Ucraina: Rutenii din Transcarpatia vor autonomia, pana la 1 decembrie, sau proclamarea republicii independente Rusia Subcarpatica

Rutenii sau rusinii din Transcarpatia (sud-vestul Ucrainei) au amenintat guvernul de la Kiev ca, in cazul in care nu li se va recunoaste autonomia, pana in data de 1 decembrie, ei isi vor autoproclama independenta dupa modelul Kosovo, conform declaratiei adoptate la congresul european al rutenilor din Transcarpatia in data de 25 octombrie, transmite luni Kanal5 din Kiev, citat de Agerpres. "Consiliul regional al Transcarpatiei are termen pana la 1 decembrie sa declare regiunea transcarpatica drept republica autonoma Rusia Subcarpatica din cadrul Ucrainei, in caz contrar, rutenii isi rezerva dreptul de a-si autoproclama independenta si separarea de Ucraina", se afirma intr-o declaratie adoptata la congresul rutenilor de la Mukacevo. "Noi respectam Ucraina, dar dorim statut de republica in cadrul statului ucrainean. Nu suntem in Africa, ci in inima Europei. Putem dovedi ca puterea ucraineana duce o politica de genocid fata de minoritatea noastra, de aceea avem toate temeiurile sa ne prezervam entitatea", a declarat, pentru postul de televiziune ucrainean citat, preotul Dmitri Sidor, presedinte al Soim, principala organizatie a acestei minoritati din sud-vestul Ucrainei.

		Dmitri Sidor

Participantii la congres au luat parte apoi la un miting de protest in fata Consiliului regional din Mukacevo, reclamand recunoasterea republicii Rusia Subcarpatica a rutenilor. Anterior, in data de 23 iunie, organizatia rutenilor "Soimul Rusiei Subcarpatice" a stabilit la reuniunea desfasurata in orasul Svaliava din Transcarpatia "atributele noului stat". Partidul nationalist Svoboda din Ucraina a cerut luni serviciului de securitate din Ucraina (SBU), precum si presedintiei si guvernului de la Kiev sa ia pozitie fata de actiunea rutenilor de la sfarsitul saptamanii trecute. "Separatistii din Transcarpatia, sub conducerea preotului Sidor, subordonat Patriarhiei Moscovei, au dat sambata ultimatum puterii ucrainene. Maine, inarmati cu pasapoarte rusesti si bani de la Kremlin vor pune in aplicare in Ucraina scenariul georgian din luna august", avertizeaza partidul Svoboda, intr-un apel adresat conducerii supreme de la Kiev. Rutenii sau rusinii sunt locuitori ai unei zone din inima Europei Central-Rasaritene, in jurul nordului Carpatilor. Teritoriul de bastina, cunoscut sub denumirea de Rusia Subcarpatica, se intinde in partile limitrofe ale Ucrainei, Slovaciei, si Poloniei. El corespunde, aproximativ, cu actuala regiune Transcarpatia. Originea rutenilor ramane neelucidata. Se stie doar ca fac parte din ramura slavilor, desprinsa din marele trunchi indo-european. Exista o teorie care sustine ca rutenii ar fi urmasi ai unor populatii celtice slavizate.

http://www.ziua.net/news.php?data=2008-10-28&id=15067

Cominternul impotriva Romaniei

Istoricul american Larry Watts ofera cititorilor nostri de aceasta data o analiza asupra rolului jucat in Romania de Comintern - a III a Internationala Comunista creata de URSS pentru "exportul revolutiei". De fapt Cominternul nu a fost altceva decat o retea globala de spionaj, folosita ca atare de bolsevicii de la Moscova. Romania a devenit una din tintele principale ale Cominternului, trebuind pedepsita pentru zdrobirea regimului bolsevic din Ungaria al lui Bela Kuhn. Tot Cominternul a constituit o prima alianta intre fortele maghiare si ruse care au lansat teoria "Romaniei imperialiste" care trebuia dezmembrata cu orice pret. Romanii erau reprezentati in Comintern de bulgarul Rakovski - iar dupa constituirea Partidului Comunist Roman acesta a fost condus exclusiv de ne-romani. Dominatia maghiara in Comintern De la infiintarea sa, la inceputul lui martie 1919 si pana la dizolvarea sa oficiala, in 1943, Cominternul a fost centrul miscarii comuniste mondiale si forul in care erau rezolvate conflictele de partid. Dintre toate partidele din statele care urmau sa faca parte din Blocul Sovietic, Romania era cel mai slab situata in definirea unei perspective cu caracter national si, cu atat mai putin, in apararea unui asemenea caracter. In perioada primilor ani ai existentei Cominternului, Romania a fost singura care nici macar nu era reprezentata la Congres, cu atat mai putin in forurile de decizie si in aparatul administrativ. Chiar si dupa afilierea romanilor la Comintern, in 1921, ei au ramas o prezenta insignifianta in comparatie cu toti ceilalti viitori "parteneri apropiati" din Tratatul de la Varsovia. Absenta romaneasca era in contrast flagrant cu prezenta si influenta ungurilor in Comintern. Ei au avut una dintre cele mai largi reprezentari din Europa de Est, formata atat din fosti prizonieri de razboi recrutati de Armata Rosie - un numar de 100.000 adica 33% dintre voluntarii prizonieri de razboi din Razboiul Civil Rus "si refugiati, fosti membri ai guvernului Kun. Astfel, un numar extraordinar de "vechi bolsevici" maghiari cu cetatenie sovietica zeci de mii au devenit elemente de baza ale aparatului Cominternului si ale altor organe sovietice. Infiltrate larg si adanc in structurile de putere sovietice, datorita rolului avut in stadiile initiale ale revolutiei si razboiului civil, rolul si dimensiunea lor le-au oferit o influenta enorma asupra politicii sovietice si a Cominternului. Scapati de teroare Intr-unul din momentele cele mai proaste, ungurii ocupau 300 de pozitii in aparatul Comintern si erau prezenti la cele mai inalte niveluri de decizie, de la management si pana la tamplari si instalatori la Hotelul moscovit Lux, care ii gazduia pe membrii din strainatate ai Cominternului. Prezenta lui Kuhn, Endre Rudiansky si Matyas Rakosi in conducerea Comintern arata onoarea cu care erau tratati la Moscova. Jenö Varga a condus timp de peste doua decenii Institutul de Economie Mondiala si Relatii Internationale (IMEMO) - un centru de informatii si think-tank. Jenö Landler, succesorul lui Bohm la comanda Armatei Rosii Ungare, in iulie 1919, a fost unul dintre cei sapte straini ingropat la Zidul Kremlinului. Ungurii au avut una dintre cele mai ridicate rate de supravietuire din perioada purificarilor din anii 30, care au eradicat practic etnicii polonezi, romani si germani din Comintern. Stalin i-a tratat, in perioada Iejovscina, mai degraba ca pe o nationalitate sovietica, decat ca pe tradatori "straini". Nikolai Iejov insusi a subliniat in diverse ocazii ca tintele sale principale erau "polonezii, romanii si germanii", in timp ce Stalin stabilea ca statele europene implicate in conspiratia "Zinovevista-Trotchista" erau Germania, Polonia, Romania, Finlanda si Statele Baltice - nu Ungaria (si respectiv Cehoslovacia sau Bulgaria). Stalin a intervenit chiar, atunci cand Iejov l-a reprimat pe Directorul IMEMO, Varga, pentru "atitudinea sa extrem de necooperanta" si l-a aparat pe ungur. Cominternul - agentie de spionaj Mai important, Cominternul constituia sediul unei retele clandestine internationale de agenti, care operau impotriva guvernelor din statele lor de origine, in serviciul "revolutiei mondiale" care, prin "centralizarea democratica", devenise sinonima cu Moscova. Sarcinile principale ale Cominternului erau finantarea acoperita, propaganda alba si neagra si spionajul direct, toate acestea in scopul construirii unei retele de partide comuniste necesare pentru doborarea "revolutionara" a adversarilor. Operativii Cominternului nu au avut prea multe probleme in realizarea transferului de la conspiratia politica acoperita, la munca de informatii oficiala. Ei erau deja, in principal, agenti de informatii, care operau pentru o putere straina si foloseau metodele invatate la Moscova: nume false, documente false, legende, comunicari criptate, casute postale oarbe, finantari acoperite, construirea de retele si contrafilajul. Tentativele de a-i exonera pe Cominternisti de a fi fost agenti sovietici, facand deosebirea intre acestia si ofiterii de informatii sovietici, nu tine cont de aceasta realitate fundamentala. De exemplu, viitorul conducator maghiar Imre Nagy a fost cominternist si agent NKVD, cu toate ca s-au facut incercari de negare a ambelor afilieri. Eforturi similare au fost facute referitor la Valter Roman, Silviu Brucan si Leon Tismaneanu, ultimul fiind unul dintre primii doi cei mai bine platiti agenti sovietici din 1945. Toti cominternistii trimisi peste hotare erau agenti sovietici. Nu existau granite fixe intre munca de partid si cea de spionaj sau intre diversele servicii ale tinerei comunitati de informatii sovietice, iar cominternistii treceau constant de la o activitate sau organizatie la alta. Recrutorii celor 5 de la Cambridge Retelele de informatii sovietice erau construite pe scheletul stangii radicale, stabilit mult inainte de fondarea Cominternului in 1919. Cei 300.000 de prizonieri de razboi care au trecut la bolsevici si s-au oferit voluntari in perioada Razboiului Civil au furnizat bazinul initial de recrutari pentru serviciile de informatii si cele coercitive sovietice. Supra-reprezentarea ungurilor printre voluntarii prizonieri de razboi s-a oglindit si in servicii. In Siberia, in anii 1920-1930, ei erau atat de prevalenti in sistemul de securitate sovietic, incat termenul vengrii (cuvantul rusesc pentru ungur) era sinonim cu Cheka. Bela Kun, tot un agent al Cominternului, a fost probabil cel mai cunoscut, dar au existat de asemenea personaje proeminente in organizatiile succesoare OGPU, GPU si NKVD. Karl V. Pauker, de exemplu, a fost sef al Serviciului de Garda NKVD, responsabil cu paza personala a lui Stalin (pana la epurarile din 1930) si un intim al dictatorului. Teodor Maly - unul dintre "cei mai mari ilegalisti" al carui portret a fost asezat mai apoi "pe peretii din Camera memoriala a KGB" - i-a recrutat intre 1936-1937 pe membrii grupului de la Cambridge "Cei cinci magnifici" (iar compatriotului sau Laszlo Dobos - Louis Gibarti i se atribuie recrutarea initiala a lui Philby, in 1934). GRU a fost primul si probabil cel mai frecvent recrutor al "credinciosilor adevarati" din Comintern. La inceputul lui 1918, la simpla solicitare a GRU, Cominternul va hotari ca "un mare numar, uneori sute de comunisti, sa devina agenti sovietici secreti." Eclipsati poate de polonezii si nemtii din GRU, ungurii tot s-au putut mandri cu agenti precum Bela Vago, seful operatiunii "corespondentii muncitori" (RABCOR) din Germania, Arthur Koestler si Sandor (Alexander) Rado de la Red Orchestra. Rado, cu toate ca avea numai 19 ani cand a intrat in Armata Rosie a lui Kun, era considerat un membru al "vechii garzi" din Moscova, transferat "in cele mai inalte cercuri ale Internationalei Comuniste" si care se bucura de protectia "presedintelui Comintern, Zinoviev". In 1919, Rado a organizat prima agentie sovietica de presa (ROSTA) in Haparanda, Suedia, combinand jurnalismul cu munca de informatii, ceea ce va deveni "o a doua natura a Rado" si o specialitate a spionajului maghiar. Fostul comisar de razboi al lui Kun, Vilmos Böhm, operand sub numele de cod sovietic Orestes, s-a infiltrat in spionajul britanic (si american) in perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Lucrand in Camera britanica de analiza a presei din Stocholm (British Press Reading Office), el a influentat evaluarile tentativelor aliatilor lui Hitler de a parasi Axa, pozitionandu-se in acelasi timp ca intermediar pentru iesirea Ungariei din alianta. Lui Böhm i se atribuie manipularea operatiunilor lui Raul Wallenberg si, apoi, facilitatea arestarii sale de catre autoritatile sovietice. Propaganda si culegere de informatii Cel mai puternic serviciu de spionaj, din punct de vedere al legaturii directe la ierarhia sovietica, era Departamentul de relatii internationale (Otdyel Mezhdunarodnoi Svyazi: OMS) al Cominternului. OMS actiona ca un centru de coordonare al celorlalte servicii, ducand in acelasi timp la indeplinire functia de baza, aceea de conducere a partidelor comuniste straine. Acesta distribuia ordine, fonduri si teme de propaganda partidelor Inationale"; servea drept contact catre organizatiile din ilegalitate; asigura documente false agentilor Comintern; mentinea contactul cu celelalte organe ale securitatii sovietice si conducea operatiunile de spionaj si culegere de informatii din strainatate. Fostul sef al operatiunilor sovietice de spionaj din Europa il descria drept "inima Cominternului", care controla liderii "partidelor comuniste autonome din Europa". Pe langa celelalte functii, OMS conducea falsele organizatii de front "Prietenii Uniunii Sovietice si gazduia organizatii" umanitare si pentru drepturi civile asa-zis non-partizane. Propaganda OMS si efortul de dezinformare din Occident erau conduse de Willy Münzenberg si de mana sa dreapta, fostul prizonier de razboi sovietic, Laszlo Dobos, mai bine cunoscut sub numele clandestin Louis Gibarti. Münzenberg si Gibarti au creat o vasta retea de organizatii si camarazi nestiutori care puteau fi mobilizati in sprijinul Moscovei, prin ceea ce Münzenberg denumea "Clubul Inocentilor". Gibarti-Dobos sunt considerati a fi fondatorii tehnicii impletirii "propagandei cu spionajul si actiunile sub acoperire" - baza masurilor active - si avand o contributie la inventarea frontului "agentiilor de presa", care puteau "plasa pentru propaganda povestile fabricate, dorite de aparat, puteau servi ca acoperire pentru agenti si ca acoperire pentru fluxul de informatii obtinut din spionaj".

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-10-25&id=244551

Asalt asupra Romaniei

In 1924, cand Moscova a anun­tat crearea Republicii Socialiste Sovietice Autonome a Moldovei - "baza Romaniei sovietice" - care in cele din urma "va elibera fratii care gemeau sub jugul oligarhiei", centrele sovietice de informatii din Odesa si Tiraspol au condus o "revolta", cu centrul in orasul basarabean Tatar Bunar, care a fost rapid inabusita de Siguranta si de militarii romani. Müntzenberg si Gibarti au montat apoi o campanie "umanitara" internationala, impotriva autoritatilor romane pentru eliberarea "taranilor si muncitorilor nevinovati" adusi in fata tribunalului. Intelectualii Romain Rolland si Henri Barbusse au fost foarte usor de inrolat in aceasta campanie, din moment ce colegul lor, se­cretar la asociatia Amsterdam-Peyler, Alex Kellerman (Sandor Nogradi) era tot agent OMS. Gibarti si seful lui au activat apoi in SUA, creand nenumarate organizatii umanitare, producand filme la Hollywood si adunand semnaturi ale senatorilor si congresmanilor SUA pe petitiile lor. J.Peters (Joszef Peter), veteran al Armatei Rosii maghiare, a condus Departamentul pentru Minoritati Nationale al Partidului Comunist din Statele Unite ale Americii (CPUSA) inainte sa devina seful "aparatului secret" ilegal al CPUSA, intre 1929 si iunie 1938. Confirmat in functie de ofiterul de legatura al Cominternului din SUA, John Pepper (fostul comandant in Armata Rosie maghiara, Joszef Pogany), el a lucrat in principal pentru spionajul Cominternului si, deci, cu GRU si NKVD INO. Penetrand Departamentul de Stat al SUA, serviciile armate, Departamentul de Interne etc., Peters a creat reteaua de spioni care ii includea pe Whittaker Chambers si Alger Hiss si a pus bazele masivei infiltrari a primei agentii de spionaj americane: Biroul pentru Servicii Strategice (Office of Strategic Services - OSS) din perioada razboiului. Penetrarea extensiva a sectiilor balcanica si maghiara din departamentul de analiza si cercetare al OSS, au permis Moscovei nu numai sa capete o imagine interna inestimabila asupra perceptiilor si intentiilor SUA, dar sa si influenteze analizele intr-o directie favorabila. Romanii - inferiori in Comintern Dominatia sovietica asupra comunismului basarabean si dobrogean si directul control maghiar asupra stangii radicale din Transilvania s-au transformat intr-o schema complexa si unica de control asupra Partidului Comunist Roman care s-a mentinut din 1918 pana mult dupa venirea la putere a comunistilor, dupa Al Doilea Razboi Mondial. Situatia s-a complicat din cauza antagonismului adesea deschis dintre "basarabeni" si "transilvaneni", pe de o parte si comunistii din Vechiul Regat, pe de alta parte. Conducerea Cominternului, deja iritata ca singura revolutie victorioasa dintr-o alta tara fusese infranta de armata romana, era "furioasa" ca romanii, nu numai ca nu dusesera la indeplinire ordinele specifice "de a-l ajuta pe Kun si a sabota actiunile guvernului roman", ci "ii avertizasera public pe comunistii unguri "sa scoata la iveala telurile nationaliste" si "sa spuna in fata opiniei publice ca doresc o Ungarie mare", in loc sa compromita idealurile comunismului "prin intentiile nationaliste "ascunse in spatele ideilor socialiste". Dupa aceea, comunistilor romani li s-a atribuit un statut inferior in miscarea comunista, nu mult diferit de marginalizarea sovinista a etnicilor romani din perioada imperiilor. Una dintre primele intrebari adresate romanilor atunci cand au solicitat afilierea la Comintern, in noiembrie 1921, a fost: "ce au facut in sprijinul Republicii Sovietice Ungare?" "Aripa transilvaneana", inca ramura a Partidului Comunist Ungar, a refuzat cu ostentatie sa negocieze afilierea pentru nou-infiintatul Partid Comunist Roman (PCR), in timp ce partidul bulgar si cel maghiar s-au angajat "intr-o campanie pe termen lung impotriva Romaniei si a clasei sale muncitoare, in interiorul Internationalei", acuzand PCR de "deviationism social-patriotic". Agendele "basarabeana" si "transilvaneana" Agendele "basarabeana" si "transilvaneana" erau destul de clar reflectate in linia Cominternului pentru cesiunea de teritorii romanesti cu afilierea minoritara, mai degraba decat majoritara la statele vecine. Introdusa oficial la sedinta Federatiei Comuniste Balcanice din decembrie 1923 (la care au participat Rakovschi, Dimitrov si Stepanov), anuntarea acestei linii a coincis cu crearea Organizatiilor Revolutionare Dobrogene si Basarabene "pentru a actiona ca unitati iredentiste revolutionare". In iulie 1924, al 5-lea congres al Cominternului a accentuat influenta maghiara, considerand ca fiind "esentiala intensificare a activitatii comuniste in randurile populatiei maghiare din teritoriile anexate la Cehoslovacia, Romania si Iugoslavia" si determinarea "partidelor comuniste din acele tari" sa lanseze o campanie care "sa cheme la auto-determinare si la secesiune de statele care le anexasera". Sloganuri similare au fost adoptate pentru separarea Basarabiei si "a Bucovinei si a Dobrogei de Romania." Cu PCR obligat acum sa promoveze divizarea tarii in baza pretentiilor teritoriale, mai degraba decat a componentei etnice, aripa transilvaneana condusa de unguri a "re-intrat triumfatoare in partid". In 1924, sub mana conducatoare a Cominternului, PCR a tinut al 3-lea Congres la Viena - pe atunci sediul central al operatiunilor de spionaj sovietice din Balcani - si l-a ales in frunte pe Elek Koblos, veteran al campaniei din Transilvania a Armatei Rosii Ungare si membru recent al Partidului Comunist Ungar (PCU). Avertizandu-i pe romani ca revolutia lor si "adevarata independenta" necesitau mai presus de orice "ca eforturile minoritatilor subjugate sa se sprijine pe principiul auto-determinarii si pana la secesiunea completa de statul existent", congresul a exprimat totodata speranta "muncitorilor si taranilor din Basarabia ca revolutia lor nationala ii va uni cu URSS." K�bl�s a condus dupa aceea afacerile PCR de la sediul din Targu Mures, folosind numele de cod "Vekas, pana cand anchetele asupra agitatiei revolutionare din Chisinau, Basarabia i-au relevat rolul, in 1925." Dezmembrarea Romaniei Pentru a se asigura ca PCR va trece la considerarea dezmembrarii statului roman ca fiind prioritara celei a schimbarii de regim, la conducerea partidului au fost impusi, in urmatorii 20 de ani, cetateni straini, incepand cu 1924 si pana la lovitura interna a lui Gheorghe Gheorghiu Dej si a adeptilor lui, in aprilie 1944. Desi multi au subliniat etnicitatea ne-romaneasca a conducatorilor PCR, in perioada 1924-1944, originea etnica era de fapt mult mai putin importanta decat faptul ca toti erau reprezentanti ai intereselor de dezmembrare a Romaniei, fara a tine cont de vreun principiu umanitar sau etnic. Conducerea PCR a oscilat intre aripa transilvaneana "Ungaria Mare" si factiunea anexationista bulgaro-basarabeana. In 1933, de exemplu, PCR avea 440 de membri maghiari, 380 de membri din aripa basarabeana (bulgari, rusi, ucraineni si moldoveni) si "numai" 375 de romani. Procentul era practic mult mai slab, date fiind categoriile suplimentare cu 300 de membri evrei si 70 - "altii" care ascundeau faptul ca acestia reprezentau in mare masura agendele aripilor transilvaneana (maghiara) si basarabeana (sovietica). Alianta ruso-maghiara Chestiunea teritoriala si revizionismul asociat acestora au aliniat Rusia sovietica si interesele maghiare vis-a-vis de Romania atat la nivel de partid, cat si de stat si s-au dovedit capabile sa motiveze chiar si elitele extrem de conservatoare din Ungaria sa coopereze cu comunistii si sa devina ei insisi comunisti. Alinierea in aceasta privinta a programelor comuniste si nationaliste in perioada interbelica a facilitat nu numai un nivel de comunicare exceptionala intre cele doua parti, dar si complicitate si coordonare cu diverse ocazii. Elek Köblös, de exemplu, a fost inlaturat de Moscova si aripa basarabeana din functia de conducator al PCR, la al 4-lea congres romanesc de la Harkov, in 1928 pentru "incercarea de a servi interesele guvernului maghiar din Budapesta si nu pe cele ale Internationalei." Inlocuitorul lui Köblös, ucraineanul basarabean Vitali Holoschenco, un protejat al lui Racovschi din Partidul Comunist Ucrainean, a condus PCR din Ucraina, intre 1928-1931. El a fost inlocuit de un membru al Partidului Comunist Polonez, ucraineanul polonez Alexander Danieluk-Stefanschi, care a condus PCR de la sediul din Berlin, in perioada 1931-1936. Nepotul lui Racovschi, Boris Stefanov, un secesionist dobrogean, a detinut functia de sef al PCR intre 1936-1940, cu toate ca diferiti membri ai aripii transilvanene (Bela Brainer, Jenö Iakobovicz si Miklos Goldberger) au condus practic activitatile in Romania, in anii 1938-1940 cand Stefanov a lucrat la Moscova. Transilvaneanul Stefan Foris, un alt veteran al Armatei Rosii Maghiare, a preluat conducerea in 1940, pana in aprilie 1944 cand a fost eliminat prin forta.

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-10-25&id=244552

Preşedintele maghiar, despre Ungaria Mare: "Mă bucur când românii îşi dau copiii la şcoală în Gyula"

Preşedintele Ungariei, Solyom Laszlo, a lansat joi seara, la Miercurea Ciuc, ideea înfiinţării unei regiuni de dezvoltare în Ţinutul Secuiesc, ca preambul pentru asigurarea unităţii maghiarilor din Romania, laitmotiv al discursului prezidenţial. Prezent, alături de omologul său român, Traian Băsescu, la manifestările dedicate Revoluţiei Ungare din 1956, Solyom Laszlo nu a ezitat să-şi manifeste efuziunea şi faţă de "fosta patrie comună", cu referire la Ungaria Mare, şi a cerut românilor să înţeleagă "dorinţa maghiarilor de a exista independenţi".

În viziunea preşedintelui ungar, "Ţinutul Secuiesc formează până în zilele noastre o unitate istorică", fiind de apreciat solicitarea de a crea un cadru administrativ "adecvat, care să corespundă acestei unităţi existente şi care să asigure dezvoltarea ei în continuare". "Este vorba de crearea unei regiuni de dezvoltare în Ţinutul Secuiesc, ceea ce consider că este echitabil şi realist", a precizat Solyom Laszlo.

Unitatea Ţinutului Secuiesc

Şeful statului ungar şi-a exprimat speranţa că unitatea maghiarilor din această zonă în limbă şi cultură va fi o asigurată printr-o asemenea măsură. În acest sens ar fi nevoie şi de putere economică, politică şi culturală a maghiarilor din Transilvania, dar şi de înţelegerea de către partea română a importanţei existenţei maghiarilor. "Cunoaştem schimbările prin care a trecut populaţia Transilvaniei, de-a lungul istoriei, iar Ţinutul Secuiesc a păstrat peste o mie de ani unitatea poporului în limbă şi în cultură şi doresc ca această unitate să rămână în continuare neclintită", a declarat Solyom, care a stârnit aplauze prelungite din partea celor 2.000 de maghiari când a declarat că "iubeşte integral fosta noastră patrie comună", făcând trimitere la Ungaria Mare.

"Iubesc integral fosta noastră patrie comună şi, totodată, e pe placul meu faptul că în cadrul Ungariei alte naţiuni trăiesc şi se dezvoltă, tot aşa mă bucură când cetăţeni din România îşi dau copiii la şcoală la Gyula. Este păcat că în unele zone ale Ungariei au dispărut şvabii, păcat că au plecat saşii din Ardeal, însă maghiarii vor rămâne aici, cu toţii, un milion şi jumătate, şi să dea Dumnezeu să se înmulţească", a mai spus preşedintele Ungariei în alocuţiunea sa.

De altfel, problema unei dezvoltări specifice a acestei zone, fie prin crearea unei regiuni, fie prin autonomie, a fost abordată de Solyom Laszlo şi cu preşedinţii Consiliilor Judeţene din Harghita şi Covasna, Borboly Csaba şi Tamas Sandor, şi cu primarii princpalelor localităţi din aceste unităţi administrative.

Autonomia, subiect pe ordinea de zi

La finalul discuţiilor, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că subiectul principal al dialogului cu preşedintele Ungariei a fost autonomia. "Am vorbit despre viitorul regiunii şi în special despre autonomie. I-am prezentat preşedintelui Solyom felul cum ar trebui să fie regiunea de dezvoltare în care să fie incluse şi aceste judeţe. I-am vorbit despre proiectele noastre comune, în definitiv scopul principal este ca oamenii să trăiască mai bine", a spus oficialul din Harghita.

Comunitatea maghiară din România este independentă şi trebuie înţeleasă ca o valoare a României, iar dorinţa maghiarilor de a "exista independenţi" nu ar trebui să fie o problemă, a reiterat, vineri, Solyom Laszlo mesajul lansat cu doua o zi înainte.

Maghiarii vor să existe independenţi

"Comunitatea maghiară din România este independentă şi trebuie înţeleasă ca o valoare a României. Eu cred că maghiarii vor să existe independenţi în România şi acest lucru nu ar trebui să fie o problemă pentru ţara dumneavoastră. Dacă există dorinţa unei regiuni de dezvoltare a Ţinutului Secuiesc, noi trebuie să fim alături de cei care îşi doresc acest lucru", a spus şi Solyom Laszlo.

Problema autonomiei Ţinutului Secuiesc va fi mai mult ca sigur repusă pe tapet la întâlnirea pe care de şeful statului ungar o va avea cu liderii Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) care se întrunesc în şedinţă, sâmbătă la Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, pentru a sărbătorii cinci ani de existenţă.

Recent, conducerea CNS a cerut autorităţilor locale din Secuime să organizeze referendumuri oficiale pentru autonomie, în mai multe consilii locale fiind iniţiate hotărâri în acest sens. Data propusă de CNS este 30 noiembrie, în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare, atât iniţiativa cât şi data fiind criticate şi contestate de lideri politici români şi reprezentanţi ai societăţii civile româneşti.

Antena3.ro

http://www.antena3.ro/stiri/politica/autonomia-tinutului-secuiesc-imbracata-de-presedintele-ungariei-in-haina-regiunii-de-dezvoltare_56090.html

Masacrele armatei maghiare "eliberatoare" in Transilvania

Romani, va ordon, invatati ungureste!

Asa ar fi sunat legea promisa de Marko Bela, presedintele UDMR, daca era pe vremea dictaturii militaro-horthyste din nord-vestul Romaniei (septembrie 1940 - octombrie 1944), cand mai mult de o treime din Transilvania fusese ocupata de cenderii unguri. Politica de maghiarizare cu orice pret a populatiei ardelene majoritar-romanesti avea o traditie mult mai veche, in special din timpul dualismului austro-ungar (a doua jumatate a secolului al XIX-lea), guvernele budapestane votand legi restrictive privind invatamantul de toate gradele si prezenta romanilor in administratie, dizolvand Partidul National Roman si interzicand presa acestuia. Zice prezidentul partidului etnic maghiar - prezent in Guvern si Parlament - ca elevii romani din Ardeal, cu deosebire, trebuie obligati sa invete limba maghiara, asa cum se intampla cu studiul limbilor straine moderne, de la gradinita la liceu. Dar cu studentii ce facem?... Ii lasam sa opteze, sa nu beneficieze direct de cunoasterea valorilor cultural-istorice unguresti? Minoritarii nostri transilvani sunt majoritari in anumite zone, dar nimeni nu-i obliga sa invete romaneste si ei chiar n-o fac, sau refuza sa vorbeasca limba tarii in care traiesc. Lor nu le poate nimeni impune sa afle, de la sursa, comoara traditiilor, obiceiurilor si credintelor romanilor, prin intermediul limbii romane? Invatati, invatati, invatati ungureste! Este un corolar al indemnului leninist, preluat creator de catre marimile UDMR, in preajma alegerilor parlamentare, crezand ca le va aduce un surplus de voturi, din partea maghiarimii. Ei se com­porta acum, cand suntem in UE, ca pe vremea stalinismului, cand in Romania fusese creata Regiunea Autonoma Maghiara. Norocul nostru, al romanilor ardeleni, a fost si este ca ungurii din judetele Mures, Harghita si Covasna, privind spre Tisa, dau cu ochii de zonele preponderent romanesti, ale clujenilor, bihorenilor si aradenilor, acestia mereu avand constiinta ca, intr-un fel sau altul, sunt descendenti ai motilor lui Avram Iancu, acel neinfricat "Craisor al Muntilor". Se intorc in morminte oasele atator romani din Transilvania, de la corifeii Scolii Ardelene si rasculatii lui Horea, Closca si Crisan, pana la ctitorii Blajului, unde s-a rostit, pentru prima oara, "Vrem sa ne unim cu tara". Atunci s-a nascut si Imnul "Desteapta-te, romane!", cantare auzita si-n Razboiul de Independenta, si dupa cumplita inclestare cu armatele germano-austro-ungare, de la Marasti - Marasesti - Oituz, care a dus, in final, la constituirea Regatului Romaniei Mari, prin revenirea Bucovinei si a Basarabiei la Tara-mama, ai caror cetateni aveau, in sfarsit, dreptul sa invete si sa vorbeasca in limba romana. Iar dl. Marko Bela pretinde sa se stie ungureste in scoli, administratie, justitie ca si in oricare activitate zilnica, de la cumpararea unei paini pana la intocmirea de acte oficiale. Noi, cei din Ardeal, aflati in "vechiul regat", daca vrem sa mergem la neamuri, musai sa vorbim ungureste? Discriminati nu sunteti voi, ci romanii din secuime, unde profesorii, juristii, politistii si preotii romani sunt socotiti venetici si nevoiti fie sa va invete limba si obiceiurile, fie sa... emigreze. Acolo, ai nostri sunt numiti in deradere olahi, ca pe vremuri. Ati venit, cu vreo unsprezece veacuri inainte, din pustele asiatice, in Panonia de dincolo de Tisa, si vi s-a urat de atata singuratate, incat v-ati intors privirea spre padurile, dealurile, campiile si muntii de dincoace. Crestinati cu forta, de un rege devenit sfant, ostile voastre au trecut fluviul si s-au infruntat cu ale voievozilor Gelu, Glad si Menumorut, acestia avand organizare de tip statal, dupa cum a scris chiar si notarul regelui Bela al IV-lea, Anonimus, invingandu-le. Nimic neobisnuit, in batalii unii castiga, altii pierd. Cu timpul, v-a suras ideea sa treceti chiar si Carpatii, dar ghinionul vostru au insemnat Mircea cel Batran si Stefan cel Mare ca altfel, conform politicii de expansiune, ajungeati pana la Marea Neagra si i-ati fi invatat si pe dobrogeni ungureste! P.S. Ce n-au reusit inaintasii udemeristilor, scriitorul-presedinte Marko Bela vrea sa infaptuiasca in anul de gratie 2008, promitand electoratului sau ca-i va obliga pe romanii de pretutindeni sa le cunoasca limba, la fel ca prezidentul comunist Voronin, care vrea sa le impuna basarabenilor sa devina bilingvi, graind in moldoveneasca si scriind ruseste. Mai mult, liderul Partidului Civic Maghiar din Targu Secuiesc, Fekete Karoly, a hotarat organizarea unui referendum local privind autonomia Tinutului Secuiesc, unde, firesc, se va vorbi numai ungureste! Mare e gradina ungurimii...
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-10-22&id=244366

Ungaria Mare, nebunia Ungurilor!

Colaborarea româno - maghiară: Boicotarea lui Şaguna şi comemorarea criminalului Wass

EXCLUSIV ANTENA3.RO. Budapesta nu şi-a onorat nici unul din angajamentele luate acum un an, în discuţiile avute cu guvernul Tăriceanu, în favoarea românilor aflaţi pe teritoriul său. În pragul celei de-a patra întâlniri de acest gen, nici una din măsurile culturale convenite pentru minoritatea românească din Ungaria nu au fost aplicate. Totul pe fondul lipsei unei reacţii ferme din partea autorităţilor române.

În timp ce în Transilvania comunitatea maghiară a comemorat opera controversatului criminal de război Was Albert, în Ungaria, la Gyula, forţele politice extremiste maghiare, sprijinite de presă, au împiedicat ridicarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna, una din măsurile promise pentru etnia română din ţara vecină.

Promisiuni neonorate

Miniştrii români şi cei maghiari s-au întâlnit marţi, la Szeged, în cea de-a patra şedinţă de lucru comună a celor două guverne menită să aprofundeze cooperarea dintre cele două ţări în mai multe domenii de interes. Mai acum un an, la Sibiu, cele două guverne conveneau asupra unui pachet de măsuri privind cooperarea bilaterală în domeniul culturii şi cultelor, prin care guvernul de la Budapesta promitea aplicarea unui registru întreg de măsuri pe care urma să le ia pentru minoritatea românească din Ungaria.

Printre acţiunile promise pentru comunitatea română din Ungaria erau prevăzute: finanţarea, pe baza unor fonduri comune, a lucrărilor de restaurare de la Biserica Ortodoxă Română şi Casa Parohială din Jaca, construirea Centrului Cultural Românesc în localitatea Micherechi, amplasarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna la Jula (Gyula), în parcul din faţa Catedralei Ortodoxe Romîne, marcarea itinerarului cultural academic al românilor la Budapesta (Andrei Şaguna, Octavian Goga, Iuliu Maniu, Alexandru Mocioni, Petru Maior, Samuil Micu etc.), alocarea unui spaţiu în clădirea în care a funcţionat Tipografia din Buda, pentru amenajarea unui Muzeu al Şcolii Ardelene, înfiintarea la Jula (Gyula) a unui Muzeu de obiecte religioase şi a unei arhive a Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, amplasarea unei copii a statuii Scoala Ardeleană, în zona din jurul Bisericii Galbene din Buda, Budapesta.

Statuia lui Şaguna, ameninţată de extremiştii maghiari

În ajunul celei de-a patra întâlniri bilaterale, guvernul ungar a reuşit performanţa de a nu îndeplini nici punct din această listă, în timp ce guvernul Tăriceanu nu a alocat nici un ban pentru proiectele comune convenite. Mai mult, forţele extremiste maghiare au reuşit să împiedice amplasarea statuii lui Andrei Şaguna, acţiunea fiind amânată pe termen nedetermitat.

Astfel, săptămâna trecută se plănuia depunerea pietrei de temelie a statuii mitropolitului Andrei Saguna, în faţa Catedralei ortodoxe Sf. Nicolae din Jula. Iniţiativa s-a amânat din cauza presiunilor Asociaţiei "Jobbik", o grupare de extrema dreaptă şi de avertismentul că la manifestare va participa si Garda Maghiară.

Acţiunea a fost secondată de o campanie de presă maghiară, în care figura mitropolitului român a fost prezentată ca fiind cea a unui înverşunat antimaghiar, în timp ce unii politicieni maghiari nu au ezitat să-l compare cu criminalul de război Wass Albert pentru a motiva opoziţia lor faţă de ridicarea unei astfel de statui. Atitudinea extremiştilor maghiari a fost încurajată şi de poziţia publică a Uniunii Mondiale Maghiare, care a cerut, printr-un comunicat, boicotarea inaugurării statuii înlatului prelat român pe teritoriul Ungariei.

În tot acest timp, autorităţile române nu au schiţat nici o reacţie către omologii lor de la Budapesta. Doar Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria a dat publicităţii un comunicat, în care se delimita de toate acuzele extremiştilor maghiari şi argumenta necesitatea realizării unei statui a lui Şaguna la Jula.

Criminal de război, omagiat în Transilvania

În paralel cu acţiunile extremiştilor maghiari, în zona judeţelor Harghita şi Covasna, opera şi memoria lui Wass Albert, condamnat irevocabil pe teritoriul României drept criminal de război, era comemorată de comunitatea maghiară cu fonduri ungare.

În prezent, în Transilvania există şase monumente dedicate lui Was Albert, la care se adaugă o serie de busturi, statui şi plăci comemorative presărate de-a lungul Ungariei. La Sfântu Gheorghe au fost alocate fonduri publice pentru o serie de manifestări culturale dedicate omagierii personalităţii lui Wass Albert. La acest efort şi-a adus contribuţia financiară şi Partidul Civic Maghiar, alături de Centrul de Coordonare Culturală a Republicii Ungare, instituţie cu statut diplomatic rezultată în urma discuţiilor bilaterale dintrte ţara noastră şi Ungaria.

O nouă agendă încărcată

În prezent, cea de-a patra întrunire româno-maghiară îşi propune abordarea mai multor subiecte, printre care dezvoltarea infrastructurii, fluidizarea traficului rutier la frontieră, decontarea serviciilor medicale sau recunoaşterea reciprocă a diplomelor de studii.

Cele două guverne vor lua în discuţie şi un proiect comun de colaborare în domeniul turismului, la care se adaugă şi semnarea unei declaraţii comune, la nivelul miniştrilor de Externe ai celor două ţări, cu privire la pachetul energie-schimbări climatice. Totul, pe fondul măsurilor culturale nerespectate de partea ungară.

Marius Vulpe, Antena3.ro

http://www.antena3.ro/stiri/politica/colaborarea-romano-maghiara-boicotarea-lui-saguna-si-comemorarea-criminalului-wass_55792.html

Maghiarii vor pe limba lor

Introducerea limbii maghiare ca limba oficiala in anumite regiuni a devenit o prioritate pentru UDMR, dupa ce Marko Bela (foto) a afirmat ieri ca aceasta masura nu poate lipsi din viitoarele programe de guvernare ale formatiunii. Liderul maghiar ramane insa circumspect in privinta referendumului din Tinutul Secuiesc si continua sa se impotriveasca datei propuse pentru aceasta actiune. Marko Bela a afirmat ca isi doreste si un statut egal al limbilor maghiara si romana in anumite unitati administrativ-teritoriale, alaturi de proiecte ce vizeaza Legea minoritatilor si probleme legate de convietuirea etnica. El a precizat ca aceste masuri nu s-ar aplica in toata tara. "Si in Transilvania putem sa facem diferentieri, dupa parerea mea, ca si aici sunt zone unde nu avem maghiari sau avem foarte putini", a spus liderul UDMR, potrivit Mediafax. Intrebat daca aceste zone sunt cele din afara judetelor Harghita, Covasna si Mures, care reprezinta Secuimea, Marko Bela a apreciat ca judete precum Clujul sau Bihorul nu pot fi considerate "diaspora". Totodata, el a cerut Consiliului National al Secuimii sa ii trimita cat mai repede documentele referitoare la reorganizarea Tinutului Secuiesc, deoarece juristii UDMR contesta unele argumente in favoarea acestei masuri. El a reafirmat insa ca nu este de acord cu organizarea unui plebiscit pe tema in aceeasi data cu alegerile parlamentare. "Nici in 2007 nu am fost de acord sa se organizeze un referendum in ziua alegerilor pentru Parlamentul European si s-a vazut ca am avut dreptate", a precizat Marko Bela, referindu-se la prezenta scazuta la urne din urma cu un an.
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-10-04&id=243598

Parlamentari romani impotriva Romaniei

In vara lui 1919, Ion I.C. Bratianu negocia la sange la Paris soarta Romaniei Mari. Pe 11 iunie 1919 Bratianu a fost chemat in fata Comisiei Ministrilor de Externe ai Puterilor Aliate - secretarul de stat american Robert Lansing, ministrul britanic de Externe Arthur James Balfour, ministrul de Externe francez Stephen Pichon, - care i-au pus in fata premierului roman o harta cu noile granite ale Romaniei cu Ungaria. Reprezentantii Marilor Puteri au incercat sa-i forteze mana lui Bratianu sa accepte pe loc noile granite - care difereau mult fata de intelegerile anterioare. Bratianu si-a dezlantuit capacitatile de negociere, exasperandu-i pe reprezentantii celor mai puternice tari din lume. De altfel, Bratianu avea sa fie declarat "indezirabil" la Conferinta de Pace de la Paris, presedintele francez Clemenceau acuzandu-l de "bizantinism". Americanul Lansing l-a intrebat aproape direct pe Bratianu daca accepta sau nu granita trasata de Marile Puteri - romanul raspunzand ca nici nu le accepta, nici nu le respinge, insa vrea sa faca o declaratie in care a cerut o amanare de doua zile pentru a se putea consulta cu Guvernul de la Bucuresti. Interventiile celorlalti participanti la discutii au prelungit dialogul, iar la urmatoarea interventie Bratianu a solicitat zile de ragaz - facandu-l pe Balfour sa intrebe daca chiar Bratianu are de gand sa se duca la Bucuresti. Dupa alte cateva replici, in momentul in care s-a pus problema redactarii procesului verbal al sedintei Bratianu a spus sa fie consemnate douasprezece zile pentru ca Guvernul Romaniei sa ia o decizie. Cu certitudine senatoareA PD-L Cornelia Cazacu nu se apropie nici pe departe de Bratianu. Posibil sa il depaseasca pe Bratianu la avere - insa ca politician doamna Cazacu cu siguranta nu reprezinta interesele Romaniei. La mijlocul saptamanii trecute doamna Cornelia Cazacu a votat la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei in favoarea unui amendament sarb care ii transforma pe romanii din Valea Timocului in "vlahi". Ajunsa la Strasbourg in locul lui Radu Berceanu, doamna Cazacu a dat peste cap o rezolutie APCE la care se munceste din anul 2004, de cand deputatul basarabean Vlad Cubreacov a cerut monitorizarea situatiei romanilor din Serbia. Parlamentarii sarbi din APCE trebuie sa fi multumit lui Dumnezeu pentru pleasca venita din senin. Am incercat sa vorbesc cu doamna Cazacu - insa nu am reusit sa o gasesc la telefon, astfel ca nu am nici un fel de explicatie pentru votul dat de ea. Poate ca nu stia despre ce este vorba in dezbaterea de la Strasbourg - si atunci ma intreb de ce a ajuns acolo? Poate ca sustine aparitia unei noi identitati "vlahe" - si in acest caz la fel ma intreb de ce a ajuns sa reprezinte Romania la Strasbourg? Poate ca mintea doamnei Cazacu este extrem de odihnita - intrebarea ramanand la fel de valabila: ce a cautat acolo? Aparitia minoritatii "vlahe" a fost posibila datorita unui singur vot diferenta - votul doamnei Cazacu. Consecintele acestui vot? Daca in rezolutia APCE apare poporul "valah" atunci acest popor "valah" cu siguranta vorbeste limba "valaha". Astfel ca in Valea Timocului va trebui folosita in biserica, scoala, mass-media limba "valaha" - asa vor sustine autoritatile sarbe. Cine e in stare sa vorbeasca "valaha"? Poate doamna Cazacu, nu stiu sigur. Incet-incet, romanii nu mai sunt romani. In vara anului trecut Comisia Europeana - unde Romania este membru plin! - a semnat un tratat in "limba moldoveneasca". Maine-poimaine vom semna niste documente internationale in "limba valaha". Si apoi vor urma, la rand, limba ardeleneasca, olteneasca, dobrogeana si Dumnezeu mai stie care. Cu siguranta diplomatia romaneasca este din ce in ce mai impiedicata. Si nu este vorba doar de functionarii Ministerului Afacerilor Externe, ci de toti cei care reprezinta Romania la nivel oficial. Pana la urma votul aiurea de miercuri ar fi fost anulat daca in sala se aflau toti reprezentantii Romaniei la APCE. Din pacate au fost doar cinci din zece.
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-10-04&id=243570