sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Autonomia Ţinutului Secuiesc se discută la Budapesta

În cursul zilei de azi, în Parlamentul Republicii Ungare are loc şedinţa în cadrul căreia Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) va solicita guvernelor României şi Ungariei completarea Tratatului bilateral cu normele internaţionale pentru protecţia minorităţilor. „Noi am formulat deja şi revenim la această solicitare, la Guvernul Ungariei şi, în aceeaşi măsură, la Guvernul României, ca să completeze acest tratat bilateral cu acele norme internaţionale care au apărut după semnarea tratatului, în domeniul protecţiei minorităţilor”, a declarat în luna octombrie, Balazs Izsak, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc.



Ce vrea CNS?

Izsak a precizat că CNS doreşte ca în relaţia dintre România şi Ungaria ceea ce este cuprins în tratatul bilateral să devină o realitate, „pentru că până acum această cooperare în domeniul protecţiei minorităţilor avea doar un caracter declarativ, nu a avut un conţinut concret”. „Considerăm că protecţia drepturilor noastre este una conformă acestui tratat şi conform dreptului internaţional, un domeniu de cooperare internaţional”, a subliniat liderul CNS. Acesta a spus că pe ordinea de zi a şedinţei de la Budapesta figurează două proiecte de hotărâre, primul se referă la aşteprările Consiliului Naţional Secuiesc faţă de politica Guvernului ungar faţă de maghiarii care trăiesc dincolo de graniţe şi, în special, faţă de secui, iar al doilea proiect vizează aşteptările CNS de la Ungaria, în perspeciva preluării preşedinţiei Uniunii Europene, în prima jumătate a anului viitor. „Aşteptăm ca în UE protecţia acestor colectivităţi autohtone, care nu trăiesc în propria lor ţară, să se facă un pas înainte. Printre priorităţile preşedinţiei ungare figurează protecţia diversităţii culturale a Europei. Noi credem că protecţia diversităţii culturale este de fapt echivalentă cu protecţia diverselor colectivităţi etnice, culturale, lingvistice, care păstrează tradiţii multiseculare în diverese ţări a Europei”, a subliniat Izsak.



Invitaţi de marcă

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc a mai arătat că nu este permis ca ţările membre ale Uniunii Europene, când intră în Parlamentul European, să abandoneze obligaţiile asumate în Consiliul Europei, în privinţa drepturilor minorităţilor. „Noi considerăm că nu este permis ca ţările membre când intră în Parlamentul European lasă în vestiar obligaţiile asumate în Consiliul Europei. Deci nu se poate spune că acolo nu există, pentru că sunt exact aceleaşi ţări care şi-au asumat anumite responsabilităţi şi obligaţii. Standardul minim în UE nu poate să fie mai scăzut faţă de Consiliul Europei. Şi asta este inclusă în proiectul nostru de hotărâre că aşteptăm”, a mai spus Balazs Izsak. Acesta a precizat că la şedinţa CNS de azi, de la Parlamentul Ungariei, sunt invitaţi, printre alţii, preşedintele ungar, Pal Schmit, premierul Viktor Orban, precum şi alţi oficiali maghiari, alături de care sunt invitaţi ambasadorii statelor membre ale UE de la Budapesta şi personalităţi importante ale vieţii culturale şi publice din Ungaria. Reporterii cotidianului Zi de zi se află, în acest moment la Budapesta. Citiţi în ediţia de luni, 22 noiembrie, totul despre evenimentele din Ungaria.



Măsurile luate de CNS pentru detaşarea Ţintului Secuiesc de România



2010, martie

Stand expoziţional separat al "Ţinutului Secuiesc"

La Târgul Internaţional de Turism de la Budapesta - Hungexpo, separat de standul României, a fost organizat standul expoziţional al „Ţinutului Secuiesc".



2010, 4 mai

* Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc a votat pentru oficializarea limbii maghiare în Ţinutul Secuiesc.

* Partidul Civic Maghiar a propus ca toate regiunile istorice din România să dobândească autonomie teritorială, alături de Ţinutul Secuiesc.



2010, 11 mai

Guvernul României stabileşte „graniţa dintre Ţinutul Secuiesc" şi „Ţara Bârsei". Hotărârea Guvernului României, numărul 402, privind aprobarea stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 306, din 11 mai 2010, precizează că localitatea Ilieni se află „la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei". Conform anexei 2 la H.G. nr. 402/2010 - „Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna" - „borna de hotar semnifică faptul că localitatea se afla la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei". Utilizarea - într-o hotărâre a Guvernului României - a expresiilor „Ţinut Secuiesc" şi „graniţa" reprezintă o încălcare a articolului 3, alin. (3) din Constituţia României, potrivit căruia „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe". În acelaşi timp, Legea nr. 2 din 16 februarie 1968, privind organizarea administrativă a teritoriului României prevede, la art. 1, că teritoriul României „este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna". De asemenea, „graniţa" nu poate exista decât între state, iar prevederea din hotărârea guvernului, ce stabileşte o „graniţă interioară", induce ideea delimitării teritoriale a Ţinutului Secuiesc ca entitate autonomă, cu graniţă proprie.



2010, 8 iunie

Europarlamentarul Szegedi Csanád, membru al partidului maghiar de extremă dreapta Jobbik, şi-a deschis birou teritorial la Târgu-Mureş. Cu acest prilej, el a declarat: „În primul rând, aş vrea să subliniez faptul că Jobbik nu este un partid şovin sau extremist, ci un partid patriot, care vrea să reprezinte întreaga naţiune maghiară, nu doar pe cea din Ungaria, ci din întreg bazinul carpatic. Partidul va milita pentru autodeterminarea secuimii în actualele graniţe ale României". „Ar fi bine dacă în toată Transilvania limba maghiară ar fi limbă de stat" - a mai susţinut europarlamentarul. Partidul Jobbik , ctitorul Gărzii Naţionale Ungare, desfiinţată anul trecut în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive, a reînfiinţat organizaţia extremistă paramilitară.



„Când partidul extremist maghiar Jobbik îşi deschide cabinet la Târgu-Mureş este ca şi cum Partidul Nazist şi-ar întemeia filiala la Auschwitz."

Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC, declaraţie de presă, 8 iunie 2010



„Deschiderea unui cabinet de europarlamentar din partea partidului extremist maghiar Jobbik la Târgu-Mureş echivalează cu întemeierea unei filiale a Partidului Nazist la Auschwitz. Cu ce drept şi cine i-a dat voie acestui provocator, Szegedi Csanad, care cere pe toate drumurile dezmembrarea României, să îşi deschidă cabinet în Transilvania şi încă într-un oraş marcat de o istorie zbuciumată, precum Târgu-Mureş? Statul român îi invită în acest fel extremiştii maghiari să revendice Ardealul şi le acordă şi tribuna de unde să incite la distrugerea României.

Cerem autorităţilor române să intervină imediat şi să declare persona non-grata pe acest europarlamentar care aruncă cu noroi în statele vecine Ungariei, ameninţând stabilitatea şi bunele relaţii interetnice. Cerem, de asemenea, ca orice activitate şi prezenţă a partidului Jobbik şi a reprezentanţilor acestuia să fie interzise în România, la fel cum sunt interzise nazismul sau alte mişcări anarhice, violente şi extremiste, din care categorie şi face parte. Pe teritoriul României, Jobbik - şi orice asociaţie sau persoană care colaborează cu acest mic partid nazist - trebuie să intre sub incidenta legii şi să fie pedepsiţi cu exemplaritate".

Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC, declaraţie de presă, 8 iunie 2010



2010, 7 iulie

Guvernul Ungariei recunoaşte oficial „Consiliul Naţional Secuiesc"

Vicepremierul ungar, Semjén Zsolt, a avut o întâlnire cu delegaţia Consiliului Naţional Secuiesc, formată din cei trei membri ai prezidiului: Izsák Balázs, Tulit Attila şi Arus Zsolt. Cu această ocazie, vicepremierul ungar a confirmat faptul că noul guvern ungar susţine aspiraţiile Consiliului Naţional Secuiesc.

[„Haromszék" (Covasna), nr. 6.026, 07.07.2010]

Este pentru prima oară când guvernul Ungariei recunoaşte oficial această formă asociativă care, din cauza scopului urmărit, nu are statut juridic legal în România.

http://www.zi-de-zi.ro/detalii-articol/article/8f206b9ce0/63469.html

Niciun comentariu:

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc