat la evenimentul Gărzii Maghiare ca urmare a unui apel venit din partea unui anonim ce susţinea că la respectiva fermă există explozibili.

NapocaNews

http://www.napocanews.ro/2010/07/garzii-maghiare-i-a-fost-anulat-un-eveniment-din-cauza-ca-membrii-organizatiei-purtau-grenade-asupra-lor.html

Tokes: Secuimea trebuie să iasă în stradă pentru autonomie!

2010-07-23T11:38:00.001+03:00

Vicepreşedintele Parlamentului European, Tokes Laszlo, a declarat a declarat că, dacă o microregiune precum Kosovo şi-a dobândit autonomia, acelaşi lucru ar fi posibil şi în Ţinutul Secuiesc, iar, dacă va fi nevoie, secuimea trebuie să iasă în stradă.

"Trebuie să ieşim în stradă dacă este nevoie. Dacă trebuie, secuimea are nevoie de un model de tip catalan, dar în acel moment nu veţi mai fi la guvernare (UDMR - n.r.), pentru că am manifesta împotriva voastră", a afirmat Tokes, potrivit Mediafax.

El a declarat că este convins că va fi autonomie în Ardeal, dar a menţionat că ea se va obţine mai greu, întrucât unii reprezentanţi ai comunităţii maghiare nu mai cred în ea.

"Am avut senzaţia că dialogul cu UDMR nu este tocmai sincer. Consiliul Naţional pentru Autonomie nu a reuşit să întocmească un memorandum semnat de toate administraţiile locale, care ar fi trebuit să ajungă până acum în faţa Europei", a spus Tokes.

Vicepreşedintele PE a menţionat că dacă o microregiune de talia Kosovo, care are dimensiuni similare Secuimii, a putut să îşi capete autonomia, acelaşi lucru ar putea să fie posibil şi în Ţinutul Secuiesc.

Tokes a adăugat că electoratul maghiar nu trebuie să se piardă. "Baza electorală nu trebuie să ne scape, să nu ne trezim în situaţia că nu avem reprezentare în Transilvania, pentru că nu putem permite asta, şi nu trebuie să ne permitem nici să devenim victimele asimilării politice", a spus el.

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a apreciat joi, într-un aviz consultativ, că Declaraţia de independenţă a Kosovo din 17 februarie 2008 "nu a încălcat dreptul internaţional general". Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridională. Până în prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de ţări, între care Statele Unite. România nu recunoaşte Kosovo.

http://www.jurnalul.ro/stire-observator/tokes-secuimea-trebuie-sa-iasa-in-strada-pentru-autonomie-550217.html

Strada Eminescu din Miercurea Ciuc ar putea fi rebotezată pentru că poetul era "hungarofob"

2010-07-22T15:10:00.001+03:00

Garda Maghiară vrea să schimbe denumirea unei străzi din Miercurea Ciuc. 1.900 de locuitori au semnat un demers iniţiat de trei tineri din oraş, prin care strada Mihai Eminescu ar putea fi rebotezată strada Attila.

În proiectul de hotărâre depus la Consiliul Local se susţine că Mihai Eminescu a fost '"hungarofob'" şi '"xenofob'" şi nu a avut nicio legătură cu municipiul Miercurea Ciuc. Iniţiatorii doresc ca numele poetui naţional să fie înlocuit în denumirea străzii cu cel al lui Attila, "ultimul şi cel mai puternic rege al hunilor". Nume pe care îl poartă, întâmplător, şi viceprimarul din Miercurea Ciuc, Antal Attila.

Unul dintre iniţiatori, Csibi Barna, a publicat pe blogul personal numele celor care semnat petiţia, printre aceştia numărându-se şi Kerekes Nandor, responsabilul cu comunicarea al Noii Gărzi Maghiare, Plutonul Secuiesc. De asemenea, câteva semnături au fost strânse şi de membrii Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate, organizaţie al cărei nume face trimitere la organizarea teritorială a Ungariei Mari. Edilii locali îi vor întreba pe locuitorii străzii Mihai Eminescu dacă sunt de acord cu schimbarea denumirii.

Proiectul de hotărâre va intre în dezbaterea Consiliului Local Miercurea Ciuc până la sfârşitul anului.

Antena 3

http://www.antena3.ro/romania/strada-eminescu-din-miercurea-ciuc-ar-putea-fi-rebotezata-pentru-ca-poetul-era-hungarofob_104123.html

Denumirea "Ţinutul Secuiesc", prezentă într-un act oficial din România

2010-07-16T13:27:00.001+03:00

Sintagma "Ţinutul Secuiesc" a apărut pentru prima dată într-un act oficial emis de Guvernul României. Mai precis în descrierea stemei comunei Ilieni din judeţul Covasna, aflată potrivit documentului, la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei, potrivit Newsin.

Ministerul de Interne precizează că sintagma nu are valoare din punct de vedere administrativ şi are doar conotaţie istorică.

Autorităţile locale au făcut o solicitare pentru însuşirea stemei comunei Ilieni în 2007, iar ulterior, în 2009, Prefectura Covasna a sesizat Corpul de Control cerând înlocuirea termenilor "Ţinutul Secuiesc" şi "Ţara Bârsei" cu graniţa dintre judeţele Covasna şi Braşov. Cu toate acestea, în actul emis în aprilie 2010 de Guvern, în proiectul de stemă apar vechii termeni.

"Aici la instituţia prefectului s-a observat greşeala, că s-a trectut în loc de teritoriu administrativ al judeţului Covasna Ţinutul Secuiesc, şi a fost anunţat Consiliul Local Ilieni, ca să revoce şi să emită altă hotărâre, dar între timp a apărut Hotărârea de Guvern", a declarat prefectul din Covasna, Gyorgy Ervin.

Primarul din Ilieni, Fodor Imre, este de părere că nu există nicio problemă cu faptul că sintagma "Ţinutul Secuiesc" a apărut într-un document oficial din România. "Nu cred că acest lucru are vreo relevanţă, nu vorbim de o regiune administrativă. -Nici Ţara Bârsei nu e o denumire legiferată, dar ISU Braşov se numeşte exact aşa, Ţara Bârsei", a declarat Imre.

Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş a făcut o plângere după apariţia Hotărârii în Monitorul Oficial, iar Guvernul a răspuns că va fi modificată anexa în care apare sintagma "Ţinutul Secuiesc".

http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/denumirea-tinutul-secuiesc-prezenta-intr-un-act-oficial-din-romania-193503.html

Românii, insultaţi de o primărie din Harghita

2010-07-05T01:49:00.001+03:00

Edilii din Cristur neaga continuitatea daco-romana si etnogeneza latina a poporului roman, subliniind ca intrarea trupelor horthyste in Ardealul ocupat, dupa “revenirea de la Viena”, a fost “primita de locuitorii orasului cu entuziasm nemarginit”.

Dincolo de faptul ca informatiile continute pe pagina de internet a Primariei orasului Cristuru Secuiesc, judetul Harghita, (de gasit, alta ciudatenie, la adresa www.kezdi.ro sunt in majoritate in limba maghiara, informatiile cuprinse la rubrica “scurt istoric” sunt de-a dreptul socante pentru orice cititor roman.

Daca ar fi sa dam crezare conducerii Primariei din Cristuru Secuiesc, daco-romanii ar fi disparut cu totul din estul Transilvaniei, astfel incat, la sosirea lor in Transilvania, la inceputul mileniului II “descalecatorii unguri au intalnit o populatie sporadica, slava”.

Dintr-o singura fraza sunt negate, astfel, atat continuitatea daco-romana in Transilvania, cat si etnogeneza latina, nord-dunareana, a poporului roman. Cu alte cuvinte, romanii ar fi un neam de origine slava, pripasit, nu se stie cum si de unde, in interiorul arcului carpatic.

De altfel, ca sa fie lucrurile si mai clare, edilii din Cristuru Secuiesc o spun, negru pe alb: “Intrucat istoricii statului national unitar roman promoveaza teorii false de continuitate, trebuie sa spunem clar, ca pentru zona noastra – ca de altfel pentru toate zonele Transilvaniei – nu se poate dovedi nici un fel de continuitate … daco-romana”.

Venind mai spre zilele noastre cu asa-zisul istoric al orasului, mai aflam, de pe aceeasi pagina de internet a Primariei din Cristur, ca tratatul de la Trianon a fost, de fapt, un “dictat de pace”, iar dictatul de la Viena, prin care Transilvania de Nord a fost cedata Ungariei lui Horthy, se numeste “pactul de la Viena” sau, si mai frumos spus, “revenirea din 1940″.

Despre acest din urma eveniment, se mai spune ca ar fi fost “primit de catre locuitorii orasului cu entuziasm nemarginit, ca de altfel de catre toti maghiarii din Transilvania de Nord”.

Orasul Cristuru Secuiesc se afla in judetul Harghita, la limita cu judetul Mures, si avea, la ultimul recensamant, efectuat in anul 2002, o populatie de 9.672 de locuitori. Dintre acestia, 9.201 sunt maghiari, iar restul romani, germani si rromi.

Primaria si Consiliul local sunt controlate in exclusivitate de minoritatea maghiara.

Din pacate, n-am putut obtine o pozitie din partea edililor din Cristuru Secuiesc. Primarul, Emil Rafai, n-a putut fi contactat, iar la cele doua numere de telefon ale Primariei, incepand de azi (vineri) dupa ora 13 n-a mai raspuns nimeni.

Sorin Simion,
colaborator Ziare.com

http://www.napocanews.ro/2010/07/romanii-insultati-de-o-primarie-din-harghita.html

Mai multe drepturi chiar decat in Regiunea Autonoma Maghiara?!

2010-07-03T21:12:00.002+03:00

Miercurea trecuta, romanii au mai primit o palma zdravana din partea Parlamentului asta de doi lei! Spre rusinea Guvernului Boc, a deputatilor si a senatorilor PD-L (ajutati de oportunisti de pe la alte partide!), care mereu cedeaza, tot mai rusinos, in fata santajului si a presiunilor UDMR, a fost votat, la conducerea Societatii Romane de Radiodifuziune, András István Demeter! Cine-i domnul Demeter? Noul sef al Radioului Romaniei a fost secretar de stat la Ministerul Culturii, destinat sa tina "fraiele culturii romanesti", responsabil pe atunci de restaurarea monumentelor istorice, raspunzator si de patrimoniul Cultelor de stat. Pana sa ocupe aceasta functie, András István Demeter a fost director al Teatrului Maghiar de Stat din Timisoara - "Csiky Gergely", apoi director, din partea UDMR, al Directiei Creatie Contemporana si Diversitate Culturala din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, la propunerea ministrului de atunci, Adrian Iorgulescu. Actor, absolvent al Universitatii targumuresene de teatru, consilier municipal din partea Frontului Salvarii Nationale, el a jucat pe scena Teatrului National din Budapesta (2002-2003). Perioada in care a fost director al Teatrului Maghiar de Stat din Timisoara a fost "pigmentata" cu o serie de "istorii" si nastrusnicii antiromanesti.

Conform declaratiei regizorului Ioan Irimie, director general al Teatrului din Timisoara pe vremea aceea, András István Demeter, directorul Teatrului maghiar, fost secretar de stat, azi mai-marele tocmai peste Societatea Romana de Radiodifuziune, organiza spectacole prin Harghita si Covasna, pe unde se nastea deja aberatia "Tinutul Secuiesc". Dupa un astfel de spectacol - povestea Ioan Irimie -, aflandu-se in Targu-Mures, impreuna cu cativa camarazi, "a smuls de pe statuia lui Avram Iancu Tricolorul romanesc, pe care l-a calcat in picioare, apoi i-a dat foc". Asa se povesteste. Asa s-a scris negru pe alb! Tot prin acei ani - povestea Ioan Irimie -, András István Demeter a asudat sa aduca, in orasul de pe Bega, "Festivalul Saltimbancilor", iar pe afisul pentru promovarea spectacolului, personajul principal era reprezentat de un saltimbanc "deasupra caruia era scris un text in ungureste, in traducere «mancator de calti», expresie apartinand lui Ducsö Csaba (Dadai Lorand) care, in cartea (n.n. _ acel manifest al urii, salbaticiei, violentei si intolerantei!) «Fara indurare!» (n.n.- «Nincs kegyelem!»), calomniaza, in dese randuri, poporul roman". In conformitate cu relatarile ziarului "Gardianul", din 26 iunie 2007, "Ioan Irimie l-a dat in judecata pe András István Demeter pentru profanarea drapelului Romaniei, insa fara succes. Procesul a tinut doi ani. Chiar daca nu s-a prezentat la niciun termen, Demeter a castigat! Dosarul a fost repartizat singurului judecator maghiar din tribunal, Incze István!". Gurile rele spun ca András István Demeter a mai fost in "rolul principal" al unor intamplari. "Trei miliarde de lei, au fost alocati de Guvernul Romaniei pentru restaurarea «Cimitirului Vesel» din Sapanta, creat in urma cu 75 de ani, un obiectiv inestimabil al statorniciei romanilor maramureseni. Cu voia udemeristului András István Demeter, pe atunci director general in Ministerul Culturii si Cultelor, in loc sa ajunga in Maramures, banii au ajuns in ograda Comisiei Monumentelor Istorice, care a inceput sa-i programeze pentru cu totul alte domenii".

Contactat telefonic, la aparitia primului articol din "Gardianul", András István Demeter declara atunci: "Eu, fiind nascut la Targu-Mures, normal ca eram acolo in anii 90. Eram vicepresedintele UDMR. Infirm, categoric, faptul ca am fost arestat. Daca as fi avut antecedente, credeti ca as fi putut deveni director de teatru la 24 de ani?".

Aceasta-i "povestea" noului director al Societatii Romane de Radiodifuziune. Daca tot si-a pus in cap UDMR, cu largul sprijin al PDL-ului, sa aiba un director tocmai al Radioului public din Romania, chiar nu aveau o alta persoana? Apoi, ar mai fi si o alta intrebare. Oare exista vreun roman din Ungaria, vicepremier, ministru, secretar de stat in Parlamentul, in Guvernul Ungariei sau director al Radioului budapestan? In Cabinetul Boc IV, Marko Bela este chiar vicepremier, alti trei udemeristi (Kelemen Hunor, Borbely Lászlo, Cseke Attila) sunt ministri, o sumedenie de deputati si senatori, plus zeci de secretari de stat, subsecretari, directori prin ministere, sefi de agentii, prefecti, subprefecti, presedinti si vicepresedinti de consilii judetene, foarte multi in capul bucatelor prin servicii descentralizate etc. Si cum mai caraie dumnealor ca nu au drepturi in Romania! Profitand de politica "pasilor mici", de concesiile fara numar ale Guvernului Boc, prin miscarile frontului de spate, udemeristii ne-au mai pus un genunchi pe gat. Ce rusine!

"Niciun pranz nu-i gratuit!" _ spune englezul. Niciun vot udemerist nu ramane nerasplatit! Aceasta sustinere a lui András István Demeter la sefia SRR este prima dovada a "recunostintei" PD-L, a domnilor Traian Basescu si Emil Boc, pentru serviciile facute pentru sustinerea udemerista la votul motiunii de cenzura. Pentru mentinerea la Putere! Totul se plateste! Totul se deruleaza, prin Parlamentul Romaniei, dupa interese de grup, deputatii si senatorii jucand roluri din secvente demne de scrierile lui Kafka. Foarte multi si-au facut un slogan: "Daca institutii ale statului incalca legile, noi de ce sa le respectam?" Iar de ajuns... s-a ajuns acolo unde azi vedem cu totii, stapaniti de o fireasca ingrijorare.

Sa privim in urma, in trecutul apropiat, pentru a ne convinge ce costisitoare concesii, ce gafe impardonabile au facut guvernantii nostri pentru pumnul de voturi ale UDMR, care-i tin la Putere! A trecut, prin aprobare tacita, prin Senatul Romaniei, noua regionalizare a tarii, propusa de UDMR? A trecut! Au jubilat udemeristii, razandu-si, probabil, in pumni, de prostia romaneasca a alesilor neamului. Ce poftesc udemeristii prin aceasta noua lacomie, neluata in seama de adormitii guvernanti? O macroregiune, formata din judetele Maramures, Satu Mare, Bihor, Cluj, Salaj, Bistrita-Nasaud, Mures, Covasna si Harghita! "De-ar fi, ce bine-ar fi!" _ isi zic in sinea lor. Un teritoriu in forma unui cutit infipt in inima Romaniei, croit exact dupa granitele nordului Ardealului, rapit noua prin Diktatul de la Viena din 30 august 1940! Clara iesire _ coridor spre Ungaria! Pasarea udemerista malai viseaza!

A dorit sufletelul struto-camilei udemeriste sa loveasca in vechea (si buna!) Lege a invatamantului romanesc?

S-au zbatut sa scoata, cu mana deputatilor PD-L, predarea in limba romana a Geografiei si Istoriei Romaniei din scolile maghiare? S-au zbatut si au reusit, tot prin cei cu palaria cazuta pe ochi. Nenorocitii! Chiar sa nu-si dea seama ei cat rau fac Romaniei, viitorului ei? Incat, din nou, ne simtim obligati sa invocam intrebarea, cu nuanta ei tragica, a scriitorului si publicistului Ilie Sandru: "Pe cand predarea Limbii romane in... limba maghiara?" Daca tot asa vor continua lucrurile si nu i se va da struto-camilei peste bot, daca UDMR nu i se va arata usa, prin scoaterea de la guvernare, cat mai curand, iar guvernantii netrebnici vor continua sa dea cu oistea in gard, raspunsul la intrebare este cat se poate de ferm: in curand! Poarta este larg deschisa de noua Lege a Educatiei Nationale, de tradari dupa tradari, care de care mai rusinoase, cu viitoare consecinte nefaste! Chiar sa nu-si dea seama cei care refuza sa invete limba romana ca ei sunt primii care pierd, prin aceasta incapatanare? "Cei care cred ca totul incepe doar cu ei ar trebui sa cugete mai profund inainte de a deveni ei insisi perdanti". Intr-o seara, il urmaream, in acea de-acum obisnuita logoree de la o televiziune, pe deputatul Gergely Olosz. Va mai amintiti de el? Fost mare mahar la o agentie a statului roman (presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Nationale!), cu un salariu de invidiat. Ca mielul udemerist a supt, pana acum, de la toate oile (guvernarile) postdecembriste! La un moment dat, sintagmei "egoismul national" deputatul i-a alaturat o dovada a "bunei cunoasteri" a limbii romane. Adept al taierii pensiilor, dorind sa mai cante o data in struna lui Basescu si a lui Boc, domnul deputat de acum clama: "L-am convins pe bunica de faptul ca masura e buna"! Un grav dezacord gramatical! Dovada ca astia, unii demnitari aflati in scaune inalte, au uitat si ce au mai stiut romaneste! Ar fi un argument serios sa invete Limba romana, si Geografia, si Istoria Romaniei in limba oficiala a statului! Altfel, vor fi viitori cetateni romani care nu cunosc limba tarii in care traiesc. In America sau in Germania, sa fii cu stea in frunte, nu primesti o slujba, nici macar de vidanjor, daca nu cunosti limba tarii! PD-L si Guvernul Boc le-au dat maghiarilor, si prin noua Lege a Educatiei Nationale, drepturi pe care romanii nu le au! Parcurgeam, mai zilele trecute, un document din timpul Regiunii Autonome Maghiare, dupa care nostalgicii nemesi varsa azi lacrimi de crocodil. Stupoare: chiar si atunci, in scolile maghiare, Limba romana, Geografia si Istoria Patriei se predau in romaneste! Azi, obligatorie a ramas doar predarea Limbii romane in scolile maghiare, Geografia si Istoria incapand pe limba lui Attila, Stefan cel Mare devenind, astfel, Nagy István! Prin logica simpla: noua burghezie udemerista de azi are mai multe drepturi decat aveau maghiarii in a lor Regiune Autonoma! Si tot se plang, pe la inaltele curti europene, prin Marko Bela si Tõkés László, ca nu au drepturi! Acestea sunt rezultatele unor compromisuri nepermise ale guvernantilor romani, tradatori de neam! Nu mai exista pentru ei interes national, ci doar unul personal! "Chiar nu se vede _ ne intreba un cititor, mai zilele trecute _ ce «iubiti» conducatori avem?"

LAZAR LADARIU

http://www.cuvantul-liber.ro/editorial.asp

Panoul ilegal „Ţinutul Secuiesc” de la Aita Mare rămâne în picioare pentru că nu are cine să-l dea jos

2010-07-02T03:49:00.000+03:00

În urma unei decizii a Curții de Apel Braşov, rămasă definitivă şi irevocabilă, panoul cu inscripția „Ţinutul Secuiesc” de la Aita Mare ar fi trebuit îndepărtat pe motive de nelegalitate. Cu toate acestea, autoritățile locale de la Aita Mare aruncă „pisica” în curtea Consiliului Județean Covasna, susținând că acesta ar trebui să se ocupe de îndepărtarea panoului, din moment ce este autorul amplasării. Pe de altă parte, deşi Prefectura Covasna a solicitat Consiliului Local Aita Mare punerea în aplicare a deciziei Curții de Apel Braşov încă din luna mai, panoul nu a fost îndepărtat nici până în prezent.

Primarul comunei, Bihari Edomer, spune că are cunoştință despre ilegalitatea în care se află panoul, dar susține că acesta trebuie îndepărtat de către CJ.

Responsabilitate pasată de la vicepreşedinte la preşedinte

Vicepreşedintele CJ Covasna, Demeter Janos – cel care a inițiat de fapt amplasarea diverselor panouri purtând inscripția „Ţinutul Secuiesc” în județ -, ne-a declarat că responsabilitatea începărtării acestora revine preşedintelui CJ, Tamas Sandor.

„Eu de la preşedintele CJ, Tamas Sandor, nu am primit nicio sarcină de îndepărtare a panoului, deci nu am cum să acționez în acest sens”, a explicat vicepreşedintele CJ, în vreme ce preşedintele Tamas Sandor nu a putut fi contactat.

Anularea autorizației de construcție a panoului a fost solicitată în 2009 de către Prefectura Covasna, după ce Inspectoratul de Stat în Construcții a anunțat că aceasta nu întrunea condițiile de legalitate, deoarece panoul a fost amplasat pe un teren asupra căruia CJ nu deținea un titlu valabil. În noiembrie 2009, Tribunalul Covasna a decis că autorizația panoului amplasat la Aita Mare în 2008 este nelegală, cauza trebuind să urmeze cursul firesc al legii, care impunea îndepărtarea panoului, însă CJ a făcut recurs la Curtea de Apel Braşov, care la începutul acestui an a respins acțiunea CJ. Consiliul Județean Covasna a amplasat panoul „Ţinutul Secuiesc“ de la Aita Mare pe 29 mai 2008, autorizația de construcție a acestuia fiind eliberată de preşedintele CJ de la acea vreme, Demeter Janos.

Bani risipiţi pe panouri nelegale

Fostul preşedinte al CJ, Demeter Janos, a fost nevoit să plătească, în urmă cu un an, 8.238 de lei, sumă considerată de către Curtea de Conturi ca fiind „prejudiciu adus bugetului public” prin amplasarea şi demontarea, în 2007, a unui alt panou „Ţinutul Secuiesc“, cel de pe DN11, la granița dintre județele Covasna şi Braşov. Curtea de Conturi le-a imputat fostului preşedinte al CJ Covasna, Demeter Janos, 8.238 de lei, iar fostului arhitect al județului, Stela Florea, 9.100 de lei, pentru prejudicierea bugetului public prin cheltuieli pentru amplasarea şi respectiv autorizarea amplasării panoului, iar apoi pentru demontarea panoului.

Panoul de la Chichiş a fost primul panou „Ţinutul Secuiesc”, reprezentând doi tineri îmbrăcați în port secuiesc în fața unei porți secuieşti din lemn. Panoul a stârnit reacții vehemente din partea partidelor româneşti, care au susținut la acea vreme că prin amplasarea acestuia s-ar marca Ţinutul Secuiesc de către administrația UDMR, deşi conducerea de la acea vreme a CJ Covasna a susținut permanent că panoul ar fi unul publicitar, de promovare turistică a zonei.

Monica Vajna

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=9635

Demeter Andras Istvan a fost validat de plenul Parlamentului pentru şefia Radioului public

2010-06-29T23:33:00.001+03:00

Puterea şi Opoziţia s-au contrat vehement de la microfonul plenului pe tema numirii noului şef al Radioului Public. Noul CA al SRR l-a desemnat pe reprezentantul PSD Ovidiu Miculescu, numai că acesta a fost respins de Comisiile de Cultură şi ulterior de plen. În locul său a fost validat, cu majoritate de voturi, udemeristul Demeter Andras.

Propunerea UDMR în CA al SRR, Demeter Andras Istvan, a fost validat marţi, cu 237 de voturi pentru şi două împotrivă ca preşedinte director general al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Rezultatul a fost anunţat de secretarul Camerei, Dumitru Pardău, care a anunţat că din totalul de 471 de parlamentari, au fost prezenţi 239 prezenţi, dintre care 237 au votat pentru şi doi împotrivă.

Demeter Andras Istvan, propunerea UDMR pentru Consiliul de Administraţie al radioului public, a fost validat în unanimitate, cu 15 voturi "pentru" în Comisiile de cultură ale Parlamentului, pentru a îndeplini funcţia de preşedinte director general al SRR.

În primă fază, Ovidiu Miculescu (susţinut de PSD, n.red.) fusese desemnat de noul de CA al SRR, în faţa udemeristului Demeter Istvan, drept candidat pentru scaunul de preşedinte director general al instituţiei, numai că a primit aviz negativ din partea Comisiilor de Cultură ale Parlamentului.

“Recunoaşteţi sincer că vreţi să vă impuneţi omul şi la Radio aşa cum l-aţi impus şi la Curtea Constituţională”, i-a spus liberalul Eugen Nicolăescu, şefei Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.

“Cred că nu e cazul să întindeţi coarda foarte mult”, a tunat Adrian Năstase la adresa aceleiaşi Anastase.

Pesediştii şi peneliştii cer ca voturile pentru cele două funcţii – de şef al SRR şi al TVR (acolo unde candidat este Andi Lăzescu, n.red.) – să se dea în acelaşi timp.

"Vă rog să vă controlaţi cuvintele, dacă vreţi să mai luaţi cuvântul", i-a răspuns Anastase, lui Năstase.

PNL a propus o pauză de jumătate de oră. Anastase a dat cinci minute.

În cele din urmă s-a trecut la vot. Separat pentru SRR şi TVR.

Parlamentarii PSD şi PNL au decis să iasă din sală în aceste condiţii.

Miculescu a picat la vot

În condiţiile în care Opoziţia a părăsit sala, candidatul său la şefia Radioului a fost respins, după ce a primit doar trei voturi, contra sa votând 237 de parlamentari.

În aceste condiţii, UDMR a cerut ca un nou candidat să fie supus la vot. Cel al UDMR, Demeter Andras, cel care primise mai puţine voturi decât Miculescu în CA.

A urmat votul pentru TVR şi Consiliul Fiscal. Nu înainte ca PSD să conteste validitatea procesului verbal care a consemnat rezultatul votului pentru respingerea lui Miculescu. "Nu aveţi un proces verbal valid care să poată fi citit în plen", a declarat pesedistul Valeriu Zgonea.

Demeter impus de Putere

La final, parlamentarii Puterii şi-au impus omul. Pe Demeter. Acesta a fost validat în unanimitate, cu 15 voturi "pentru" în Comisiile de cultură ale Parlamentului, pentru a îndeplini funcţia de preşedinte director general al SRR. Demeter Andras Istvan a precizat, în cadrul audierilor, fiind solicitat să clarifice "un lucru care circulă ca folclor", şi anume dacă în ultimii 20 de ani ar fi făcut, în public, vreun gest ostil României, că poartă un respect foarte mare însemnelor naţionale, informează NewsIn.

"În mod categoric o să spun cu inima împăcată că nu există nu numai în spaţiul public, dar nici în sfera privată în viaţa mea nici în ultimii 20 de ani nici înainte niciun gest care conform acestei legende urbane care se vehiculează sub forma unei intoxicări vădite, deliberate, ar fi însemnat profanarea drapelului României sau al oricărui alt însemn al statului. Din educaţia mea, moşternirea, familia din care provin şi tradiţia naţiunii din care fac parte izvorăşte o anumită atitudine şi un anumit respect faţă de însemnele oficiale. Nu am fost arestat niciodată, niciunde, nicicând", a explicat el în faţa comisiei, în replică la acuzaţiile lansate de pesedista Olguţa Vasilescu.

S-a trecut la vot, iar Demeter nu a avut nicio problemă. Opoziţia a lipsit din nou din sală.

Duel în CA

Întrucât la primul tur de scrutin atât Ovidiu Miculescu, susţinut de reprezentanţii Opoziţiei, cât şi Demeter Andras Istvan, susţinut de cei ai Puterii, au întrunit un număr egal de voturi ( scor 6 la 6, înregistrându-se şi o abţinere), a fost organizat un nou tur de scrutin. În urma acestuia, Miculescu a fost desemnat drept candidat la şefia RRA cu şapte voturi "pentru" şi şase "împotrivă".

Scandal în Comisie

Candidatul votat de noul Consiliul de Administraţie al SRR pentru postul de preşedinte-director general, Ovidiu Miculescu, a primit aviz negativ din partea comisiilor reunite de cultură, în timp ce Alexandru Lăzescu a fost confirmat cu unanimitate de voturi.

Senatorul PSD Lia Olguţa Vasilescu a declarat că reprezentanţii puterii din cele două comisii au încălcat legislaţia prin refuzul lor de a valida alegerea din interiorul CA al SRR. "Am votat în unanimitate propunerea Lăzescu pentru TVR pentru că aşa a decis Consiliul de Administraţie şi ni s-a părut normal să validăm propunerea aceasta. Când am votat pentru radio, cei de la putere au decis că nu este normal să valideze ce a decis Consiliul de Administraţie", a declarat Olguţa Vasilescu la finele deliberărilor din comisii ce au avut loc cu uşile închise, informează NewsIn.

Vasilescu a acuzat că puterea încearcă să-l impună cu orice preţ pe candidatul UDMR, Demeter Andras Istvan. "Vor neapărat să-l scoată pe domnul Demeter preşedinte al radioului public. Nu pot să accept ca în Consiliul de Administraţie să ajungă o persoană care a călcat în picioare drapelul României şi i-a dat foc. Pentru această faptă domnul Demeter a fost reţinut. Cred că este bine să se afle pe cine susţine actuala putere şi ce mişmaşuri poate să facă pentru a rămâne la ciolan cu ajutorul UDMR", a spus Vasilescu.

Mai mult, aceasta a susţinut că prin avizul negativ al lui Miculescu şi sprijinul pentru Demeter există riscul ca radioul public să fie condus de "un huligan". "Am crezut că la Camera Deputaţilor doar doamna Roberta Anastase calcă în picoare legislaţia dar văd că pe linie feminină se păstrează această practică şi doamna Raluca Turcan face acelaşi lucru. Au călcat în picioare legislaţia pentru a da postul de preşedinte al radioului public unui huligan din UDMR care a fost arestat pentru acte de huliganism pentru că a călcat în picioare drapelul României şi i-a dat foc. Iar acum puterea îl premiază punându-l preşedinte la poate cea mai echilibrată instituţie media din România", a conchis senatorul PSD.

În 1990, Demeter ar fi fost arestat la Tîrgu Mureş, pentru profanarea însemnelor de stat, când a smuls de pe statuia lui Avram Iancu steagul României, pe care l-a călcat în picioare, după care i-a dat foc. A avut însă câştig de cauză în instanţă, scriu jurnaliştii de la catavencu.ro.

http://www.realitatea.net/demeter-andras-istvan-a-fost-validat-de-plenul-parlamentului-pentru-sefia-radioului-public_721001.html

Și autonomia se adaptează la criză…

2010-06-23T01:50:00.000+03:00

Aleșii locali secui cred că regionalizarea și autonomia ne-ar scoate mai repede din criză

Reprezentanții Comitetului Permanent al Adunării Aleșilor Locali din Ţinutul Secuiesc vor strânge în următoarea perioadă semnături de la aleșii locali din cele trei județe, pentru susținerea proiectului de autonomie a zonei, și susțin că regionalizarea și autonomia teritorială reprezintă cea mai bună cale de ieșire din criză.

Președintele acestui Comitet – care întrunește primari și consilieri locali –, Farkas Csaba, a declarat că solicită Parlamentului să reia proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc – depus de Consiliul Național Secuiesc deja de două ori – și să-l dezbată, iar pe lângă el vor realiza și o anexă cu semnăturile aleșilor locali din cele trei județe, care să susțină proiectul.

„Era mult mai bine dacă era autonomie, ieșeam mult mai repede din criză. Noi rezolvam pe plan local mai bine lucrurile, așa degeaba demonstrăm la București. Cel mai bine ar fi să se dezbată acest proiect privind autonomia, astfel ne-am putea gospodări mai bine local. Nu trebuie să ne spună nimeni ce să facem“, a declarat Farkas.

De asemenea, un alt reprezentant al acestui Comitet, Benedek Arpad Andras, consilier județean în Harghita, a declarat că regionalizarea este soluția ideală pentru ieșirea din criză, întrucât autoritățile locale știu cel mai bine ce decizii să ia pe plan local, și în Secuime și la Craiova spre exemplu.

„Regionalizarea nu este împotriva românilor sau a statului, dar nu s-a explicat bine la un moment dat și acum este mai greu”, a spus Benedek.

Maghiara, limbă oficială în Secuime

Comitetul Permanent al Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc a avut marți o ședință la Sf.Gheorghe, ocazie cu care a dezbătut proiectele adoptate la Adunarea Aleșilor Locali din Secuime, din luna martie.

O astfel de hotărâre a fost și ca în luna septembrie consiliile locale din cele trei județe să adopte hotărâri prin care să se impună cunoașterea și utilizarea limbii maghiare ca a doua limbă oficială în instituțiile publice din subordine, din localitățile respective, pe lângă română.

„Până la sfârșitul lunii septembrie vrem să fie luate respectivele hotărâri, iar în primării și instituțiile subordonate să fie utilizată limba maghiară ca oficială. Noi credem că de la portar până la secretară, de la primar până la șefi de departamente să utilizeze limba maghiară și să fie specificat în organigramă care sunt posturile unde să fie obligatorie cunoașterea limbii maghiare”, a declarat Farkas.

Totodată, reprezentanții Comisiei spun și că în localitățile unde sunt majoritatea maghiari, să existe o persoană delegată care să mențină contactul cu publicul pentru cei care vorbesc limba română.

Ana Sidon

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=9436

Laszlo Tokes şi vicepremierul Ungariei în vizită la Cluj-Napoca

2010-06-21T15:38:00.000+03:00

La invitaţia liderului U.D.M.R. – Marko Bela, domnul Semelj Zsolt, vicepremierul Republicii Ungare a sosit la Cluj-Napoca (România)pentru a asista alături de vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, la reuniunea Forumului de Coordonare a Maghiarilor din Transilvania. Cu acest prilej, dl. Tokes a anunţat că se simte “deputat al României în Parlamentul Europei” şi că în curând graniţele dintre România, Bugaria şi Ungaria vor deveni simbolice prin aderarea la spaţiul Schenghen.

De asemenea, Laszlo Tokes a menţionat că îl bucură faptul că “nu trebuie să ne mai certăm, ci a început vindecarea în urma Trianonului”.

“Politica de asimilare din Transilvania a schimbat radical proporţiile interetnice. Transilvania a fost românizată. Chiar şi raportul Tismăneanu arată că comunismul a dus o politică de asimilare”, a dorit să adauge acesta.

În cadrul vizitei sale pe teritorul Clujului, vicepremierul ungar a discutat despre susţinerea educaţiei tinerilor maghiari din alte ţări. În acest sens, dl. Tokes a precizat că nu e întâmplătoare alegerea Universităţii Sapienţia pentru desfăşurarea conferinţei de astăzi, datorită sprijinului oferit de Guvernul maghiar în finanţarea Universităţii.
Despre autonomia naţională şi culturală a ungurilor din România, Semelj Zsolt va discuta cu partidele politice ungare, săptămâna viitoare, în cadrul unei alte întruniri a Consiliului de Coordonare a Maghiarilor din România, potrivit anunţului lansat de dl. Tokes.

Oaspetele a adus mulţumiri cetăţenilor din Transilvania pentru donaţiile oferite în scopul ajutorării persoanelor afectate de inundaţii în Ungaria şi politicului românesc privind votul în favoarea dublei cetăţenii a ungurilor.

NapocaNews

http://www.napocanews.ro/2010/06/laszlo-tokes-si-vicepremierul-ungariei-in-vizita-la-cluj-napoca-romania.html

Vicepremierul Ungariei în vizită la Sfântu Gheorghe

2010-06-21T15:32:00.001+03:00

Maghiarii, îndemnaţi la unitate pentru păstrarea valorilor

Vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, s-a aflat vineri la Sfântu Gheorghe, unde a vizitat Muzeul Naţional Secuiesc şi s-a întâlnit cu lideri politici locali şi reprezentanţi ai administraţiei locale.

La Sfântu Gheorghe, Semjén Zsolt a vorbit despre necesitatea unităţii maghiarilor, amintind că acest popor este unul care pentru a rezista de-a lungul vremii a înţeles însemnătatea solidarităţii.

“O populaţie în număr mic poate rezista doar având mereu în gândire faptul că merită să aparţină unei naţiuni şi să fie mândră de acest lucru. E o mândrie să aparţii naţiunii maghiare şi întreaga cultură şi istorie a noastră trebuie să trăiască în inima oricărui maghiar. Cultura maghiară nu e întreagă dacă lipsesc anumite părţi din ea – deci, fără Ardeal, nu există cultură ungurească”, a declarat vicepremierul ungar.

Trecând la chestiuni politice, Semjén Zsolt a declarat că în urma întâlnirii avute cu preşedintele Traian Băsescu, acesta din urmă a promis sprijin pentru adoptarea Legii Educaţiei şi în Senat, în forma concepută de Camera Deputaţilor. Potrivit vicepremierului ungar, întâlnirea şi discuţiile purtate la finele săptămânii trecute cu preşedintele Băsescu şi membri ai Guvernului român, reprezintă un nou început al relaţiilor dintre România şi Ungaria. Potrivit lui Semjén, Guvernul Ungariei a apreciat deschiderea preşedintelui Traian Băsescu în privinţa legii dublei cetăţenii. Potrivit lui Semjén Zsolt, Guvernul Ungariei s-a inspirat “aproape 100%” din legea românească privind cetăţenia.

Vicepremierul Ungariei a fost primit vineri, la Palatul Cotroceni, de către Traian Băsescu, discuţiile axându-se pe preşedinţia ungară a Uniunii Europene în prima parte a anului 2011.

Autonomie teritorială în Secuime

Întrebat despre poziţia Guvernului ungar în privinţa autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, Semjén Zsolt a arătat că acest deziderat este susţinut de către Budapesta, dar a subliniat că subiectul nu a fost abordat în cadrul întâlnirii cu oficialităţile române.

“Niciodată nu am dorit mai mult decât ceea ce există în multe ţări din Europa”, a spus Semjén, arătând că pentru unele comunităţi maghiare se doreşte o autonomie culturală, în vreme ce pentru Ţinutul Secuiesc autonomia teritorială este cea potrivită.

“Din punctul de vedere al Ţinutului Secuiesc ne gândim la autonomia teritorială, iar dacă va avea loc regionalizarea atunci pentru noi este acceptabil ca judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să formeze o regiune comună. Nu cerem extreme. Întotdeauna am spus că noi cerem doar ceea ce este aprobat de Constituţie, iar ceea ce în UE este posibil trebuie să fie posibil şi în această zonă. Dacă avem opinii diferite în anumite probleme, nu înseamnă că nu putem colabora în alte domenii”, a explicat Semjén.

Udrea, aşteptată în Ungaria

Vicepremierul Semjén Zsolt i-a adresat mulţumiri speciale ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, pe considerentul sprijinului pe care aceasta l-a acordat Secuimii. “Doamna ministru Elena Udrea, care este un mare susţinător al zonei Secuimii şi i-am mulţumit pentru acest sprijin, a promis că în curând va efectua o vizită în Ungaria”, a declarat vicepremierul ungar.

România, confundată cu Ungaria de vicepremierul Marko Bela

Vizita vicepremierului ungar în România a fost marcată şi de o gafă cel puţin jenantă, comisă de omologul său din România, Marko Bela.

„Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, bună ziua! Permiteţi-mi să-l salut pe domnul Semjén Zsolt, vicepremierul Republicii Ungaria, cât şi pe membrii delegaţiei domniei sale. E prima vizită oficială a domnului viceprim-ministru în Ungaria, la invitaţia mea!”, au fost cuvintele lui Marko Bela, în deschiderea conferinţei de presă ce a avut loc la Bucureşti. Că a realizat sau nu gafa, Marko Bela nu s-a corectat ulterior.

Monica Vajna

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=9387

Un europarlamentar ungur, membru al Jobbik, şi-a deschis birou la Târgu-Mureş

2010-06-19T12:41:00.000+03:00

Europarlamentarul Szegedi Csanad, membru al partidului Jobbik Magyarorszagert Mozgalom (Jobbik - Mişcarea pentru o Ungarie mai bună, n.r.), şi-a deschis, marţi, la Târgu-Mureş, primul birou teritorial din România, cu scopul de a milita pentru drepturile maghiarilor.
„Pentru noi nu există maghiarimea din Transilvania sau Slovacia, ci doar o întreagă naţiune din Bazinul Carpatic. (...) Maghiarimea este cea mai mare minoritate din Europa, care nu are drepturile pe care le au alte minorităţi în Europa. Pentru asta sunt responsabili şi politicienii din Ungaria, nu numai cei din ţările în care mai trăiesc maghiari. Această problemă trebuie rezolvată de către politicienii din Ungaria, fi indcă şi ei sunt responsabili că acum suntem în această situaţie. Jobbik militează pentru autodeterminare, nu cu arme, ci cum se poartă la Bruxelles (pe cale politică şi diplomatică, n.r.) şi în alte foruri, ca maghiarii să aibă autodeterminare aşa cum este de exemplu în Tirolul de Sud”, a declarat Szegedi Csanad, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu-Mureş. Acesta a subliniat că ar fi indicat ca ideile Uniunii Europene să fi e respectate şi în România, iar una dintre acestea ar fi şi folosirea limbii materne, pentru că „ar fi foarte bine dacă în Transilvania maghiara ar fi limbă ofi cială”. „Trebuie refăcut învăţământul în limba maghiară, de la grădiniţă până la universităţi şi ar fi bine dacă proporţiile etnice ar fi respectate în administraţie, poliţie etc.. Mai multe cerinţe din Dictatul de pace de la Trianon nu sunt respectate de către statul român, iar printre acestea se numără şi schimbarea agresivă a proporţiilor etnice din întreaga Transilvanie. Foarte bine se poate vedea la Târgu-Mureş cum au fost schimbate proporţiile etnice”, a spus reprezentantul Jobbik.
Europarlamentarul a subliniat că deschiderea biroului teritorial în Târgu-Mureş refl ectă şi dovedeşte dorinţa partidului de a reprezenta interesele tuturor maghiarilor din Bazinul Carpatic, adăugând că stă la dispoziţia celor interesaţi cu program de lucru săptămânal. Ofi cial, cabinetul europarlamentarului va fi deschis marţi, la ora 18.00, iar la acesta vor fi aşteptaţi nu numai maghiari, ci şi „români bine intenţionaţi”, mai ales că biroul „este deschis nu împotriva românilor, ci pentru apărarea intereselor maghiarilor”.
„Jobbik este un partid naţional, conservator radical şi nu şovin, după cum am putut citi chiar şi în presa de astăzi, este un partid patriot, care vrea să reprezinte întreaga naţiune maghiară, nu numai cea existentă între hotarele Ungariei de după Trianon. Jobbik vrea să se ştie că sunt aici pentru a reprezenta toată naţiunea maghiară din Bazinul Carpatic”, a precizat Zsolt Bagoly, şeful de cabinet al europarlamentarului Szegedi Csanad. (Agerpres)

http://www.condeiulardelean.ro/articol/un-europarlamentar-ungur-membru-al-jobbik-si-deschis-birou-la-targu-mures

Marko Bela gafează: Vicepremierul ungar, aflat la Bucureşti în prima vizită oficială în "Ungaria"

2010-06-18T18:30:00.000+03:00

Că unii demnitari străini mai confundă Bucureştiul cu Budapesta sau plasează capitala ţării noastre în Ungaria este parţial scuzabil. Atunci când te cheamă Marko Bela, lider UDMR şi este vicepremier al acestei ţări şi faci referire la vizita omologului tău ungar în România ca la prima sa vizită oficială a acestui demnitar "în Ungaria" se cheamă gafă diplomatică. Liderul UDMR nici măcar nu şi-a dat seama de confuzia făcută la finalul întâlnirii cu vicepremierul ungar, Semjén Zsolt, el declarând că oficialul din ţara vecină se află la Bucureşti în cadrul primei sale vizite oficiale în "Ungaria".

"Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, bună ziua! Permiteţi-mi să-l salut pe domnul Semjén Zsolt, vicepremierul Republicii Ungaria, cât şi pe membrii delegaţiei domniei sale. E prima vizită oficială a domnului viceprim-ministru în Ungaria, la invitaţia mea!", a spus Marko Bela la începutul conferinţei de presă ce a urmat întrevederii, fără a realiza greşeala sau a se corecta ulteruior.

Vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, aflat în vizită în România, a mai avut programate întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc.

http://www.antena3.ro/stiri/politica/marko-bela-gafeaza-vicepremierul-ungar-aflat-la-bucuresti-in-prima-vizita-oficiala-in-ungaria_101972.html

Mai este suveran poporul român?

2010-06-18T18:26:00.000+03:00

“În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului”.Constituția României, art. 69, (1)

Conform Constituției României, Articolul 61, alineatul 1, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român. De asemenea, legea supremă a țării menționează în Articolul 69 faptul că “în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului”.

În acest context, întrebarea este dacă, prin prisma votului din 15 iunie a.c. (prin care parlamentul a acceptat asumarea răspunderii de către guvern în legătură cu diminuarea salariilor și a pensiilor) reprezentanții națiunii române în supremul for legislativ și-au îndeplinit prerogativele constituționale – acelea de a ne reprezenta și de a fi în serviciul poporului român.

Întrucât există percepția că prin acest vot parlamentarii nu au ascultat opinia electoratului care i-a delegat pentru a le reprezenta interesele, ci au îndeplinit un ordin al conducerii de partid, îi propunem șefului statului să inițieze un referendum cu privire la această lege a diminuării semnificative a veniturilor populației. Acoperirea legală este reprezentată de Articolul 90 din Constituție, conform căruia, Preşedintele României poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Suveranitatea naţională aparţine poporului român. Organizarea unui referendum în legătură cu acest subiect de interes național ar acorda respectivei legi necesara legitimitate.

Mihai Cucerzan

http://www.napocanews.ro/2010/06/mai-este-suveran-poporul-roman.html

Vicepremierul ungar a venit să inspecteze guvernul vasal de la Bucureşti

2010-06-18T18:22:00.001+03:00

Vicepremierul ungar Semjen Zsolt i-a multumit, vineri, premierului Emil Boc pentru sacii pentru nisip pe care Romania i-a trimis Ungariei cand aceasta s-a confruntat cu inundatii, dar si pentru sustinerea legii dublei cetatenii, relateaza Agerpres.

“As dori sa va multumesc, acum. In Ungaria, cand am avut probleme cu inundatii, atunci doar Romania ne-a trimis o serie de saci pentru nisip pentru a ne sprijini in aparare si acestia au contribuit ca sa putem sa ne aparam o serie de maluri ale raurilor”, a spus, in cadrul intrevederii de la Palatul Victoria, vicepremierul ungar.

Guvernul Romaniei a acordat Ungariei un ajutor de urgenta, gratuit, constand in saci din rafie pentru nisip in valoare de peste 166.000 de euro, destinati actiunilor de protectie impotriva inundatiilor care au afectat statul vecin, potrivit unei hotarari a Executivului de la Bucuresti, publicate pe 15 iunie in Monitorul Oficial.

“Am aflat de la colegii mei ministri ca suntem un sprijin reciproc in momente grele. Si dvs. ne-ati sprijinit in perioada 2006-2007. Acum, daca am avut ocazia, a fost o placere sa ne putem sprijini reciproc atunci cand avem necazuri determinate de vreme. Va asigur ca in continuare ramane valabil sprijinul nostru atunci cand vom avea probleme de acest fel”, a raspuns la multumirea oficialului ungar premierul roman.

Semjen Zsolt i-a mai multumit lui Emil Boc si pentru atitudinea Guvernului roman fata de legea dublei cetatenii adoptate de unguri.

“As dori sa va multumesc pentru legea cetateniei duble. De exemplu, noi am putut sa ne inspiram aproape suta la suta din legea dvs (legea privind obtinerea cetateniei romane de catre cetatenii Republicii Moldova – n.r.). In principiu, legea noastra aproape ca a preluat in intregime textul romanesc si apreciem foarte mult mai ales atitudinea Guvernului roman fata de legea pe care am adoptat-o”, a mai spus vicepremierul Ungariei.

Premierul Emil Boc i-a spus lui Semjen Zsolt ca doreste sa discute cu el si aspecte legate de interesele comune ale celor doua tari in UE, din perspectiva presedintiei ungare din 2011, printre care Strategia Dunarii sau proiectul Nabucco.

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, se va afla, de vineri, intr-o vizita oficiala de 3 zile in Romania, la invitatia omologului sau Marko Bela. Semjen Zsolt are programate, vineri, la Bucureti, intrevederi cu Marko Bela, presedintele Traian Basescu, premierul Emil Boc, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, si cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Preafericitul Daniel.

http://www.napocanews.ro/2010/06/vicepremierul-ungar-a-venit-sa-inspecteze-guvernul-vasal-de-la-bucuresti.html

Dare de seamă despre maghiarizarea culturii române

2010-05-28T10:36:00.001+03:00

Preambul: limba maghiară cîştigă terenul pierdut în Bazinul Carpatic. Ea se întoarce la locul faptei călare pe o iapă iute, purtînd o fleică cu miros de lalea alterată sub şa. Maghiarismul lucrează la două capete: la Budapesta se discută despre Trianon în termenii canonizării unui sfînt, iar la Bucureşti, în cancelarii, se lucrează la proiectul desemnării maghiarei drept cea de a doua limbă naţională a poporului român.

Pe 2010, bugetul Culturii este de 677 de milioane de lei

Salariile înghit 64% din sumă. Ministerul are 140 de posturi, dintre care 77 de consilieri plus experţi, angajaţi în condiţii obscure. În afară de aceştia, ministrul Kelemen Hunor posedă o adevărată curte medievală formată din opt consilieri personali: Porcsalmi Bálint Márton, director de cabinet, Bartha Réka Emese, Biró Enikö Katalin, Demeter András István, Radu Enache, Csilla Hegedüs, Markó Magdolna şi Nagy Emese. Adică, scuzaţi, şapte maghiari la un român. În aceste condiţii, nu vă supăraţi, maghiara a devenit limba oficială a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), formînd un baraj de comunicare între cabinetul ministrului şi celelalte compartimente de resort ale ministerului.

Cabinetul comunică prioritar cu UDMR şi ia decizii în favoarea obiectivelor din Transilvania, din aria culturii maghiare, aşa cum se va vedea mai la vale.

Majoritatea numelor consilierilor de etnie română din minister sînt complet necunoscute, ceea ce presupune că gradul de mediocritate al funcţionarului român, complet dezinteresat de problemele culturii, a început să fie preferat şi cultivat de administraţia Kelemen, în contrapartidă cu interesul crescut al funcţionarului de etnie maghiară pentru partea de cultură pe care o reprezintă acesta. Pe Bálint Márton Porcsalmi, şeful de cabinet al lui Kelemen, care i-a făcut campanie la prezidenţiale, ministrul l-a primit moştenire de la colegul său Nagy Zsolt. Conform datelor oficiale, Simona Steliana Tănăsescu prestează la două capete, întrucît lucrează şi la cabinetul viceprim-ministrului Markó Béla. Doamna Tănăsescu a negat că ar activa în ambele locaţii, deşi figurează atît pe site-ul Secretariatului de Stat al Guvernului (SSG), cît şi pe cel al MCPN. „Cum credeţi că aş putea să fac aşa ceva?“ Pe site-ul SSG figurează cu declaraţia de avere şi interese din data de 12 ianuarie a.c., iar pe cel al MCPN cu declaraţii din 14 aprilie 2009. „La SSG monitorizez problemele de cultură şi ţin legătura cu Ministerul Culturii, probabil de aceea am rămas în baza lor de date“, a adăugat dna Tănăsescu.

Csilla Hegedüs cheltuieşte circa 60 de milioane de lei pe lună pe avioane, făcînd naveta Cluj-Bucureşti şi retur. Funcţia ei de consilier personal al ministrului nu este clară, de vreme ce este directorul executiv al Fundaţiei „Transylvania Trust“, al cărei obiectiv prioritar rămîne reabilitarea Castelului Banffy din Bonţida. Suporterul fundaţiei este Prinţul Charles de Wales şi a atras peste două milioane de euro din sponsorizări. Deşi castelul şi domeniul au fost concesionate Prinţului Charles pe o perioadă de 49 de ani de către Primăria Bonţida, MCPN rămîne unul dintre sponsorii reabilitării şi conservării obiectivului. Conform adresei 932 din 4 martie 2010, vicepreşedintele CJ Cluj, Fekete Emöke, a solicitat introducerea castelului pe lista de priorităţi a judeţului Cluj, în Programul Naţional de Restaurare (PNR) 2010, la secţiunea „Servicii proiectare“. La aceeaşi secţiune figurează Castelul Wass-Banffy din Gilău şi bisericile reformate din Domoşu, Mănăstireni şi Văleni. La secţiunea „Execuţie lucrări“ s-a făcut o solicitare prin aceeaşi adresă pentru Palatul Banffy din Cluj-Napoca şi bisericile reformate din Băgara şi Panticeu.

Povestea consilierului personal Demeter András István pe probleme de teatru, fost director general şi secretar de stat în MCPN, conţine ingrediente, să le zic, xenofobe. În 1990, Demeter ar fi fost arestat la Tîrgu Mureş, pentru profanarea însemnelor de stat, cînd a smuls de pe statuia lui Avram Iancu steagul României, pe care l-a călcat în picioare, după care i-a dat foc. A avut cîştig de cauză în instanţă, deoarece dosarul său a fost judecat de magistratul Inczi István. Cînd a fost director general în MCPN, a deturnat suma de trei miliarde de lei vechi alocaţi restaurării Cimitirului Vesel din Săpînţa, în scopul reabilitării unor obiective culturale maghiare. Consilierul Demeter a respins toate acuzaţiile care i se aduc. „Nu m-am ocupat niciodată de problemele patrimoniului, ci doar de moştenirea vie. Dacă vă referiţi la steag şi la Săpînţa, o să vă spun că sursa ambelor calomnii este regizorul Ioan Ieremie, directorul Teatrului din Timişoara“, a declarat Demeter pentru Academia Caţavencu.

Alocările de fonduri înspre obiectivele maghiare se fac astăzi în forme mai discrete. Bugetul de 62 de milioane de lei pentru restaurări adică 14,761 de milioane de euro, a permis deschiderea a 280 de şantiere în cadrul PNR. În primăvară, ministrul Kelemen a venit cu veşti proaste, în sensul că unele şantiere de reabilitare a monumentelor istorice ar putea fi sacrificate în favoarea altora. „Nu putem deschide şantiere noi, nu putem face lucruri extraordinare. Aş prefera să închidem cîteva şantiere unde lucrurile sînt destul de avansate şi să folosim cît mai eficient banii de la buget“, a declarat ministrul la Cluj-Napoca. Automat, dinspre Transilvania au început să curgă cereri privind demararea cît mai urgentă a lucrărilor de restaurare complexă. Prin adresa 580 din 11 februarie 2010, Direcţia pentru cultură a judeţului Covasna cere ministrului demararea lucrărilor de restaurare la bisericile reformate din Ghidfalău, Dobolii de Sus, Calnic, Zăbala şi Băţanii Mari şi la bisericile unitariene din Sîncrai şi Chichiş.

Din Harghita, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Ráduly Róbert Kálmán, fost deputat UDMR de Harghita, cere la începutul lui martie includerea în PNR a cetăţii Mikó din Miercurea Ciuc. Valoarea lucrărilor este de 2,7 milioane lei, din care municipiul va participa cu o cofinanţare de 120 de mii de lei. Pe 5 martie a.c., György Sándor, primarul comunei Ulieş, Harghita, îl roagă pe domnul ministru „să-mi facă tot posibilul ca lucrările de reabilitare şi restaurare la biserica reformată din satul Daia, comuna Ulieş, să fie terminate în cel mai scurt timp posibil“. Valoarea totală a devizului este de 315.000 lei. Toate cererile par coordonate în prima decadă a lunii martie, ca şi cum s-ar grăbi să aniverseze ceva anume. Astfel, pe 5 martie a.c., Mihály Zita, consilier monumente istorice în cadrul Direcţiei pentru cultură Harghita, îi trimite ministrului tabelul cuprinzînd „valorile de finanţare a obiectivelor propuse a fi incluse drept completare a PNR 2009, cu monumente istorice din judeţul Harghita“.

Lista de completări cuprinde ansamblul bisericii unitariene fortificate Dîrjiu (patrimoniu UNESCO) – 75.000 de lei; ruinele cetăţii Székely Támadt din Odorheiul Secuiesc – 25.000 de lei; ansamblul bisericii reformate Mugeni – 10.000 de lei; ansamblul conacului Henter din Sîntimbru – 95.000 de lei; conacul Ugron din Cristuru Secuiesc – 15.000 de lei; ansamblul bisericii reformate din Daia, existent pe lista din 2009, suplimentare cu 230.000 de lei. Coordonarea lucrează ceas, în toate judeţele transilvănene. Eparhia Reformată din Ardeal îl interpelează pe ministru, pe 4 martie a.c., cu următoarea listă de priorităţi, pentru lucrări de proiectare şi execuţie: biserica reformată centrală şi cea cu două turnuri din Cluj-Napoca; bisericile din Sic, Turda Veche, Bicălatu, Luna de Sus, Nima, Viştea, Sfăraş, Căpuşu Mic, Băgara, Văleni, Mănăstireni şi Fizeşu Gherlii. Doar Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România reacţionează ceva mai repede, respectiv pe 16 februarie a.c., cînd cere fonduri pentru 33 de biserici, totalizînd 50 de milioane de lei, adică aproape întregul buget alocat restaurărilor pe 2010.

Cu cît un funcţionar este mai controversat, cu atît este mai valoros şi trebuie păstrat. Din perspectivă românească, lucrurile în minister arată dezastruos. Ortansa Luminiţa Constantin, director al Direcţiei Managementului Resurselor Umane, servicii Deconcentrate, Parteneriate Teritoriale, a fost asociat unic şi administrator la SC Valverde SRL Suceava, calitate în care a lucrat cu Omar Hayssam. A fost inculpată pentru săvîrşirea infracţiunii de evaziune fiscală, încasînd cu titlu de avans suma de 51,6 miliarde de lei, pentru care nu a emis facturi fiscale, fapt ce a dus la necolectarea TVA-ului aferent, în sumă de 8,2 miliarde de lei. Ulterior, Constantin a înstrăinat toate documentele financiar-contabile ale firmei Valverde lui Omar Hayssam, preşedintele grupului de firme Manhattan. Un asemenea specimen convine de minune conducerii actuale a ministerului.

La fel cum convin de minune şi cei doi secretari de stat, teologul Vasile Timiş şi absolventul SNSPA Mircea Staicu, negrişorul lui Cristian Boureanu, care a răspîndit stenogramele PSD. Ascensiunea lui Vasile Timiş, candidat din partea PDL la alegerile parlamentare din 2008, are loc pe fondul relansării proiectului Roşia Montană. Opinia publică se aşteaptă ca Timiş să aprobe noile descărcări arheologice, cu acoperire juridică. Contactat de redacţie în data de 24 mai a.c., Timiş şi-a asumat punctul de vedere al ministerului, cu privire la Roşia Montană, fără să împărtăşească însă poziţia consilierului Csilla Hegedüs, care militează pentru includerea pe lista UNESCO a zonei Roşia Montană. „Aceasta nu este poziţia oficială a ministerului“, a răspuns diplomatic Vasile Timiş. Cum la fel de diplomatic s-a eschivat şi la întrebarea „Ce poziţie personală va adopta dacă PDL îi va cere să urgenteze descărcările arheologice?“. „Situaţia este mult mai complexă şi nu depinde de partid, ci de aprobările date de Ministerul Mediului“, a răspuns Vasile Timiş. Înclinăm să credem că, din perspectiva MCPN, problema Roşia Montană nu mai este o prioritate, ci mai degrabă o perdea de fum, în spatele căreia se desfăşoară scenariul derulat mai la deal.

http://www.catavencu.ro/dare_de_seama_despre_maghiarizarea_culturii_romane-14034.html#

Ei nu sunt conduşi de trădători: Slovacia ameninţă că va retrage cetăţenia persoanelor care solicită şi paşaport ungar

2010-05-19T13:15:00.000+03:00

Bratislava a ameninţat că va retrage cetăţenia slovacă persoanelor care solicită paşaport ungar, după ce partidul Fidesz, câştigătorul legislativelor din Ungaria, a depus un proiect legislativ privind acordarea cetăţeniei ungare etnicilor maghiari din ţările vecine, relatează publicaţia EUObserver.

Premierul slovac, Robert Fico, a afirmat că va propune o nouă lege prin care să fie retrasă cetăţenia slovacă oricărei persoane care solicită şi cetăţenia ungară. Însă, potrivit experţilor juridici, o astfel de lege ar contraveni dreptului european.

Fico a făcut aceste afirmaţii în contextul în care campania electorală din Slovacia este pe ultima sută de metri, înainte de alegerile prevăzute pentru data de 12 iunie. Formaţiunea sa politică, Smer, nu îşi poate permite să piardă voturi în faţa radicalilor de dreapta din Partidul naţional slovac.

Ambasadorul slovac în Ungaria a fost convocat săptămâna trecută pentru consultări, iar prim-ministrul Robert Fico a calificat proiectul noului Guvern de la Budapesta drept o ameninţare la adresa securităţii.

Conservatorii partidului Fidesz au inclus acest proiect pe agenda de lucru a noului Parlament, pentru a-i dezarma pe rivalii lor de dreapta. Viitorul Guvern Fidesz tratează subiectul cu atenţie în principal din motive simbolice, având în vedere că pierderea unei mari părţi din teritoriul ungar prin Tratatul de la Trianon, semnat la Versailles, după Primul Război Mondial, suscită tensiuni şi în prezent.

Subiectul “Ungariei mari” reprezintă una dintre cele mai eficiente arme retorice ale partidului radical de dreapta Jobbik.

Dintre cele şase state cu care se învecinează Ungaria, Austria şi Slovenia nu au reacţionat vizibil la propunerea Fidesz. România, Croaţia şi Serbia permit la nivel oficial dubla cetăţenie. Ucraina o interzice, însă această interdicţie legală este ignorată masiv, fără aplicarea de sancţiuni. O proporţie de 80-90 la sută din membrii Parlamentului ucrainean deţin un al doilea paşaport.

http://www.napocanews.ro/2010/05/ei-nu-sunt-condusi-de-tradatori-slovacia-ameninta-ca-va-retrage-cetatenia-persoanelor-care-solicita-si-pasaport-ungar.html

De la 1 ianuarie, România va avea cetăţeni unguri în guvern

2010-05-19T13:12:00.000+03:00

Coșmarul lui Vadim Tudor, cam așa s-ar numi decizia cabinetului Viktor Orban, care a depus, ieri, în parlament, o propunere legislativă prin care se acordă cetăţenie ungară etnicilor maghiari care trăiesc în ţările vecine.

Momentul depunerii, unul istoric, cum a fost considerat, a fost transmis în direct la televiziune. FIDESZ doreşte ca acest text, denunţat de Slovacia unde locuieşte o importantă minoritate maghiară, să intre în vigoare simbolic la 20 august, ziua sărbătorii naţionale a Ungariei. Dar aplicarea sa concretă nu ar fi lansată decât începând de la 1 ianuarie 2011, menţionează AFP, citat de Agerpres. Măsura priveşte în jur de 3,5 milioane de maghiari trăind în ţările vecine Ungariei care are ea însăşi 10 milioane de locuitori. Etnicii maghiari sunt cei mai numeroşi în România şi Slovacia. În Slovacia, ei reprezintă 10 la sută din cei 5,4 milioane de locuitori. Ei sunt de asemenea instalaţi în Serbia, în Ucraina, în Croaţia şi în Austria. Criticile cele mai virulente au venit de la Bratislava unde primul ministru slovac Robert Fico a calificat drept “ameninţare a securităţii” proiectul noului guvern de la Budapesta. În condițiile în care legea în cauză va intra în vigoare, orice accident parlamentar fiind exclus atît timp cît FIDESZ deține două treimi în legislativ, va transforma toți locuitorii maghiari ai României în cetățeni unguri, iar reprezentanții UDMR în guvern vor deveni, automat, cetățeni a două țări, lucru care ar putea ridica anumite probleme.

http://www.napocanews.ro/2010/05/de-la-1-ianuarie-romania-va-avea-cetateni-unguri-in-guvern.html

Scandal. Opoziţia a părăsit dezbaterile pe legea Educaţiei: O să aflăm că Burebista era de fapt ungur Boros Pista

2010-05-19T13:08:00.000+03:00

Parlamentarii Opoziţiei au părăsit sala în timpul votului la articolul 37 din legea Educaţiei, nemulţumiţi că amendamentul lor prin care propuneau ca Istoria şi Geografia să fie predate în limba română elevilor minorităţilor naţionale a fost respins de plen. Primii care au făcut acest pas au fost liberalii, urmaţi la câteva minute de către deputaţii social-democraţi. Nu fără însă a provoca un adevărat scandal de la tribună pe tema întinării valorilor naţiunii române de către parlamentarii Puterii.

Disputele au fost declanşate de votul pe articolul din Legea educaţiei care prevede că în învăţământul în limbile minorităţilor se studiază în limba maternă toate disciplinele, cu excepţia Limbii şi literaturii române. Timp de câteva zeci de minute, parlamentarii Puterii s-au contrat în această dimineaţă cu cei ai Opoziţiei pe tema predării geografiei şi istoriei în învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor naţionale.

"Nu fiţi nervoasă, nu fiţi împacientată. Conduceţi şedinţa uitându-vă nu numai la grupurile parlamentare la care vreţi.... Grupul parlamentar PNL anunţă că nu va participa la acest articol. Este un vot antinaţional, vă asumaţi responsabilitatea ca cetăţeni români să nu ştie istoria şi geografia în limba română", a strigat deputatul PNL Eugen Nicolăescu, adresându-se preşedintei Camerei, Roberta Anastase.

Şi fostul ministru al Educaţiei Cristian Adomniţei (PNL) a precizat de la tribuna Parlamentului că "votul pozitiv pentru articolul 37 transformă legea propusă de Guvern din legea educaţiei naţionale în legea educaţiei antinaţionale".

Deputaţii au votat, în lipsa deputaţilor PNL, articolul 37, respingând varianta comisiei care prevedea ca şi Istoria şi Geografia României să fie studiate în limba română. Doar disciplina Limba şi literatura română nu va fi studiată în limba maternă de către minorităţile naţionale.În varianta Comisiei de învăţământ, articolul prevedea ca şi disciplinele Istoria românilor şi Geografia României să fie studiate în limba română de minorităţile naţionale.

Cum Anastase a continut să supună amendamentele la vot, social-democraţii au acuzat întinarea valorilor naţiunii.

"Aţi întinat cele mai sfinte idealuri ale naţiunii române. Vă urez să aflăm din cărţile de istorie că şi Burebista era de fapt ungur Boros Pista ", a clamat pesedistul Adrian Solomon spre băncile parlamentarilor de la Putere.

Deputatul PDL Cătălin Croitoru a surprins la rândul său asistenţa, anunţând că a votat împotriva variantei Guvernului şi a PDL la acest articol.

"Nu mă numesc nici Pista, nici Loţi, mă numesc Toader Stroian, un nume românesc din zona Sighişoarei. Am votat ca istoria şi geografie să fie predate în limba maternă. Nu am făcut-o de dragul ungurilor sau a Guvernului. Între a alege între un ipocrit şi un ungur mai bine am ales ungurul. Iar ipocritul este PSD. M-aţi obligat să scriu pe uşa Primăriei Polgarmester Toader Stroian (primar, n.red.). M-aţi pus să angajez traducător pentru limba română. la şedinţe de consiliu local" a dat replica un deputat PDL.

"În materie de ipocrizie nu vă întrece nimeni. Ceea ce a făcut PSD este conform normelor europene" a replicat liderul grupului PSD, Viorele Hrebenciuc care a solicitat preşedintelui camerei să prezinte scuze în numele colegului Stroian pentru apelativul"ipocriţi" aruncat pesediştilor.

Cum Anastase a refuzat să se conformeze arătând că ar trebui să ceară şi pesediştilor să prezinte scuze, reprezentanţii social-democraţi au părăsit şi ei sala de plen, după modelul liberalilor, anunţând că se întorc abia la discutarea Legii lustraţiei.

Rămaşi singuri, parlamentarii majorităţii guvernamentale au profitat de prilej şi au trecut în regim fulger peste 28 de articole din legea educaţiei în forma dorită de guvern. Dezbaterile la proiectul Legii educaţiei vor fi reluate miercuri după-amiază.

http://www.antena3.ro/stiri/politica/scandal-opozitia-a-parasit-dezbaterile-pe-legea-educatiei-o-sa-aflam-ca-burebista-era-de-fapt-ungur-boros-pista_99543.html

GENOCID ETNIC ANTIROMANESC. CJ Harghita, Covasna si Mures organizeaza prima editie a “Zilelor tinutului secuiesc”. Romanii exlusi de la manifestari!

2010-05-12T05:07:00.001+03:00

Consiliile judetene din Covasna, Harghita si Mures organizeaza in perioada 13-21 mai 2010 prima editie a “Zilelor tinutului secuiesc”. Pagina oficiala a evenimentului anunta faptul ca….

“Sărbătorile fac parte din viaţa noastră de zi cu zi, sunt parte a tradiţiilor, constituie unul dintre mijloacele de păstrare a identităţii şi de cunoaştere a culturii proprii.
Începând cu anul 2010 dorim ridicarea valorilor Ţinutului Secuiesc la nivelul pe care îl merită, de la nivelul iniţiativelor individuale la nivelul întregii comunităţi.

Scopul nostru este lansarea unui şir de evenimente culturale care să permită fiecărui locuitor al celor trei judeţe să se identifice cu valorile Ţinutului Secuiesc.
În vederea organizării primei ediţii a Zilelor Ţinutului Secuiesc, judeţele Harghita, Covasna şi Mureş colaborează cu scopul ca regiunea să-şi facă auzită vocea şi prin intermediul culturii. Intenţia noastră este de a creşte gradul de conştientizare al locuitorilor şi al vizitatorilor regiunii cu privire la specificul cultural al acesteia, inclusiv prin prezenţa artiştilor, meşteşugarilor, gospodinelor şi producătorilor locali.
Sărbătorim împreună Sărbătorile fac parte din viaţa noastră de zi cu zi, sunt parte a tradiţiilor, constituie unul dintre mijloacele de păstrare a identităţii şi de cunoaştere a culturii proprii.
Începând cu anul 2010 dorim ridicarea valorilor Ţinutului Secuiesc la nivelul pe care îl merită, de la nivelul iniţiativelor individuale la nivelul întregii comunităţi.
Scopul nostru este lansarea unui şir de evenimente culturale care să permită fiecărui locuitor al celor trei judeţe să se identifice cu valorile Ţinutului Secuiesc.

În vederea organizării primei ediţii a Zilelor Ţinutului Secuiesc, judeţele Harghita, Covasna şi Mureş colaborează cu scopul ca regiunea să-şi facă auzită vocea şi prin intermediul culturii. Intenţia noastră este de a creşte gradul de conştientizare al locuitorilor şi al vizitatorilor regiunii cu privire la specificul cultural al acesteia, inclusiv prin prezenţa artiştilor, meşteşugarilor, gospodinelor şi producătorilor locali. ”

Borboly Csaba, preşedinte
Consiliul Judeţean Harghita
Lokodi Edit Emőke, preşedinte
Consiliul Judeţean Mureş
Tamás Sándor, preşedinte
Consiliul Judeţean Covasna

Dan Tanasa

http://www.napocanews.ro/2010/05/genocid-etnic-antiromanesc-cj-harghita-covasna-si-mures-organizeaza-prima-editie-a-zilelor-tinutului-secuiesc-romanii-exlusi-de-la-manifestari.html/

Forumul Civic al Românilor cere informaţii despre fondurile Fundaţiei Communitas

2010-04-23T02:57:00.001+03:00

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş cere Departamentului Relaţii Interetnice al Guvernului date despre modul în care Fundaţia Communitas a cheltuit fondurile alocate, transmite corespondentul Mediafax.

Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Ioan Lăcătuşu, a declarat ieri că, în baza legii privind accesul la informaţii publice, Forumul va cere Departamentului Relaţii Interetnice al Guvernului date despre fondurile alocate Fundaţiei Communitas, precum şi despre modul în care acestea au fost cheltuite.
De asemenea, Lăcătuşu a spus că Forumul intenţionează să solicite o finanţare după modelul Fundaţiei Communitas.
Potrivit preşedintelui Forumului, una dintre cele mai mari discriminări de care au parte românii din judeţele Covasna şi Harghita este „diferenţa exorbitantă existentă în finanţarea proiectelor culturale ale comunităţii româneşti şi ale celei maghiare“.

Bani din două surse

Conform lui Lăcătuşu, UDMR primeşte bani din fonduri publice în calitate de uniune culturală şi de formaţiune politică, dar, în acelaşi timp, primeşte fonduri de la bugetul central de stat, prin Fundaţia Communitas, „asociaţie condusă de aceiaşi lideri ai UDMR“.
„Să adăugăm la aceasta fondurile gestionate la nivelul celor două judeţe şi al majorităţii municipiilor, oraşelor şi comunelor, de care dispun discreţionar, în virtutea prezenţei lor perpetue la guvernarea locală, ca să nu mai vorbim de fondurile primite de la Guvernul de la Budapesta, prin puzderia de instituţii şi fundaţii“, a afirmat Ioan Lăcătuşu.
Potrivit acestuia, diferenţa între această finanţare şi „firimiturile“ primite de asociaţiile româneşti este „enormă“, motiv pentru care Forumul va solicita date despre modul în care sunt cheltuite fondurile publice, inclusiv despre titlurile cărţilor care s-au tipărit din aceste fonduri.
Fundaţia Communitas a fost înfiinţată în 12 martie 1998 şi are ca fondator unic UDMR. Communitas derulează o serie de proiecte pentru comunitatea maghiară - care sunt finanţate atât din bani publici primiţi de la Guvernul României, cât şi de la Guvernul Ungariei -, cum sunt editarea de cărţi şi reviste în limba maghiară, sprijin pentru tineret sau pentru profesorii şi elevii maghiari care fac naveta sau acţiuni de protecţie socială.

http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010041342214/Actualitate/Forumul-Civic-al-Romanilor-cere-informatii-despre-fondurile-Fundatiei-Communitas.html

Husar din ceară în faţa Casei cu Arcade

2010-04-23T02:55:00.000+03:00

Consilierii locali din Sfântu-Gheorghe au aprobat ieri – cu abținerea Rodicăi Pârvan și a lui Mădălin Guruianu – amplasarea în fața Casei cu Arcade a unui husar călare – fost ostaș maghiar, fabricat din ceară artificială și care vine tocmai din Ungaria pentru a fi pus la noi în oraș.

Statuia va fi adusă în baza unui contract de comodat care are în vedere transmiterea gratuită a statuii ecvestre pe numele ei Huszar, și care are o valoare de 707.000 de forinți.

Statuia constituie proprietatea Statului Ungar și se află în administrarea Direcției Generale Centrală de Servicii, cu care municipalitatea încheie contractul de comodat.

Ana Sidon

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=7972

PD-L garantează UDMR prezenţă veşnică în Parlament contra sprijin pentru Constituţia lui Băsescu

2010-04-23T02:32:00.001+03:00

Ideile partenerilor de guvernare din PD-L şi UDMR se bat cap în cap: în timp ce PD-L cere parlament uninominal şi reducerea numărului de aleşi, UDMR nici nu vrea să audă.

• Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, pentru Gândul, că formaţiunea pe care o conduce se opune Parlamentului unicameral, propus în proiectul de revizuire a Constituţiei adoptat de Guvernul Boc. El a apreciat că şansele ca această prevedere să treacă de Comisia parlamentară sunt destul de mici fiind nevoie de consensul tuturor partidelor: "Pentru a avea două treimi este nevoie de un anumit consens, iar acestea nu pot fi asigurate de PSD şi PNL fără UDMR. Acest sistem bicameral este fals, este nevoie de reformarea lui într-unul bicameral real. Soluţiile pentru care partidele optează diferă. În mod cert, va fi nevoie de un compromis. Nu ştiu care va fi acela, dar, în principiu, este nevoie de toate partidele".

• În ceea ce priveşte propunerea UDMR ca limba maghiară să devină o a doua limbă oficială în România, Marko a spus că aceasta va fi susţinută în continuare în Comisia parlamentară de modificare a Constituţiei, pentru că proiectul propus de Guvern nu se referă la o "reformă totală" a Legii fundamentale, ci la aplicarea rezultatelor referendumului.

Democrat-liberalii spun că se aşteptau la reacţia UDMR-ului şi că vor purta cu aceştia discuţii pe baza principiilor. "Fiecare partid are priorităţile lui. A noastră e dată de votul românilor de la referendumul din 22 noiembrie. Vom încerca să-i convingem, în cadrul comisiei pentru revizuirea Constituţiei nu doar pe cei de la UDMR, ci pe toi cei care se opun", a precizat, pentru Gândul, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. Cum ar putea fi convins UDMR-ul? O posibilă soluţie ar fi acordarea unui anumit număr de mandate, aşa cum se procedează în prezent cu reprezentanţii celorlalte minorităţi, crede vicepreşedintele PD-L, Ioan Oltean: "Trebuie găsită o formulă de compromis. Putem să le acordăm garanţia, prin Legea Electorală, că vor avea un număr de parlamentari, aşa cum e cazul minorităţilor naţionale. Minoritatea maghiară ar putea primi un anumit număr de mandate, proporţional cu reprezentativitatea lor din teritoriu, care e constantă".

http://www.gandul.info/politica/pd-l-garanteaza-udmr-prezenta-vesnica-in-parlament-contra-sprijin-pentru-constitutia-lui-basescu-6001913

Primăria Câmpia Turzii a instalat panouri trilingve la intrarea în oraş. Membri ai UDMR au participat la “festivităţi”

2010-03-30T02:42:00.000+03:00

O bizară hotărâre de consiliu local a municipiului Câmpia Turzii a fost pusă în aplicare în această săptămână, la intrările şi ieşirile din oraş fiind amplasate panouri cu denumirea oraşului în limbile română, maghiară şi germană, dar şi panouri în limba engleză.

Plăcuţe în limba maghiară într-un oraş cu 6% maghiari

Cu toate că această hotărâre de Consiliu Local a fost atacată în instanţă de către prefectura judeţului Cluj în martie 2009, printr-o decizie controversată a Curţii de Apel Cluj din noiembrie 2009, oraşul are înscrise pe plăcuţele de delimitare teritorială, denumirea de “Aranyosgyéres”, cu toate că oraşul are doar 6% din populaţie de etnie maghiară şi doar doi consilieri locali membri ai UDMR.

Membri ai UDMR s-au pozat victorioşi cu plăcuţele

La instalarea noilor plăcuţe de delimitare teritorială, care în mod intenţionat acoperă vechile plăcuţe cu denumirea conform legii, adică doar în limba română, au fost prezenţi mai mulţi membri ai UDMR care s-au pozat fericiţi cu indicatoarele trilingve. Printre aceştia a fost prezent şi membrul UDMR Cluj, Czika Tihamer, reprezentantul “aripi liberale ” a uniunii maghiare, un fervent susţinător al multiculturalităţii oraşului Cluj-Napoca, dar şi a drepturilor minorităţilor sexuale. La montarea plăcuţelor nu a participat niciun reprezentant al minorităţii germane din localitate.

Un precendent aplicabil şi în Cluj-Napoca

Consilierul local UDMR Németi András a declarat că montarea acestor plăcuţe trilingve a putut fi făcută doar cu sprijinul primarului PDL Ioan Vasincă şi că acest precedent va permite instalarea unor indicatoare în limbă maghiară şi în alte oraşe unde minoritatea nu depăşeşte limita legală de 20% din totalul populaţiei, cum este Cluj-Napoca (sau Vaslui sau Craiova, n.r.).

Plăcuţe într-o engleză “de baltă”

Municipalitatea din Câmpia Turzii a instalat şi două panouri în limba engleză, care urează turiştilor bun venit în oraş şi îi fac acestuia reclamă într-o engleză “de baltă”: “Campia Turzii, the town which is good to live in”. Această expresie este o traducere mot-a-mot din limba româna a sloganului “Câmpia Turzii, oraşul în care este bine să trăieşti”. Din păcate pentru primăria Câmpia Turzii şi pentru cei care au realizat aceste panouri, în limba engleză această expresie este greşită din punct de vedere gramatical şi s-a traduce în română în “Oraşul care este bun de a trăi în“. Cu siguranţă că acest panou va apărea în curând pe blogurile turiştilor străini care tranzitează Câmpia Turzii, ca subiect de amuzament.

George Bara

http://www.napocanews.ro/2010/03/primaria-campia-turzii-a-instalat-panouri-trilingve-la-intrarea-in-oras-membri-ai-udmr-au-participat-la-festivitati.html

Schimbarea denumirilor de străzi intră în dezbatere publică

2010-03-26T04:22:00.003+02:00

Primăria Sfântu-Gheorghe a definitivat lista cu modificările denumirilor a peste 20 de străzi din oraş

Primăria municipiului Sfântu Gheorghe şi Comisia de atribuiri de denumiri au finalizat lista cu schimbările de denumiri a unor străzi ale municipiului. Vechile nume ale străzilor au fost înlocuite, în mare parte, cu nume de personalităţi, marea majoritate dintre acestea evocând personalităţi de etnie maghiară.

Primarul Antal Arpad va introduce în următoarele şedinţe ale Consiliului Local (CL) două proiecte de hotărâre referitoare la schimbările denumirilor unora dintre străzile din municipiu. Înainte de aceasta, schimbarea denumirilor va fi supusă dezbaterii publice, primarul dorind ca până la finele lunii mai să existe deja proiectele de hotărâre aprobate.

În respectivele proiecte, CL va trebui să aprobe schimbarea de denumiri a peste 20 de străzi, printre care şi a unei părţi din B-dul 1 Decembrie 1918. Antal Arpad a motivat această iniţiativă arătând că multe dintre denumirile străzilor nu mai sunt actuale, ba unele dintre ele sunt chiar proprii perioadei comuniste.

Piaţa Hungaria

În contextul schimbărilor de denumiri, strada Andrei Şaguna va dobândi un nou nume – Kopeczky Sebestyen Jozsef, strada Horia, Cloşca şi Crişan se va schimba în strada Attila, iar actuala stradă Nicolae Iorga se va numi Rakoczi Ferenc, pe porţiunea dintre Piaţa Euro şi strada Nicolae Colan. Pentru piaţa ce se va forma în inimia oraşului, din curţile interioare ale clădirilor Teatrului, Primăriei, Casei Bene, fostului Hotel Hungaria şi blocurilor de locuinţe, cu delimitarea B-dului 1 Decembrie 1918 şi a străzii Grof Miko Imre, municipalitatea a ales denumirea de Piaţa Hungaria; în ceea ce priveşte aleea din curtea interioară a clădirii Teatrului, aceasta va dobândi denumirea de Aleea Thalia.

Noile denumiri – „act de normalitate”

Primarul Antal Arpad a declarat că prin noile denumiri nu s-a încercat doar evocarea unor personalităţi ci s-a urmărit şi respectarea procentajului etnic din Sfântu Gheorghe. Astfel, primarul a ţinut să sublinieze că deşi în Sfântu Gheorghe etnicii maghiari sunt majoritari cu un procentaj de 75%, cele mai importante artere ale oraşului poartă denumirile şi numele unor personalităţi române.

„Cred că aceste noi denumiri sunt un semn de normalitate, mai ales că până acum erau destul de puţine străzi cu denumiri de personalităţi maghiare. În plus, multe nu aveau legătură cu Sfântu Gheorghe – ca de exemplu, strada Horia, Cloşca şi Crişan – ce legătură aveau ei cu oraşul sau cu buna convieţuire dintre români şi maghiari…? Pe de altă parte, Kopeczky Sebestyen Jozsef, nume pe care îl va purta fosta stradă Andrei Şaguna, este cel care a făcut la un moment dat o stemă a României, deci şi cetăţenii români ar trebui să aprecieze această denumire”, a mai explicat primarul Antal Arpad. Odată cu schimbarea denumirilor de străzi, cei care locuiesc pe acestea vor trebui să-şi schimbe actele de identitate. Potrivit primarului, schimbarea actelor de identitate ale cetăţenilor se va realiza „gratis”, în sensul în care Primăria va suporta costurile. În acelaşi context însă, primarul a admis că nu s-a realizat o evidenţă a numărului de cetăţeni şi firme care vor trebui să-şi schimbe actele de identitate sau documentele, dar a precizat că este normal, în cele din urmă, ca eforturile pentru oraş să fie făcute şi de către cetăţeni. Pentru cele peste 20 de străzi va fi necesară schimbarea a câtorva mii de cărţi de identitate.

Monica Vajna

Denumire veche Denumirea nouă

* Mai ------------- Székely
* Andrei Şaguna ------------------- Köpeczy Sebestyén József (Între Str. Kós Károly şi Str. Stadionului)
* Avântului -----------------------George Coşbuc
* Căminului ---------------------- Kiss János
* Centralei ----------------------- Bartha Árpád
* Constructorilor ----------------- Câmpul Frumos (Szépmező)
* Elevilor -------------------------Hosszú Zoltán
* Energiei ------------------------ Teller Ede
* Făcliei -------------------------- Bora István
* Fermei ------------------------- Nagy Elek
* Grădinarilor -------------------- Tuzson János
* Hărniciei ----------------------- Czetz János
* Horea, Cloşca şi Crişan --------- Attila
* Mică --------------------------- Rákóczi Ferenc
* Nicolae Iorga ------------------- Rákóczi Ferenc (pe porţiunea dintre Pţa Europa şi Str. Nicolae Colan)
* Nouă --------------------------- Înfundată (Zsák)
* Presei ------------------------- Tamási Áron
* Prieteniei ---------------------- Mihail Kogălniceanu
* Recoltei ------------------------ Iernii (Tél)
* Sănătăţii ----------------------- Kiss Manyi
* Tineretului --------------------- Bihari József
* Viitorului ----------------------- Baász Imre

Denumiri de străzi noi

* Iosif Popoviciu – prima stradă paralelă cu strada Voican din strada Cerbului
* Aurel Nistor – strada cuprinsă între str. Romulus Cioflec şi str. Iosif Popoviciu
* Csiki László – strada cuprinsă între str. V. Goldiş şi str. Köpeczy S. József
* Berde Mózes – prima stradă spre est din strada Dealului
* Budai József – prima stradă paralelă cu strada Nagy Elek din strada Jókai Mór

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=7538

Corespondentul TVR Dorin Suciu, despre Revoluţie şi incidentele din martie 1990 de la Tg. Mureş

2010-03-25T15:07:00.002+02:00

21 decembrie 1989. Ora 18. Sunt la Tg. Mureş, în faţa Comitetului Judeţean de Partid cel puţin 10.000 de oameni. Se scandează „Jos dictatorul!”, „Libertate!”, „Pentru copii!”, „Suntem fraţi…”. Ora 20. Se trage cu trasoare! Mulţimea fuge, apoi se regrupează. Se scandează în continuare. Cel mai impresionant răsună „Pentru copii!”… E cutremu-rător. Nu credeam că apuc clipa asta…

22 decembrie 1989. Ora 9. În faţa „Judeţenei” s-au strâns cel puţin 20.000 de oameni. Disperaţi, dezlănţuiţi… Se spunea că ieri seară au fost împuşcate vreo 15 persoane. Filmez. Mulţimea mă priveşte cu suspiciune. Unii, cu ostilitate. Soldaţii la fel. Mi-e cumplit de frică! Ora 12. Se trage ultima salvă. În aer… De bucurie: Ceauşescu a fugit! Lumea se îmbrăţişează. Filmez şi plâng. Ora 13. Pe ferestrele „Judeţenei” de Partid, oamenii continuă să arunce portretele lui Ceauşescu şi tot felul de cărţi cu coperţi roşii. Se ţin discursuri ad-hoc. Brusc, încerc o senzaţie stranie, apoi înţeleg: sunt în limba maghiară. Până atunci, tot ce se scandase a fost româneşte…
23 decembrie 1989. Sunt acasă, în familie, lipit de televizor. Se transmit imagini filmate de mine, la Tg. Mureş, în timp ce se comentează Revoluţia de la Braşov! Îmi vine să urlu! Mă sună prietenii şi protestează. La TVRL – Televiziunea Română Liberă, pe post, ambasadorul Ungariei la Bucureşti. Crainicul, Petre Popescu, care citeşte traducerea, se opreşte deconcertat: în text, vorba de… „poporul maghiar din Transilvania”! Reia lectura, corectând… „minoritatea maghiară”. Peste câteva momente, altă „greşeală”: „Popoarele din Transilvania”. Corectează din nou.

24 decembrie 1989. Apare pe ecran Géza Domokos, care anunţa formarea Uniunii Democratice a Maghiarilor din România, U.D.M.R., reprezentanta „poporului maghiar din Transilvania”… Nu-l mai corectează nimeni…

25 decembrie 1989. Astăzi s-a născut Hristos. Tot astăzi, „Antichrist” a murit. Mai exact a fost împuşcat. Ciudate coincidenţe…

28 decembrie 1989. Sunt la Odorheiu Secuiesc. Aflu despre miliţienii omorâţi la Cristur, Dealu, Zarca. Români şi unguri. Filmez ruinele sediului miliţiei din Odorhei. Mi se povesteşte… Cumplit! De unde atâta ură şi bestialitate? La Primăria din Odorheiu Secuiesc, toate inscripţiile în limba română au dispărut. Au apărut cele ungureşti. Trebuie că pastorul László Tőkés e fericit. Pentru el, a declarat că limba română a fost un instrument de tortură. Fac anticamera la preşedintele local al Frontului Salvării Naţionale, Gabor Kolumbán, de la care aflu o mulţime de lucruri interesante: Odorheiu Secuiesc va deveni capitala unui viitor judeţ, sub jurisdicţia Ungariei. Domnul Attila Hoszu nu explică cum, dar e optimist. Se pare că primul pas a fost făcut: s-a scos placa de marmură cu inscripţia „Glorie eternă ostaşilor români” de pe monumentul din localitate. La spital, sosesc de zor maşini cu ajutoare din străinătate. Domnul Levente şi mai nu ştiu cum, cu haină lungă de piele, scund, cu mustaţa zburlită, autoritar şi plin de importanţă, întrerupe discuţia pe care o port cu unul dintre medici, anunţând ce-a hotărât: atât medicamentele, cât şi manualele şi cărţile, vor fi descărcate la spital. Peste câteva zile vor sosi şi maşinile de tipărit şi de copiat. Colegul meu, Dominic Füzesi, îmi sugerează să plecăm. Ieşim. Peste drum, ruinele Miliţiei, devenită inamic general, cu excepţia celei din Topliţa. Mă întorc la Tg. Mureş obosit, şi, mărturisesc, speriat.

30 decembrie 1989. Mă întâlnesc cu Kovács S., prieten de familie: „Aşa nu se mai poate – îmi spune. Vrem drepturi!”… „Ce drepturi? – îl întreb. Mă priveşte surprins şi încurcat.

4 ianuarie 1990. Sunt informat telefonic că în Harghita, românii şi-au format un Comitet de autoapărare, constituit din jurişti, ingineri, muncitori, militari şi profesori. În cadrul unor întrevederi separate, o delegaţie a Comitetului a prezentat stările de lucruri din judeţ domnilor Dumitru Mazilu, prim-vicepreşedinte al FSN, şi Király Károly, vicepreşedinte, apelând la stabilirea unor măsuri pentru instaurarea unui climat de ordine, linişte şi încredere.

5-10 ianuarie 1990. Continuă la Televiziunea Română Liberă sarabanda adeziunilor, luările de poziţie, incriminarea regimului Ceauşescu. Psiho-sociologii trăiesc vremuri interesante, fără îndoială. Ca noi toţi, de altfel. Şi febra contestării „şefilor”, a cadrelor de conducere e pe rol. Cad capete… Criteriile sunt cel mai adesea tulburi şi tulburate. La Sovata a ajuns primul domnul Gall, posesor al unui „frumos” cazier: delapidare, fals intelectual, uz de fals intelectual. Şi nu e singurul! Primar maghiar să fie… Se cântă pe tema naţionalismului unguresc. La Sovata, a fost înfiinţat un sindicat pe criterii strict etnice. Ca şi la Poşta din Tg. Mureş…

12 ianuarie 1990. Ce jalnică e imitaţia! După „modelul” celor din Capitală, şi la Tg. Mureş s-au adunat în faţa Primăriei vreo 500 de oameni. Vor „Jos comunismul!”, iar unii mai vor ceva: Ardealul autonom! Nici mai mult, nici mai puţin! Încearcă să-i potolească domnul Kincses Előd, fostul campion al României la 100 metri plat. Pare un tip rezonabil.

13 ianuarie 1990. Se vorbeşte tot mai insistent despre o posibilă separare a şcolilor pe criterii etnice. Soţia mea, născută şi trăită în Bucureşti, ea însăşi profesoară, îmi reproşează că am adus-o în mijlocul acestui „viespar”. Unii dintre colegii maghiari, n-o mai salută. Secţia maghiară a Studioului de Radio Târgu Mureş nu contribuie cu nimic la calmarea situaţiei. Dimpotrivă…

15 ianuarie 1990. Profesorul ing. Florin Oproescu mă anunţă că are informaţii sigure de la Ministerul Învăţământului că, la întâlnirea de ieri a reprezentanţilor U.D.M.R. cu ministrul adjunct Attila Pálfalvi, s-a cerut şi a fost aprobată separarea claselor române de cele maghiare la liceele „Papiu Ilarian” şi „Bolyai Farkas”. Hotărârea ar fi fost luată în lipsa reprezentanţilor cadrelor didactice române din Târgu Mureş. Nu a fost consultat Inspectoratul Şcolar Judeţean, iar delegatul trimis în numele U.D.M.R., inspectorul şcolar Farkas Ernest, nu a informat corect Ministerul. Trăiască politica faptului împlinit!

18 ianuarie 1990. Mi se spune că la şedinţa de ieri (de parcă eu aş putea filma… ieri!) cadrele didactice române de la Liceul „Bolyai” au respins în plenara Consiliului Profesoral ideea de separare pe criterii etnice, ca străină idealurilor Revoluţiei din decembrie. Aceasta e poziţia oficială. Adevărul e altul… Tratamentul aplicat profesorilor şi elevilor români, a devenit insuportabil. Sunt consideraţi ca nişte leproşi!

19 ianuarie 1990. S-au format şapte noi clase maghiare şi elevii români vor trebui să plece. 178 de elevi maghiari, de la „Papiu” şi „Bolyai”, care până acum au urmat cursurile în limba română, vor trebui să treacă în clase de limba maghiară. Chiar şi elevii dintr-a XII-a, cu riscul de a-şi compromite bacalaureatul şi admiterea! Cine incită, şi de ce?!

23 ianuarie 1990. Iau legătura cu Televiziunea Română din Bucureşti şi-i informez pe colegii de la redacţia maghiară despre ce se-ntâmplă în şcolile din Târgu Mureş, despre încercarea de a da afară, peste noapte, elevii români de la Liceul „Bolyai”, despre comportamentul elevilor maghiari de aici, care îi sfidează pe profesorii români. Atât Zoltán Boros cât şi Katalin Simonfi resping „de plano” ceea ce le relatez. Intervine colegul meu, Füzeşi, care confirmă spusele mele. Cei doi, sunt încurcaţi. Le propun ca împreună cu redacţia social-educativă, să organizăm o masă rotundă cu intelectualii români şi maghiari, pentru clarificarea poziţiilor şi a inten-ţiilor. Găsesc deplină înţelegere la redactorul şef de la social-educativ, Petrovici, şi de la Vartan Arachelian…

24 ianuarie 1990. Întâlnire cu domnul Odőn Bitay, şeful Comisiei pentru naţionalităţi a FSN-ului. Îi relatez situaţia de la Liceul „Bolyai”. îmi răspunde textual: „Da, am stat de vorbă cu generalul Scrieciu şi mi-a spus că elevii români au scris pe zidul liceului «Vă omorâm dacă ne daţi afară!»”… Tac. Înghit în sec. Regret că n-am avut prezenţa de spirit să mă ridic şi să plec fără să-l salut. „Obiceiuri” pe care nu le-am împrumutat!

27 ianuarie 1990. „Atrocităţi în zona Odorheiului!”… Ştiri? Zvonuri? Două lucruri sunt însă certe: intelectuali români, îndeosebi profesori, continuă să părăsească zona! Pe de altă parte, izolat, Odorheiu Secuiesc riscă să sufere un fel de blocadă economică. S-a ajuns prea departe…

29 ianuarie 1990. La emisiunea TVR în limba maghiară, ministrul adjunct Attila Pálfalvi – cunoscut nomenclaturist, promovat pe criterii de echilibru etnic, rector al Politehnicii din Cluj, personal de Elena Ceauşescu – ilustrează cu succes principiul „itt és most”. Nu e singurul. După Revoluţie, cam toată lumea vrea să obţină ceva „aici şi acum”, sau, cum se spunea în urmă cu 2000 de ani, „hic et nunc”. Se pare că „Marile idei” se reîntâlnesc peste milenii. Oricum, psihologia umană e lucru’ dracului!

30 ianuarie 1990. Elevii maghiari de la Liceul „Bolyai” au intrat în grevă. Vor separarea imediată! Cine-o fi în „umbra” lor?

31 ianuarie 1990. Plec şi filmez la Miercurea Ciuc. Mă frământă crimele împotriva miliţienilor. Dintre cei şase ucişi, doi erau unguri… E semn că n-au fost doar crime etnice, ci, mai degrabă, lovituri mortale date miliţiei, ca simbol al Statului Român. Caut răspuns şi la altă întrebare: cum s-a putut întâmpla în zona Odorheiului ceea ce s-a întâmplat? Iată răspunsul găsit chiar de la doamna procuror Maria R., al cărei soţ e român: „Toţi erau convinşi că «Itt lesz magyar világ» («Aici va fi lume ungurească»)”…

2 februarie 1990. Armosferă tensionată între cele două „tabere”. Românii se simt descurajaţi, intimidaţi şi abandonaţi. Presa centrală tace sau, în cel mai bun caz, e ambiguă. „România Liberă” e pro… Smaranda Enache. Florina mă roagă să ne înapoiem la Bucureşti… Să ieşim din „viesparul” ăsta!

5 februarie 1990. „La comedia e finita”. telexul de la minister decide separarea şcolilor după criterii etnice. Poate e mai bine aşa…

7 februarie 1990. Filmez la „Polivalenta” din Târgu Mureş. Şedinţa de constituire a „Vetrei Româneşti”… Atmosferă foarte fierbinte. Oameni optimişti că vor înceta agresiunile împotriva românilor. Extrem de tranşant discursul domnului dr. Zeno Opriş. Peste nici patru ore, reacţie violentă a Postului de Radio Kossuth.

8 februarie 1990. Miting al elevilor români în curtea Liceului „Bolyai”. Se scandează: „Nici măcar în comunism nu era separatism!”, „Bolyai e al tuturor, chiar şi al românilor!”, „Suntem fraţi, nu ne separaţi!”, „Suntem de naţionalitate copii!”… A doua zi, miting în faţa „Primăriei Judeţene” (oribilă „inovaţie”!). Cei trei miniştri, Stănăşilă, Demeny şi Stumph sunt copios fluieraţi şi huiduiţi de elevii români, extrem de frustraţi. Filmez… Seara, e difuzat interviul făcut de Ildiko Bădescu, extrem de ponderat. Primim telefoane injurioase şi de ameninţare, într-o românească stâlcită: „O să vă spânzurăm, bestii ce sunteţi!”.

10 februarie 1990. Marş tăcut al maghiarilor, purtând o carte şi o lumânare în mână. „Regie” şi organizare de notă maximă. O coloană uriaşă, cu aproape 90.000 de persoane, aduse în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, condusă prin radiotelefoane. O singură greşeală: toate lozincile, cu excepţia celei din faţa coloanei, scrise în ungureşte. Oare cui se adresau? NU autorităţilor româneşti? Oricum efectul psihologic e covârşitor. Sunt intimidat şi chiar speriat. Filmez… În final, o rugăciune urmată de discursul rostit de Sütő András, fostul „chiriaş” al părinţilor mei, în vremea, sper pentru totdeauna, răposatei Regiuni Autonome Maghiare. Atunci i-au scos din casă, pentru a oferi condiţii optime de creaţie acestui „realist-socialist”, în obsedantul deceniu.

11 februarie 1990. La „Actualităţi”, se difuzează reportajele pe care le-am făcut în zilele anterioare. U.D.M.R.-ul, ca de obicei, protestează: cum am îndrăznit eu, Dorin Suciu, să difuzez, unul lângă altul, mitingul elevilor români cu marşul tăcut?! Decizia n-a fost şi nici nu putea fi, a mea. Le dau numărul de telefon al domnului Teodor Brateş… Să-l înjure pe el. Apare la TVRL… Domokos Géza, care se chinuie să demonstreze că elevii români din Tg. Mureş au fost manipulaţi.

18 februarie 1990. Zavera din Bucureşti nu e imitată la Târgu Mureş. Mă mir!

25 februarie 1990. Campania electorală din Ungaria se apropie de apogeu. Cea mai ieftină metodă de a-ţi convinge alegătorii, e „îmbrăţişarea soartei poporului maghiar din Transilvania”. Cum vor sfârşi „jocurile”?

27 februarie 1990. A fost profanată statuia lui Avram Iancu din centrul oraşului, mânjind pe soclu ceva indescifrabil, cu vopsea roşie. „Persoana rezonabilă” din 12 ianuarie, Előd Kincses, demonstrează, cu logică rizibilă, că românii au făcut-o! A plecat la Bucureşti o delegaţie care va înmâna preşedintelui Ion Iliescu un dosar privind situaţia din Târgu Mureş.

5 martie 1990. Teribil de tendenţioase emisiunile în limba maghiară ale TVRL. Zoltán Boros face un joc inconştient de periculos. Nici redacţia în limba maghiară de la Radio Târgu Mureş nu rămâne datoare. Florina îmi povesteşte că în primele zile după difuzarea emisiunilor de luni, în limba maghiară, nu te mai poţi înţelege cu elevii maghiari. Încă cere din nou să plecăm la Bucureşti.

8 martie 1990. Continuă panica la Livezeni. În zilele de 10 sau 11 februarie, imitând marşul cu cărţi şi lumânări aprinse de la Tg. Mureş, când a înconjurat şcoala, i-a speriat pe elevii români din clasele I-IV. De atunci, zilnic, atât ei, cât şi profesorii, sunt ameninţaţi de tot felul de beţivani, care dau buzna în clase, în timpul orei. Mi se cere să filmez. N-o fac. „Linia” domnului Teodor Brateş are ciudăţeniile ei. Ori difuzează din partea cealaltă, ori spune că refuză difuzarea, militând astfel pentru împăcare şi stabilitate.

10 martie 1990. La Sovata a fost doborâtă de pe soclu statuia lui Nicolae Bălcescu. „Vatra Românească” protestează vehement!

12 martie 1990. Începe greva studenţilor maghiari de la I.M.F. Târgu Mureş. Li s-a oferit totul: admitere şi cursuri în limba maghiară… Acum, vor şi alte privilegii, să aibă locuri separate la admitere, practica medicală s-o facă tot în limba maghiară, iar I.M.F. Târgu Mureş să fie afiliată la o Universitate… „Bolyai”. Cam asta vor!

13 martie 1990. Filmez greva. Altă regie, gata-gata să stoarcă lacrimi şi să provoace milă. Studenţii stau pe scările Institutului, înfofoliţi, în paturi, cu o carte în mână. Pe pereţi, lozinci în limba maghiară. Au apărut, foarte prompt, reporteri din Occident. Mulţi vorbesc ungureşte. De exemplu, cei din Danemarca…

15 martie 1990. Miercurea Ciuc. La ora 9, întâlnire cu Nicolae Melinescu, coleg de redacţie, venit de la Bucureşti. Intenţionează să facă un reportaj la Ciumani, cu constructorii de căsuţe de vacanţă, în perspectiva cumpărării uneia. Pe drum, surpriză! Începând cu ieşirea din Miercurea Ciuc şi terminând cu Ciumani, lângă Gheorgheni, în toate satele era arborat tricolorul maghiar, roşu-alb-verde. Sute şi sute de steaguri. Drapelul românesc, doar pe clădirile oficiale. Coborâm din maşină şi le examinăm. Sunt toate identice ca mărime, iar pânza de calitate foarte bună. Ne întrebăm, zâmbind cu amar, dacă nu cumva, peste noapte, am fost ocupaţi de Ungaria şi încă nu ştim…

Am primit însă şi explicaţii: se împlineau 142 de ani de la revoluţia ungară! O cifră cât se poate de „rotundă”… Filmăm la Ciumani. La întoarcere oprim la Ciceu. Dinspre gară răsuna peste toată zona, din difuzoare puse la maxim, imnul de stat al Ungariei. Până şi pe monumentul lui Bălcescu din centrul oraşului Miercurea Ciuc a fost arborat drapelul Ungariei!

16 martie 1990. Ora 18. Ne întoarcem la Tg. Mureş. La intersecţia din cartierul Tudor Vladimirescu, multă lume adunată. Peste zi, la Farmacia 28, a avut loc un incident. Informaţii confuze. Ba că n-au vrut să servească o reţetă pentru un pensionar, pentru că farmacistei nu i-a vorbit în limba ei maternă; ba că s-au arborat o lozincă iredentistă şi drapelul Ungariei. Oamenii se contrazic. Sunt iritaţi. Jigniţi. La ora 20, în apropierea locuinţei mele, de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, un autoturism Trabant 3-MS-6755, condus de Nagy Samuel, muncitor la „Azo Mureş”, a intrat în plină viteză în coloana de români, care se-ndreptau spre centru, cu steaguri tricolore româneşti ridicate deasupra capetelor. Au fost rănite 14 persoane, patru dintre acestea foarte grav. Demonstranţii au răsturnat „Trabant”-ul şi i-au dat foc, iar poliţia l-a reţinut pe făptaş, aflat şi în stare avansată de ebrietate. Demonstranţii au manifestat o vreme în faţa căminelor studenţeşti, scandând „Trăiască, trăiască, trăiască Ardealul, Moldova şi Ţara Românească”. Urmăresc consternat cum TVRL transmite informaţia că pastorul László Tőkés cere preşedintelui Bush să nu acorde României clauza naţiunii celei mai favorizate. Oare în ce calitate? Cine l-o fi împuternicit?

17 martie 1990. Miting de protest al studenţilor români împotriva perturbării activităţii I.M.F., prin greva studenţilor maghiari. Filmez. Incident (sau provocare?) în cursul mitingului de la „Polivalentă”. Împreună cu Adrian Popescu, fotoreporter la Agenţia Reuters, îl căutăm la Poliţie pe şoferul „Trabant”-ului, Nagy Samuel. Arată groaznic. Faţă tumefiată. Cere clemenţă, spunând că a fost beat. Se discuta că ieri, n-a fost doar „Trabant”-ul, ci şi o „Dacie” albă, 1-MS-5112, care i-a gonit pe demonstranţi. De unde atâta ură?!

19 martie 1990. Miting românesc în faţa „Primăriei Judeţene”. Scandările, dezvăluie starea de spirit care s-a încheiat: „Murim, luptăm, Ardealul nu-l cedăm”, „Limba română să fie stăpână”, „Iliescu, nu uita, şi Ardealu-i ţara ta”. Se cânta „Hora Unirii”. Cineva dă tonul la „Deşteaptă-te, române!”… S-au adunat dureri mari, mai ales după evenimentele din 15 şi 16 martie. Filmez. Reacţii de furie. Intru în sediu. Filmez şi din balcon. Mulţimea cere demisia lui Kincses Előd, membru al Comitetului Judeţean al C.P.U.N. Mureş. Încearcă să vorbească, dar e huiduit. Penibilă ipostază! E silit să-şi dea demisia. Scot filmul din aparat. O maşină specială pleacă cu el la Bucureşti.
Seara, aşteptând difuzarea filmărilor, aflu şi de incidentele de la sediul partidelor. Sunt destule neclarităţi. Sütő András a fost bătut. E o tragedie. Sütő e, totuşi, un simbol. Filmul nu e difuzat. Sunt dezamăgit. Şi eu, dar şi cei care m-au văzut filmând la miting. Din nou, politica struţului…

20 martie 1990. N-am mai notat nimic începând cu 20 martie. N-am mai avut nici timp, nici putere, nici chef. Voi încerca să rememorez acele zile. Nu va fi greu, pentru că tot ceea ce s-a întâmplat atunci, nu se poate uita. S-a întipărit pe retina mea, fotogramă cu fotogramă.
În dimineaţa zile de 20 martie, s-au strâns în faţa „Primăriei Judeţene” spre 13.000 de maghiari: „Sus Kincses”, „Afară cu românii”. Cam acestea erau lozincile de… luptă. N-am putut pătrunde în sediu să filmez. Atmosferă încărcată. La ora 14, primăria Judeţeană a fost ocupată, iar generalul Scrieciu, preşedintele „Judeţenei” CPUN, luat şi ţinut ostatic 16 ore, până a doua zi, când au sosit trupele de paraşutişti, care au eliberat „Primăria Judeţeană”. După ora 15, românii, aflând despre ce se-ntâmpla, s-au adunat în partea de jos a centrului oraşului. Situaţia a devenit explozivă… Doar un cordon firav de poliţişti despărţea cele două „tabere” destul de înfierbântate: ungurii şi românii. Ajutat de prietenul şi colegul Dorin Borda, ziarist la „Cuvântul Liber”, m-am instalat cu aparatul de filmat şi magnetofonul în camera 504 a Hotelului „Grand”, în care locuia publicistul Gabriel Huideş, de la ziarul „Opinia” din Iaşi, venit special pentru a fi martor ocular la evenimentul dinainte anunţat. Împreună au fost martori la tot ce s-a întâmplat. În jurul orei 17, au sosit cei de pe Valea Gurghiului şi a Mureşului, ridicând numărul românilor masaţi în faţa Primăriei Municipiului Târgu Mureş, pe treptele Catedralei Ortodoxe – mici şi în partea Hotelului „Grand”, la circa 1.500-2.000. Urcat în picioare, pe pervazul ferestrei, am filmat confruntarea, la început verbală, apoi în jurul orei 18, când cordonul poliţiştilor a fost „spart”, de un grup de 200-300 de inconştienţi, veniţi de pe strada Bradului. Confruntarea sângeroasă a urmat… O confruntare în care ungurii erau de 9 sau de 10 ori mai mulţi, dar şi bine pregătiţi pentru o astfel de confruntare. De aici şi explicaţia faptului că şi numărul românilor răniţi grav a fost de trei-patru ori mai mare decât al ungurilor.

În tot acest răstimp, cameramanul irlandez şi el venit din vreme, în aşteptarea „spectacolului” dinainte anunţat, probabil de U.D.M.R., filma de la fereastra camerei 707. Au urmat apoi acele scene atroce, filmate şi de irlandez, şi de mine. Fiecare pentru televiziunea pe care o slujea. Şi pe cea din Irlanda, eu pe cea din România, la acea oră încă unica, cu arie naţională de difuzare. Era aproape momentul când am plâns a doua oară, după Revoluţie. Am plâns de furie. De neputinţă… Am trăit cel mai îngrozitor sentiment pe care îl poate trăi un om… Ce s-a-ntâmplat? Când armata a despărţit cele două tabere, printr-un cordon de tancuri, am plecat din Hotelul „Grand”, expediind de urgentă cele trei casete pe care le-am înregistrat, la TVRL, la Bucureşti. După developare, prima casetă înregistrată s-a dovedit a fi bună, a doua acceptabilă, filmată pe lumină scăzută, iar a treia, neutilizabilă, total subexpusă. După vizionare în masa de montaj, cineva a scris pe cutia cu pelicula „Imagini blânde din Tg. Mureş”. Filmul există şi azi, păstrat în loc sigur, dau asigurări că imaginile nu sunt deloc „blânde”. Filmul n-a intrat niciodată pe post! De ce? Prefer să cred că din cauza unei „bâlbâieli” redacţionale. Şi nici nu s-a amintit pe post că Televiziunea Română a fost prezentă la faţa locului. De aceea am plâns… Mai ales că a fost un prilej perfect pentru o anumită parte a presei, de a blama şi înjura televiziunea naţională, acest fetiş naţional. Au făcut-o acele ziare, care n-au catadicsit să trimită la faţa locului un reporter, care să ofere informaţii directe, de la faţa locului, nu culese din relatările reporterilor de radio şi televiziune, sau din alte surse… Am vrut să difuzez pe post acel film, la 1 aprilie 1990, dar am renunţat, la rugămintea domnului profesor Ioan Mânzatu, vicepreşedinte al CPUN, care, în prezenţa domnilor Răzvan Teodorescu şi Alexandru Stark, mi-au explicat că acele imagini n-ar face decât să înrăutăţească o situaţie pe cale de stabilizare, dar şi să îngroape demersurile Comisiei de Anchetă…

File din jurnalul publicistului Dorin Suciu, corespondent al TVR în decembrie 1989 si martie 1990 în Târgu-Mureş
NapocaNews

http://www.napocanews.ro/2010/03/corespondentul-tvr-dorin-suciu-despre-revolutie-si-incidentele-din-martie-1990-de-la-tg-mures.html

Vinci-Aktor îşi alege inspectorul dorit

2010-03-24T07:46:00.001+02:00

Inginerul Independent, arbitrul care va superviza lucrările la Autostrada Comarnic-Braşov, va fi ales de consorţiul Vinci-Aktor şi plătit direct sau indirect de la bugetul de stat. Inginerul Independent are ultimul cuvânt de spus în aprobarea sumelor pe care statul trebuie să le plătească pentru lucrări.

Compania Naţională de Autostrăzi şi reprezentanţii Concesionarului Vinci-Aktor vor realiza o licitaţie pentru desemnarea Inginerului Independent, instituţie care va superviza lucrările de construcţie şi contractele de servicii pentru operarea tronsonului Comarnic-Braşov. Rolul Inginerului Independent este esenţial şi în stabilirea preţului final al celei mai scumpe autostrăzi din România cu costuri estimate la 4,8 miliarde de euro.

"Contractul încheiat cu Vinci-Aktor nu conţine un preţ fix, aşa cum rezultă din caietul de sarcini, unde la pagina 25 se menţionează: «Proiectul final va permite derivarea cantităţilor de lucrări şi, prin urmare, stabilirea costurilor execuţiei lucrărilor actualizate în urma aprobării Inginerului Independent şi Autorităţii», ne-au declarat surse din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Modul de desfăşurare al selecţiei Inginerului va permite Vinci-Aktor să controleze încă de la început situaţia. Desemnarea Inginerului Independent se va face de o Comisie de evaluare alcătuită din cinci membri, respectiv trei desemnaţi de Vinci-Aktor şi doi de la CNADNR. Ofertele trebuie depuse la sediul Vinci-Aktor, din Bulevardul Preciziei nr. 11, Sector 6, Bucureşti. Mai mult, pentru desemnarea câştigătorului este nevoie de doar trei voturi, exact câţi reprezentanţi au cei de la Vinci-Aktor în comisie!!!!

FIRMELE ROMÂNEŞTI, EXCLUSE
"Contractul pentru Inginerul Independent va avea o valoare de 28 milioane de euro, se va întinde pe o perioadă de 30 de ani, urmând să fie achitat în mod egal de concesionar şi CNADNR, însă până la urmă toţi banii vor fi plătiţi de la bugetul de stat", ne-au declarat surse din Ministerul Transporturilor. Licitaţia privind alegerea Inginerului Independent este făcută de ochii lumii, deoarece caietul de sarcini a fost făcut special pentru anumite firme străine.

Din cauza condiţiilor care trebuie îndeplinite, accesul firmelor româneşti este exclus din start. Condiţiile din caietul de sarcini sunt foarte restrictive: firmele trebuie să aibă o valoare medie a cifrei de afaceri pe ultimii trei ani (2006-2008) obţinută din activitatea de servicii de minimum 200 milioane de euro şi să fi înregistrat profit. Practic, aceste cerinţe restrâng participarea doar pentru firmele Atkins sau Egin.

CNADNR a realizat pe genunchi documentaţia cu privire la licitaţia pentru desemnarea Inginerului Independent. Departamentele interne ale CNADNR au făcut propuneri şi observaţii cu o "eficienţă maximă" de numai câteva ore fix de Ziua femeii, în pauza dintre o floare şi o bomboană. În dimineaţa de 8 martie, conducerea CNADNR a transmis documetul către departamentele interne, cu specificaţia ca toate propunerile şi observaţiile, în măsura în care există, să fie transmise în aceeaşi zi, până cel mai târziu la ora 14:00.

"Graba cu care s-a făcut documentaţia denotă neseriozitate din partea companiei de drumuri. Analizarea superficială a clauzelor dintr-un contract cu o asemenea amploare şi valoare, ne explică de ce reprezentanţi ai statului semnează contracte ce conţin clauze în defavoarea noastră", spun sursele din cadrul MTI.

NEREGULI DEPISTATE ÎN ACTE
Chiar şi în viteză, angajaţii Direcţiei juridice şi ai Serviciului de control financiar preventiv din cadrul CNADNR au înaintat către directorul general Dorina Tiron raportul numărul nr. 92/10312/08.03.2010 prin care atrăgeau atenţia asupra unor probleme grave depistate în documentaţia de selectare a Inginerului Independent. Raportul nu a fost luat în seamă, chiar dacă semnala că "în mod ilegal licitaţia respectivă nu se supune prevederilor OUG 34/2006 cu privire la achiziţiile publice, deşi fondurile provin, direct sau indirect, în proporţie de 100% de la bugetul de stat".

O altă observaţie din raport se referea la criteriul minim de calificare referitor la valoarea cifrei medii de afaceri anuale a ofertantului pe ultimii trei ani de minimum 200 milioane de euro. Suma era considerată "nejustificat de mare şi restrictivă", având în vedere valoarea contractului de circa 28 milioane de euro. Restricţiile se opresc însă când vine vorba despre garanţia de participare solicitată de CNADNR de la ofertanţi, care este de doar 210.000 de lei (50.000 de euro).

Inginerul Independent
Pentru 28 milioane de euro, Inginerul Independent va face inspecţii generale, auditarea lucrărilor şi va avea acces liber la orice testare sau investigaţie referitoare la lucrări. Inginerul Independent are acces nelimitat în timpul orelor de lucru şi/sau în orice moment al zilei la care sunt efectuate lucrări. Inginerul supraveghează respectarea prevederilor din contract de Vinci-Aktor şi informează imediat ministerul, CNADNR sau concesionarul cu privire la orice neconformitate constatată.

Are dreptul de a solicita Vinci-Aktor remedierea oricărei nereguli în îndeplinirea obligaţiilor sale conform cu şi în condiţiile dispoziţiilor relevante ale contractului, precum şi dreptul de a solicita concesionarului de a concedia angajaţii care au o conduită necorespunzătoare sau sunt incompetenţi. Aceste prevederi sunt doar de faţadă intransigente atât timp cât Inginerul Independent este ales de Vinci-Aktor. Deci, controlorul se transformă din start într-un "om de casă" al concesionarului.

http://www.jurnalul.ro/stire-economic/vinci-aktor-isi-alege-inspectorul-dorit-539440.html

Ştampilele lui Antal Arpad, în afara legii

2010-03-24T04:39:00.001+02:00

Ştampilele concepute de către primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, la mijlocul lunii februarie, sunt ilegale, ele nerespectând prevederile în vigoare.

Prefectul Gyorgy Ervin a declarat că cele trei feluri de ştampile, pe care Antal Arpad le-a lansat ca fiind proprii Primăriei Sfântu Gheorghe, nu respectă legea, deoarece nu au în centru stema României.

„Legea spune că ştampilele aparţinând instituţiilor statului şi administraţiei trebuie să conţină stema României şi denumirea instituţiei în limba română”, a explicat prefectul.

Acesta a adăugat însă că trebuie reţinut faptul că municipalitatea din Sfântu Gheorghe nu a utilizat aceste noi ştampile pe documente oficiale – cel puţin nu pe unele care să ajungă la Prefectura Covasna. În acelaşi context, Gyorgy Ervin a atenţionat că situaţia în care ştampilele vor fi folosite – chiar şi pe scrisori către cetăţeni, va putea fi interpretabilă din punct de vedere al legalităţii.

În urmă cu mai multe săptămâni, primarul Antal Arpad a prezentat trei rânduri de noi ştampile la Primăria Sfântu-Gheorghe.

Ştampilele concepute la nivelul Primăriei Sfântu Gheorghe sunt în culorile negru şi verde, cuprind denumirile „Sfântu Gheorghe. Judeţul Covasna. România. Primar” şi au în centru stema oraşului, fiind realizate în trei variante: română, maghiară şi bilingv.

„În relaţia cu instituţiile Statului, vom folosi ştampila conform legii – pe cea cu stema României. Eu, de exemplu, comunic şi cu locuitorii oraşului – conforma legii nu trebuie să pun ştampilă pe respectiva scrisoare, der eu o pun pentru că arată mai bine şi cred că e o chestiune de respect faţă de oameni”, a declarat Antal Arpad, referitor la spusele prefectului Gyorgy Ervin, menţionând totodată că a plătit din buzunarul propriu conceperea ştampilelor, deci aceste noi însemne nu au fost realizate din bani publici.

Sfântu Gheorghe are, de la începutul lunii februarie, inclusiv însemne specifice ale municipiului – drapel, stemă şi fanion, acestea urmând să se regăsească, de acum încolo, pe diverse documente sau pe alte obiective ce au legătură cu Primăria municipiului.

Monica Vajna

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=7438

Cum vrea UDMR să facă un post public de radio pentru Transilvania cu emisiuni în limba maghiară

2010-03-24T04:33:00.001+02:00

Rodica Culcer, fosta şefă a Departamentului de ştiri al televiziunii publice, i-ar putea lua locul lui Alexandru Sassu la conducerea TVR. Surse din PD-L au declarat pentru Gândul că partidul a renunţat la nominalizarea lui Florin Călinescu şi intenţionează să o susţină pe Rodica Culcer.

La radioul public, nominalizarea aparţine UDMR, Uniunea insistând, în negocierile de până acum, să îşi pună neapărat un om la şefia SRR. Sursele citate au spus că UDMR a condiţionat chiar votul din Parlament pentru şefia TVR de posibilitatea de a-şi nominaliza o persoană de încredere la Radioul public.

Uniunea are interes să facă numirea pentru că are în plan să deschidă, din bani publici, un post de radio regional, care să acopere toată Transilvania şi care să emită 24 de ore din 24. În acest moment, există trei staţii regionale ale postul public - la Târgu Mureş, Cluj şi Timişoara -, care emit câteva ore pe zi în limba maghiară, alternativ cu emisiunile în limba română.

Noul post de radio ar urma să fie făcut prin unificarea celor trei redacţii de limbă maghiară. Pentru şefia SRR, UDMR îi are în vedere pe Gasparik Attila, fost reprezentant al Uniunii în Consiliul Naţional al Audiovizualului, sau pe actualul reprezentant în CNA, Szasz Attila.

Variante de rezervă: Turcescu sau Ţoghină

Democrat-liberalii ar fi preferat să facă şi numirea la SRR, pentru că postul public de radio nu are concurenţă în mediul rural şi este singura media care pătrude în multe zone ale ţării. PD-L l-ar fi vrut ca preşedinte la Radio pe jurnalistul Robert Turcescu, dată fiind experienţa acestuia ca om de radio. Turcescu spune însă că până acum nu a avut nicio discuţie pe această temă cu vreun reprezentant al partidului de guvernământ.

O variantă luată în calcul de pedelişti, în cazul în care UDMR nu va face nominalizarea şi Turcescu nu acceptă, să o menţină în funcţie pe actuala şefă a postului public de radio, Maria Ţoghină. Liderii PD-L nu au ce să-i reproşeze Mariei Ţoghină, iar preşedintele Traian Băsescu a continuat să meargă la emisiunile SRR, după ce la TVR a refuzat să mai participe câtă vreme instituţia va fi condusă la Alexandru Sassu. Ţoghină a spus, pentru Gândul, că are "proiecte în derulare" pe care şi le-ar dori "continuate şi finalizate". "Miercuri (astăzi - n.red.) voi depune la Parlament raportul de activitate pe 2009, şi el cu profit şi cu rezultate foarte bune", a adăugat Maria Ţoghină.

Parlamentul se va reuni astăzi, pentru a dezbate rapoartele de activitate pe 2008 ale posturilor publice de radio şi televiziune. Raportul TVR a fost respins de comisiile de specialitate, în timp ce raportul SRR a fost aprobat, cu laude pentru Maria Ţoghină. Respingerea raportului de către plen înseamnă demiterea automată a întregului consiliul de administraţie. Mandatul lui Ţoghină e expirat anul trecut, dar a fost prelungit până pe 31 martie. Sassu mai are mandat până în 2011.

http://www.gandul.info/politica/rodica-culcer-prima-optiune-a-pd-l-pentru-sefia-tvr-cum-vrea-udmr-sa-faca-un-post-public-de-radio-pentru-transilvania-cu-emisiuni-in-limba-maghiara-5771667

Capitalele Daciei, cetăţile nimănui

2010-03-22T05:53:00.000+02:00

Responsabilităţile legate de proprietatea asupra monumentelor şi siturilor arheologice sunt aruncate de la o instituţie la alta. În haosul legislativ, nimeni nu mai înţelege cine ar trebui să se ocupe de cetăţile dacice, printre care şi Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei. Cine e proprietarul şi cine ar trebui să răspundă de acestea?! Întrebări grele, fără răspuns.

În încercarea disperată de a salva ce a mai rămas din istoria glorioasă a strămoşilor şi din patrimoniul UNESCO, pentru că cetăţile fac parte din acesta, senatorul Adrian Păunescu a iniţiat în urmă cu câţiva ani un proiect de lege. Deşi a trecut de Senat în 2008, el este blocat de atunci la Camera Deputaţilor. Şi încă zace acolo. Între timp, căutătorii de comori, turiştii, vracii, yoghinii şi alţii îşi bat joc de locurile din care a început povestea românilor.

Nimeni nu ştie astăzi cine este proprietarul de drept al cetăţilor. Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se ocupă de tot ceea ce înseamnă natură, dar, dacă se întâmplă să cadă un copac, atunci intervine Direcţia Silvică Deva. Ministerul Culturii nu dă bani, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane face doar cercetare, Primăria Orăştioara de Sus deţine în zonă nişte terenuri. Şi nişte persoane fizice sunt proprietare de pământuri în zona cetăţii Blidaru şi parţial şi la Costeşti.

Consiliul Judeţean Hunedoara trebuie să întocmească anual, dar şi o dată la cinci ani programe de gestiune a monumentelor istorice. Deocamdată, CJ Hunedoara a reparat drumul spre Sarmizegetusa Regia, dar deja un kilometru din cei 18 este aproape impracticabil. În cinci ani, reprezentanţii acestor instituţii s-au întâlnit de vreo patruzeci de ori ca să găsească soluţii pentru monumentele UNESCO. Fără nici un rezultat, desigur.

Doi parlamentari de Hunedoara au iniţiat de-a lungul anilor trei proiecte de legi pentru cetăţile dacice. Au fost respinse. Proiectul senatorului Adrian Păunescu a trecut de camera superioară a Parlamentului şi prevedea constituirea Parcului Arheologic Dacia - Grădiştea Muncelului - Cioclovina - Căpâlna, dar şi zonele Feţele Albe, Vârful lui Hulpe, Sanctuarele de la Meleea şi alte zeci de obiective deosebit de importante pentru arheologi.

"Proiectul a trecut de Senat, dar s-a blocat la Camera Deputaţilor în 2008 ca să nu fie trecut în contul meu. Din păcate, interesele politice au fost mai presus decât cetăţile dacice. Sper ca actualii parlamentari de Hunedoara să susţină iniţiativa mea", declară fostul senator de Hunedoara, Adrian Păunescu. Acum sunt opt legi şi decizii care se bat cap în cap, care nu fac decât să sporească misterul: ale cui sunt totuşi cetăţile dacice?! Clarificarea acestei situaţii ar face posibilă încercarea de obţinere de fonduri europene. De altfel, se pot atrage astfel de fonduri cu destinaţie specială pentru monumentele UNESCO. Cetăţile Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Luncani Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna sunt în patrimoniul mondial încă din 1999. Cine clarifică însă situaţia lor juridică?! Cele aproximativ 30.000 de hectare sunt păzite de opt persoane, în patrule de câte doi.

RUGI CĂTRE IISUS, FECIOARA MARIA SAU ZAMOLXIS
Lipsa unei legislaţii şi a pazei au transformat cetăţile dacice în loc de pelerinaj pentru tot soiul de persoane care merg acolo "să se încarce de energie", să se roage lui Iisus, Fecioarei Maria sau lui Zamolxis. Nu lipsesc nici adepţii lui Gebeleizis, adică o organizaţie care declară că "îşi consacră timpul, energia şi eforturile în serviciul comunităţii Dacice şi a Marilor Zei".

Şi vindecătoarea Maria face vizite în incinta sacră, unde "intră în organele genitale ale celor prezenţi, le arde şi le vindecă". Vara la Sarmizegetusa Regia se face plajă, topless desigur. Pe lângă aceştia, mai sunt şi căutătorii de comori, care scurmă pământul în căutarea aurului dacilor. Toţi lasă în urmă mormane de gunoaie. Ziaristul Vladimir Brilinsky merge lunar în urma lor şi cară sacii cu mizeriile lăsate în urmă. Acum câţiva ani, el a lăsat gunoaiele la uşile unor instituţii care ar trebui să se intereseze de soarta cetăţilor.

ULPIA TRAIAN SARMIZEGETUSA
Tot în judeţul Hunedoara se află şi capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, situată la 40 de kilometri de cealaltă capitală, cea a dacilor, Sarmizegetusa Regia.

De această dată, regimul juridic este clar: capitala Daciei Romane se află în administrarea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, din subordinea Consiliului Judeţean Hunedoara. Aici se mai dau fonduri măcar pentru cercetare, dar şi pentru anumite proiecte. Directorul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Marcel Morar, spune că banii de la minister sunt destinaţi numai pentru cercetare arheologică: "În fiecare an, Ministerul Culturii alocă bani pentru cercetare, dar sumele sunt destul de mici.

Pe de altă parte, am iniţiat un proiect legat de reamenajarea porţii de intrare. Banii pe care îi obţinem din bilete şi vânzarea altor suveniruri rămân în bugetul nostru. În 2009 am avut aproape 32.000 de vizitatori şi am reuşit să adunăm în jur de 170.000 lei, bani care sunt folosiţi tot pentru Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

În acelaşi timp am reuşit să câştigăm un proiect de 50.000 de euro, care se va derula pe parcursul a doi ani. De la Ministerul Culturii nu ne-a întrebat nimeni nimic în ultimii cinci ani despre capitala Daciei Romane".

IMITĂ CAPITALA IMPERIULUI
Oraşul a fost construit imediat după înfrângerea dacilor şi sinuciderea lui Decebal. Astfel, a apărut Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, capitala provinciei Dacia. Alegerea locului nu a fost întâmplătoare, ci a fost determinată de anumite avantaje economice şi strategice. Astfel, aşezat între Munţii Retezat şi Poiana Ruscă, oraşul era păzit de bariere naturale. În ceea ce priveşte arhitectura, exact ca şi alte oraşe provinciale, şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa imită capitala Imperiului Roman, Roma.

În centrul oraşului se află forul, cu principalele clădiri publice. Ruinele acestora pot fi văzute şi în prezent. În zona ruinelor se află şi amfiteatrul, care are 60 de metri lăţime, 80 lungime. Aici aveau loc luptele între gladiatori sau ale acestora cu animale sălbatice, ori alte jocuri care distrau populaţia, dar şi alte manifestări importante. După retragerea aureliană din anul 271 d.Hr. se presupune că amfiteatrul a fost transformat în fortăreaţă. Populaţia rămasă aici se apăra în acest mod de armatele barbarilor care devastau teritoriile din care se restrăseseră romanii.

Tot la Ulpia Traiana Sarmizegetusa se află şi o serie de temple, cum ar fi cel al zeiţei Nemesis, al zeilor palmyrieni, al lui Liber Pater sau al Hygiei etc. Practic, în interior se aflau clădirile administrative, iar în afară erau case, unele temple, construcţii publice, dar şi cimitirele. Ruinele pot fi vizitate zilnic, iar de marţea până duminica se poate cere şi ghid, care explică turiştilor modul de viaţă al locuitorilor şi amănunte despre istoria romană.
Din păcate, nu s-au găsit fonduri pentru restaurarea măcar a amfiteatrului. Un proiect care prevedea astfel de lucrări nu a primit nici un răspuns din partea Ministerului Culturii de foarte mulţi ani.

http://www.jurnalul.ro/stire-miscarea-de-rezistenta/capitalele-daciei-cetatile-nimanui-539244.html

"Sa nu ne inflamam"?!

2010-03-20T19:11:00.001+02:00

Cred ca ati vazut secventa si v-ati cutremurat! Deasupra inscriptionarii "Szovata város", in suportul pentru drapele de pe fatada Primariei din Sovata, flutura steagul secuiesc! Un individ, fioros, il pazea cu securea in mana. Gurile rele spun ca ar fi instalata si o camera de supraveghere, pentru a controla tot ce exista si misca in zona respectiva. Si cand te gandesti ca scena se petrece in Romania de azi! Ce fac autoritatile, obligate sa respecte legea? Nimic. Cum nimic n-au avut de spus, neavand nici cea mai mica reactie, nici Traian Basescu, presedintele Romaniei, nici premierul Emil Boc, nici ministrul Internelor, Vasile Blaga, dupa manifestarile antiromanesti, de la Cluj-Napoca, din 15 martie _ Ziua maghiarilor de pretutindeni _, de prin alte orase din Ardeal. Orbi si muti au fost toti! Iar aceasta tacere vinovata, aceste nepermise concesii ii incurajeaza pe iredentisti, sovini si extremisti, asa cum s-a intamplat in cazurile de la Sovata, Sfantu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc (unde drapelul secuiesc a fost arborat pe Consiliul Judetean) si in alte parti, pe acesti nemernici care, in locul Tricolorului, simbol al statului roman, este inaltata o zdreanta pazita cu securea de un pitarau!

Penibili au fost, comentand secventa, cativa analisti si oameni politici. "Niste nauci!" _ spunea domnul Saftoiu. Eroare! Mare eroare! "Sa nu-i bagam in seama!" _ ne sfatuia Mugur Ciuvica. "Subiect sensibil!" _ clameaza un altul. "Sa nu ne inflamam!" _ cugeta alt penibil naiv. Cu parul in balta da si deputatul Cezar Preda. Si el ne lamurea ca nu trebuie sa ne nelinistim, ca totul ar fi doar un fel de mica furtuna intr-un pahar cu apa, un foc de paie care, desigur, vor trece usor.

Ce sa le mai spui astora? Ca habar n-au pe ce lume traiesc?! Ca bautorii de apa tulbure din Dambovita inca nici n-au auzit ce se petrece prin Ardeal, din 1990 incoace? Ca habar nu au nici de istoria cu pagini cernite a prea mult incercatului Ardeal, nici de suferintele de veacuri ale romanilor majoritari in aceasta parte de tara?!

Adica, "sa nu ne inflamam" cand vedem ca tropaie pe strazile Clujului insii aia din "Batalionul Secuiesc" al Garzii Maghiare, organizatie neonazista, interzisa pana si in Ungaria, purtand numele criminalului de razboi Wass Albert? Oare nu se intorc in mormant victimele masacrului de la Muresenii de Campie si Sucutard, din toamna anului 1940? Ce spun urmasii celor ucisi cu salbaticie, vazand ca, in capitala Ardealului, marsaluiesc niste nemernici in uniforme cu insemne naziste, sub fluturarea steagurilor Ungariei si a celor albe cu dungi rosii, ale lui Arpád? De ce, oare, autoritatile statului roman nu pun piciorul in prag, sa-i ia de guler, sa le aplice legile romanesti, sa-i vare la "Mititica", unde le e locul, dovedindu-le ca Ardealul si Romania nu sunt "sate fara caini", prin care ei sa haladuiasca, precum Voda prin loboda, sfidandu-ne, provocandu-ne, umilindu-ne, ca romani majoritari, in tara noastra romaneasca! Auzeam ca acel "capo" al Batalionului Secuiesc "Wass Albert" a fost retinut. Bravo lor, celor de la Cluj-Napoca! Sa vedem ce va iesi pana la urma.

"Subiect sensibil"? Cum adica? Sa-i lasam sa ni se urce in cap, sa ne inlocuiasca Limba, Imnul si Tricolorul, iar noi sa tacem ca fletii, sa-nghitim, cuminti, toate insultele, sa ne prefacem indiferenti cand ne arunca hardaul cu laturi in cap? Adica, noi mereu sa fim toleranti, ca suntem majoritate, iar ei - mereu agresivi? Ei _ "europeni", noi _ "extremisti" si "sovini", atunci cand cutezam sa le spunem ca se obraznicesc, programatic, si ne provoaca, sistematic, in propria noastra tara?

"Sa nu ne inflamam"? Usor de spus! Din 1990 incoace, asa suntem sfatuiti mereu: "Lasati-i in pace! Cine ii ia in seama?" Numai ca tocmai "naucii" astia, cum ii numeste domnul Saftoiu, nu ne lasa in pace! Indivizi ca astia au ucis romani, la Zetea, Dealu, Cristuru Secuiesc, in alte orase din zona, in zilele de 21-22 decembrie 1989, au profanat statuia Iancului la Targu-Mures, au zdrobit bustul lui Balcescu din Sovata, au incendiat acolo case ale romanilor, au provocat tragedia din 20 martie 1990 de la Targu-Mures, i-au batut, salbatic, pe Mihaila Cofar si pe altii, unii ramasi infirmi pe viata, altii trecuti azi in eternitate.

Cum sa nu te inflamezi, cand vezi si auzi ca, la 15 martie, se clameaza, propagandistic: "Libertate pentru secui!"? N-au avut, oare, libertate, din 1989 incoace, cei vreo 260 de secui declarati la recensamantul populatiei din 2002? Cum sa nu te inflamezi privind padurea aceea de steaguri rosu-alb-verde (ale Ungariei), drapelele fasciste ale lui Arpád, si niciun steag romanesc printre ele? Concepe cineva ca, in America, de pilda, unde exista vreo 40 de milioane de hispanici, s-ar putea inchipui vreo demonstratie a acestora fara drapelul SUA? Domnii Basescu, Boc si Blaga nu ar trebui, ei, in primul rand, sa se intrebe: in ce tara ne aflam? Cum se numeste ea? Si sa condamne acele excese! Cum pot ei suporta, inghiti si tolera asa ceva? Oare Ordonanta 31/2002 sa fie aplicata doar atunci cand este vorba despre maresalul Ion Antonescu? In cazul cultului personalitatii lui Wass Albert, al proliferarii ideilor lui de criminal de razboi, al incercarilor, repetate, de reabilitare, pe toate caile, de cosmetizare a imaginii lui, nu are clare prevederi? Unde-i, care-i rostul si ce face CNCD (Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii)? Doarme.

I-am intreba, apoi, pe aceiasi Traian Basescu, Emil Boc, Vasile Blaga (mai ales pe el!) ce cauta, sub padurea aceea de drapele ale altei tari, ministrul Sanatatii din Romania _ Cseke Attila _, la manifestatia antiromaneasca de la Cluj-Napoca? Era el, cumva, "in strainatate", sau in tara lui _ Romania? Oriunde in lume, pentru un asemenea gest, gafa in toata legea, oricine ar fi, zboara din scaun! Daca nu si-a prezentat demisia, trebuie dat afara! Imediat!

Toate aceste actiuni antiromanesti, anticonstitutionale, antieuropene nu duc, deloc, la vindecarea, ci la redeschiderea unor rani mai vechi.

Asadar, unor guralivi, indemnandu-ne sa inghitim, sa tacem, sa fim blegi, fara reactie, le adresam cateva intrebari firesti! Chiar sa fie normal sa nu zaresti macar un steag romanesc, Tricolorul, la o manifestatie a unei minoritati? Este normal ca, in locul Tricolorului, pe o primarie si un Consiliu Judetean, institutii ale statului, din inima Romaniei, sa fie arborat drapelul secuiesc, pazit cu securea in mana, de un derbedeu? La manuirea securii, a cutitului, a lanturilor, la aruncatorul "Coctailului Molotov", sunt mari mesteri. Au dovedit-o in martie 1990! E "firesc" sa ceara autonomia, pe criterii etnice, a Tinutului Secuiesc, cea de-a doua limba oficiala in stat, o noua regionalizare, de fapt, federalizarea Romaniei?

Se spune ca "cine seamana vant culege furtuna"! Revenirea UDMR, in ultima vreme, la "reteta" din 1990 nu poate avea, drept efect, decat resentimentele din aceste zile.

Bine ar fi ca organele in drept, chemate sa aplice legea, sa priveasca mult mai serios, cumpanind, din mai multe puncte de vedere, si afirmatia lui Marko Bela, referitoare la "ajutorul" care, in 20 martie 1990, l-au dat maghiarilor "tiganii", "romii, cum li se spune azi", dupa exprimarea liderului UDMR, pe la Ernei, Dumbravioara, Dealul Sangeorgiului. Gura pacatosului adevar graieste!

Naivilor care continua, in pofida atator dovezi, sa sustina ca ar fi vorba doar despre niste "nauci", dusi cu pluta de-acasa, iar noi n-ar trebui sa ne inflamam, le aducem aminte o "istorioara" de demult. Intrand in Biblioteca Academiei la ora fixa (puteai sa-ti potrivesti ceasul dupa el!), savantul Nicolae Iorga l-a vazut, la locul lui obisnuit, pe istoricul Stefan Metes, foarte trist. Era cam prin 19 august. "Ce-i cu tine, Stefane? Ce te framanta?" "Domnule profesor, mi-e frica tare ca pierdem Ardealul!"- i-a replicat acesta. "Fugi, ma, Stefane! Doar avem armata, avem legi, avem tratate internationale!" _ i-a replicat Iorga. Si, cu toata armata, legile si tratatele internationale, la 30 august 1940, pierdeam nordul Ardealului, urmare a Diktatului de la Viena.

Asa se scrie istoria. Chiar daca, azi, alta-i situatia, sunt alti iredentisti, alti extremisti, alti sovini. Alte gaste in aceeasi traista! Si un singur adevar: "Somnul ratiunii naste monstri!" .

LAZAR LADARIU

http://www.cuvantul-liber.ro/editorial.asp

Chitiţi pe frăţia cu „Hét Határ”

2010-03-20T17:27:00.001+02:00

Salonta încearcă a treia oară să intre în „Hét Határ” în ciuda avizelor negative de la MAI şi MAE faţă de înfrăţirea cu „autonomiştii”.

Obligat de lege, Consiliul Local (CL) Salonta şi-a revocat de două ori hotărârile de intrare în „Hét Határ Határon Átnyúló Önkormányzati Szövetség a Kárpát” (HHÖSZ), în traducere „Asociaţia Transfrontalieră a Autoguvernărilor din Bazinul Carpatic”. Aceasta după ce Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) au dat avize negative faţă de hotărârile de înfrăţire HCL nr.32 din 26 februarie 2009 şi HCL nr.212 din 29 octombrie 2009.

Astfel, în avizul negativ dat pe 27 aprilie 2009, MAE arată că a analizat activitatea asociaţiei prin prisma statutului, a membrilor ei şi a site-ului oficial, www.hethatar.eu. „A rezultat că politicieni membri ai asociaţiei «Hét Határ» au făcut declaraţii contrare art. 1 din Constituţie, prin care susţin obţinerea autonomiei teritoriale a «Ţinutului Secuiesc». Pe site-ul oficial al asociaţiei, la secţiunea «Servicii», există un subpunct care menţionează că «susţine înfiinţarea regiunii autonome «Ţinutul Secuiesc». Astfel, se încalcă Legea 215/2001 a Administraţiei Publice Locale, care stipulează la art. 2 că principiul autonomiei locale nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României şi la art. 4 că autonomia locală este numai administrativă şi financiară”, arăta MAE.

În concluzie, MAE cerea Primăriei Salonta „reanalizarea oportunităţii aderării la «Hét Határ»”.

Accent pe Bruxelles

Ca urmare, în şedinţa din 25 iunie 2009, CL Salonta revocă HCL din 26 februarie 2009 după care reia procedura şi, primind iarăşi avize negative de la ministerele de resort revocă şi HCL 212 din 29 octombrie 2009 în şedinţa ordinară din 25 februarie 2010. Însă în aceeaşi zi, se convoacă o şedinţă extraordinară cu un singur punct, cel de reiniţiere a înfrăţirii.

Argumentele cu care consilierii au fost convinşi să voteze se bazează pe documentul înaintat Primăriei Salonta de către administratorul „Hét Határ”, Ocskay Gyula. Astfel, documentul nu face nicio referire la o ideologie autonomistă, marşând pe faptul că îşi ajută membrii în „activităţile de obţinere a resurselor organizatorice” şi le oferă „cele mai recente informaţii de la Bruxelles”.

Cristian Horgoş

http://www.bihon.ro/stiri/oradea-bihor/articol/chititi-pe-fratia-cu-het-hatar/cn/news-20100318-08422488

Escaladarea conflictelor din Târgu-Mureş: farmacia şi Trabantul

2010-03-16T16:26:00.002+02:00

Episoadele de incitare interetnică petrecute, la 15 martie 1990, în câteva oraşe importante din Transilvania au fost doar semnalul declanşator al evenimentelor dramatice din zilele următoare. Evenimente care vor prăbuşi un val de ură, violenţă şi moarte asupra oraşului Târgu-Mureş.

Informaţii alarmante privitoare la o anumită stare de încordare interetnică existentă în Transilvania au apărut încă din primele săptămâni ale anului 1990, când atât organele locale, cât şi reprezentanţii structurilor militare prezente în zonă au atras atenţia asupra evenimentelor, uneori banale, alteori de-a dreptul provocatoare care se petreceau în zonă. Din păcate, noua putere instalată la Bucureşti nu a avut nici energia şi nici capacitatea de a vedea dincolo de aparenţe.

De fapt, în martie 1990, lumea politică din Capitală s-a ocupat doar cu jocurile politice de culise. Fleacuri, datorită cărora a ignorat orbeşte faptul că Ardealul era pe cale să devină un butoi de pulbere care putea să explodeze devastator la cea mai mică scânteie. Atunci a lipsit foarte puţin ca acea scânteie să se numească Târgu-Mureş.

"HORTHI, HORTHY"
În ziua de 15 martie 1990, circa 10.000 de "turişti" maghiari au intrat în România cu intenţia declarată oficial de a participa la aniversarea a 120 de ani de la declanşarea Revoluţiei de la 1848. O aniversare care ar fi trebuit să fie paşnică, moment de reculegere şi depunere de coroane la monumentele ridicate în cinstea înaintaşilor. Dar nu a fost aşa.

Atunci, câteva echipe de cameramani ai Armatei au filmat numeroase episoade care demonstrau că acele manifestări au luat o întorsătură explicit antiromânească. Imagini care prezentau grupuri de maghiari care scandau "Horty, Horty", "Moarte românilor", dar şi "Ardealul la Ungaria!". Tot atunci s-ar fi produs profanarea statuilor lui Avram Iancu şi Nicolae Bălcescu, precum şi câteva tentative de incendiere a unor locuinţe de români din Sovata. Fapte care au atras după ele şi o serie de contramanifestaţii ale populaţiei majoritare.

RĂZBOIUL INSCRIPŢIILOR
A doua zi, la 16 martie 1990, oraşul Târgu-Mureş părea scufundat într-o atmosferă de suspiciune în care orice gest, cât de mărunt, putea aduce după el violenţa stradală. Atunci, în jurul prânzului, angajaţii de naţionalitate maghiară ai Farmaciei nr. 20 din cartierul Tudor Vladimirescu au afişat o pancartă scrisă în ungureşte şi, în acelaşi timp, au refuzat să-i servească pe clienţii români. Fapt care a şi atras nemulţumirea acestora.

Ceva mai târziu, unul dintre participanţii la evenimente avea să relateze unui ziarist de la Bucureşti venit la faţa locului: "Le-am cerut să dea firma jos, spunându-le că nu suntem în Ungaria; când om fi în Ungaria, să scrie cum vor ei. Dar acum suntem în România, să scrie, deci, în româneşte". În acelaşi timp, în diverse zone din oraş au început să apară manifeste cu caracter explicit şovin şi antiromânesc. Iar pe câteva dintre instituţiile oficiale ale oraşului a fost arborat drapelul maghiar.

De asemenea, tot atunci a început "războiul indicatoarelor rutiere" care avea să continue ani la rând în toată Transilvania: unul dintre indicatoarele de la intrarea în oraş a fost schimbat cu un altul în care numele "Târgu-Mureş" era înlocuit cu Marosvasarhely. Schimbarea a stârnit mânia angajaţilor români de la Azomureş, care au pus la loc indicatorul în limba română.

Jocul de orgolii locale de-a "uite indicatorul, nu e indicatorul" avea să continue şi în zilele următoare. Acum, când în tot Ardealul există plăcuţe bilingve, acest episod pare a fi meschin. Dar atunci nu era aşa.

Înviată din morţi
Considerate a fi deosebit de jignitoare, toate aceste episoade au stârnit mânia populaţiei româneşti, care a organizat propriile manifestaţii de protest. Manifestaţii în cursul cărora s-au înregistrat şi primele victime. În seara de 16 martie, Naghy Samuel a intrat cu automobilul său personal în coloana de demonstranţi români care manifestau pe Bulevardul 1 Decembrie.

Deşi "bolidul" nu era decât un Trabant amărât, a reuşit totuşi să rănească 14 persoane, dintre care patru în stare gravă. Printre aceştia s-a numărat şi o fată de 15 ani, care a ajuns în stare de comă la spitalul din oraş. Ulterior, părinţii ei au spus că, fără prea multe investigaţii, medicii maghiari de acolo au declarat-o moartă şi au trimis-o la morgă. Loc macabru unde, spre norocul ei, fata a revenit totuşi la viaţă în orele următoare. Dar indiferenţa manifestată atunci de doctori nu avea cum să le aducă, în nici un fel, simpatia populaţiei majoritare. Şi nici să aducă liniştea asupra întregului oraş.

http://www.jurnalul.ro/stire-acum-20-de-ani/escaladarea-conflictelor-din-targu-mures-farmacia-si-trabantul-538671.html

Mesaje de 15 Martie: De la „Ţinutul Secuiesc nu e România”, la „mândria secuilor, ca mândria afro-americanilor”

2010-03-16T16:18:00.001+02:00

- Ambasadorul Ungariei, Fuzes Oszkar, a "legat" adunarea PCM-CNS de cea a UDMR, organizate la câţiva kilometri distanţă, la Târgu Mureş

Câteva sute de maghiari au mărşăluit, ieri, la Cluj, cu ocazia Zilei de 15 Martie. Printre ei, şi un grup de extremişti care purtau o pancardă cu mesajul "Ţinutul Secuiesc nu e România". Viceprimarul Laszlo Attila s-a opus prezenţei organizaţiilor extremiste Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate şi Batalionul Secuiesc al Noii Gărzi Maghiare: "Mă îngrijorează faptul că şi aici apare acest fenomen, este un fapt îngrijorator. Niciodată nu am fost adeptul unor astfel de manifestări şi niciodată nu voi fi de acord cu niciun fel de extremism", a spus el.

De altfel, liderul Batalionului Secuiesc al Noii Gărzi Maghiare, Balazsi Pal Gergely, a fost reţinut de poliţişti imediat după manifestare pentru că avea pe uniformă însemne fasciste, şi anume motto-ul SS-ului "Meine Ehre heißt Treue" - Onoarea mea este loialitatea. Peter Eckstein Kovacs a apreciat că marşul de la Cluj, la care a participat şi ministrul Sănătăţii Cseke Attila, îi aminteşte de manifestările în care se exprimă "mândria afro-americanilor".

Dacă, anul trecut, prezenţa preşedintelui ungar Solyom Laszlo la sărbătorirea zilei de 15 Martie la monumentul de pe Vârful Nyerges (Harghita) i-a obligat pe Marko Bela&Co să-i "suporte" alături de ei pe toţi concurenţii la supremaţia asupra maghiarimii din România, în frunte cu Laszlo Tokes, preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, cu Szasz Jeno, şeful Partidului Civic Maghiar şi cu Izsak Balasz, mai-marele Consiliului Naţional Secuiesc, anul acesta n-a mai fost cazul. La Târgu Mureş, unde a fost, ieri, "centrul de greutate" al manifestărilor de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, liderii UDMR au sărbătorit separat de cei ai PCM şi CNS.

"Dacă cei de la UDMR nu ne-au invitat să fim împreună cu ei, ce era să facem, aniversăm separat, ca de obicei!", ne-a lămurit Iszak Balasz, care şi-a adunat simpatizaţii, la ora 13, la statuia lui Petofi Sandor: circa 200 de persoane, dintre care jumătate elevi de la o şcoală generală din Tg. Mureş, aduşi direct de la ore, cu ghiozdanele în spate, dar dotaţi cu drapelele Ungariei, Uniunii Europene şi Ţinutului Secuiesc şi cu un steag "al regelui Arpad" în dungi alb-roşii - devenit , în timpul celui de-al doilea război mondial, stindard al fasciştilor horthyşti din Ungaria, iar acum scos în afara legii în ţara vecină - plus un tricolor românesc.

Alături de participanţi nu s-a aflat însă şi liderul PCM, Szasz Jeno - plecat să serbeze 15 Martie la Budapesta - în schimb a fost prezent ambasadorul Ungariei, Fuzes Oszkar, care avea să "lege" adunarea PCM-CNS de cea a UDMR-ului, organizată la ora 16 la câţiva kilometri distanţă, la Monumentul Martirilor Secui. "În numele ţării mamă, constat cu cea mai mare plăcere că gândul autonomiei se conturează tot mai puternic şi sunt sigur că nu peste mult timp va dobândi şi putere de lege", a spus diplomatul ungar.

La Monumentul Martirilor Secui, versiunea udemeristă a sărbătoririi a adunat circa 2000 de oameni. "E bine să fii maghiar în această zi chiar şi în România, unde de multe ori nu e uşor nici să fii om, pur şi simplu, darmite maghiar!", şi-a început cuvântarea Marko Bela, care, după ce a rememorat "pogromul antimaghiar" din martie 1990 de la Tg. Mureş, nu şi-a ascuns încântarea faţă de situaţia de acum: "Iar azi, ce grimasă a destinului: ministrul Sănătăţii este un maghiar, azi aşteaptă medicamente de la un maghiar şi cei care au fost bolnavi acum 20 de ani de maghiarofobie!".

Tokes: "Autonomia este sinonimă cu libertatea"

Europarlamentarul Laszlo Tokes nu a lipsit la manifestările prilejuite de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. "Autonomia este o subspecie a libertăţii, deoarece înseamnă că eşti liber să te organizezi, să organizezi localităţile, cultura, biserica, prezentul şi viitorul, deci nu este ceva de la diavol, nicicum nu sunt îndreptățite prejudecățile care încojoară autonomia", a declarat el la Târgu Secuiesc, adăugând că, în instituțiile publice, românii ar trebui să vorbească "neapărat" și limba maghiară.

http://www.gandul.info/news/mesaje-de-15-martie-de-la-tinutul-secuiesc-nu-e-romania-la-mandria-secuilor-ca-mandria-afro-americanilor-5748139

15 martie cu promisiuni de autonomie

2010-03-16T16:14:00.000+02:00

Cu steaguri și cocarde în culorile Ungariei sau secuiești, husari călare și costume tradiţionale, maghiarii din judeţul nostru au sărbătorit ieri Ziua Maghiarilor de Pretutindeni și au marcat Revoluţia de la 1848.

Principalele evenimente au fost concentrate în municipiile Târgu-Secuiesc și Sfântu-Gheorghe. În orașul breselelor s-au adunat în piaţa în care tronează revoluţionarul pașoptist Gabor Aron în jur de 7.000 de persoane care au asistat la defilarea husarilor, a căruţelor împodobite și a călăreţilor veniţi din toate satele din zonă la parada din centrul municipiului.

Un punct important l-a constituit dezvelirea tunului lui Gabor Aron – singurul rămas din cele 63 confecţionate de revoluţionar.

Tunul fusese împrumutat timp de 40 de ani Muzeului de Istorie din București și a fost adus în judeţ la intervenţia conducerii judeţului și municipiului Sfântu-Gheorghe și cu sprijinul ministrului culturii, Kelemen Hunor. Acesta a subliniat că locul tunului este în Secuime și dorinţa lor este ca tunul să rămână în Covasna.

Autonomie, autonomie… și iar autonomie

La Târgu-Secuiesc au susţinut discursuri printre alţii și episcopul și europarlamentarul Tokes Laszlo sau ministrul culturii, Kelemen Hunor, veniţi special pentru acest eveniment.

Episcopul a subliniat importanţa unităţii maghiarilor în atingerea scopurilor lor și a afirmat că autonomia este sinonimă cu libertatea, respectiv autonomia este o „subspecie“ a libertăţii, și nu un diavol.

„Este o subspecie a libertăţii, deoarece înseamnă că ești liber să te organizezi, să organizezi localităţile, cultura, biserica, prezentul și viitorul, deci nu este ceva de la diavol, nicicum nu sunt îndreptăţite prejudecăţile care înconjoară autonomia”, a declarat Tokes Laszlo.

Episcopul spune că pentru maghiari autonomia înseamnă o instituţie democratică, care funcţionează bine și a amintit în acest sens mai multe ţări din Europa, ca Italia sau Spania, unde funcţionează bine. Pe de altă parte, întrebat dacă în instituţiile publice românii trebuie să cunoască obligatoriu și limba maghiară, Tokes Laszlo a afirmat „Neapărat!”, și s-a declarat surprins că o parte din români nu își dau seama de această necesitate.

„Eu mă mir cum dânșii nu își dau seama. O parte din dânșii își dau seama, dar ceilalţi probabil au fost implementaţi aici în instituţiile de autoguvernare și probabil au un ordin necunoscut, ascuns, de undeva, să nu folosească limba locuitorilor”, a declarat episcopul.

În opinia acestuia, soluţia ar fi ca fiecare să înveţe limba celuilalt popor în mod benevol.

În ceea ce privește discursul ministrului Kelemen Hunor, acesta a făcut apel la încrederea în forţele proprii și a transmis mesajul că este nevoie ca și maghiarii să fie reprezentaţi la nivelul la care se iau deciziile.

Kelemen spune că „va fi autonomie, cu înţelepciune, cu dialog și cu respect reciproc”.

3.000 de participanţi la Sfântu-Gheorghe

La Sfântu-Gheorghe, în faţa scenei din faţa Teatrului s-au adunat în jur de 3.000 de oameni care arborau steaguri secuiești, în roșu alb verde sau cu diferite blazoane. Ei au asistat la defilarea husarilor, a cercetașilor, precum și la discursurile lui Tokes Laszlo și primarului Antal Arpad. Ei au subliniat importanţa unităţii maghiarilor, precum și necesitatea obţinerii autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Ana Sidon

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=7285

Limba română, în plan secund pe plăcuţele de informare turistică

2010-03-16T16:12:00.001+02:00

Primăria municipiului Sfântu Gheorghe a amplasat plăcuţe-indicatoare informative în centrul oraşului. Acestea sunt realizate într-un stil retro şi se referă la principalele obiective culturale şi la diverse instituţii din Sfântu Gheorghe.

Noile plăcuţe conţin atât inscripţii cu denumirile obiectivelor importante din oraş, cât şi imagini redate în linii fine de desen.

Plăcuţele sunt inscripţionate în trei limbi – maghiară, română şi engleză, în această ordine, limba maghiară fiind pusă înaintea limbii române.

Acţiunea de trecere în plan secund a limbii oficiale a Statului – limba română, nu este una nouă, cel puţin nu în ceea ce-l priveşte pe primarul Antal Arpad. Astfel, acesta a avut o iniţiativă asemănătoare în luna iunie a anului trecut, când a prezentat alte plăcuţe realizate la comanda Primăriei; respectivele plăcuţe erau destinate indicării de străzi şi clădiri şi conţineau, pe lângă stema oraşului, inscripţii cu denumirile obiectivelor indicate, în limbile maghiară şi română.

La acea vreme, Primăria Sfântu Gheorghe a fost sesizată de către Prefectura Covasna, prin intermediul unei adrese, fiind informată că trebuie să respecte legea în ceea ce priveşte ordinea de inscripţionare a respectivelor plăcuţe, astfel încât acestea să fie inscripţionate întâi în limba română (pe partea de sus) şi apoi în limba maghiară (pe partea de jos) şi nu tocmai invers. În adresa Prefecturii se făcea trimitere la Constituţie şi legi ale administraţiei publice, arătându-se că limba oficială a Statului este cea română, drept pentru care trebuie să aibă întâietate pe inscripţionările publice, existând totodată libertatea ca acolo unde minorităţile naţionale depăşesc procentul de 20%, limbile acestora să poată fi folosite în plan secund, cu caracter informativ.

Monica Vajna

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=7279

Presa de limbă maghiară din România: “Poliţia a tulburat evenimentele din 15 martie de la Cluj”

2010-03-16T16:06:00.003+02:00

După ce membrii grupării Garda Secuiască au mărşăluit prin centrul oraşului alături de ministrul Cseke Attila şi viceprimarul Laszlo Attila, cotidianul de limbă maghiară Kronika trage o singură concluzie în ediţia de marţi: poliţia a tulburat seria de evenimente care au avut ier loc la Cluj-Napoca cu ocazia Zilei Mondiale A Maghiarilor de Pretutindeni!

În materialul numit “Amintiri tulburate la Cluj”, redactorul Kiss Előd-Gergely transmite cititorilor de limbă maghiară o imagine distorsionată a evenimentelor de ieri. După ce reprezentanţii Gărzii Secuieşti au afişat ostentativ pe toată durata marşului comemorativ un mesaj care afirma că “Ţinutul Secuiesc nu e România”, liderul extremiştilor, Balazsi Pal Gergely, a fost reţinut de poliţie deoarece afişare pe îmbrăcăminte o insignă nazistă a SS.

Jignesc, dar vor să nu mai fie jigniţi!

Alte trei persoane, membre a Uniunii Liceenilor Maghiari, au fost reţinute de poliţie după ce au instalat în Piaţa Unirii o hartă a Ungariei Mari. Cele trei fete reţinute s-a justificat în cotidianul Kronica susţinând că doreau doar să afişeze o hartă a evenimentelor istorice de la 1848. Acestea au dat declaraţii la secţia de poliţie până în jurul orei 18, după care au fost eliberate. Afişarea pancartei jignitoare a fost sesizată poliţiei de un membru la Noii Drepte care se afla în piaţa în acel moment.

Cotidianul Kronika mai scrie şi despre o listă de revendicări a liceenilor şi studenţilor maghiari, printre care se află şi redenumirea străzilor în limba maghiară şi demontarea panourilor “jignitoare” la adresa maghiarilor din oraş. Este ironic însă cum membri ai acestei asociaţii de liceeni au fost amendaţi de poliţie chiar pentru afişarea unei pancarte jignitoare în centrul oraşului.

Site-urile Kronica şi Szabadsag, găzduite de o fundaţie apropiată de Tokes Laszlo

Site-ul cotidianului Kronika este găzduit pe serverele Fundaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului ( Magyar Emberi Jogok Alapítvány), o fundaţie care militează pentru drepturile maghiarilor din întreaga lume. Pe site-ul acestei fundaţii este promovat asiduu europarlamentarul Tokes Laszlo, care chiar a primit medalia “Truman-Reagan” din partea fundaţiei, în cadrul unei ceremonii din Washington DC din aprilie 2009. Un alt cotidian clujean al cărui site este găzduit de această fundaţie este Szabagsag.

George Bara

http://www.napocanews.ro/2010/03/presa-de-limba-maghiara-din-romania-politia-a-tulburat-evenimentele-din-15-martie-de-la-cluj.html

Culisele manipulării conflictului româno-maghiar din 20 martie 1990

2010-03-15T13:35:00.001+02:00

Regizorul documentarului în care „ungurul“ Mihai Cofariu era bătut cu bestialitate, la 20 martie 1990 la Târgu-Mureş, recunoaşte că filmul a fost finanţat de un producător maghiar şi că nu a avut niciun punct de vedere din tabăra românilor. Peter Swain dezvăluie că pentru filmul său despre Târgu-Mureş, din martie 1990, a fost plătit de un producător originar din Ungaria, Paul Neuberg. Acelaşi producător a furnizat imagini şi indicaţii.

În urmă cu 20 de ani, imaginile prezentând un bărbat căzut pe trotuar, lovit cu bestialitate de trecători, făceau înconjurul lumii, înnegrind imaginea României cu mult înaintea Mineriadelor.

Punct central, cu valoare de simbol al confruntărilor de stradă din Târgu-Mureş, persoana respectivă a fost mai întâi o victimă anonimă, un simplu „cineva", primindu-şi numele abia la câteva săptămâni de la brutalităţile îngrozitoare surprinse de camera de filmat. Presa din ţară l-a prezentat ca fiind „românul Mihai Cofariu", ţăran din localitatea Ibăneşti, judeţul Mureş.

Pe numele său real Mihai Cofar, bărbatul s-a transformat peste noapte, printr-un soi de fotosinteză ciudată ce folosea ca sursă de creştere lumina reflectoarelor, în simbolul perfect al tensiunilor interetnice de la Mureş.

Presa locală şi centrală din România l-au revendicat şi transformat în erou, călcat în picioare de cotropitorii moderni. Şi mai obscenă a fost însă mutaţia sa mediatică realizată în presa internaţională, unde, în chip cu totul eronat, a fost prezentat drept un maghiar bătut de români.

Producţia ce a stabilit acest curs a fost un documentar, finanţat de un producător originar din Ungaria, Paul Neuberg, realizat de „Channel 4" din Anglia şi prealuat de toate agenţiile mari de presă din Europa, dar şi de alte posturi de televiziune celebre, precum cea germană ZDF. Concluzia, bazată pe o combinaţie de dezinformare, lipsă de interes şi proastă analiză a indiciilor, nu a fost infirmată sau rectificată nici măcar după aflarea adevărului.

„Contacte politice locale maghiare"

Peter Swain, britanicul care a regizat documentarul respectiv, intitulat „Şi zidurile s-au prăbuşit: vecini răi" (And The Walls Came Tumbling Down: Bad Neighbours) se află în prezent în India.

Nu-şi mai aduce aminte de documentarul din 1990. „Am făcut atât de multe de atunci...", spune Swain, surprins să afle ce valoare enormă a avut producţia sa în contextul prezentării confruntărilor de stradă din martie 1990.

Potrivit lui Peter Swain, documentarul ce a reprezentat pentru presa internaţională etalonul evenimentelor din Târgu-Mureş a fost produs şi finanţat de la Budapesta. Echipa de filmare a ajuns în România după confruntările de stradă din 19-20 martie 1990, însă britanicul nu poate preciza o dată exactă a sosirii. Interviurile de la faţa locului au fost completate cu imagini ale brutalităţilor din stradă, cumpărate sau primite de la „cei alături de care lucram".

În timpul sejurului din România, echipa de filmare a dialogat numai cu maghiari din zona Ardealului. Filmul „fusese planificat de câteva săptămâni", iar legătura cu Ardealul a fost făcută prin nişte „foarte bune contacte politice locale maghiare".

Mai mult, Peter Swain recunoaşte: falsa identitate etnică a lui Mihai Cofariu le-a fost furnizată de cei care le-au dat imaginile: producătorul şi sursele sale. Iar informaţia nu a fost niciodată verificată.

„Filmul fusese planificat cu săptămâni înainte"

Reporter: Cum a apărut proiectul realizării unui documentar despre tensiunile interetnice din Târgu-Mureş?

Peter Swain: A fost unul dintre cele şase filme, cred, dintr-o serie intitulată „Iar zidurile s-au prăbuşit" (And the Walls Came Tumbling Down), comandată de la Londra de către Channel 4. Îmi amintesc că alte producţii apărute sub această denumire generică fuseseră deja realizate în Polonia, Cehoslovacia etc. Am fost angajat să regizez un documentar ce-şi propunea să arunce o privire asupra României după Revoluţia din decembrie 1989. Producătorul filmului era maghiar, astfel încât era normal pentru el să fie direct interesat de situaţia Transilvaniei, mai ales ca o zonă românească în care se aflau foarte mulţi maghiari.

Dar ştiaţi ceea ce s-a întâmplat în Târgu-Mureş sau aţi fost luaţi pe nepregătite de evenimente la faţa locului?

Nu, nu, ştiam perfect ce s-a întâmplat în Mureş, dar şi în Cluj, toate confruntările de stradă. Aveam temele făcute, cum se spune. Am mers direct în acele zone pentru că ne-am dat seama că era locul perfect pentru a începe povestea.

Vă mai aduceţi aminte data exactă a sosirii în Târgu-Mureş?

Nu, îmi pare rău, nu-mi mai aduc aminte.

Aţi beneficiat de un traducător român în timpul acelor zile?

Nu, şi asta dintr-un motiv foarte simplu. Am amintit deja că producătorul nostru era vorbitor de limba maghiară, astfel încât el a făcut toate aranjamentele necesare. În plus, din câte reuşesc să-mi mai amintesc, cât timp am stat în Transilvania am intrat în contact numai cu persoane vorbitoare de limba maghiară.

Ştiţi care au fost posturile de televiziune care au difuzat reportajul realizat de echipa dumneavoastră?

Ştiu doar că postul Channel 4 s-a ocupat de vânzarea producţiei şi în străinătate. Unde a ajuns, asta nu am de unde să ştiu. Dacă îmi permiteţi să fiu extrem de onest, cei de la Londra îmi trimiteau câte un cec o dată la câteva luni. De aici încolo nu mă mai interesa.

Aţi fost vreo secundă în pericol în acele zile?

(Râde) Mmm, nu în sensul în care aş fi fost direct conştient de un astfel de pericol. Cu alte cuvinte, am avut contacte politice maghiare bune în zonă, iar filmul fusese planificat, după cum vă spusesem, cu câteva săptămâni înainte.

De ce aţi spus totuşi „conştient"? Simţiţi acum că a fost totuşi vorba despre un fel de pericol, chiar dacă nu unul explicit?

Vreau să spun că lumea ştia unde stăm, ştia ce facem, şi nu cred că ar fi tocmai prostesc să presupun că simpla noastră prezenţă acolo, prin care încercam să sărbătorim în imagini o anumită victorie, ar fi putut crea o stare de spirit mai aparte printre demonstranţi.

Aveţi idee cum a ajuns documentarul dumneavoastră să fie preluat şi difuzat de Televiziunea Naţională din România?

Nu ştiu care au fost termenii înţelegerii, nu am participat la definirea acestora. Însă vă pot spune că nu ar fi deloc ceva neobişnuit, astfel de înţelegeri între casa de producţie pentru care lucram şi instituţii media naţionale mai existaseră, mai cu seamă că reprezentam o instituţie precum Channel 4.

"În Transilvania am intrat în contact numai cu persoane de etnie maghiară."
Peter Swain
regizor

Mihai Cofariu

Este originar din comuna Ibăneşti, situată în apropierea oraşului Reghin, judeţul Mureş. A sosit în Târgu-Mureş, în 20 martie 1990, alături de un grup mai mare de ţărani, fiind anunţaţi, potrivit propriei mărturii, că „ungurii le omoară copiii".

După violenţele la care a fost supus, surprinse de camerele de luat vederi, a fost internat la Târgu-Mureş şi ulterior la Bucureşti cu diagnosticul de plagă penetrantă lobo-abdominală, traumatism cranio-facial grav şi şoc traumatic. A fost operat în Germania, însă a rămas cu sechele fizice permanente. Are 62 de ani.

„Ideea maghiarului căzut ne-a fost transmisă"

Reporter: Vă mai aduceţi aminte de una dintre imaginile documentarului în care era prezentat un bărbat căzut şi lovit repetat de către demonstranţi?

Peter Swain: Nu-mi amintesc imaginea. Imaginile conflictului nu au fost filmate de noi. O parte dintre secvenţe au fost aduse sau cumpărate din alte surse. Nu-mi amintesc să fi filmat eu asta. Dar (pauză)..., cred că îmi aduc aminte totuşi ceva. Cred că imaginile respective au fost filmate de o parte dintre oamenii alături de care lucram şi ne-au fost furnizate ulterior.

Cum vă explicaţi că persoana respectivă a fost prezentată drept un maghiar lovit de către români, iar mai târziu s-a demonstrat că numele său era Mihai Cofariu, iar agresiunea fusese exact invers?

Nu pot răspunde. Nu mai ştiu. Cred că impresia asta ne-a fost dată de către cei care au filmat imaginile respective. Au trecut prea mulţi ani de atunci ca să-mi pot aminti exact ce s-a întâmplat, dar cred că ideea potrivit căreia cel căzut ar fi fost maghiar ne-a fost transmisă de cei care filmaseră imaginile.

Cum aţi descrie, la 20 de ani distanţă, atmosfera pe care aţi găsit-o la momentul venirii în România?

Repet, eu fusesem angajat doar ca să regizez documentarul respectiv, să-l fac să arate „mai artistic", dacă pot spune aşa. Deci impresiile mele de atunci sunt unele mai degrabă vizuale. Era de parcă istoria stătuse în loc, timp de vreo 50-60 de ani. Arhitectura unor oraşe precum Cluj sau Târgu-Mureş părea desprinsă din anii 1920-1930. Clădirile noi, cele comuniste, erau incredibil de urâte. Am văzut foarte puţine maşini, însă foarte multe lucruri pe care, în mod normal, le vezi la ţară, gen căruţe trase de cai. Parcă toată lumea gravita, într-un mod sau altul, în jurul alcoolului. Impresia mea era că privesc Anglia în epoca victoriană.

Care au fost impresiile cu care aţi rămas în calitate de jurnalist în timpul documentării din România?

Impresia mea a fost că maghiarii din România erau parte într-o luptă proprie de independenţă, iar o parte dintre români nu reuşeau încă să înţeleagă schimbările. Şi asta cred că se datora birocraţiei şi unei lipse de deschideri către nou. În timpul filmărilor din Ardeal am descoperit nişte lucruri extrem de interesante, care m-au surprins. În toate casele de unguri în care am intrat, şi era vorba de oameni simpli, în niciun caz reprezentanţi ai clasei de mijloc, am descoperit biblioteci, de câte 30-40 de cărţi. Erau aşa numitele „opere clasice" ale literaturii universale, în limba engleză. M-au impresionat.

Să înţeleg că maghiarii v-au lăsat o impresie bună?

Da, aş spune că da.

Iar partea română?

Ei bine, aici e o altă problemă. Producătorul a insistat să filmăm numai în Ardeal, deci în alte părţi ale României nu am ajuns. Iar din perioada petrecută în Ardeal nu-mi amintesc absolut nimic despre vreun român căruia să-i fi luat interviu.

Cum vă explicaţi că, la 20 de ani de la acele evenimente, singurele imagini compacte din martie 1990 continuă să fie cele difuzate de echipa dumneavoastră?

Cred că e simplu. La începutul anilor '90 a existat o explozie de interes din partea televiziunilor din vestul Europei pentru situaţia din România. Acolo era „Ştirea", cea mai bună ştire. Nu ştiu ce s-a întâmplat la voi cu presa în acele momente, de ce având aşa subiecte nu a făcut mai mult.

V-aţi mai întoarce astăzi în România?

Mi-aş dori, dar nimic „nou" nu s-a mai întâmplat de atunci.

"Imaginile conflictului au fost aduse sau cumpărate din alte surse."
Peter Swain
regizor

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Operatiunea_-Cofariu_0_224977912.html

Hungarismul revanşard

2010-03-15T13:12:00.000+02:00

Supermaghiarii mesianici, nu cei normali, nici nu ar fi atât de mari dacă nu ar fi fost şi nu ar fi dominaţi de generozitate. Când le e lumea mai dragă, ei se gândesc generos şi la alţii. Dacă ar fi fost bântuit doar de egoism naţional şi de poftă de răzbunare pe cei cu care a împărţit geografia şi, uneori, istoria, aluatul unguresc s-ar fi acrit pe diversele continente pe care a poposit ca să-şi facă pâine. Dar nu!

Ultramaghiarii semeţi au fost un element de unitate şi coerenţă a lumii. În marşul lor triumfal, de departe către aproape, când au întâlnit o ţară, fapt aproape firesc pe continentul european, ei au înmulţit-o, dintr-o unitate geografică făcând 3-4-5, spre veşnica aducere aminte. Rolul maghiarilor agresivi, în Europa Centrală şi de Răsărit, nici nu este suficient subliniat de analişti şi de istorici. Se deferă surdinei tropotul copitelor lor animate de aroganţă. Se uită sângele rece, cu care, în clipe de acută inspiraţie şovină, ei au vărsat sânge fierbinte pe caldarâmul istoriei, neţinând totdeauna seama de apartenenţa naţională a bidoanelor cu sângele respectiv. În Ardeal există încă destule urme ale belşugului de decapitări, pe care le-au realizat, cu înaltă competenţă, diverşi lideri maghiari.

Este, ca atare, firesc felul în care unii urmaşi fanatici ai sângeroşilor constructori de armonii interetnice din Ardeal repornesc motoarele şovinismului şi separatismului. Îi animă o bestială sete de răzbunare, deşi, dacă s-ar face o socoteală obiectivă, răzbunarea ar trebui să acţioneze dinspre ceilalţi către ei. Români şi evrei din Ardealul de Nord, pe care ocupanţii maghiari, acompaniaţi de fiare localnice, i-au trecut prin sabie, prin glonţ şi prin var nestins, nu pot fi, oricâte eforturi europene s-ar face, trecuţi în contul sacrificiilor hungariste pentru democraţie.

A trezi o gravidă din somn şi a spinteca-o cu cinism nu înseamnă totuşi o contribuţie ştiinţifică maghiarotardă la iluminarea popoarelor şi la apropierea viitorului. Fireşte, nu toţi maghiarii s-au îndeletnicit cu chirurgie de acest fel. Dar prea uită istoriografia hungaristă aceste momente de cruzime incomparabilă, îndreptate nu doar împotriva unor militari români, ci împotriva unor civili români şi evrei din Sucutard, Ip, Treznea, Moisei, Mureşenii de Câmpie. Înainte de a pretinde în mod gălăgios şi provocator ca limba maghiară să fie egală limbii române în Ardeal ca limbă oficială, ar trebui totuşi comparate facturile, suferinţele şi antecedentele penale. Gustoase şi autonomiile pe baze interetnice, dar nu împotriva ordinii europene şi a bunului-simţ legitim.

Crimele oaspeţilor îndepărtat-asiatici bat toate recordurile. Într-o singură probă mai sunt ei aşa de valoroşi şi de competitivi: în capacitatea de a-şi uita crimele şi în obrăznicia de a le comite din nou.

Avocaţii criminalilor anilor '90, din Secuime, vin la bară bine parfumaţi şi-şi apără clienţii ca pe nişte astronauţi plecaţi în ceruri să-l caute pe Dumnezeu şi întorşi pe pământ să ne anunţe că Dumnezeu a avut nişte treburi în Panama, în perioada cu pricina.

Probabil că nu se va face niciodată dreptate în Ardeal dacă slăbiciunile puterii de la Bucureşti vor tot permite ca scena noastră publică să fie ocupată când de teorii ale agresivităţii maghiarotarde, când - mai rar, e drept! - de probe practice ale ultrahungarismului nesăbuit şi isteric. Căci aceşti maghiari au un adevărat cult al relaţiei dintre cuvinte şi fapte. Vechea lor lozincă, "fără cruţare", a devenit o romanţă încărcată de sentimentalism şi făgăduinţi. Ea se cântă mai ales la parastase.

TAURUL UNINOMINAL
Pe bună dreptate şi-a arătat indignarea în public deputatul Pavel sau Petru Călianu, atunci când numele său a fost pus în circulaţie în legătură cu participarea la nişte fapte de arme de la un bordel dintr-o localitate urbană. Ce susţine înţeleptul şi gureşul parlamentar? Nimic mai mult decât că el este un simplu martor la acţiunea în cauză şi că borfelina care afirmă că a primit 250 de lei de la dumnealui se înşală. De ce să îi fi dat, oare, castul bărbătuş nişte bani pe care flăcăiţa nu-i muncise?

Martorul din Bordel este cunoscut şi recunoscut ca un bronz inflexibil care n-a trecut decât prin patru-cinci partide până să ajungă la acest partid-destin, al loialităţii, PD-L. Cum s-ar fi putut petrece o asemenea modificare în caracterul omului tuturor principiilor şi rigorilor, Călianu, când el are sfioşenia lacrimii şi dăruirea bolovanului care se rostogoleşte pe pantă? Neruşinata presă română n-a şovăit să-i pună în cârcă o corvetă, din zestrea edilitar-gospodărească a duşmanilor lui. Acest ţurţure pur al vremurilor noastre încă nici nu s-a descheiat la pantaloni, încât şi vecinii recunosc în el pe pudicul care face pipi printr-un orificiu puţin lărgit al ciorapului de material plastic pe care-l poartă, în semn de vitejească stăpânire de sine.

Şi vin, iată, nişte prăpădiţi să-i răpească domnului deputat îndărătnica feciorie la purtător, să-l redea largului consum vulgar, să-l acrediteze pe piaţa de chiloţi şi prezervative ca pe un
curvar ordinar. Aşa ceva nu se poate tolera.

E mai mult decât evident, e strigător la cer şi la pământ. Opera de compromitere a unor valori reale, de care, e drept, nu a auzit încă nimeni, escaladează. Incomparabila arie portocalie, sfâşiată de fireşti remuşcări existenţiale, mai suportă acum şi atacuri de calomnie, lovită în cei mai bravi bărbaţi ai săi, parcă veniţi de pe un front neiertător şi pregătindu-se de un alt front neiertător. Dacă târfuliţa care declară că a fost contactat adânc de deputat n-a fost cutremurată de întâlnirea cu acest ales al destinului, înseamnă că totul e pierdut, scara de valori e definitiv prăbuşită. Totuşi, domnişoară, care i te-ai aşezat împotrivă, în pat, dumneata chiar nu ţi-ai dat seama ce ai făcut? Ăsta e om să-l uiţi dumneata? Află-i, te rog, adresa şi trimite-i banii înapoi. Ce ai făcut dumneata cu dumnealui în scurtul răgaz dintre intrarea sub cearceaf şi pornirea duşului e, oricum, mult mai puţin decât opera de prostituţie politică a domniei sale din partid în partid. Nu încerca să-l depăşeşti, pentru că îţi va fi imposibil. Respectă munca şi performanţa, prostuţo! Nu-l batjocori în cuvinte stupide pe taurul uninominal!

http://www.jurnalul.ro/stire-editorial/hungarismul-revansard-538576.html

15 martie 1990: sărbătoare şi haos în inima Transilvaniei

2010-03-14T19:27:00.000+02:00

15-20 martie 1990, cinci zile dramatice, în care Transilvania a fost zguduită de o serie de incidente interetnice deosebit de grave. Zile în care, după cum s-a spus mai târziu, României "i-a trecut glonţul pe lângă tâmplă" şi a fost la un pas de a împărtăşi soarta de mai târziu a fostei Iugoslavii.

"Populaţia ţării noastre a urmărit cu îngrijorare evenimentele grave petrecute începând cu ziua de 15 martie 1990, într-o serie de localităţi din Transilvania, care au culminat manifestările de violenţă din municipiul Târgu-Mureş", anunţa un comunicat oficial emis de Guvernul României la 21 martie 1990. Supuse rigorii diplomatice, aceste cuvinte prezentau poziţia noastră oficială faţă de unele dintre cele mai dramatice evenimente postdecembriste.

Evenimente incomplet elucidate, care au făcut ca, an de an, apropierea zilei de 15 martie să fie privită cu suspiciune. Dar şi cu teama că, la fel ca atunci, ar putea aduce cu ea alte drame care, conform "principiului dominoului", să pună în pericol chiar integritatea teritorială a ţării.

RĂNILE ISTORIEI
În ziua de 15 martie 1990, comunitatea maghiară urma să sărbătorească cea de-a 142-a aniversare a declanşării Revoluţiei de la 1848. Ar fi putut fi o sărbătoare la care să participe atât românii, cât şi maghiarii din Transilvania. Din păcate, nu a fost aşa. Încă din primele zile ale anului, relaţiile dintre membrii comunităţii maghiare şi populaţia majoritară cunoscuseră deja o încordare din ce în ce mai accentuată. Pe de o parte, maghiarii au început să invoce anumite drepturi cetăţeneşti. Pe de altă parte, şi românii începuseră să se simtă ameninţaţi chiar acasă la ei.

De fapt, la fel ca multe alte evenimente, şi acestea îşi aveau originea în zilele Revoluţiei. Atunci, chiar în seara de 22 Decembrie, fruntaşii comunităţii maghiare au iniţiat formarea unor organizaţii politice proprii. Iar la 25 decembrie s-a constituit la Bucureşti Comitetul Executiv Provizoriu al UDMR, care a lansat un apel, în care se afirma că ţelul său fundamental este: "Perpetuarea minorităţii maghiare în România, păstrarea tradiţiilor limbii şi culturii ei prin realizarea autonomiei în interiorul graniţelor ţării". Iar cuvântul "autonomie" folosit acolo a adus automat în mintea românilor posibilitatea că ţinta sa reală ar putea fi "smulgerea" Transilvaniei de pe harta României.

PĂSTRAREA TRADIŢIILOR?
UDMR s-a construit pe scheletul fostului Consiliu al Oamenilor Muncii de Naţionalitate Maghiară din România, iar primul său prim-preşedinte a fost Domokos Geza, fost membru supleant al CC al PCR. Iar una dintre primele măsuri de "păstrare a tradiţiilor", luate la nivel local, a fost "demixtarea învăţământului". Adică separarea şcolilor pe criterii etnice. Fapt care s-a şi împlinit rapid, astfel încât au existat cazuri în care, întorşi din vacanţa de iarnă, elevii români nu au mai avut voie să intre în clasele lor. Apoi, în săptămânile care au urmat, s-au înregistrat situaţii de veritabilă "epurare etnică", când angajaţi români au fost obligaţi să-şi părăsească locurile de muncă. Suficiente motive de îngrijorare a populaţiei majoritare. Iar la 6 februarie 1990, pe scena politică din Ardeal şi-a făcut apariţia Uniunea Vatra Românească, care, conform propriului program, se definea ca "organizaţie a spiritualităţii româneşti din Transilvania, care respinge toate formele de separatism administrativ-teritorial şi crearea de enclave culturale" şi care cerea ca "româna să fie singura limbă oficială pe teritoriul României". Având în spatele lor cele două etnii, ambele formaţiuni vor fi acuzate ulterior că au contribuit masiv la violenţele interetnice din martie 1990.

COMPONENTA EXTERNĂ
Cererea oficială adresată de autorităţile Ungariei şi aprobată de cele româneşti a fost respectată într-un mod cu totul original. Anchetele oficiale au demonstrat că, în ziua de 15 martie 1990, în Banat şi în Transilvania au intrat peste 10.000 de "turişti" maghiari care, dirijaţi de lideri ai UNMR, au pornit spre câteva zone distincte. În jur de 7.000 dintre ei au ajuns la Satu Mare, iar ceilalţi 3.000 s-au deplasat pe direcţiile Oradea, Cluj, Târgu-Mureş, Harghita, Covasna, dar şi spre Timişoara şi Arad. Iar în locul paşnicelor depuneri de coroane, "turiştii" au ajuns să scandeze lozinci antiromâneşti, dar şi chemarea "Ardealul la Ungaria".
Dramele care se vor derula în zilele următoare îşi au originea exact în acele manifestări.

http://www.jurnalul.ro/stire-acum-20-de-ani/15-martie-1990-sarbatoare-si-haos-in-inima-transilvaniei-538574.html

Pana unde poate merge discriminarea romanilor Harghitei?

2010-03-13T05:06:00.000+02:00

Ca Borboly Csaba nu este presedinte pentru intreg judetul Harghita, se stie mai de mult Ca nu-i iubeste deloc pe romanii harghiteni, chiar daca acestia i-au dat votul, atunci cand a fost ales, iarasi, se stie la fel de bine. Intre dumnealui si predecesorii sai, din acest punct de vedere, nu este nicio deosebire.

Daca am afirmat mai sus ca Borboly Csaba nu e presedinte pentru intreg judetul Harghita, nu am facut nicio exagerare. Probabil, dumnealui se considera presedinte numai peste teritoriul care, conform hartii aparute intr-o publicatie de limba maghiara, va face parte din viitorul ,,tinut secuiesc autonom".

Asa mi-am explicat de ce dintre ,,regiunile judetului Harghita"(poate mai corect era ,,zonele"), respectiv: ,,Ciuc, Gheorgheni si Odorhei", zona de nord a judetului, respectiv zona Toplitei, in care vietuiesc totusi vreo 40.000 de suflete, din care marea majoritate sunt de etnie romana, a fost exclusa. Ea nu mai face parte din judetul Harghita!

Am constatat acest lucru dintr-un ,,Anunt de participare", ,,pentru atribuirea bursei «Dezvoltarea intelectuala a judetului Harghita»". Este vorba aici de ,,sprijinirea educatiei elevilor din judetul Harghita", in scopul ,,prevenirii abandonului scolar".

Se precizeaza ca ,,grupul tinta" sunt elevii din clasele a IX-a si a X-a ,,care au rezultate foarte bune, dar care provin din familii cu situatii financiare modeste". In conformitate cu cele inscrise, ,,numarul bursierilor" este de 12, deci cate ,,4 persoane din fiecare regiune: Ciuc, Gheorgheni si Odorhei".

Cu alte cuvinte, zona, ori ,,regiunea" de nord a judetului, cea a Toplitei, nu mai face parte din actualul judet Harghita!!! Ori, poate, cei care au conceput ,,anuntul" respectiv, au gandit ca Toplita face parte cumva din ,,regiunea Gheorgheni"? Nu, stimabililor! Zona de nord a judetului Harghita, cea a Toplitei, este o zona clar delimitata, atat geografic, cat si etnic.

Mai ales aceasta ,,delimitare etnica" i-a facut pe cei care au conceput ,,anuntul", cu buna stiinta a presedintelui Borboly, "sa uite" ca exista in judetul Harghita si zona Toplitei. Cum poate fi catalogata aceasta ,,uitare"? Simplu: o crasa si nesimtita atitudine discriminatorie fata de elevii de nationalitate romana din zona Toplitei! Iata de ce acestia au tot dreptul sa aduca in atentia Consiliului National al Discriminarii acest act discriminatoriu, spre a se lua masurile ce se impun, in conformitate cu legile tarii.

ILIE SANDRU

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=48463

A P E L FRATI ROMANI din judetele Covasna, Harghita si Mures!

2010-03-13T05:03:00.000+02:00

Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures va cheama sa lasati pentru o zi grijile voastre acasa si sa veniti la Toplita, sambata, 20 martie 2010!

Veniti sa ne alaturam glasurile, spre a le spune diriguitorilor tarii ca, in judetele Covasna, Harghita si Mures, traim peste 400.000 de romani! Suntem urmasii celor care secole de-a randul au infruntat ,,cele mai crancene mijloace, cu scopul de a ne desfiinta si maghiariza", cum a afirmat cel care a fost intaiul patriarh al Romaniei, Miron Cristea, fiu al Toplitei Romane.

Asemenea mijloace, sub o alta forma, sunt folosite si astazi impotriva identitatii si dainuirii noastre. Iar acestea se petrec dupa mai bine de noua decenii de la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, cand Transilvania noastra strabuna s-a unit cu Romania!

Asa cum a hotarat Adunarea reprezentantilor romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures, din 28 octombrie 2006, de la Izvorul Muresului, si de aceasta data dorim sa ne exprimam ingrijorarea pentru continuarea actiunilor anticonstitutionale ale liderilor politici si civici maghiari, care urmaresc enclavizarea acestei zone, prin infaptuirea autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, a asa-zisului "Tinut Secuiesc", si sa solicitam autoritatilor statului: Parlamentului Romaniei, Presedintiei, Guvernului, precum si intregii societati romanesti, Patriarhiei, Academiei, mass-mediei, societatii civile _ sa ia atitudine si sa-si exprime, public si neechivoc, o pozitie transanta cu privire la actiunile iredentiste, revizioniste si separatiste ale liderilor maghiari, care atenteaza fatis la unitatea si suveranitatea statului si a natiunii romane.

Prin glasul autorizat al reprezentantilor romanilor din cele trei judete, dorim sa tragem un nou semnal de alarma, izvorat din ingrijorarea romanilor aici traitori si direct afectati, fata de recenta adoptare, tacita, in Senatul Romaniei, a legii promovate de UDMR cu privire la regionalizarea Romaniei, lege prin care se doreste refacerea formulei staliniste, de trista amintire, a Regiunii Autonome Maghiare, si a regiunii de Nord _ Vest a Transilvaniei, rupta din trupul tarii, prin Diktatul de la Viena, de repunere pe tapet a adoptarii, in Camera Deputatilor, a proiectului de Lege privind statutul minoritatilor nationale, prin care se urmareste legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice, de sfortarile pentru proclamarea limbii maghiare ca limba oficiala in asa-zisul "Tinut Secuiesc" si apoi in toata Transilvania, si, nu in ultimul rand, de continuare a actiunilor de discriminare a romanilor din Arcul Intracarpatic.

Vom cere ca, in perspectiva reimpartirii administrativ-teritoriale a tarii, in configurarea viitoarelor unitati administrativ-teritoriale, sa nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator de disfunctionalitati, discriminari si subdezvoltare. Vom cere, raspicat, sa fie respectat statutul limbii romane, ca limba oficiala in activitatea institutiilor administratiei publice locale. Vom reinnoi propunerile noastre de stabilire, prin lege, a unor garantii in procesul de descentralizare, care sa evite abuzurile si discriminarile romanilor numeric minoritari de catre autoritatile locale, precum si cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populatiei romanesti din zona, in structurile decizionale legislative si administrative locale si centrale.

Ii vom chema, din nou, pe concetatenii de etnie maghiara la conlucrare, considerand ca singura solutie de convietuire este buna intelegere, bazata pe respectul reciproc, in spiritul valorilor crestine si europene, si nu separatismul si enclavizarea. Romania a dovedit ca este si ramane patria comuna a tuturor fiilor ei, pe care ii ocroteste deopotriva, indiferent de etnia, nationalitatea ori confesiunea lor, modelul interetnic romanesc fiind apreciat pe plan international.

Le vom reaminti tuturor romanilor ca toate aceste probleme, cu care ne confruntam aici, nu sunt doar ale romanilor din aceste judete, ci ele vizeaza fiinta nationala si reprezinta o problema vitala a intregii tari, a carei rezolvare presupune exprimarea solidaritatii tuturor romanilor, din tara si din strainatate.

De aceea, va chemam, frati romani din Covasna, Harghita si Mures, sa veniti sambata, 20 martie 2010, la Toplita Romana, sa va exercitati drepturile constitutionale si sa ne unim glasurile pentru apararea drepturilor noastre, dar si pentru apararea unitatii si a integritatii Romaniei, pentru ca pruncii nostri sa aiba un viitor, aici, in vatra stramoseasca.

Sf. Gheorghe _ Miercurea Ciuc _ Targu-Mures,

6 martie 2010

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=48459