miercuri, 17 iunie 2009

Ipocrizia celui de-al Patrulea Reich

George SCARLAT
Margaret Thatcher si Francois Mitterand s-au opus in 1990 reunificarii Germaniei. Cei doi reprezentanti ai invingatorilor din al Doilea Razboi Mondial se temeau de apa­ri­tia unui colos in Europa, un al Patrulea Reich, care isi va recapata instinctele impe­riale ale celor trei Reich-uri precedente, ulti­mul fiind cel nazist. Stiau ca dictonul "Puterea co­rupe..." functioneaza si in cazul statelor, nu numai al oamenilor.
Diferenta este ca al Patrulea Reich nu mai trimite panzerele pentru a invinge, ci se foloseste de uria­sa sa forta politico-economica, totul fiind asezonat cu multa gargara europeana.
Markus Meckel, din Comisia de Externe a Bundestagului, Parlamentul german, a dat fuga la Chisinau sa-l sustina pe Voronin. De acolo, s-a apucat sa spuna ca unirea dintre Romania si Moldova este exclusa, desi nimeni de la Bucuresti nu si-a aratat aceasta intentie, si ne-a somat sa semnam Tratatul cu Moldova. Asta in loc sa fie solidar cu o tara europeana si sa protesteze impotriva violarii acordului UE-Moldova prin impunerea vizelor pentru romani. Cinismul acestui individ este fara limite, pentru ca el a fost ultimul ministru de Externe al fostei RDG si a lucrat la reunificarea Germaniei. Social-democratul Meckel a mai lansat si o campanie de propaganda antiromaneasca sub pretextul mutarii fabricii Nokia din Germania la Cluj. Bundestagul a adoptat o rezolutie prin care cere Comisiei Europene sa taie fondurile destinate Romaniei din cauza coruptiei. Pai care fonduri? Am absorbit doar 2-3% din ce ni se cuvenea pe 2008. Este neobisnuit ca parlamentul unei tari UE sa dea rezolutii impotriva unui stat membru, mai ales in ce priveste competenta Comisiei. E un act ostil, nemtii pun presiune pe Romania pentru a o ingenunchea. Germania se intelege cu Rusia pe seama tarilor din Est. N-am spus-o noi, ci polonezii, care au comparat proiectul conductei de gaze ruso-germane North-Stream cu pactul Ribbentrop-Molotov. In ce ne priveste, miscarea pentru democratie din R. Moldova a suparat Moscova, iar Berlinul i-a sarit in ajutor.
Germania e iritata pentru ca Romania pare sa aiba o politica externa proprie, pe cand UE ar trebui sa aiba o politica externa comuna, citeste germana. Dar cand a avut interes, Germania a ignorat politica externa comuna si a recunoscut unilateral independenta Croatiei si Sloveniei. Infierarea coruptiei romanesti e alta vrajeala. Germania rade in nas Comisiei Europene, care-i cere sa dezvaluie identitatea fermierilor beneficiari de subventii agricole. Cica le protejeaza datele personale. Berlinul a incalcat suveranitatea Liechtensteinului, dand mita unui functionar din aceasta tara pentru a incalca legea secretului bancar. Atunci, nu trebuiau protejate datele personale.
Germania a impus Romaniei un contract fara licitatie de zeci de milioane de euro, pentru documente de identitate, ca sa nu se mai opuna desfiintarii vizelor pentru romani. Sotia ministrului german de resort lucra pentru subantreprenorul firmei castigatoare. Dar e numai o coincidenta, nemtii aia cinstiti si intorsi cu cheia nu iau spaga. Ca doar n-or fi "zigeuner" ca noi. Presedintele german ne-a vizitat si el sa discute achizitia unor softuri de zeci de milioane de euro pentru o companie cu capital de stat. Tot fara licitatie, bineinteles. La TV s-a vazut doar ca a baut bere cu fanfara saseasca din Sibiu.
Solutia e simpla. Daca ne dau o palma, noi sa nu le intoarcem obrazul celalalt, ba chiar sa ripostam, altfel ne vor calari mereu. Ei au nevoie de noi si nu invers. In 2008 Germania a extras 3,7 miliarde euro din Romania doar prin excedentul comercial. Se adauga si capusa germana care ne umfla pretul gazelor importate de la rusi, precum si altele. In schimb au prelungit cu doi ani interdictia pentru muncitorii romani.
Ce ar fi sa luptam si noi impotriva coruptiei, conform indicatiei Bundestagului? Dar a coruptiei din Germania. N-ar strica sa le mai invioram nitel campania pentru alegerile din septembrie, ca tot e Bucurestiul capitala biletelelor. Focu' la ei, vorba lui Florin Halagian.
http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-06-17&id=254571

Niciun comentariu:

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc