90 de ani de la Unire

-- Fundatia Pentru Romania, si Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti anunta organizarea aniversarii Unirii Basarabiei cu Tara, maine, 27 martie, sub inaltul patronaj al presedintelui Romaniei, Traian Basescu.

Evenimentul realizat cu sprijinul centrului ArCub si al Primariei Municipiului Bucuresti se va desfasura pe parcursul zilei de joi la Manastirea Cernica si in Piata Universitatii. In dimineata zilei de 27 martie, la orele 10.30, circa 200 de studenti basarabeni vor depune coroane de flori la mormantul membrilor Sfatului Tarii de la Manastirea Cernica, la ora 14.00, la sediul Arcub din strada Batistei 4 - vizavi de Ambasada SUA - are loc Conferinta publica "Basarabia la rascruce - Unirea dupa 90 de ani" unde va fi proiectat si filmul documentar "Basarabia Redivivus". Participa: oficiali, istorici, analisti, jurnalisti, studenti. Invitat de onoare: Alexandru Lesco, fost detinut politic la Tiraspol timp de 12 ani, decorat cu Ordinul National Steaua Romaniei (foto). In seara aceleiasi zile, la ora 19.30, se va derula in Piata Universitatii, sub deviza "Bucuresti si Chisinau impreuna in Europa", un concert cu formatiile basarabene Lautarii impreuna cu maestrul Nicolae Botgros, Nenita Cvartet, Grupul Transbalkanica si trupa Zdob si Zdub. Separatistii cauta Duma In Rusia, Duma de Stat se pregateste sa recomande liderului de la Kremlin si Guvernului de la Moscova mentinerea "pacificatorilor" rusi in Transnistria, respectiv recunoasterea independentei regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud. Camera inferioara a Parlamentului rus va analiza, zilele acestea, un proiect de declaratie ce ar putea recomanda presedintelui si Guvernului grabirea procesului de consolidare a suveranitatii Abhaziei si Osetiei, examinand posibilitatea recunoasterii independentei celor doua provincii separatiste georgiene. In privinta Transnistriei, documentul prevede mentinerea "trupelor de pace". (A.M.L.)

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-26&id=235130

Ungurimea, tiganimea si romanimea in fata Marii Uniri

-- Tovarasii de drum gandesc asa: exista un presedinte, cum sa-l folosim!? Altii zic: ce frumos e aici la Cotroceni, pacat ca e locuit si de Basescu... Dupa care vin cu "sfaturi": "Lasati dom' presedinte cu Pactul Ribbentrop-Molotov! Ce sa-i mai condamnam oficial consecintele in anul 90 de la Marea Unire?! Ce daca Israelul face cele mai mari pregatiri din istorie pentru aniversarea a doar 60 de ani?!

Noi suntem mici si prosti... N-are rost, sefu', sa organizam nimic acum cu Basarabia! Ca-l suparam pe stiti dvs cine si ne taie gazele si conturile (unora) si nici nu mai vine la Bucuresti, ca sa ne laudam ca Ceausescu ca-i avem pe toti aici, ca pe vremurile bune ale Pactului de la Varsovia. Doamne fereste, sa mai ziceti ceva si de Insula Serpilor, Tinutul Herta sau Bucovina! Stergeti-le din memorie!" Si totusi, Basescu n-a facut asta. Daca unii au mai auzit de la nivel oficial de Basarabia si Bucovina dupa o omerta de 15 ani este datorita lui Basescu. Dar boicotul continua. Cati dintre dumneavoastra, de exemplu, realizeaza ca peste numai o zi, pe 27 martie, se implinesc 90 de ani de la reunirea Basarabiei cu Tara?! In schimb, stim ca saracii unguri au fost batuti de extremistii de romani la aniversarea celor 160 de ani de la "revolutia maghiara". Eu, unul, cred ca bietul Mihaila Cofariu, maltratat la un alt 15 martie, 1990, s-a ridicat din paralizie si i-a tras el doua palme agitatorului stegului Ungariei de la Cluj care urla acum ca din gura de sarpe. Iar eu, unul, o sa fac exact acelasi lucru cu Marko Bela cand o sa-l vad, pentru ce a declarat el despre manifestatiile din "Romania SI Ardeal"! Dar, daca tot vor interzicerea Noii Drepte, de ce nu cer - cum deja au facut organizatiile tiganilor la Budapesta - si interzicerea Garzii Ungare, care-si agita steagurile fasciste ale lui Arpad prin Romania, atat la manifestarile UDMR, cat si la cele ale ilegalului Partid Civic Maghiar?! Uite cum tiganii tin cu "olahii", zic extremistii. Dar mai stiti ca noi ar fi trebuit de fapt sa comemoram odata cu fratii nostri maghiari 160 de ani de la uciderea a peste 40.000 de tarani romani si raderea a peste 300 de sate romanesti din Ardeal?! Ucigasii romanilor se-nalta bine-mersi, spre adulatie maghiara, la Arad, intr-o "statuie a libertatii", prin grija deosebita a miticilor Guvernului PSD-UDMR, Iliescu si Nastase?! Un grup statuar de glorificare a unor criminali, dezmembrat anterior de un mare roman, Ion I.C. Bratianu si de un mare patriot roman, chiar daca german - Ferdinand I, ambii fauritori ai Romaniei Mari. Bratienii, patriotii liberali, se sfarama in mormant la vederea aliantei otravite PNL-UDMR. La 1918, Romania Mare - supranumita, gratie lui Eminescu si a batranului Bratianu, "Dacia Moderna" - s-a refacut, dupa sute de ani de la prima Unire, infaptuita de Mihai Viteazul. Romania Mare, asa cum o stim, nu s-a cladit insa pe vorbe: s-a cladit pe sange. La Est, transeele "revolutiei ruse" bolsevice fusesera deja umplute de sangele ortodocsilor care se impotriveau ocupatiei comuniste. Se declansase inceputul ororii care avea sa aduca alte si alte valuri de sange: peste 100 de milioane de morti, crime in masa ramase nepedepsite pana azi. Armata Rosie (culoarea n-a fost aleasa degeaba) insangera tot cuprinsul Basarabiei, prin crime, violuri si jafuri. Brigazile comuniste executau asasinate la comanda in randul militantilor pro-Romania. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Tarii isi proclama independenta, in fata a ceea ce avea sa devina Imperiul Rosu de la Rasarit. Rusia era atunci mai mare decat acum. Asta ne facea pe noi mai mici, oare, ca popor? Nu. Pentru ca la 27 martie, romanii care au scris zapisul Unirii - Ion Inculet, Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan - spun fara frica: Basarabia, "de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa Romania". Soarta a inversat istoria: tocmai inceputul reintregirii romanesti acum a ramas la urma, inca in afara noii Europe vechi. Sa vedem ce va face romanimea de azi pentru Unire... Cu 40 de ani inainte de Marea Unire, la 3 martie 1878, Mihai Eminescu scria, in "Timpul", un adevar care ramane, trist, valabil si azi: "A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiunii rusesti".

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-26&id=235095

GARDA UNGARA îşi face de lucru şi în România

Membrii formaţiunii paramilitare maghiare au vizitat oficial Oradea

Un grup de membri ai formaţiunii paramilitare Garda Ungară împreună cu reprezentanţi ai partidului „Jobbik Magyarorszagert" au făcut recent o vizită la Oradea, la invitaţia lui Ferenc Lokodi, vicepreşedintele organizaţiei iredentiste Mişcarea de Tineret pentru cele 64 de Comitate. Prilejul „descinderii" a fost aniversarea revoluţiei ungare din 1848.

Sub titlul „Am reuşit să spargem graniţa românească a ironiei", postul de radio „Sfânta Coroană" a relatat, recent, „atmosfera sărbătorească" a reuniunii şi comentat faptul că Garda Ungară face „pentru prima dată o vizită oficială în părţile de naţiune anexate României".

Obiectivul real al vizitei ar fi, după unele surse, sondarea terenului în vederea înfiinţării aşa-numitelor „districte de autoapărare a cetăţenilor". Aceste „districte" sunt în fapt filiale ale Gărzii, iar extinderea lor în Transilvania se numără printre priorităţile formaţiunii paramilitare.

Apucături fasciste

Magyar Garda (Garda Ungară), prima organizaţie paramilitară de extremă dreaptă, a fost creată şi legalizată la Budapesta, la sfârşitul lui august 2007. Obiectivul său declarat: „Pregătirea spirituală, sufletească şi fizică a tinerilor în vederea apariţiei unor situaţii excepţionale, când este nevoie de oameni tari, puternici".

Printre fondatorii organizaţiei se numără personalităţi şi grupuri politice proeminente ale societăţii maghiare, care luptă pentru restaurarea „Ungariei Mari", prin revendicări teritoriale, îngrijorătoare pentru statele vecine. Discursul liderilor acestei organizaţii, cu pronunţat accent rasist şi xenofob, pare cu atât mai inacceptabil cu cât Ungaria este membră a Uniunii Europene.

Antrenamentele militare ale membrilor Gărzii şi folosirea armelor în cadrul acestora au atras atenţia serviciilor secrete ungare. Intrată în vizorul autorităţilor de la Budapesta şi pentru implicarea în manifestataţii violente şi pronunţatul caracter fascist al discursului, formaţiunea paramilitară este confruntată cu un proces răsunător, în Ungaria.

Prietenii din FIDESZ

Primii "camarazi" din Garda Ungară au depus jurământul în cadrul unei ceremonii oficiate de Lajos Fur, fost comunist şi fost ministru în primul guvern conservator condus de Josef Antall. Printre participanţii la eveniment s-au numărat personalităţi politice ale partidului conservator FIDESZ.

Comandantul Gărzii este Gabor Vona, totodată preşedinte al partidului de extremă dreaptă Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună). Fost student la istorie, Vona a fost un apropiat colaborator al fostului premier Victor Orban, preşedintele FIDESZ, care speră ca Garda să-i sprijine partidul.

de Eva Galambos (Adevarul, 19.03.2008)

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=672&Itemid=1

GARDA UNGARA iese la atac impotriva Romaniei

Ambasada Romaniei la Budapesta a fost joi tinta protestelor organizate de Garda Ungara, grupare paramilitara de extrema dreapta, ca reactie la sentimentele antiextremiste din Romania, a informat agentia ungara MTI. Garda Ungara a organizat acest protest in urma incidentului din 15 martie de la Cluj-Napoca, cand un etnic maghiar sustine ca a fost batut de un tanar roman pentru ca purta un steag al Ungariei.Manifestantii au vrut sa inainteze o petitie de protest, pe care personalul ambasadei romane a refuzat sa o preia, recomandandu-le trimiterea documentului prin posta. Aproximativ 40 de politisti au asigurat securitatea la locul demonstratiei, mai noteaza MT, citat de Mediafax. Miercuri, reprezentantii Garzii Ungare, considerata aripa militara a partidului extremist Jobbik, s-au incaierat cu membrii ai comunitatii rome, in fata tribunalului unde se judeca procesul privind desfiintarea Garzii. Procesul a demarat dupa ce seful Consiliului National al Minoritatii Rome a depus la Parlament o petitie privind dizolvarea Garzii Ungare. Anterior, Parchetul General de la Budapesta a solicitat desfiintarea Garzii, dupa ce, in decembrie 2007, peste 300 de gardisti echipati in uniforme neonaziste au defilat la Tatarszentgyorgy, starnind teama in randul etnicilor romi. Garda a fost creata in august 2007 si promoveaza instaurarea "Ungariei Mari", liderii organizatiei neexcluzand posibilitatea unui razboi cu Romania sau cu Slovacia, unde traiesc minoritati maghiare. Liderii acestei organizatii paramilitare s-au remarcat prin discursurile cu accente rasiste si xenofobe. (L.P./Ziua)

Dupa cum puteti citi mai jos sau in sectiunea AntiRomania, Garda Maghiara a fost prezenta impreuna cu miscarea ilegala a “Tinerilor celor 64 de comitate” (cate avea “Ungaria Mare”) si in Romania, la “serbarea” zilei revolutiei maghiare, care ar trebui sa fie si comemorarea uciderii celor 40.000 de tarani romani din Ardel. Cu toate ca este evidenta tendinta lor extremista - reliefata si de organizatiile evreiesti si tiganesti din Ungaria si din lume - partidele maghiare “democratice” din Romania nu s-au gandit sa ceara interzicerea activitatilor acestei formatiuni para-militare. Dimpotriva. Ungurii pregatesc o operatiune la Summitul NATO de la Bucuresti in sprijinul revendicarilor la autonomie in tot bazinul carpatic.

Magyar Gárda and Roma in court scuffle

Written by Michael Logan

Roma and members of the extreme-right Magyar Gárda almost came to blows last Wednesday prior to a court case aimed at deciding the fate of Jobbik’s uniformed wing. Around 100 uniformed members of the Magyar Gárda (Hungarian Guard) gathered outside the court before proceedings began, and Orbán Kolompár, the head of the Roma National Council, was involved in angry exchanges with guard members. Kolompár the previous week handed in a petition with over 70,000 signatures to Parliament calling for the Gárda to be dissolved. Police managed to keep the rival parties apart and ensure Kolompár’s entry.

The case against the Gárda

The court case, requested by the chief prosecutor and brought forward at the demand of the justice ministry, was aimed at deciding whether the group is breaking the rules set out for such organisations, which are not supposed to infringe others’ rights or freedoms. If the court finds against the group, then it could be disbanded. The case was adjourned until 19 May after opening statements.

Much of the controversy centres on the Gárda’s campaign against what it calls “gypsy crime”. Some 260 members of the Gárda marched through a Roma majority village in uniform in December. The organisation has also held candle-lit vigils for “the victims of gypsy crime”. Chief Prosecutor Tamás Kovács in December said that the march, and the racist speeches made during the event, showed the guard had reached a point that was “incompatible with a democratic state”. The prosecutor’s office said that the Hungarian Guard was guilty of racial discrimination and had created a climate of fear among Hungary’s Roma community.

However, Tamás Gaudi-Nagy, representing the Gárda, told Budapest Municipal Court that the march was not an official guard event, but was organised by a private citizen, and that any opinions expressed at the event were private opinions.

Media representatives complained that the Gárda had also attempted to vet entry to the courtroom, saying that Gárda members were blocking the entrance and only allowing “friendly” media to enter. The heads of associations, including journalists’ and lawyers’ associations, lined up to say it was inexcusable that the court had allowed private individuals to control entry. However, the court said that no such vetting had taken place. It said journalists were given priority, and that simply far too many people turned up to squeeze into the courtroom, which held 40-50. The Gárda, which now has over 600 members, has chosen as its coat of arms a variation on the red-and-white Árpád Stripes, a medieval flag that became associated with Hungary’s Nazi-aligned Arrow Cross party, which was in power for a brief period during the Second World War. Jewish organisations say that its black uniforms resemble those worn by Second World War fascists. The Gárda claims it is simply a cultural organisation concerned with maintaining Hungary’s traditions and safeguarding its future.

Jobbik founders quit

In related news, three founding members of Jobbik left the party last week, saying that the creation of the Magyar Gárda was part of a process that was making the party too radical. Former chairman Dávid Kovács, Márton Fári, formerly head of the party’s ethics committee, and Ervin Nagy, once president of the party’s national council, quit.

Budapest Times / Thursday, 20 March 2008

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=670&Itemid=1

Latram pe banii nostri

Fundatia Communitas, infiintata de UDMR, prin care sunt derulate fondurile alocate minoritatii maghiare din Romania, a fost recunoscuta de Guvern, prin hotarare, ca fiind de utilitate publica, statut care confera, printre altele, drept preferential la bunuri proprietate publica si fonduri bugetare. As deschide aici o mica paranteza, in sensul ca „utilitatea” este minoritara, iar „publica” este majoritara. Presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ca Fundatia Communitas, fondata de Uniune, are ca scop pastrarea identitatii culturale a maghiarilor si ca UDMR a cerut conducerii fundatiei sa faca demersuri pentru obtinerea statutului de utilitate publica. El a precizat ca activitatea fundatiei este axata pe proiecte culturale, de invatamant, pentru tineret. Kelemen a mentionat ca fundatia acorda burse pentru elevi, pentru artisti, scriitori, artisti plastici, inchiriaza sali pentru spectacole, organizeaza evenimente culturale, finanteaza partial publicarea de carti in limba maghiara si reviste culturale. Presedintele executiv al Uniunii a mai spus ca, anual, fundatia sustine peste 400-500 de activitati de acest gen. In prezent, fundatia isi procura fonduri exclusiv de la bugetul de stat, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, Consiliul Minoritatilor Nationale fiind cel care decide cati bani primeste fiecare minoritate nationala. In baza OG 26/2000, recunoasterea statutului de utilitate publica confera asociatiei sau fundatiei o serie de obligatii si drepturi, printre care dreptul de a i se atribui in folosinta gratuita bunuri proprietate publica, dreptul preferential la resurse provenite din bugetul de stat si din bugetele locale... Comentariile sunt inutile, fiind vorba doar de un alt exemplu de discriminare a majoritatii de catre minoritari. Etnicii romani nu primesc fonduri de la buget, buget la care cotizeaza si contribuabilul maghiar, bani care sa fie folositi la denigrarea majoritarilor. Cu banii nostri, maghiarii „organizeaza evenimente culturale, finanteaza partial publicatii de carti in limba maghiara si reviste culturale”, publicatii din care spicuim: „Cimitir al popoarelor: numele tau este Transilvania”, „Ungaria trebuie salvata, dar mai intai pamantul secuiesc”, „Sus, cosangvinii mei, secui maghiari! Sa ne opunem cotropitorilor cu toate mijloacele!”, „Cu argumente sau cu sange? Cainii mari europeni (...) nu iau in serios problemele (...) diferitelor minoritati (...) a mai ramas, deci, o alta cale decat cea a terorismului, a exemplului irlandez, basc sau palestinian? Tradatorii nostri ne iau in serios numai cand actiunile noastre ar putea avea urmari (...) Hotarati-va voi soarta, cu indrazneala! Atunci veti fi de rang egal cu strainii invadatori nerusinati (...). Aruncati-va lanturile!”. „Cainii de pe malurile Dambovitei sa nu mai latre in curtea secuilor!”... Curat utilitate publica! Se intampla in Romania, sunt texte care se pot intalni in presa romana de limba maghiara, astazi, 19 martie 2008... Taricene, tu care ai semnat mizeria asta, Dumnezeu sa te ierte, ca El poate...
http://www.ziarul-ziarul.ro/articole.php?categorie=1&newc_id=4023

Romanii sunt somati sa vorbeasca maghiara

Emil Boc, seful principalului partid politic romanesc, daca avem in vedere cota de sustinere publica, este atacat violent de organizatii maghiare si de anuntatul viitor presedinte al PCM (www.partidulcivicmaghiar.com), Laszlo Tokes. Acesta din urma il acuza pe Emil Boc ca „a aprobat manifestatia de protest antimaghiara, cu caracter fascistoid, organizata la Cluj-Napoca”. De asemenea, Emil Boc a primit din partea Asociatiei Tinerilor Maghiari o scrisoare in care este acuzat ca „a cauzat grave prejudicii natiunii noastre”. In finalul scrisorii, presedintele PD-L este somat sa raspunda bilingv, (si) in limba maghiara!
”Agresarea brutala a lui Lehel Lezsai aminteste de evenimentele sangeroase antimaghiare din martie 1990” afirma Tokes, care a cerut maghiarilor „sa protesteze ferm fata de provocarile si atrocitatile menite sa profaneze ziua nationala si sa lezeze mandria nationala a maghiarilor”. Intre timp insa, s-a dovedit ca asa-zisa agresare brutala a tanarului care se plimba cu steagul maghiar prin Cluj nu a avut de-a face in nici un fel cu Asociatia Noua Dreapta, acuzata violent de liderii UDMR ca ar fi vinovata de agresarea elevului ungur. Deputatii UDMR Arpad Antal si Tamas Sandor au declarat chiar ca vor cere ministrului de Interne sa interzica Asociatia Noua Dreapta. Provocare maghiara
Contactat de reporterii ZIARUL, liderul organizatiei Noua Dreapta, Tudor Ionescu, a precizat ca „vom depune o plangere penala pentru calomnie, pentru ca tanarul ungur a declarat la toate posturile de televiziune ca Noua Dreapta l-a batut, ceea ce este o minciuna provocatoare. Actiunea noastra de la Cluj nu a fost indreptata impotriva maghiarilor, ci a fost una de sustinere a articolului 1 din Constitutie, articol pe care UDMR il incalca in mod constant in ultimii 12 ani, prin declaratiile privind autonomia tinutului Secuiesc”.
Ofensa adusa drapelului Romaniei
Incalcarea legilor nu se opreste la declaratii, deoarece liderii maghiari au trecut si la fapte pe plan local. Astfel, jurnalistul Dan Tanasa (http://tanasadan.blogspot.com) ne-a adus la cunostinta faptul stupefiant ca drapelul Romaniei de pe cladirea Consiliului Judetean Covasna din Sfantu Gheorghe era coborat in berna (la jumatatea stalpului), in semn de doliu, in data de 15 martie (foto). La fel ca si in 2006, cand pe 1 decembrie, de Ziua Nationala, la Cluj, UDMR a depus o jerba indoliata cu panglica neagra. Potrivit Legii nr. 75 publicata in Mon. Oficial nr. 237 din data de 8/26/94 L75/1994 privind arborarea drapelului Romaniei, intonarea imnului national si folosirea sigiliilor cu stema Romaniei de catre autoritatile si institutiile publice, Art. 6. - Drapelul Romaniei in berna se arboreaza in zilele de doliu national, stabilite de Guvern. Articolul 20 prevede ca: Cetatenii sunt datori sa manifeste respect fata de drapelul si imnul national al Romaniei si sa nu comita nici un act prin care s-ar aduce ofensa acestora. ZIARUL cere, pe aceasta cale, potrivit legii, ca autoritatile sa se autosesizeze pentru ofensa adusa drapelului de catre oficiali ai statului din cadrul institutiei Consiliului Judetean Covasna din Sfantu Gheorghe.
Politie cu stema Ungariei Mari
In plus, tot Dan Tanasa ne informeaza ca masinile Politiei Comunitare din Sfantu Gheorghe sunt inscriptionate in limba maghiara. Loganul fotografiat de Dan Tanasa are pe capota scris mare „Politia Comunitara” in limba maghiara. De asemenea, pe capota, pe langa denumirea institutiei in limba maghiara, mai sta la loc de cinste si stema orasului Sfantu Gheorghe, contestata de comunitatea romanilor din oras si care este aproape identica cu cea din timpul Imperiului Austro-Ungar! Politia Comunitara este subordonata Consiliului Local Sfantu Gheorghe si este formata din corpul fostilor gardieni publici. Din informatiile de la fata locului rezulta ca nici un roman nu este angajat al Politiei Comunitare Sfantu Gheorghe, confirmand inca o data epurarea etnica a romanilor din Covasna si Harghita. In Sfantu Gheorghe mai traiesc inca, in ciuda sicanelor UDMR, peste 15 mii de romani, care se simt terorizati in fiecare zi de isteria si neobrazarea liderilor organizatiilor maghiare.
UCM Covasna reclama www.partidulcivicmaghiar.com
Conducerea Uniunii Civice Maghiare – „Scaunul” Sfantu Gheorghe se declara revoltata de faptul ca, pe un portal intitulat www.partidulcivicmaghiar.com, sunt publicate „materiale umilitoare” la adresa maghiarilor. www.partidulcivicmaghiar.com ar fi un site care contine texte ce „incita la conflict interetnic”. Gazda Zoltan declara ca a propus „sa fie sesizata in acest caz Politia si CNCD”. Se dovedeste ca PCM este anexa UDMR deoarece si deputatul udemerist Antal Arpad a anuntat, cu doua zile in urma, ca va sesiza Politia, Uniunea Europeana si Piramidele din Keops deoarece pe un site a fost postat, sub titlul www.susopinca.net, un cantec intitulat „imnul UDMR” (www.udmr.info) si care contine „expresii mai mult decat jignitoare la adresa maghiarilor” legate de o statuie in jurul careia s-ar da m...e ungurilor revizionisti
http://www.ziarul-ziarul.ro/articol4024/Romanii-sunt-somati-sa-vorbeasca-maghiara.htm

„Autonomie” prin retrocedare

Urmasii grofilor maghiari vor padurile din Romania, desi marea majoritate a cererilor de retrocedare a terenurilor, inaintate de urmasii fostelor familii nobiliare maghiare, nu se incadreaza in prevederile legilor actuale. In Arad, urmasii grofului Iosif Gross cer 8.000 de hectare, iar alti mostenitori ai unor cunoscute familii maghiare - Banffy, Bethlen si Kemeny, au solicitat retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure din judetul Mures.
In cadrul manifestarii de comemorare a 160 de ani de la Revolutia ungara de la 1848, desfasurata sambata, la monumentul asa-zisilor Secui martiri din Targu Mures, presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat: „Ceea ce a fost al nostru, am redobandit: nu doar padurile, pamanturile, casele, ci si limba, cultura, scoala. Iar ceea ce nu am putut redobandi pana acum, vom redobandi in viitor”. „Redobandirea” se refera si la procesele de retrocedare in favoarea grofilor maghiari, retrocedari care contribuie la conturarea proiectelor autonomiste maghiare din Ardeal. In acest an, locuitorii din Nadas, localitate situata in apropierea Aradului, sunt amenintati cu pierderea a 8.000 de hectare din terenul comunei, in folosul urmasilor grofului Gross Iosif. Potrivit unei legi promulgate in 1945, bunurile detinute de grofii unguri care, impreuna cu armatele de ocupatie germane si maghiare, s-au retras din Transilvania, sunt considerate bunuri inamice si, evident, nu pot face obiectul unei retrocedari.
Petru Groza - binefacatorul ungurilor
In timpul lui Petru Groza s-au intors in Romania aproximativ 140.000 de unguri care fugisera din tara dupa atrocitatile savarsite in perioada administratiei horthyste, un adevarat genocid etnic de care au avut parte romanii din Transilvania de Nord, in anii care au urmat Dictatului de la Viena (1940-1944). Minoritatea maghiara a beneficiat in continuare de noi privilegii, intr-o Transilvanie ocupata de sovietici si administrata de fosti functionari horthysti maghiari, deveniti proaspeti comunisti (1944-1945). Lucretiu Patrascanu, pe atunci ministru al Justitiei, a fost singurul comunist care a protestat fata de situatia scandaloasa a „reintegrarii” criminalilor unguri in aparatul administrativ al statului, si a avut un sfarsit tragic, dupa cum se stie.
Jaf, cu acte austro-ungare
Instanta Tribunalului Arad a conchis, de curand, ca urmasii grofului Gross Iosif au dreptul la 8.000 de hectare din terenul comunei Nadas, conform unor acte vechi. Locuitorilor Nadasului nu li s-a spus, probabil, ca terenurile grofilor au fost expropriate si ca statul roman a platit bani pentru acest lucru. Totodata, respectivele terenuri au fost oferite spre folosinta comunei sau au intrat in posesia invalizilor de razboi si urmasilor celor care au cazut in cele doua razboaie mondiale, ca o recunoastere materiala a jertfei lor. Actele fluturate de urmasii grofilor de pe aceste meleaguri, din vremea Imperiului AustroÐUngar, sunt lovite de nulitate, pentru ca s-au succedat de atunci doua reforme agrare, cea din 1921, respectiv 1945, si ca au fost improprietariti peste 300 de eroi de razboi.
Proiect de lege UDMR pentru grofii de partid
In 2006, UDMR, prin senatorul Zoltan Puskas, a incercat sa treaca prin Parlament un proiect de lege care se referea la restituirea bunurilor preluate in 1945 de Casa de Administratie si Supraveghere a Bunurilor Inamice, insa demersul a fost respins. Legea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI) este inca in vigoare, deci pretentiile urmasilor grofilor maghiari, pentru a-si recupera averile, sunt ilegale. Dar, se pare ca aceste realitati istorice ar putea fi date la o parte in fata intereselor: terenul atribuit urmasilor grofului Gross Iosif cuprinde aproximativ 4.000 de hectare de padure, valorand zeci de milioane de euro!
Vor pamant si in judetul Mures
Dar scandalul de la Nadas nu este un caz singular. Acum doi ani, pe rolul Judecatoriei Reghin se afla pe rol un proces prin care mostenitorii a trei cunoscute familii nobiliare maghiare Ð Banffy, Bethlen si Kemeny - solicitau retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure, situate in nordul judetului Mures, la hotarul cu Harghita. Desi legea de infiintare a CASBI prevedea confiscarea de catre statul roman a averilor tuturor cetatenilor romani care au parasit tara impreuna cu trupele germane si maghiare, in retragere Ð cum a fost cazul celor trei familii, cu exceptia unei singure persoane - instanta din Reghin a decis sa retrocedeze, partial, peste 20.000 de hectare de padure din nordul Muresului. Legea CSABI, care i-a deposedat pe grofii unguri de mii de hectare de padure, a intrat in vigoare pe 9 februarie 1945, cu o luna in urma instalarii guvernului comunist Petru Groza (6 martie 1945).

STEAGURI FASCISTE la comemorarea Revoluţiei Ungare din 1948

Cum vor maghiarii sa obtina autonomie prin retrocedare

"Aproape peste tot in Romania SI in ARDEAL, aceste festivitati au avut loc in conditii demne" - MARKO BELA

Vedeti si Foto 2, mai jos: DRAPELUL ROMANIEI COBORAT IN BERNA LA SF GHEORGHE - COVASNA

„Adunarea naţională” organizată la Tîrgu-Mureş de către UDMR cu ocazia lui 15 martie a dezamăgit de două ori: doar 2000 de persoane, cele mai multe în vârstă, în loc de 5000 câte erau aşteptate, au luat parte la comemorarea a 160 de ani de la Revoluţia Ungară de la 1848, iar discursul liderului partidului (până mai ieri) unic al minorităţii maghiare a eşuat în cel mai lamentabil populism.

Bela Marko a început prin a face o salată în care ingredientele au fost Trianonul, holocaustul (?!) comunismul, colectivizarea, demaghiarizarea, martie 1990 etc., iar apoi a continuat ritos anunţând: „Ceea ce nu am putut redobândi până acum, vom redobândi în viitor. Noi nu vom fi cetăţeni de rangul doi pe pământul nostru natal!”. O afirmaţie absolut stupefiantă în condiţiile în care UDMR s-a aflat la guvernare cvasi permanent, ca tot maghiarul imparţial, ca să-l parafrazăm pe Caragiale. Calitate în care a obţinut tot ceea ce a vrut şi chiar mai mult: Marko a fost până în iulie 2007 ministru secretar de stat, iar în momentul de faţă proveniţi din pepiniera UDMR există trei miniştri, doi consilieri de stat, 19 secretari de stat şi 21 de conducători (preşedinţi, vicepreşedinţi, directori generali, inspectori generali) ai principalelor instituţii centrale! Curat cetăţeni de rangul doi! Bela Marko nu s-a putut abţine de a se referi „subtil” la situaţia din Kosovo „unde a luat naştere o ură reciprocă” şi să amintească, în context, că „există soluţii paşnice pentru orice problemă”. După ce a mai divagat pe subiectul „noi maghiarii nu tolerăm robia nimănui” şi s-a lamentat demagogic că „la Bucureşti, în Parlamentul României, încă nu se poate vorbi în limba maghiară”, liderul UDMR a dat-o pe probleme electorale. El l-a recomandat celor prezenţi pe Laszlo Borbely, „un ditamai ministru care s-a angajat în competiţia electorală”, drept candidat la postul de primar al municipiului Tîrgu-Mureş. Populist şi plictisitor prin etalarea de locuri comune uzate, discursul preşedintelui UDMR a avut totuşi o pată de culoare: un conaţional aflat într-o avansată stare euforică l-a huiduit, dar individul a fost rapid îndepărtat de câţiva jandarmi care i-au întrerupt prin mijloace specifice „dreptul la liberă exprimare”. La puţin timp după această „adunare naţională”, binecuvântată de mesajele premierului României şi Ungariei, la statuia lui Sandor Petofi, poetul Revoluţiei Ungare de la 1848, a avut loc o alta, tot „naţională”, la care au participat vreo 300 de persoane... Organizată de Consiliul Naţional Secuiesc şi de proaspătul înfiinţatul prin fraudă Partid Civic Maghiar, ea s-a situat, ca şi cea a UDMR, pe coordonatele „producţiilor artistice” dedicate autocompătimirii şi ale discursurilor privind obţinerea autonomiei „ţinutului secuiesc” ca panaceu al „supravieţuirii maghiarimii ardelene”. Recuzita a fost corespunzătoare: călăreţi în costume de husari, un cor al seminarului reformat care nu prea ştia versurile cântecelor patriotice de la 1848, steaguri roşu-alb-verde cu stema Ungariei şi vreo două steaguri cu dungi roşii şi albe, „stindardul lui Arpad”, însemn al fasciştilor unguri interzis în Ungaria, fluturate de tineri cu capete rase şi haine de piele. Nimeni nu a luat nici o atitudine, nici organizatorii, nici forţele de ordine, nici participanţii, deşi, printr-o sinistră coincidenţă, foarte aproape de locul adunării organizate de CNS/PCM se află monumentul celor 7549 de evrei din Tîrgu-Mureş, victime ale Holocaustului, deportate de regimul fascist a lui Szalasy în lagărele morţii de la Auschwitz... (Tudor Cojocaru)

„Autonomie” prin retrocedare

Urmasii grofilor maghiari vor padurile din Romania, desi marea majoritate a cererilor de retrocedare a terenurilor, inaintate de urmasii fostelor familii nobiliare maghiare, nu se incadreaza in prevederile legilor actuale. In Arad, urmasii grofului Iosif Gross cer 8.000 de hectare, iar alti mostenitori ai unor cunoscute familii maghiare - Banffy, Bethlen si Kemeny, au solicitat retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure din judetul Mures. In cadrul manifestarii de comemorare a 160 de ani de la Revolutia ungara de la 1848, desfasurata sambata, la monumentul asa-zisilor Secui martiri din Targu Mures, presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat: „Ceea ce a fost al nostru, am redobandit: nu doar padurile, pamanturile, casele, ci si limba, cultura, scoala. Iar ceea ce nu am putut redobandi pana acum, vom redobandi in viitor”.

La fel ca si in 2006 cand pe 1 decembrie de Ziua Nationala la Cluj UDMR a depus o jerba cu panglica neagra, scuzandu-se mai apoi ca a fost o "greseala" a secretarei, tot asa, pe 15 martie, autoritatile maghiare ale Consiliului Judetean Covasna din Sfantu Gheorghe au coborat in berna Drapelul Romaniei! - Semnalat de Dan Tanasa

„Redobandirea” se refera si la procesele de retrocedare in favoarea grofilor maghiari, retrocedari care contribuie la conturarea proiectelor autonomiste maghiare din Ardeal. In acest an, locuitorii din Nadas, localitate situata in apropierea Aradului, sunt amenintati cu pierderea a 8.000 de hectare din terenul comunei, in folosul urmasilor grofului Gross Iosif. Potrivit unei legi promulgate in 1945, bunurile detinute de grofii unguri care, impreuna cu armatele de ocupatie germane si maghiare, s-au retras din Transilvania, sunt considerate bunuri inamice si, evident, nu pot face obiectul unei retrocedari.

Petru Groza - binefacatorul ungurilor

In timpul lui Petru Groza s-au intors in Romania aproximativ 140.000 de unguri care fugisera din tara dupa atrocitatile savarsite in perioada administratiei horthyste, un adevarat genocid etnic de care au avut parte romanii din Transilvania de Nord, in anii care au urmat Dictatului de la Viena (1940-1944). Minoritatea maghiara a beneficiat in continuare de noi privilegii, intr-o Transilvanie ocupata de sovietici si administrata de fosti functionari horthysti maghiari, deveniti proaspeti comunisti (1944-1945). Lucretiu Patrascanu, pe atunci ministru al Justitiei, a fost singurul comunist care a protestat fata de situatia scandaloasa a „reintegrarii” criminalilor unguri in aparatul administrativ al statului, si a avut un sfarsit tragic, dupa cum se stie.

Jaf, cu acte austro-ungare

Instanta Tribunalului Arad a conchis, de curand, ca urmasii grofului Gross Iosif au dreptul la 8.000 de hectare din terenul comunei Nadas, conform unor acte vechi. Locuitorilor Nadasului nu li s-a spus, probabil, ca terenurile grofilor au fost expropriate si ca statul roman a platit bani pentru acest lucru. Totodata, respectivele terenuri au fost oferite spre folosinta comunei sau au intrat in posesia invalizilor de razboi si urmasilor celor care au cazut in cele doua razboaie mondiale, ca o recunoastere materiala a jertfei lor. Actele fluturate de urmasii grofilor de pe aceste meleaguri, din vremea Imperiului Austro-Ungar, sunt lovite de nulitate, pentru ca s-au succedat de atunci doua reforme agrare, cea din 1921, respectiv 1945, si ca au fost improprietariti peste 300 de eroi de razboi.

Proiect de lege UDMR pentru grofii de partid

In 2006, UDMR, prin senatorul Zoltan Puskas, a incercat sa treaca prin Parlament un proiect de lege care se referea la restituirea bunurilor preluate in 1945 de Casa de Administratie si Supraveghere a Bunurilor Inamice, insa demersul a fost respins. Legea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI) este inca in vigoare, deci pretentiile urmasilor grofilor maghiari, pentru a-si recupera averile, sunt ilegale. Dar, se pare ca aceste realitati istorice ar putea fi date la o parte in fata intereselor: terenul atribuit urmasilor grofului Gross Iosif cuprinde aproximativ 4.000 de hectare de padure, valorand zeci de milioane de euro!

Vor pamant si in judetul Mures

Dar scandalul de la Nadas nu este un caz singular. Acum doi ani, pe rolul Judecatoriei Reghin se afla pe rol un proces prin care mostenitorii a trei cunoscute familii nobiliare maghiare Ð Banffy, Bethlen si Kemeny - solicitau retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure, situate in nordul judetului Mures, la hotarul cu Harghita. Desi legea de infiintare a CASBI prevedea confiscarea de catre statul roman a averilor tuturor cetatenilor romani care au parasit tara impreuna cu trupele germane si maghiare, in retragere Ð cum a fost cazul celor trei familii, cu exceptia unei singure persoane - instanta din Reghin a decis sa retrocedeze, partial, peste 20.000 de hectare de padure din nordul Muresului. Legea CSABI, care i-a deposedat pe grofii unguri de mii de hectare de padure, a intrat in vigoare pe 9 februarie 1945, cu o luna in urma instalarii guvernului comunist Petru Groza (6 martie 1945).

Ziarul / 2008-03-18 / Calin Duma-Carp / Tudor Stanescu

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=668&Itemid=1

AZI LA BUDAPESTA: dupa Kosovo, se cere autonomie teritoriala pentru maghiari in Voivodina si Ardeal

Serbia, ingrijorata de noile actiuni destabilizatoare ale Ungariei si extremistilor maghiari, in frunte cu Laszlo Tokes

Belgrad, 17 mar /Rompres/ - Independenta proclamata unilateral de Kosovo relanseaza dezbaterea privind autonomia maghiarilor din provincia sarba Voivodina. Coalitia maghiara din provincie vrea sa beneficieze de aceleasi solutii care se vor gasi pentru statutul comunitatii sarbe din Kosovo. Ea are in vedere autonomia personala si drepturile culturale, care sunt deja garantate de Constitutia Serbiei, dar si o autonomie teritoriala in cadrul Voivodinei. Reprezentanti ai minoritatilor maghiare din Voivodina si Romania se vor intalni la 19 martie, la Budapesta, informeaza ziarul Dnevnik, preluat de Le Courrier des Balkans.

''Chestiunea autonomiei este definita de lege, ea trebuie sa se puna la nivelul Serbiei iar legile nu pot fi adoptate decat de parlamentul Serbiei'', a explicat István Pásztor, liderul Aliantei Maghiarilor din Voivodina (SVM). Astfel, el a precizat: ''Coalitia maghiara se va prezenta la alegerile din 11 mai cu un program care se inscrie in cadrul competentelor provinciei autonome Voivodina, astfel incat chestiunea autonomiei maghiare nu va fi direct prezentata cu prilejul acestui scrutin''.

In realitate, cele trei partide care alcatuiesc Coalitia maghiara - Partidul Democrat al Maghiarilor din Voivodina, Comunitatea Democratica a Maghiarilor din Voivodina si Alianta Democratica a Maghiarilor din Voivodina - au format o comisie in vederea elaborarii unei conceptii comune privind autonomia maghiara. Problema autonomiei teritoriale a maghiarilor din Voivodina revine din nou pe scena politica.

Raportul pe care il va prezenta comisia va trebui sa precizeze, pana la 15 aprilie, ideile celor trei partide privind autonomia personala, reprezentarea parlamentara si proportionala a minoritatilor, autonomia privinciei Voivodina si descentralizarea administratiei locale, precum si perspectiva unei autonomii teritoriale pe baze etnice pentru maghiarii din Voivodina si crearea unui district public si administrativ cu majoritate maghiara. Cu toate acestea, aceste puncte din urma au fost in mod expres respinse cu prilejul alegerilor prezidentiale din Serbia, atunci cand a fost stabilit un acord intre Coalitie si Partidul Democrat din Serbia (DS).

''Nu renuntam la pozitia noastra care este aceea ca solutiile pozitive care se vor gasi pentru minoritatea sarba din Kosovo trebuie sa intre in corpul legislativ al Serbiei si sa se aplice si minoritatilor din Serbia, in principal comunitatii maghiare. Totusi, pentru moment, nu putem sti in ce sens vor evolua lucrurile'', a declarat István Pásztor. Cu toate acestea, cu prilejul unei recente intrevederi cu echipa Biroului OSCE din Belgrad, reprezentantii Coalitiei maghiare au fost dezamagiti de raspunsurile negative date aspiratiilor lor, fie ca este vorba de o forma de autonomie teritoriala, sau chiar de autonomie personala pentru maghiarii din Voivodina. Hannelore Valier si Christina Davis, doua oficialitati ale OSCE, le-au explicat ca dispozitiile planului Ahtisaari care trateaza chestiunea comunitatii sarbe din Kosovo si Metohija reprezinta solutii unice, care nu se pot aplica in acelasi fel minoritatii maghiare din Voivodina.

''Este important sa se cunoasca ce gandesc organizatiile internationale referitor la anumite probleme si noi acceptam parerea OSCE, dar nu va fi determinant pentru a defini strategia noastra politica. Parerea lor nu poate in niciun caz sa ne impiedice sa ne afirmam obiectivele pe termen lung. Desigur, pentru a realiza aceste obiective, trebuie sa gasim parteneri si avem nevoie si de sprijinul Ungariei, ca tara-mama. Credem ca nici OSCE si nicio alta organizatie internationala nu pot fi partenerul nostru principal. Consideram ca partenerii nostri politici sunt majoritatile parlamentare actuale din interiorul tarii noastre, deoarece este o batalie care trebuie sa se poarte la nivel parlamentar, in cadrul Serbiei. De altfel, in ceea ce priveste autonomia personala, este deja o realitate politica si juridica in Serbia, deoarece exista pe aceasta tema o lege votata pe vremea Uniunii Serbia-Muntenegru, si care este inca in vigoare, dar ea nu este total satisfacatoare si va trebui amendata. De aceea cred ca ar fi absurd sa se prezinte astazi autonomia personala pentru membrii minoritatii drept o mare noutate in echilibrul juridic al Serbiei''. Presedintele Comunitatii Democrate a Maghiarilor din Voivodina, Sándor Pál, si-a anuntat la 5 martie participarea la urmatoarea sedinta a Consiliului Maghiar pentru Autonomie din Bazinul Carpatic, care va avea loc la Budapesta, la 19 martie. Invitatia i-a fost transmisa de liderul acestui Consiliu, episcopul reformat László Tõkés, ales de curand deputat independent din partea Romaniei in Parlamentul European, precizeaza Dnevnik.

''Cred ca momentul este favorabil pentru dezbaterea privind autonomiile in regiune: in cazul Kosovo, dreptul la autodeterminare a fost plasat deasupra principiului suveranitatii statului si inviolabilitatii frontierelor'', a subliniat Sándor Pál in comunicatul sau. El a mai adaugat ca ''va participa cu placere la aceasta reuniune'', cu atat mai mult cu cat partidul sau se bate de ani de zile pentru autonomia maghiarilor din Voivodina, releva Dnevnik. (Rompres/Adriana Doicaru)

Tokes lupta acum pentru autonomia tuturor maghiarilor din Bazinul Carpatic

Europarlamentarul Laszlo Tokes a anuntat sambata trecuta, la Oradea, ca, in data de 19 martie, la Budapesta, va avea loc o sedinta a Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, la care vor participa toate organizatiile si partidele importante din regiune devotate cauzei autonomiei maghiarilor, transmite corespondentul Rompres.

“Dupa cum vedeti, nu numai pe plan intern, ci si in regiunea Bazinului Carpatic tinem sa coordonam activitatea noastra politica pentru autonomia acelor comunitati care s-au rupt de Ungaria si pentru care singura alternativa de supravietuire, dupa parerea noastra, ar fi dobandirea autoguvernarii in cadrul unui sistem de autonomie', a declarat Laszlo Tokes, intr-o conferinta de presa.

Pe de alta parte, pe 11 aprilie va avea loc, probabil la Targu Mures, plenara Consiliului National Maghiar din Transilvania si este important ca acest for sa aiba o influenta pozitiva asupra alegerilor locale, a sustinut Tokes, deoarece, in opinia sa, maghiarii din Romania ar trebui sa-si dea votul acelor candidati care, in mod deschis, sprijina cauza autonomiei.

“Vom face propuneri si vom sprijini acei candidati care isi asuma aceasta responsabilitate privind autonomia comunitatii maghiare”, a afirmat Tokes.

Initiativa privind pornirea negocierilor intre organizatiile-partide maghiare in vederea conlucrarii pentru infaptuirea autonomiei comunitatii maghiare, la mai multe niveluri, a fost reluata recent de Tokes, la Budapesta, cu ocazia deschiderii cabinetului europarlamentar din capitala Ungariei.

“Din pacate, UDMR a omis sa ia in serios acest dialog, dar speram ca, dupa inregistrarea Partidului Civic Maghiar, rationamentul politic nu-i va putea permite UDMR-ului sa nu ia in considerare discutiile pe tema autonomiei, dar nu numai. Este absolut necesar sa ne intelegem si in privinta alegerilor din acest an”, a spus Tokes.

Laszlo Tokes si-a inaugurat sambata, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, cabinetul de eurodeputat din Oradea, str. Jean Calvin nr. 2. Cabinetul din Oradea este al patrulea de acest gen unde europarlamentarul Tokes primeste audiente si se intalneste cu electoratul, dupa cel deschis la Bruxelles in ianuarie, condus de fostul deputat UDMR Szilagyi Zsolt, cel inaugurat in februarie la Budapesta si cel deschis in urma cu 15 zile la Sfantu Gheorghe. Laszlo Tokes a anuntat ca isi va mai deschide birouri europarlamentare la Cluj-Napoca, Tg. Mures, Odorheiu Secuiesc, Satu Mare si Bucuresti. (Rompres/Eugenia Pasca)

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=669&Itemid=1

Drapelul Romaniei, coborat in berna de Ziua Maghiarilor

Fotografia ne-a fost trimisa de Dan Tanasa, din Covasna, care sustine ca de ziua maghiarimii drapelul Romaniei a fost arborat in berna, pe cladirea CJ Covasna. "Drapelul Romaniei de pe cladirea Consiliului Judetean Covasna din Sfantu Gheorghe era coborat in berna in data de 15 martie. Acest detaliu nu a fost observat de agentiile de presa care s-au grabit sa afirme ca la Sfantu Gheorghe au fost 3000 de participanti la manifestarile maghiarimii cand de fapt in piata nu au fost mai mult de 600-700 de persoane, eu fiind prezent la fata locului", a spus Dan Tanasa. El arata ca , la fel ca "in 2006, pe 1 decembrie, de Ziua Nationala la Cluj, cand UDMR a depus o jerba cu panglica neagra, scuzandu-se mai apoi ca a fost o "greseala" a secretarei, tot asa, pe 15 martie maghiarimea din Sfantu Gheorghe a coborat in berna Drapelul Romaniei" Asteptam autoritatile Statului Roman sa cerceteze faptele prezente in imaginea alaturata Invitatie la "turism sexual" pe un site oficial al judetului Covasna Un bogat continut pornografic se afla pe site-ul turistic al judetului Covasna, promovand "turismul sexual", a constatat presedintele organizatiei de tineret a Partidului Democrat Liberal (PD-L) Covasna, Dan Suciu. "Consiliul Judetean (CJ) Covasna a lansat, de curand, strategia turistica pe urmatorii cinci ani si, dorind sa aflu amanunte, am accesat site-ul www.kovaszna.net, unde, spre surprinderea mea, in loc de informatii de interes public, am gasit pagini cu un bogat continut pornografic, de unde si impresia ca strategia CJ este de promovare a turismului sexual", a declarat, marti, pentru rompres, Dan Suciu. Conducerea CJ s-a aratat la fel de surprinsa de aparitia acestor imagini pe portalul turistic oficial si a contactat administratorul site-ului, pentru a-l "curata". Potrivit presedintelui CJ, Demeter Janos, imaginile ar fi fost postate de hackeri. Portalul turistic al judetului Covasna, destinat atat persoanelor care doresc sa viziteze aceasta zona, cat si potentialilor investitori, a fost lansat in luna ianuarie si este administrat de o firma din Cluj. Pagina web contine informatii despre obiectivele turistice, cai de acces, evenimente, posibilitati de cazare si masa, dar si de petrecere a timpului liber, precum si o rubrica destinata cumparaturilor, in care se regasesc produse cu specific local, de la artizanat pana la fructe de padure sau ciuperci. Site-ul, conceput in limbile romana, maghiara si engleza, are un puternic specific local, pe prima pagina fiind postata urarea "Bine ai venit in regiunea Trei Scaune", vechea denumire a judetului de pe vremea Imperiului Austro-ungar, si o imagine in care apar doi tineri imbracati in costume populare maghiare. Pe fundalul imaginii se afla monumentul maghiarilor de pretutindeni, ridicat, anul trecut, in apropierea localitatii Moacsa. La momentul lansarii, presedintele CJ, Demeter Janos, si-a exprimat public speranta ca "persoanele care vor intra pe aceasta pagina sa gaseasca suficiente motive pentru a vizita judetul Covasna si pentru a-i face loc in inimile lor" "Gaseste-i loc in inima ta" este, de altfel, logo-ul acestui portal care poate fi accesat la adresa www.covasna.net sau www.kovaszna.net, pentru versiunea in limba maghiara.

T.B.

http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-03-19&id=4663

Ce aniversează ungurii la 15 martie?

... uciderea a peste 40.000 români care nu înţelegeau să intre în raiul oferit de aristocraţia maghiară. Între aceşti 40.000 de români omorâţi de unguri şi secui intră: 4 prefecţi şi 10 tribuni, 100 de centurioni căzuţi în lupte, 100 de preoţi şi protopopi spânzuraţi, 300 de sate arse, restul pieriţi, tăiaţi, împuşcaţi, spânzuraţi, căzuţi în lupte.

Idele lui Marte în Arealul anilor 1848-1849
de Ion CERNAT | Crai nou nr. 4387 :: joi, 15 martie 2007 |15.03.2007|

Motto: "Poţi să călătoreşti zile în şir în Ardeal fără să auzi un cuvânt unguresc." (istoricul ungur Köváry)
În sfârşit, Marko Bela, ales iarăşi în fruntea organizaţiei antiromâneşti UDMR, n-a mai putut să-şi ascundă intenţia de a destabiliza situaţia din statul român, şi-a dat mâna cu pastorul episcop spion, cerând ultimativ autonomia culturală şi teritorială pentru secuio-maghiarii din Ardeal. Până acum poetul care semăna la înfăţişare cu Lenin, de la care şi-a însuşit dogma "autodeterminare până la despărţire", era considerat un moderat, îşi lua conştiincios tainul de la Bucureşti, intrând în toate guvernările, condiţionând sprijinul de obţinerea şi întărirea unor privilegii pentru secuio-maghiari. Masca a fost aruncată; rămâne să aflăm ce promisiuni s-au făcut, din imbold propriu sau la insistenţa comisarilor europeni, de către guvernanţii români şi Preşedinte. Dacă, aşa cum se spune, deşi eu refuz să cred, Preşedintele le-a promis autonomie şi crearea unui stat în stat, atunci cu atât mai mult este îndreptăţită suspendarea din funcţie, după o cercetare amănunţită. Schimbarea de atitudine la Marko Bela nu este întâmplătoare; are loc în preajma aniversării, ca în fiecare an, la 15 martie, a "revoluţiei" maghiare şi secuieşti, care a urmărit refacerea Ungariei Mari şi a unui Imperiu unguresc în S-E Europei.

........

Să ne aşteptăm şi în acest an ca reprezentanţii "splendidei rase" - ungurii de gradul II cu secuii şi ungurii din Pustă, care intră în România ca în-tr-o stână fără câini, să aniverseze "revoluţia" lor mult trâmbiţată, care de fapt este o contrarevoluţie, desfăşurată sub forma unui război purtat împotriva celor care nu voiau să fie unguri, într-o "patrie comună". Ce aniversează, de fapt, ungurii la 15 martie? S-o spunem direct, fără să mai invocăm mitul împăcării dintre cele două naţiuni asuprite, în egală măsură, de un duşman comun: Imperiul habsburgic. Aniversează, nici mai mult, nici mai puţin, decât uciderea a peste 40.000 ro-mâni care nu înţelegeau să intre în raiul oferit de aristocraţia maghiară. Între aceşti 40.000 de români omorâţi de unguri şi secui intră: 4 prefecţi şi 10 tribuni, 100 de centurioni căzuţi în lupte, 100 de preoţi şi protopopi spânzuraţi, 300 de sate arse, restul pieriţi, tăiaţi, împuş-caţi, spânzuraţi, căzuţi în lupte.

Dacă anul revoluţionar 1848-1849 poate fi considerat o "primăvară a popoarelor", pentru românii din Transilvania a fost o lungă iarnă, din care au ieşit printr-un război revoluţionar purtat împotriva împilatorilor de veacuri - un-gurii -, pentru menţinerea naţiunii politice ro-mâne în chiar inima românismului. O ideologie mai veche şi mai nouă vrea să acrediteze ideea că doar aristocraţia maghiară, vârfurile condu-cătoare, animate de fantasmele hungarismului ar fi vinovate de ceea ce s-a întâmplat în Ar-dealul românesc. Nimic mai fals. Pe câmpul de luptă nu s-au prezentat doar nemeşii şi grofii unguri; în cea mai mare parte de altă origine, decât maghiară, între care şi mulţi de origine românească, toate silniciile, schingiuirile, spânzurătorile, execuţiile au fost făcute de unguri şi secui, fără deosebire de clasă socială.

Când, la 15 martie 1848, Dieta maghiară, întrunită la Pojon-Bratislava, declară indepen-denţa naţiunii maghiare, desfiinţarea obligaţii-lor feudale, a iobăgiei, dar şi, lucru grav, unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără, însă, să consulte voinţa românilor, începe războiul împotriva Austriei, românii se pun în mişcare şi îşi al-cătuiesc propriul program revoluţionar, pre-zentat în Adunarea Naţională de la Blaj, din 3/5 mai 1848, în care se cere recunoaşterea po-litică a naţiunii române şi se protestează împo-triva unirii forţate a Transilvaniei cu Ungaria. Românii se aliază cu habsburgii care le-au pro-mis recunoaşterea şi egalitatea între naţiunile componente ale Imperiului şi autonomia Tran-silvaniei, ceea ce s-a şi recunoscut prin Consti-tuţia din 4 martie 1849. S-a spus cu destulă îndreptăţire că românii au ales din două rele, răul cel mai mic: între cel care nu te recunoaşte, dar pozează în faţa lumii şi a istoriei ca democrat şi umanist, care-şi ascunde intenţia de a-i maghiariza pe toţi, într-o patrie una şi nedes-părţită, care suportă greu "sângele puturos de valah" şi cel care-ţi oferă ceva, era firesc să-l sprijini şi să te aliezi cu el. Românii, prin con-ducătorii lor, Avram Iancu, Simion Bărnuţiu, Eftimie Murgu, Andrei Mureşanu, Andrei Şaguna etc. n-au fost "amăgiţi" de habsburgi, cum susţin ungurii, dimpotrivă, s-au ridicat la luptă, în condiţii de inferioritate ca pregătire militară şi înzestrare cu arme şi muniţie, în primul rând pentru recunoaşterea naţionali-tăţii. Când n-au mai putut îndura silniciile ungureşti, s-au adunat din nou la Blaj, între 25-28 septembrie 1848 şi au hotărât organi-zarea lor ostăşească, după care au trecut la de-zarmarea gărzilor secuieşti şi la preluarea administraţiei Transilvaniei.

Cu toate că Dieta maghiară votase desfiin-ţarea iobăgiei, nobilii maghiari din Transilva-nia au împiedicat aplicarea legii, voind să-şi prelungească vechile privilegii pe seama iobagilor români. S-a ajuns la lupte şi asasinate în masă: la Mihalţ au fost omorâţi 13 ţărani români, iar la Luna 20. Centrul de rezistenţa al românilor s-a fixat în Munţii Apuseni, având drept conducător pe Avram Iancu, "Crăişorul munţilor", şi pe prefecţii Simion Balint, Nicolae Solomon, Ion Axente Sever, Ion Buteanu, Mihai Andreica şi alţii. Conducătorul contrarevoluţiei maghiare, renegatul Lajos Kossuth, şi-a dat seama că până când nu înfrânge rezistenţa românilor, nu poate realiza marele obiectiv al Ungariei Mari şi al unui Im-periu unguresc. Cetatea Munţi-lor Apuseni a fost asaltată de trupe ungureşti, conduse de ofi-ţerii Hatvany, apoi Kemény şi pe urmă de Vasváry Pál, care, cu cei 3.000 de secui, este în-vins la Fântânele şi cade în lup-tă. Între timp, ungurii au orga-nizat aşa numitele "tribunale de sânge", conduse de comisa-rul secui Lajos Csany, dezlănţuind o represiune furibundă. Acestei prigoane i-a căzut victimă şi democratul sas, Stephan Ludwig-Roth, care a avut curajul şi cinstea de a spune în Dieta de la Cluj, că în Ardeal nu-i nevoie de o limbă oficială, deoarece aceasta există: este limba română.

Nu au lipsit nici promisiunile, vorbe goale, făcute în timpul tratativelor, care nu ofereau nimic românilor, cărora le-au căzut pradă naivitatea romantică a lui Nicolae Bălcescu şi Cezar Boliac, dar nu l-au putut îndoi pe Avram Iancu, care-i cunoştea bine pe unguri. Ce spun în esenţă promisiunile făcute de Kossuth şi Simonffy: "iubire şi iertarea patriei (citeşte Ungaria Mare) pentru rătăcirile politice; dacă refuză sunt ameninţaţi cu exterminarea şi depopularea prin foc şi sabie". Românii trebuiau să depună armele; Avram Iancu le-a propus un armistiţiu şi s-a declarat neutru în luptele ungurilor cu habsburgii şi cu ruşii, chemaţi în ţară de tânărul Francisc Iosif. La Siria, pe 13 august 1849, armata contrarevoluţionară maghiară a capitulat. Cei 13 generali, care nu toţi sunt unguri, împuşcaţi de habsburgi, sunt vinovaţi de moartea a zeci de mii de români. Ungurii i-au făcut eroi, deşi sunt nişte criminali, iar guvernanţii români, sub formula prostească, "să uită trecutul" le-a dat voie ungurilor din Transilvania şi Ungaria să amplaseze statuia celor 13 criminali la Arad.

Contrarevoluţia ungurească şi secuiască n-a putut realiza Ungaria Mare cu, atunci, 14 milioane locuitori, dintre care numai 5.250.000 erau unguri, ceilalţi 8.750.000 - români şi slavi şi alţii, trebuiau maghiarizaţi, dar nu au renunţat nici după, nici acum, la Ungaria Sfântului Ştefan.

Români, români, aduceţi-vă aminte de vor-bele lui Iancu: "Nu cu argumente filosofice şi umanitare vei convinge pe aceşti tirani, ci cu lancea lui Horea". Şi atunci şi acum, ungurii vor să apară în ochii Europei ca nişte apostoli ai libertăţii, democraţiei, drepturilor omului, apărători ai civilizaţiei şi valorilor europene, ce mai, "buricul pământului", încât poţi zice liniştit: "Dumnezeu i-a făcut pe unguri şi pe urmă a stat!".

Notă: O preconizată istorie româno-maghiară trebuie să se facă, obligatoriu, cu contribuţia istoricilor români, Dogaru de la Institutul de istorie militară din Bucureşti şi a prof.univ. Vasile Russu de la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iaşi, cei care i-au "citit" cel mai bine unguri.

10 martie 2007

Ion Cernat
http://www.partidulcivicmaghiar.com/Articol.asp?ID=236

REGIONALIZAREA, pretextul extremistilor pentru autonomie etnica. Cazul agentului Smaranda Enache

Cititi mai jos si despre Fundatiile maghiare anti-Romania

Regionalizarea Romaniei - cerinta a Uniunii Europene - este un subiect de interes national, dar si pretext pentru anumite grupari de interese de a realiza autonomia unor teritorii sub masca reorganizarii administrativ-teritoriale pe criteriu etnic. Este binecunoscuta publicului preocuparea unor lideri maghiari de a obtine autonomia completa a asa-zisului Tinut Secuiesc, mostenire directa a gandirii staliniste (Regiunea Mures Autonoma Maghiara), cu argumente medieval-feudale - iata in plin secol XXI, ca solutie pentru asigurarea deplina a drepturilor minoritatii maghiare. Un sprijin consistent in acest sens il ofera doamna Smaranda Enache - presedinta Ligii "Pro Europa" - un agent neostoit "luptator pentru drepturile omului" - a se citi, ale celor ce nu se simt bine ca cetateni romani, care gaseste tot felul de motive potrivit carora statul nu ofera garantia pastrarii identitatii etnice, culturale etc., a maghiarilor. Se vede din nou ca se confunda drepturile cu privilegiile. Smaranda Enache a militat, inca din anii 1990, mai intai pentru federalizarea Romaniei, elaborand un model impreuna cu gruparea "Provincia" de la Cluj-Napoca si cu Sabin Gherman, apoi, vazand ca termenul de federalizare este nepopular, l-a inlocuit cu cel de regionalizare. Conform teoriei acesteia, regionalizarea ar trebui sa se faca pe granitele fostelor provincii istorice (Transilvania, Moldova, Oltenia, Muntenia, Dobrogea etc.), entitati istorico-geografice care ar avea individualitate, considerand ca actualele regiuni de dezvoltare, infiintate prin Legea nr. 151 din 1998, privind dezvoltarea regionala a Romaniei (completata cu Legea nr. 256 din 2003), nu sunt viabile.

In ultima perioada, Smaranda Enache si-a reluat preocuparile de "a lamuri" opinia publica de adevarul celor sustinute de ea, prin publicarea de articole, prin cuvantari sustinute la diferite seminarii sau la televiziuni (mai ales cele maghiare/ungare evident). Insa, daca cercetam atenti scopurile urmarite, vom vedea ca doamna Enache nu este interesata neaparat de prosperitatea intregii populatii din aceste regiuni in urma implementarii regionalizarii, ci de asigurarea conditiilor necesare pentru ca varfurile minoritatii maghiare din Transilvania sa-si conserve si chiar sa-si dezvolte capacitatea de actiune in folosul exclusiv al catorva dintre membrii acestei etnii.

Iata ce spunea doamna Smaranda Enache la seminarul intitulat "Minoritatile nationale in Uniunea Europeana", ce s-a desfasurat in 22-23.07.2007, la sediul Fundatiei "Bernady Gyorgy" din Targu-Mures, in prezenta presei, unde a sustinut expunerea "Protectia minoritatilor in sistemul statal regionalizat": "Sistemul de aparare a minoritatilor, format in ultimii 17 ani in Romania, a atins pragul maxim si ca, in aceasta logica, nu este capabil sa se mai dezvolte. Este vorba de o logica centralista, care a cautat solutii general valabile pentru toate minoritatile, fara sa se fi avut in vedere solicitarile sau numarul acestora". Deci, in perioada urmatoare, cand va inceta presiunea internationala, "deoarece Uniunea Europeana nu are standarde comune in domeniul protectiei minoritatilor, trebuie cautate solutii diferite pentru diferitele minoritati. Pentru minoritatile reduse numeric, ele sunt indestulatoare, insa pentru minoritatile mari - comunitatea maghiara, comunitatea rroma - apar noi probleme".

Ca atare, pentru a salva viitorul maghiarimii, Smaranda Enache propune modelul de regionalizare pe granitele fostelor provincii istorice, deoarece numai astfel puterea de reprezentare a maghiarilor in institutiile statului va putea creste de la 5-6%, cat are in prezent, la aproximativ 20-25% in viitoarea regiune Transilvania. In cadrul regiunii Ardeal, Smaranda Enache propune constituirea unei subregiuni: Tinutul Secuiesc.

Afirmatiile doamnei Enache sunt suficiente pentru a arata ca dansa nu militeaza pentru regionalizarea Romaniei din perspectiva respectarii cerintelor Uniunii Europene in domeniu, ori a imbunatatirii calitatii vietii cetatenilor in ansamblu, ci doar pentru indeplinirea pretentiilor separatiste ale unor grupari radicale maghiare si pentru conservarea pozitiei politico-economice ale liderilor acestora. Asigurarea invatamantului in limba materna este un drept constitutional respectat, dar sepa rarea invatamantului pe criteriu etno-lingvistic - asa cum vrea doamna Smaranda Enache, in cazul Universitatii "Babes-Bolyai" - este un privilegiu care nu are nicio legatura cu drepturile omului, ci izvoraste din ingamfare prosteasca si din ramasitele unei istorii demult apuse. "Quod erat demonstrandum!"

Intr-adevar, functionarea actualelor regiuni de dezvoltare nu se ridica la nivelul standardelor europene, dar nu pentru ca au fost constituite nepotrivit din punct de vedere geografic, asa cum sustine Smaranda Enache, ci pentru ca nu au fost "dotate" de la inceput cu institutii politico-administrative regionale, ceea ce se va intampla pana in anul 2013.

Mai mult, aflam ca Smaranda Enache a obtinut finantare externa, de la eterna Fundatie "SOROS", prin "Open Society Institute" din Budapesta, pentru aplicarea unui proiect de sondaj la nivel national, cu scopul de a testa atitudinea populatiei fata de regionalizarea pe provincii istorice. Se pare ca acest proiect se va finaliza pana la jumatatea anului 2008, cand se vor trage concluziile, evident favorabile teoriei doamnei Enache. Speram ca nu ne vom trezi si cu un proiect de lege, ca urmare a acestor concluzii! Dar nimic nu-i imposibil.

In organizarea cu succes a acestui proiect se implica si Haller Istvan, membru al Consiliului National de Combatere a Discriminarii , fost (sic!) angajat al Ligii "Pro Europa", un fel de descoperitor, precum Cristofor Columb, al discriminarii colective a minoritatilor din Romania, care, cred ca daca i s-ar cere si ar fi platit, ar declara ca in Romania este un nou Holocaust al minoritarilor (cu crematorii si camere de gazare).

Acesta are experienta in domeniu de pe vremea cand "executa" sondaje de opinie privind autonomia Tinutului Secuiesc (atunci nu era membru in CNCD - n.n.) - halal obiectivitate! - si poate contribui, deci, la atingerea scopului urmarit de Liga Pro Europa si Smaranda Enache, cu toate ca statutul sau actual de inalt functionar de stat nu cred ca-i permite sa se implice in astfel de activitati, in beneficiul sau pentru favorizarea unor ONG-uri. Pentru asa ceva este platit domnul Haller din banii contribuabililor tarii? Sa actioneze impotriva statului roman? Si a contribuabililor?

Nu mare ne-a fost mirarea cand am aflat ca domnul Istvan si-ar dori ca liderii rromi din tara sa solicite autonomia teritoriala pentru aceasta etnie, insa, spunem noi, doar ca sa sustina, indirect, demersurile autonomist-separatiste ale extremistilor maghiari, in speranta desarta ca, daca si rromii vor cere autonomia, sansele gruparilor radicale maghiare de a li se satisface doleantele vor creste. Va puteti inchipui de ce sunt in stare aceste personaje, acesti falsi europeni, care lucreaza impotriva Romaniei si a principiilor europene!!! Sa repuna in discutie modele de organizare pseudostatala a maghiarilor din Transilvania, invocand standarde europene, dar care izvorasc mai degraba din filosofiile politice ale lui Horthy, Stalin si ale altor asemenea personaje ale defunctului secol XX, care si-au impus ambitiile prin rapturi teritoriale, schimburi de populatie, deportari si alte atrocitati - reflexe ale Evului Mediu - pe care insa istoria le-a corectat, dar, precum se vede, insuficient.

Cu certitudine, Uniunea Europeana nu impune modele prestabilite de regionalizare, ci doar cateva principii legate de functionalitatea economico-politica a acestora. Deci, depinde exclusiv de noi modul in care vor fi constituite regiunile, iar procesul reorganizarii administrativ-teritoriale a tarii nu poate si nu trebuie folosit pentru a satisface ambitiile unor cercuri de interese ce viseaza, inca, la o hegemonie ungara in Ardeal!

Prof. IOAN EDUARD GIURGIU

http://www.cuvantul-liber.ro/ FUNDATIILE MAGHIARE ANTI-ROMANIA

Fundatiile minoritatilor, de utilitate publica, ar putea avea candidati la Parlament. Guvernul a declarat ieri Fundatia Communitas, una din nenumaratele ONG-uri patronate de UDMR, „de interes public“. De aceasta decizie ar putea profita insa, impotriva intereselor Uniunii, si alti lideri maghiari, precum cei din UCM. Astfel, „pusculitele“ UDMR-istilor, fundatiile finantate din bugetele de la Budapesta si Bucuresti, s-ar putea transforma in tot atåtea bombe care sa explodeze in måinile liderilor Uniunii.

Senatul a adoptat ieri tacit o propunere legislativa care prevede ca organizatiile minoritatilor nationale care au statut de utilitate publica pot depune candidaturi la alegerile parlamentare. Senatorul UDMR Verestoy Atilla, membru in Consiliul Director al Fundatiei Communitas, a declarat pentru „Gardianul“ ca aceasta lege nu va fi adoptata niciodata. El a dezmintit energic orice speculatii care ar putea fi facute pe tema candidaturii unor lideri maghiari la parlametare printr-o astfel de fundatie. Insa, daca decizia va fi totusi adoptata in Camera Deputatilor, in ciuda liderilor UDMR, de ea ar putea pr ofita alti reprezentanti ai comunitatii maghiare, precum radicalii din UCM, aflati in conflict direct cu Uniunea. Deocamdata, transformarea UCM in Partidul Civic Maghiar a fost blocata, judecandu-se la Tribunalul Bucuresti. Desi majoritatea fundatiilor sunt controlate de UDMR, exista unele, in curs de a fi declarate de interes public, care si-au afirmat disponibilitatea de a trimite candidati la Parlament.

«Maltezii» lui Puskas ar intra in politica

Un sondaj telefonic, efectuat de reporterii „Gardianul“ arata ca fundatiile sau asociatiile conduse de lideri ai UDMR par mai degraba neinteresate de a propune candidati la alegerile locale. Cu o singura exceptie:“Serviciul de Ajutor Maltez in Romania“, al carui presedinte este senatorul UDMR de Covasna Balint Zoltan Puskas. Un domn Lazar, de la respectivul ONG, ne-a declarat ca dat fiind numarul mare de filiale din toata tara, 27 la numar, i-ar tenta sa intre cu candidati proprii la alegerile locale. Fundatia „Communitas“ care reuneste mai multi lideri marcanti ai UDMR, cum ar fi Verestoy Attila sau Kelemen Hunor, este pe cale de a se transforma intr-un ONG declarat de utilitate publica, insa nu vor propune candidati proprii, chiar daca proiectul trecut ieri prin Senat va fi adoptat si de catre Camera Deputatilor. De mentionat ca la aceeasi adresa cu Fundatia „Communitas“ mai figureaza Fundatia pentru Scoala, unde curator (adunator de fonduri) este deputatul de Harghita Asztalos Ferenc. „Asociatia de Prietenie Korunk“, finantata de Fundatia Soros, care numara printre membrii sai pe deputatul UDMR de Cluj Konya-Hamar Sandor, va deveni cat de curand ONG de utilitate publica, insa nu se arata interesata de a intra in viata politica si cu alti membri. Nici Asociatia „Ermellek“, al carei presedinte este deputatul UDMR de Bihor Soki Bela, nu ar propune candidati proprii la locale, desi este considerata ca fiind un ONG de utilitate publica. Probabil nici nu mai are interesul atata timp cat sediul se afla in Primaria din Sacueni, judetul Bihor. In fine, „Fundatia Bernady Gyorgy“, al carei presedinte este onor-ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor, Borbely Laszlo, reprezinta un ONG de utilitate publica, nehotarat inca daca sa intre in politica sau nu, dupa cum ne-a spus o voce dulce din secretariatul fundatiei. Sondajul reporterilor de la „Gardianul“ a mai adunat si aproape zece raspunsuri de „Nem Tudom“, dar si multe amanari in privinta unui raspuns corect. In acest context, mai trebuie adaugat faptul ca propunerea adoptata la Senat cuprinde mai multe conditii. Organizatia care vrea sa depuna candidaturi la alegeri trebuie sa prezinte o lista de membri cuprizând un numar de cel putin 15% din numarul total al cetatenilor care s-au declarat ca apartinând minoritatii respective, iar denumirea organizatiei respective trebuie sa cuprinda, în mod obligatoriu, si denumirea minoritatii nationale în cauza. Aceste impedimente ar putea fi surmontate printr-o fuziune sau federatie a fundatiilor.

Communitas (UDMR), cap de lista

Pe de alta parte, Fundatia Communitas înfiintata de UDMR, prin care sunt derulate fondurile alocate minoritatii maghiare din România, a fost declarata ieri de Guvern ca fiind de utilitate publica. Contactat de „Gardianul“, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a precizat ca nu crede ca exista o legatura directa intre cele doua decizii, nefiind la curent cu intentia unor politicieni maghiari de a candida pe listele unei fundatii. Statutul de utilitate publica confera, printre altele, drept preferential la bunuri proprietate publica si la fonduri bugetare. Pe de alta parte, Guvernul a aprobat, in luna septembrie, un proiect de lege prin care a modificat Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii care solicita acordarea statutului de utilitate publica. In proiect se prevede ca acestea vor fi obligate sa „nu desfasoare activitati angajate politic sau activitati de sprijinire a unor partide sau aliante politice sau electorale, candidati in alegeri sau persoane care ocupa functii de demnitate publica“. Intrebat despre aceasta eventuala incompatibilitate, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ca Uniunea nu este un partid politic, deci nu vede nicio contradictie intre implicarea unor lideri ai UDMR in Fundatia Communitas si statutul de utilitate publica a acesteia. Kelemen Hunor precizase, anterior acestei decizii a Guvernului, ca UDMR a cerut conducerii fundatiei sa faca demersuri pentru obtinerea statutului de utilitate publica. Deputatul UDMR a mai aratat ca, în prezent, fundatia îsi procura fonduri „exclusiv“ de la bugetul de stat, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, Consiliul Minoritatilor Nationale fiind cel care decide câti bani primeste fiecare minoritate nationala. El a mai declarat ca, fiind vorba de bani publici, fundatia Comunitas prezinta deconturile la Curtea de Conturi.

Communitas sprijina TV Maghiara

Pe de alta parte, Kelemen nu a putut preciza implicarea financiara a Fundatiei Communitas in proiectul Televiziunii Maghiare din Transilvania, aratand ca nu se stie de altfel cand va incepe sa emita aceasta. Televiziunea Maghiara din Transilvania, detinuta de fundatia „Janovics Jeno“, al carei presedinte este fostul ministru al telecomunicatiilor, UDMR-istul Zsolt Nagy, anuntase ca a inceput recrutarea personalului si isi va demara activitatea din vara viitoare. Fondurile pentru crearea acestui post de televiziune au venit de la Ministerul ungar al Informaticii, ridicandu-se la o valoare de circa 1,2 milioane de euro. De asemenea, este oficial si faptul ca proiectul acesta este finantat si de „Communitas“, care administreaza resursele financiare destinate maghiarilor obtinute de la bugetul de stat al României, chiar inainte de a fi declarata de utilitate publica. Insa reprezentantii Fundatiei „Janovics Jenö“ au aratat ca Televiziunea Maghiara din Transilvania a fost infiintata in scopuri publice, dar, din cauza legislatiei romanesti, nu poate functiona decat ca un post comercial. Pe de alta parte, fostul ministru al telecomunicatiilor Zsolt Nagy a sustinut cu vehementa faptul ca, desi prezenti in Consiliul director al fundatiei care patroneaza viitorul post de televiziune, membrii UDMR nu se vor ocupa de politica editoriala. Nagy preciza ca membrii UDMR au „doar“ rolul de a numi viitoarea conducere a postului TV, managementul si redactorii-sefi.

Fundatiile pro-profit ale liderilor maghiari

UDMR nu este un partid politic, ci, conform statutului, tot o asociatie, Uniunea beneficiind, in aceasta calitate, de finantari de la bugetul de stat din Romania si Ungaria. Insa, ca pentru a compensa alte activitati, cum ar fi cele ale lui Verestoy Atilla, liderii UDMR au creat o adevarata padure, foarte luxurianta, de ONG-uri si fundatii cultural-social-umanitare, toate profitabile economic. Initial, liderii cei mai marcanti ai UDMR figurau la prezidiul acestor fundatii. Este cazul lui Marko Bela, fostul presedinte al Communitas, care s-a retras ulterior din fruntea curatoriului fundatiei. Actualmente, in fruntea acestor fundatii se afla „reprezentanti“ recrutati, in general, din planul al doilea al UDMR, actualul presedinte al Communitas fiind, de exemplu, Takacs Csaba. Pe de alta parte, lideri politici, precum Cosmin Gusa sau presedintele Uniunii Liberale a Maghiarilor din Romånia, au acuzat aceste fundatii ale UDMR de a fi facilitat transferuri ilegale de fonduri primite de la Budapesta (via Fundatia „Illyes“) sau de la bugetul Romaniei. De asemenea, exista suspiciunea ca aceste fundatii ar fi sponsorizat sau campania UDMR si diferite afaceri ale unor oligarhi membri, sau apropiati de UDMR, precum Paszkany Arpad Zoltan sau Janos Kurko. De asemenea, au existat acuzatii ca fondurile au fost folosite pentru a sponsoriza edituri sau cotidiane conduse de lideri UDMR, precum Marko Bela sau Verestoy Atilla.

Prietenii, tinuti aproape Nici PSD-istii nu au fost uitati de Calin si Popescu-Tariceanu. Fundatia „Renasterea pentru Educatie, Sanatate si Cultura“, condusa de Mihaela Geoana, sotia liderului PSD, Mircea Geoana, a fost recunoscuta de Guvern, la inceputul lui februarie, ca fiind de utilitate publica, statut care faciliteaza obtinerea de fonduri publice si a unui sediu din patrimoniul statului. Propunerea a venit din partea Ministerului Sanatatii. Potrivit argumentelor din nota de fundamentare a Hotarârii de Guvern, prin adoptarea statutului de utilitate publica, fundatia va putea sa-si îmbunatateasca activitatea în domeniul educatiei, prevenirii si tratamentului cancerului de sân.

UDMR-istii si fundatiile lor

Lista liderilor UDMR care conduc sau administreaza este foarte lunga. Cei mai proeminenti sunt: Verestoy Atilla, senator Harghita, membru al Comitetului de Directie al Fundatiei Communitas, al Fundatiei Omul si Viitorul, curator al Civitas. Membru fondator al Fundatiei Partium, Kostors, presedinte al Asociatiei Ardelene de Dezvoltare a Intreprinderilor. Marko Bela, presedinte UDMR, fost presedinte al Communitas. Eckstein-Kovacs Peter, senator Cluj, curator al Fundatiei Civitas. Puskas Balint Zoltan, senator Covasna, presedinte al Asociatiei Serviciul de Ajutor Maltez in Romånia. Frunda Gyorgy, senator Mures, subcurator al Fundatiei Illyesi. Kelemen Hunor, deputat de Harghita, membru Communitas, presedinte Fundatia Pentru Scoala, Sogor Csaba, senator Harghita, membru al Fundatiilor Kalvin, Videopontes, presedinte al Asociatiei „O casa pentru mâine“.

Augustin Andreiu,Peter Murvai / Gardianul / 13.03.2007

JUSTITIA a ingenuncheat de ziua maghiarilor

Pavel Filip, vicepresedinte al Curtii de Apel Bucuresti, a fost cel care a dat viata, ieri, Partidului Secuiesc. Decizia istorica de inregistrare a Partidului Civic Maghiar a fost acordata in pofida normelor legale, desi semnaturile de pe listele de sustinatori sunt false. Pavel Filip, nasul PCM, a devenit partas la una dintre cele mai grave incalcari ale legii. De ziua maghiarilor, secuii au primit un nou instrument antiromanesc, PCM-ul, cadou de la un judecator roman. Justitia a ingenuncheat in fata maghiarilor, de 15 martie.

Vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti, Pavel Filip, a devenit partas al unei abominatii - PCM (www.partidulcivicmaghiar.com), vector al secesionismului si antiromanismului desantat. Alaturi de UDMR, principalul obiectiv al noii formatiuni politice, PCM, este castigarea autonomiei Tinutului Secuiesc. Nasterea partidului secuiesc s-a facut cu forcepsul, printr-o decizie de inregistrare ce constituie un act grav de favorizare a infractorilor. Pavel Filip a asezat inca o pata pe obrazul deja maculat al Justitiei romane, decizia sa reprezentand doar o continuare a unei alte „erori” a Tribunalului Bucuresti care a pretins ca a „verificat” semnaturile listei de membri ai Partidului Civic Maghiar.

Ziaristii au demonstrat falsul

Jurnalistii publicatiilor ZIARUL, GARDIANUL, ZIUA, care au anchetat independent unii de altii, au probat falsificarea grosolana a listei de inscriere a PCM. Inca o data ziaristii au fost aceia care au scos la iveala frauda, incalcarea normelor de drept in dispretul grosolan al legii. La sedinta instantei de ieri, cu o zi inainte de marea sindrofie din 15 martie a maghiarilor, judecatorul Pavel Filip a respins recursul procurorilor si a mentinut decizia de infiintare a Partidului Civic Maghiar a Tribunalului Bucuresti, hotararea fiind definitiva si irevocabila. Parchetul a cerut la termenul de ieri sa admita contestatia la infiintarea Partidului Civic Maghiar si sa se trimita dosarul la Tribunalul Bucuresti pentru rejudecare. Procurorul a aratat ca magistratii Tribunalului Bucuresti nu au cercetat cu atentie fondul cauzei si ca „exista falsuri grosolane in ceea ce priveste listele. Sunt numeroase semnaturi inscrise in acelasi fel pentru nume diferite”.

Partidul Civic Maghiar - sapte infractiuni penale

In dorinta de a se infiinta cat mai repede, pentru a participa la alegerile locale, Partidul Civic Maghiar a savarsit infractiunile de fals material in inscrisuri oficiale prev. de art. 288 CP, fals intelectual prev. de art. 289 CP, fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art. 290 CP, uz de fals prev. de art. 291 CP, falsul in declaratii prevazute de art. 292 CP, falsul privind identitatea prev. de art. 293 CP, precum si pentru infractiunile prevazute de legea speciala 677/2001. Vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti nu a facut altceva decat sa fie partas la incalcarea acestor legi. Publicatiile ZIARUL si ZIUA au contactat numerosi asa-zisi semnatari pentru a verifica validitatea semnaturilor depuse pentru infiintarea acestui partid, si multi dintre acestia au raspuns indignati si socati de abuzul savarsit de liderii maghiari, cerand sa se constituie ca martori la proces si contestatari alaturi de publicatia ZIARUL, care a depus, prin redactorul George Roncea, plangere penala la Parchetul General, in vederea suspendarii inregistrarii Partidului Civic Maghiar.

Szasz Jeno nu vrea sa renunte la „Tinutul Secuiesc”

Szasz Jeno, presedintele partidului, a fost prezent in sala de judecata alaturi de ceilalti membri fondatori. Redactorul ZIARUL, George Roncea, a intrat in dialog cu Szasz Jeno, definindu-se de la bun inceput pozitiile de adversari, dar si de persoane care pot discuta civilizat, in contradictoriu. Szasz Jeno a tinut sa precizeze ca Laszlo Tokes nu va fi in nici un caz presedinte al partidului secuiesc si ca el personal este convins ca incercarea de contestare a inregistrarii partidului sau este un complot al UDMR. Redactorul ZIARUL a recomandat primarului din Odorhei sa caute articolele publicate in ZIARUL despre Verestoy Attila, Nagy Szolt si alti lideri ai UDMR si sa se convinga singur, ca in aceasta privinta, parerea sa este neintemeiata. Liderul PCM i-a solicitat redactorului ZIARUL sa-si retraga plangerea penala, iar George Roncea a fost de acord cu oferta primarului din Odorhei cu conditia ca si Szasz Jeno sa renunte la autonomia asa-zisului „Tinut Secuiesc” si sa recunoasca public ca Romania este una si indivizibila. Sazsz Jeno a inghitit in sec si nu a fost de acord cu „barterul” propus de George Roncea. ZIARUL isi va mentine acuzatiile la adresa liderilor maghiari si secui, ale caror organizatii - UDMR si nou-nascutul PCM Ð sunt ramuri otravite ale aceluiasi vectorul antiromanesc.

Sesizare la CSM

Redactia ZIARUL s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii, Sectiei pentru judecatori a inspectiei judiciare a CSM, cu privire la judecatorul Pavel Filip, vicepresedinte al Curtii de Apel. S-a cerut luarea in considerare a hotararii de inregistrare prin evidenta fraudare a legii a PCM, fractiunea radicala a UDMR, emisa de judecatorul Pavel Filip. Deoarece decizia ridica mari semne de intrebare cu privire la actul de justitie, CSM-ul a fost solicitat sa analizeze raspunderea judecatorului Pavel Filip si sanctionarea sa in conformitate cu Legea nr. 303, din 28 iunie 2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor invocandu-se art. 99, punctul h) conform caruia constituie abateri disciplinare „exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”.

Ziarul / 2008-03-15 / Radu Cosma / Roxana Orcea

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=667&Itemid=1

MAGHIARIZAREA românilor din "Ţinutul secuiesc"

Un subiect trecut sub tăcere de liderii „minorităţii majoritare”

Preocupaţi exclusiv de promovarea dezideratelor privind obţinerea autonomiei etnice a aşa-zisului „Ţinut secuiesc”, liderii maghiarilor „radicali” şi „moderaţi”, deopotrivă, trec sub tăcere, printre altele, un subiect „incomod” pentru ei, respectiv deznaţionalizarea şi asimilarea unor întregi comunităţi româneşti din Arcul intracarpatic.

Cunoscut şi semnalat, de liderii românilor ardeleni, încă din cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, amplu proces de maghizare a românilor din „Secuime”, a fost pus în evidenţă, în perioada interbelică, de o serie de autori precum: Nicolae Iorga, Gheorghe Popa-Lisseanu, Sabin Opreanu, Teodor Chindea, Nicolae Sulică, Aurel Nistor, Octavian Dobrotă ş.a. Au urmat anii de teroare şi epurare etnică de după Dictatul de la Viena, intoleranţa faţă de români din timpul defunctei Regiuni Autonome Maghiare şi „embargoul” impus de vechiul regim, care nu a permis abordarea cestui subiect „delicat”.

Studiile pe acestă temă, reluate după decembrie 1989, au pus în evidenţă, pe bază de izvoare incontestabile, dimensiunile reale a procesului de maghiarizare a românilor din fostele scaune secuieşti. Studiile amintite, au relifat faptul că, deznaţionalizarea este un proces istoric, care atentează la limba, cultura şi religia unei comunităţi, fie pe cale „paşnică”, fie materializată prin dezinteresul sau lipsa totală a sprijinului moral şi material acordat de către oficialităţi şcolii, bisericii şi altor instituţii identitare ale comunităţii respective, fie pe cale mai puţin “paşnică”, prin măsuri legislative (vezi legile Trefort, Appony etc) sau pe cale violentă de „purificare”, din care nu lipsesc mijloacelor extremelor violenţe din timpul Dictatului de la Viena, spre exemplu, sau cele de intensă persuasiune psihologică, de după decembrie 1989. Deznaţionalizarea se produce în mai multe etape, într-o primă fază este folosit biligvismul, apoi se pierde limba maternă şi în cele din urmă confesiunea.

Maghiarizarea românilor era conştientizată la nivelul discursului public al liderilor cei mai autorizaţi, şi pusă în evidenţă de statisticile oficiale. Astfel, referindu-se la această realitate, într-o circulară din 1870, prin care se solicita colectarea fondurilor pentru restaurarea bisericii şi a şcolii confesionale ortodoxe din Sf. Gheorghe, mitropolitul Andrei Şaguna spunea: „Ştim cu toţii Iubiţilor! Între ce împrejurări critice au trăit confraţii noştri din ţinutul Secuimei şi trăiesc încă şi până în ziua de azi. Cu toţii simţim dăunătoarele urme, ce le-au lăsat influienţele timpurilor de mai înainte asupra credincioşilor noştri din Secuime. Nicăieri nu este atât de ameninţată naţionalitatea şi confesiunea noastră, ca acolo”.

Despre unele dimensiuni ale procesului de maghiarizare a românilor din fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, vorbesc şi recensămintele de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul secolului XX. Astfel, în cele trei judeţe, au fost înregistraţi un număr important de „maghiari de religie română” (ortodoxă şi greco-catolică), respectiv în 1890 – 13.506 persoane, în 1900 – 15.838 şi în 1910 – 16.854. Cele mai „vulnerabile” la procesul de maghiarizare au fost comunităţile româneşti mici, sub 200 de membrii, comunităţi care sub acest „prag demografic”, nu au putut să asigure existenţa şi funcţionarea principalelor instituţii identitare – biserica şi şcoala.

Sunt însă şi multe cazuri de comunităţi româneşti cu un număr mare de membrii care, în ultimul secol, au fost aproape complect maghiarizate. Edificatoare sunt, în acest sens, numeroase comunităţi, din rândul cărora menţionăm: din judeţul Covasna: Micfalău (localitate în care numărul românilor a scăzut de la 919, în anul 1900, la 43 în anul 2002), Dobolii de jos (de la 926, la 200), Chichiş (de la 719, în 1900, la 197, în 2002), Bixad (de la 674, la 21), Belin (de la 685, la 220), Ghelinţa (de la 600, în 1700, la 63, în 2002), Lisnău (484 – 25), Cernat (235 – 48), Aita Seacă (316 – 33), Băţanii Mari (207 – 67). Au fost asimilate comunităţi româneşti care, în sec. al XVIII-lea aveau între 100-200 de membri, din localităţile: Arcuş, Brateş, Bodoc, Căpeni, Chilieni, Dobolii de Sus, Ghidfalău, Ilieni, Măgheruş, Moacşa, Poian, Sânzâieni, Turia, Valea Crişului. O soartă asemănătoare au avut-o comunităţile româneşti, care în secolul al XIX-lea aveau aceleaşi dimensiuni demografice, din localităţile: Aita Mare, Aita Medie, Bicfalău, Comolău, Lemnia, Ojdula, Sântionlunca, Valea Zălanului ş.a.; din judeţul Harghita: Vlăhiţa (de la 644 la 73), Mihăileni (de la 493 la 18), Mereşti (de la 431 la 6), Ocland (de la 355 la 10), Plăieşii de Sus (de la 325 la 52), Bodogaia (de la 310 la 18, în 2002), Ditrău (de la 300 la 54), Satu Nou (de la 305 la 4), Porumbenii Mari (de la 208 la 2), Joseni (de la 286 la 46), Lăzarea (de la 285 la 57), Sândominic (de la 258 la 29), Lăzăreşti (de la 259 la 11), Tomeşti (de la 240 la 6). Au fost asimilate comunităţi româneşti care, în sec. al XVIII-lea aveau între 100-200 de membri, din localităţile: Aldea, Atid, Brădeşti, Casinul Nou, Ciucsângiorgiu, Filiaş, Mărtiniş ş.a O soartă asemănătoare au avut-o comunităţile româneşti, care în secolul al XIX-lea aveau aceleaşi dimensiuni demografice, din localităţile: Armăşeni, Crăciunel, Cuşmed, Eliseni, Frumoasa, Lueta, Suseni, Valea Strâmbă ş.a. La toate acestea trebuie să adăugăm fostele comunităţi de armeni – îndeosebi de la Gheorgheni şi Frumoasa, cele de rromi – care în unele aşezări din zonă reprezintă în prezent o pondere însemnată din populaţia totală a unor localităţi precum Ghidfalău, Boroşneul Mare, Băţanii Mari, Baraolt, Corund, Plăieşii de Jos, Ciucsângeorgiu, Tuşnad, ş.a., precum şi comunităţile evreieşti din Sf. Gheorghe, Târgu Secuiesc, Boroşneul Mare, Comandău, Zagon, Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, ş.a. – majoritate căzute pradă holocaustului practicat de administraţia horthistă locală şi de alte naţionalităţi, absorbite de comunităţile maghiare.

Deşi este cunoscut faptul că, în istorie nu se folosesc ipoteze de lucru de genul „dacă … atunci”, să încercăm totuşi să ne imaginăm care ar fi fost structura etnică actuală a populaţiei judeţelor din aşa-zisul „Ţinut secuiesc”, dacă evoluţia comunităţilor româneşti din cele peste 60 de localităţi menţionate, cât şi din alte aşezări din judeţele Covasna şi Harghita unde au trăit armeni, rromi, evrei, germani ş.a., ar fi fost una normală. Este cert faptul că, în prezent, în această zonă din inima ţării, românii nu ar mai fi numeric minoritari, iar „apostolii” autonomiei teritoriale pe criterii etnice rămâneau fără „obiectul muncii”.

Unele cercetări sociologice recente (Maria Cobianu-Băcanu, Codrina Şandru, Radu Baltaziu ş.a.), au evidenţiat faptul că, în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ca mediul aculturativ, cultura maghiară este puţin deschisă la interschimburi culturale reciproce, puţin permisivă şi ospitalieră faţă de nevoia celorlalţi de a-şi afirma şi dezvolta identitatea specifică, pe care o apreciază ca pe o ameninţare la propria identitate. În aceste condiţii una din priorităţile dezvoltării regiunii o reprezintă generalizarea modelului românesc şi a celui european de convieţuire interetnică, de acceptare a alterităţii şi de dezvoltare a unei societăţi multietnice şi pluriconfesionale, şi nu de susţinere a separatismului şi a enclavizării etnice.

Centrul European de Studii Covasna-Harghita - Dr. Ioan Lăcătuşu

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=666&Itemid=1

Precedentul Kosovo nu a creat probleme pe 15 martie in România

Spre surprinderea multora, dupa evenimentele din Kosovo, 15 martie, Ziua maghiarilor de pretutindeni a fost sarbatorita destul de linistit in Romånia, fara discursuri prea incinse si aproape fara nici un incident, cu exceptia faptului ca un tånar maghiar a fost batut la Cluj. In majoritatea oraselor in care exista si etnici maghiari, festivitatile au cuprins depuneri de coroane de flori, intonari ale imnurilor de stat ale Ungariei si României si a celui secuiesc, discursuri si slujbe religioase. La acestea s-au adaugat, in câteva localitati, husarii si defilarile cu torte. Chiar si liderii maghiari din România au avut un discurs mai temperat, cu exceptia lui Laszlo Tokes, care a agitat vechea lui marota cu autonomia. UDMR si formatiunile maghiare radicale au colaborat, in câteva orase, la organizarea festivitatilor, insa in alte locuri acestia au sarbatorit separat 15 martie.

Intentia organizatorilor din majoritatea localitatilor a fost de a nu politiza sarbatoarea maghiarilor. Unii lideri au profitat insa de ocazie pentru a-si face campanie sau pentru a indemna etnicii maghiari pentru ce formatiune sa opteze, av&a

circ;nd in vedere ca, in acest an, alaturi de UDMR, in cursa electorala va intra si Partidul Civic Maghiar.

Tårgu-Mures: Discursuri cu tenta nationalista
La Târgu-Mures, evenimentul a fost serbat separat de catre UDMR si Partidul Civic Maghiar (PCM). La manifestarea organizata de UDMR, în fata unei statui numite „a secuilor martiri“, au participat în jur de 4-5 mii de persoane. A fost de fata si Marko Bela, care a tinut un discurs pe un ton razboinic. „Niciodata nu vom fi cetateni de rangul doi pe pamântul nostru natal!“, a tunat Marko. „În Parlamentul European se poate folosi limba maghiara. În cel de la Bucuresti, nu e voie! Nu tin neaparat sa vorbesc ungureste în Parlamentul României, dar ce, s-ar prabusi cerul de la atâta lucru?“, s-a intrebat liderul UDMR. Ceva mai ponderat a fost discursul lui Laszlo Borbely. Acesta nu si-a putut permite sa fie prea agresiv în vorbe, pentru ca tocmai a fost desemnat candidat UDMR la Primaria Târgu-Mures, functie pe care n-o poate obtine fara voturi din partea românilor de acolo. Borbely s-a multumit sa spuna, în esenta, ca „la Târgu-Mures avem o viata comuna, sa ne stimam reciproc“. Separat de show-ul UDMR, opozitia maghiara grupata în nou-înfiintatul PCM a organizat o alta manifestatie, într-un parculet unde se afla o statuie a lui Sandor Petofi. Laszlo Borbely a fost si el de fata, dorinta de-a obtine Primaria Târgu-Mures stergand inclusiv asperitatile dintre UDMR si PCM. Borbely si-a justificat simplu prezenta la serbarea „opozitiei“: „si ei sunt tot maghiari“. Vorbitorii la serbarea PCM au pedalat cât au putut de tare pe autonomie in fata a circa 300-400 de persoane (mult sub asteptarile organizatorilor).

Maghiarii din Cluj nu s-au înghesuit la manifestari
Maghiarii din Cluj nu s-au prea înghesuit în acest an sa participe la manifestarile dedicate Zilei Maghiarimii organizate de UDMR Cluj. Daca în anii precedenti numarul celor care defilau prin centrul Clujului de 15 martie ajungea la 1.000, de aceasta data s-au adunat sa-i comemoreze pe revolutionarii unguri de la 1848 aproximativ 200 de persoane. Participantii au asistat mai întâi la o slujba ecumenica în Biserica Sfântul Mihail. De aici, multimea, în fruntea careia se aflau tineri care tineau în mâini steaguri ale Ungariei Mari, s-a deplasat în fata cladirii in strada Avram. Au fost prezenti senatorul Peter Eckstein-Kovacs, deputatul Mate Andras, vicepresedintele Consiliului judetean, Zoltan Palfi, sau liderul UDMR Cluj Laszlo Attila si prefectul judetului Cluj, Calin Platon, dar si reprezentanti ai primariei. Festivitatile s-au încheiat cu depuneri de coroane de flori. Manifestarile organizate de UDMR la Cluj au fost precedate de un protest al miscarii Noua Dreapta si a Fundatiei Sarmizegetusa. Aproximativ 150 de tineri s-au adunat, începând cu ora 11, în fata Monumentului Mihai Viteazul, unde au asistat la discursurile rostite de liderii miscarii de dreapta. „15 martie 1848 a însemnat alipirea Transilvaniei la Ungaria, a însemnat masacrarea a 40 de mii de români de revolutionarii maghiari condusi de Lajos Kosssuth. Toti ungurii care aniverseaza 15 martie, an de an, fac o declaratie de ostilitate la adresa românilor si a românismului si demonstreaza ca la 90 de ani de la Marea Unire nu sunt împacati cu realitatile etnice, culturale si istorice dând dovada de spirit revansard si ura primitiva împotriva României“, a spus Alexandru Sântu, seful filialei Cluj Noii Drepte.

Harghita si Covasna – cereri de autonomie
Pentru prima data dupa Revolutie, în unele localitati din Harghita si Covasna, manifestarile dedicate zilei de 15 martie au fost organizate împreuna de Consiliul National Secuiesc si de organizatia locala a UDMR. Sâmbata, într-o atmosfera de sarbatoare, s-au adunat în centrul municipiului Odorheiu Secuiesc, în Piata Marton Aron, aproximativ 2.000 de oameni, care nu s-au sfiit sa vorbeasca deschis despre dorinta lor de autonomie. Presedintele proaspatului PCM, Szasz Jeno, a rostit în fata multimii: „La 1848, visul maghiarilor a fost sa redobândeasca libertatea si statul de drept. Maghiarii din 2008 trebuie sa stie ca au nevoie de aceleasi lucruri de care au avut nevoie cei din 1848. (...) Tinutul Secuiesc are nevoie de o forma administrativa proprie si aceasta este autonomia si trebuie sa reusim sa o realizam prin metodele democratiei europene. Asta le transmitem si celorlalte comunitati din Transilvania, este mesajul nostru din Odorheiu Secuiesc“.

Prezent la manifestatiile organizate în Odorheiu Secuiesc, liderul FIDESZ în Parlamentul European, Szajer Jozsef, a spus ca despre secui se vorbeste des, si nu numai în Ungaria, ci si în Parlamentul European. „Vorbim des despre secuime, pentru ca îl aveti pe episcopul Tokes Laszlo sa va reprezinte în Europa si o face foarte bine. (...) Si aici, si în Ungaria, trebuie sa luptam pentru libertatea presei si sustin ca, daca în tara Bascilor si în Finlanda exista autonomie, de ce nu ar avea-o si secuii?“ Mai multe biletele intitulate „Împotriva separatismului maghiar“ au fost aruncate, vineri seara, pe strazile din municipiul Sfântu Gheorghe. Pe verso erau enumerate, în zece puncte, obiectivele organizatiei Noua Dreapta. Printre acestea apare si „unificarea, dupa modelul german, a celor doua state românesti, România si Republica Moldova“, dar si „ameliorarea situatiei românilor din judetele Harghita si Covasna, expusi sistematic unui proces continuu si sustinut de deznationalizare“.

Tokés are birou europarlamentar cu steagul Ungariei
Ziua maghiarilor de pretutindeni a însemnat la Oradea o noua lovitura sub centura data autoritatilor române de pastorul extremist Tokés László. Europarlamentarul si-a deschis birou în Oradea sub steagul Ungariei. Mesajul este evident: cetateanul român Tokés se simte numai ungur. „Le cer maghiarilor din România sa îi voteze doar pe acei candidati care în mod deschis sprijina cauza autonomiei si autoguvernarea comunitatilor maghiare“, a declarat episcopul reformat. Tokés a facut publica o interventie scrisa la dezbaterea privind Kosovo in Parlamentului Europei. Episcopul a afirmat ca politicienii români „se înregimenteaza împotriva autonomiei comunitatii maghiare din Tinutul Secuiesc, teritoriu de aproximativ aceeasi marime ca si Kosovo, precum si împotriva autonomiei comunitatii nationale maghiare din Transilvania, o populatie asemanatoare ca numar cu cea albaneza din Kosovo“.

Un etnic maghiar care purta steagul Ungariei, agresat la Cluj
Leszai Lehel, în vârsta de 16 ani, fiul unui preot reformat din Cluj, sustine ca, sâmbata, se deplasa în jurul orei 11 spre Biserica Sfântul Mihail din Cluj, pe strada 21 Decembrie, cand, chiar în fata Sectiei 2 Politie, a fost atacat de patru tineri. Tânarul a declarat ca în momentul incidentului purta o cocarda cu tricolorul maghiar si un drapel al Ungariei. Interesant este ca tånarul a anuntat toata presa maghiara cu privire la incident, însa când a fost contactat de politisti, nu a dat detalii despre agresori si nici nu a depus plângere. Abia la insistentele tatalui sau s-a dus la spital, iar apoi a depus plângere la politie. O echipa formata din politisti si jandarmi a demarat cercetari, reusind ca în foarte scurt timp sa-i prinda pe agresori. Este vorba de Mihai Andrei Fesnic, de 17 ani, si Razvan Danciu, de 18 ani din Cluj-Napoca. Cei doi au fost retinuti, fiind acuzati de tâlharie deoarece l-au deposedat de drapelul Ungariei. Potrivit politistilor, Fesnic si Danciu fac parte din galeria U Cluj. Liderii politici maghiari din Cluj au încercat sa exploateze din plin acest incident, spunând ca a fost pus la cale pentru a-i intimida pe maghiarii care participa la comemorarea Revolutiei de la 1848-1849.

Ungaria: Miting al opozitiei pe imnuri de autonomie
Circa 25.000 de persoane s-au reunit în centrul Budapestei, la un miting organizat cu ocazia Zilei Nationale de principalul partid de opoziti, Fidesz. Mitingul de sâmbata dupa-amiaza a început cu intonarea imnului Ungariei si al Tinutului Secuiesc din Transilvania, relateaza MTI. Multi participanti au fluturat steaguri în culorile nationale, altii au purtat banderole rosu cu alb, folosite de extrema dreapta, si care pentru multe persoane reprezinta un simbol al regimului nazist din Ungaria din cel de-al Doilea Razboi Mondial. Multimea a fost infierbantata de discursurile presedintelui partidului Fidesz, Viktor Orban, ale vicepresedintelui Lajos Kosa si ale europarlamentarului german Elmar Brok. Manifestantii miscarii extremiste de dreapta au îndemnat, într-un mesaj transmis pe Internet, la actiuni pentru înlaturarea Guvernului. „Viktor Orban ne-a spus ca, dupa referendum, vom putea da jos Guvernul, sa trecem la actiune!“, au instigat acestia, desi dupa referendum Orban a facut apel la calm si la respectarea Constitutiei.

Adrian Horincar,Anna Kovacs, Sorin Simion, George Nicula, Sorin Sotoc,R.M.
http://www.gardianul.ro/2008/03/17/actualitate-c24/precedentul_kosovo_nu_a_creat_probleme_pe_15_martie_in_rom_nia-s110900.html