România este la un pas să piardă pădurile de pe Valea Mureşului, după ce acestea au fost revendicate de urmaşii grofilor din Transilvania. Statul român a intrat în posesia pădurilor, după ce Casa Regală a României i-a expropriat pe grofii consideraţi inamici ai statului. Toate bunurile confiscate au fost trecute în subordinea Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI). Până în acest moment nu a fost emisă nici o lege prin care aceste proprietăţi pot fi revendicate. Însă avocatul clujean Mihai Dragoş Bejenaru, pădurarul Cotyso Străuţ împreună cu un notar au pus la cale un plan prin care au încercat să revendice pădurea de pe Valea Mureşului deţinută de groful Daniel Banffy, care a fost considerat dezertor şi expropriat printr-un decret emis de Casa Regală a României.
Cei trei români şi-au dat întâlnire la Budapesta cu urmaşii grofului pentru a stabili modul prin care urmau să revendice pădurea. Delegaţia maghiară a fost formată din Eva, Imre, Zsuzsanna şi Miklos. Toţi Banffy. Iar întâlnirea a avut loc în zilele de 16 şi 17 iulie 2005. Discuţiile dintre cei prezenţi au fost făcute publice. Jurnalul Naţional vă prezintă în exclusivitate stenogramele întrevederii de la Budapesta, în care sunt prezentate detaliile strategiei prin care se încearcă acapararea a zeci de mii de hectare de pădure de pe Valea Mureşului. Pe parcursul celor două zile, cele două grupuri au purtat negocierile într-o încăpere a Colegiului Mathias Corvinus din Budapesta. La scurt timp după prezentarea invitaţilor, Miklos Banffy – fiul lui Daniel Banffy – susţinea în faţa audienţei că sunt prezente doar două ramuri ale familiei. La rândul lor, românii au prezentat legislaţia românească în domeniul restituirii proprietăţilor şi cărţile funciare pe care aceştia urmau să le revendice. Pădurarul Cotyso Străuţ a luat cuvântul, prezentând situaţia domeniului Stânceni – Meştera, constituit în 1918 din domeniile membrilor familiei Banffy. În scenă a intrat şi avocatul Mihai Dragoş Bejenaru, care şi-a început discursul cu o scurtă prezentare a legislaţiei româneşti în domeniul retrocedărilor. "România vrea să intre în Uniunea Europeană, de altfel are un nou guvern, care a recurs la modificarea legii. Esenţial e că pădurile se retrocedează în întregime. Guvernul a depus pachetul de legi în faţa Parlamentului cu răspundere guvernamentală. Parlamentul l-a aprobat. (…) Prin decret, au aprobat reforma dreptului de proprietate şi au respins Reforma Justiţiei. După aceea, Guvernul a aprobat legea dreptului de proprietate prin ordonanţă de urgenţă. Săptămâna următoare apare în Monitorul Oficial, atunci intră în vigoare. Preşedintele României a aprobat-o." Nici pădurarul Străuţ nu s-a lăsat mai prejos şi le-a prezentat celor patru urmaşi date cu privire la suprafeţele de păduri din documentele vechi, care se aflau în posesia sa. "Ultimul document este cel considerat oficial, după el trebuie să ne ghidăm în procesul de retrocedare (…). Deocamdată ne putem baza pe ce avem aici." Cum a făcut rost Străuţ de documente încă nu se ştie. Bejenaru le-a cerut celor prezenţi să înceapă să umble după documente, cărţi funciare pentru a depune cererile de revendicare.
"Avem următorul plan: studierea şi cunoaşterea legii, strângerea extraselor de carte funciară care lipsesc (95%-99% sunt în proprietatea domnului Străuţ), strângerea documentelor de provenienţă, reînfiinţarea societăţii pe acţiuni. Dacă le avem pe toate acestea, putem să depunem cererea (n.r. – de revendicare). Trebuie să avem toate documentele din prima clipă, totul să fie perfect. Vor fi mulţi adversari: statul, consiliile locale, cei care le folosesc acum, chiar membri de familie", susţinea cu tărie avocatul. Totodată, Miklos a întrebat dacă trebuie să returneze banii investiţi de statul român în domeniul forestier, dar avocatul i-a răspuns că nu trebuie, deoarece statul român a folosit terenul fără drept. Ca un avocat care se respectă, Bejenaru a găsit şi soluţia pentru ca Miklos Banffy, cetăţean maghiar, să intre în posesia pădurii. Acesta i-a spus că, conform Constituţiei României, există două situaţii în care un cetăţean străin poate fi proprietar de fond funciar în România: "O dată, dacă există o convenţie bilaterală între cele două ţări, pe de altă parte, prin moştenire legală (exclusă moştenirea prin testament). Conform celor relatate, în cazul nostru nu este nevoie de dobândirea cetăţeniei".
Oficial, avocatul Mihai Dragoş Bejenaru a reprezentat interesele Evei Banffy, însă el a fost angajat şi de Romsilva, instituţie care administrează pădurile statului. În urma decesului Evei Banffy, Bejenaru şi Străuţ s-au regăsit printre moştenitorii trecuţi în testamentul acesteia.
Contract de management
Cu două luni înainte de întâlnirea de la Budapesta, şeful Ocolului Silvic Răstoliţa, Cotyso Felician Străuţ, a semnat cu Miklos Banffy un antecontract prin care a fost numit managerul suprafeţelor de pădure pe care urma să le primească familia Banffy. Miklos Banffy a specificat în documentul cu pricina că, în cazul în care i se vor restitui proprietăţile forestiere ale familiei, va încredinţa lui Străuţ organizarea, conducerea şi gestionarea activităţii acestor proprietăţi, pe baza obiectivelor şi criteriilor de performanţă stabilite de părţi. Astfel, Străuţ a ajuns administratorul pădurilor pe care urmaşul grofului le pretinde de la statul român. Cum a reuşit Străuţ să intre în posesia extraselor de carte funciară nimeni nu ştie. Legat de antecontractul semnat cu Miklos Banffy, Străuţ susţine că Eva Banffy îl bănuia pe Miklos Banffy că o trage pe sfoară. "În acest context m-a rugat să-i câştig încrederea lui Miklos, pentru că voia să ştie ce are de gând să facă", a spus Străuţ.
Romsilva a cumpărat informaţii
La câteva luni după întâlnirea de la Budapesta, avocatul Mihai Bejenaru a semnat un contract cu Regia Naţională a Pădurilor în valoare de 40.000 de euro fără TVA, prin care se obliga să furnizeze săptămânal informaţiile şi documentele obţinute despre familia Banffy. O dată cu semnarea contractului, avocatul a primit un avans de 8.000 de euro, urmând să mai primească câte 200 de euro lunar, numai după prezentarea raportului informativ. În acelaşi timp însă, Bejenaru o reprezenta şi pe Eva Banffy în procesele pe care aceasta le avea pentru a intra în posesia pădurii. "După ce am formulat cererile de revendicare în numele doamnei Banffy, cei de la Romsilva ne-au contactat şi mi-au cerut nişte date din interiorul familiei Banffy", a specificat avocatul Bejenaru. Informaţiile furnizate către Romsilva conţineau date despre structura de moştenire pe celelalte ramuri de familie Banffy, aspecte legate de cetăţenia revendicatorilor, date despre incidenţa exproprierilor.
Documentele false rămân valabile
Prefectul judeţului Mureş, Marius Paşcan (foto), în calitate de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea de proprietate asupra terenurilor, a făcut două plângeri penale împotriva urmaşilor lui Daniel Banffy, care au revendicat proprietăţile acestuia după ce au indus în eroare autorităţile române. Prima a fost împotriva Anei Bethlen, care nu a declarat toate persoanele care ar fi fost îndreptăţite să li se stabilească calitatea de moştenitor după defunctul Daniel Banffy, inclusiv pe fiul acestuia, Miklos Banffy, cât şi pe Gabor şi Farkas Bethlen. Ulterior eliberării certificatului de moştenitor, aceasta l-a depus ataşat unei cereri la Primăria Lunca Bradului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra unui teren de zece hectare. După ce a analizat documentele depuse de prefect, procurorul Angela Vodă din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş a constatat că în raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile de fals a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Cea de-a doua plângere a fost formulată împotriva Evei Banffy, care, tot prin declaraţii false a obţinut un certificat de moştenitor pe care l-a utilizat în cursul anului 2005 în vederea obţinerii reconstituirii dreptului de proprietate asupra unor imobile. Însă procurorul nu a mai avut ce să facă, pentru că Eva Banffy a decedat încă din 2009. Cu toate acestea, certificatele de moştenitor obţinute de cele două femei cu ajutorul unor declaraţii false produc în continuare efecte juridice. Printre persoanele care au moştenit averea Evei Banffy se află şi avocatul Mihai Dragoş Bejenaru şi pădurarul Cotyso Străuţ.
Cei trei români şi-au dat întâlnire la Budapesta cu urmaşii grofului pentru a stabili modul prin care urmau să revendice pădurea. Delegaţia maghiară a fost formată din Eva, Imre, Zsuzsanna şi Miklos. Toţi Banffy. Iar întâlnirea a avut loc în zilele de 16 şi 17 iulie 2005. Discuţiile dintre cei prezenţi au fost făcute publice. Jurnalul Naţional vă prezintă în exclusivitate stenogramele întrevederii de la Budapesta, în care sunt prezentate detaliile strategiei prin care se încearcă acapararea a zeci de mii de hectare de pădure de pe Valea Mureşului. Pe parcursul celor două zile, cele două grupuri au purtat negocierile într-o încăpere a Colegiului Mathias Corvinus din Budapesta. La scurt timp după prezentarea invitaţilor, Miklos Banffy – fiul lui Daniel Banffy – susţinea în faţa audienţei că sunt prezente doar două ramuri ale familiei. La rândul lor, românii au prezentat legislaţia românească în domeniul restituirii proprietăţilor şi cărţile funciare pe care aceştia urmau să le revendice. Pădurarul Cotyso Străuţ a luat cuvântul, prezentând situaţia domeniului Stânceni – Meştera, constituit în 1918 din domeniile membrilor familiei Banffy. În scenă a intrat şi avocatul Mihai Dragoş Bejenaru, care şi-a început discursul cu o scurtă prezentare a legislaţiei româneşti în domeniul retrocedărilor. "România vrea să intre în Uniunea Europeană, de altfel are un nou guvern, care a recurs la modificarea legii. Esenţial e că pădurile se retrocedează în întregime. Guvernul a depus pachetul de legi în faţa Parlamentului cu răspundere guvernamentală. Parlamentul l-a aprobat. (…) Prin decret, au aprobat reforma dreptului de proprietate şi au respins Reforma Justiţiei. După aceea, Guvernul a aprobat legea dreptului de proprietate prin ordonanţă de urgenţă. Săptămâna următoare apare în Monitorul Oficial, atunci intră în vigoare. Preşedintele României a aprobat-o." Nici pădurarul Străuţ nu s-a lăsat mai prejos şi le-a prezentat celor patru urmaşi date cu privire la suprafeţele de păduri din documentele vechi, care se aflau în posesia sa. "Ultimul document este cel considerat oficial, după el trebuie să ne ghidăm în procesul de retrocedare (…). Deocamdată ne putem baza pe ce avem aici." Cum a făcut rost Străuţ de documente încă nu se ştie. Bejenaru le-a cerut celor prezenţi să înceapă să umble după documente, cărţi funciare pentru a depune cererile de revendicare.
"Avem următorul plan: studierea şi cunoaşterea legii, strângerea extraselor de carte funciară care lipsesc (95%-99% sunt în proprietatea domnului Străuţ), strângerea documentelor de provenienţă, reînfiinţarea societăţii pe acţiuni. Dacă le avem pe toate acestea, putem să depunem cererea (n.r. – de revendicare). Trebuie să avem toate documentele din prima clipă, totul să fie perfect. Vor fi mulţi adversari: statul, consiliile locale, cei care le folosesc acum, chiar membri de familie", susţinea cu tărie avocatul. Totodată, Miklos a întrebat dacă trebuie să returneze banii investiţi de statul român în domeniul forestier, dar avocatul i-a răspuns că nu trebuie, deoarece statul român a folosit terenul fără drept. Ca un avocat care se respectă, Bejenaru a găsit şi soluţia pentru ca Miklos Banffy, cetăţean maghiar, să intre în posesia pădurii. Acesta i-a spus că, conform Constituţiei României, există două situaţii în care un cetăţean străin poate fi proprietar de fond funciar în România: "O dată, dacă există o convenţie bilaterală între cele două ţări, pe de altă parte, prin moştenire legală (exclusă moştenirea prin testament). Conform celor relatate, în cazul nostru nu este nevoie de dobândirea cetăţeniei".
Oficial, avocatul Mihai Dragoş Bejenaru a reprezentat interesele Evei Banffy, însă el a fost angajat şi de Romsilva, instituţie care administrează pădurile statului. În urma decesului Evei Banffy, Bejenaru şi Străuţ s-au regăsit printre moştenitorii trecuţi în testamentul acesteia.
Contract de management
Cu două luni înainte de întâlnirea de la Budapesta, şeful Ocolului Silvic Răstoliţa, Cotyso Felician Străuţ, a semnat cu Miklos Banffy un antecontract prin care a fost numit managerul suprafeţelor de pădure pe care urma să le primească familia Banffy. Miklos Banffy a specificat în documentul cu pricina că, în cazul în care i se vor restitui proprietăţile forestiere ale familiei, va încredinţa lui Străuţ organizarea, conducerea şi gestionarea activităţii acestor proprietăţi, pe baza obiectivelor şi criteriilor de performanţă stabilite de părţi. Astfel, Străuţ a ajuns administratorul pădurilor pe care urmaşul grofului le pretinde de la statul român. Cum a reuşit Străuţ să intre în posesia extraselor de carte funciară nimeni nu ştie. Legat de antecontractul semnat cu Miklos Banffy, Străuţ susţine că Eva Banffy îl bănuia pe Miklos Banffy că o trage pe sfoară. "În acest context m-a rugat să-i câştig încrederea lui Miklos, pentru că voia să ştie ce are de gând să facă", a spus Străuţ.
Romsilva a cumpărat informaţii
La câteva luni după întâlnirea de la Budapesta, avocatul Mihai Bejenaru a semnat un contract cu Regia Naţională a Pădurilor în valoare de 40.000 de euro fără TVA, prin care se obliga să furnizeze săptămânal informaţiile şi documentele obţinute despre familia Banffy. O dată cu semnarea contractului, avocatul a primit un avans de 8.000 de euro, urmând să mai primească câte 200 de euro lunar, numai după prezentarea raportului informativ. În acelaşi timp însă, Bejenaru o reprezenta şi pe Eva Banffy în procesele pe care aceasta le avea pentru a intra în posesia pădurii. "După ce am formulat cererile de revendicare în numele doamnei Banffy, cei de la Romsilva ne-au contactat şi mi-au cerut nişte date din interiorul familiei Banffy", a specificat avocatul Bejenaru. Informaţiile furnizate către Romsilva conţineau date despre structura de moştenire pe celelalte ramuri de familie Banffy, aspecte legate de cetăţenia revendicatorilor, date despre incidenţa exproprierilor.
Documentele false rămân valabile
Prefectul judeţului Mureş, Marius Paşcan (foto), în calitate de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea de proprietate asupra terenurilor, a făcut două plângeri penale împotriva urmaşilor lui Daniel Banffy, care au revendicat proprietăţile acestuia după ce au indus în eroare autorităţile române. Prima a fost împotriva Anei Bethlen, care nu a declarat toate persoanele care ar fi fost îndreptăţite să li se stabilească calitatea de moştenitor după defunctul Daniel Banffy, inclusiv pe fiul acestuia, Miklos Banffy, cât şi pe Gabor şi Farkas Bethlen. Ulterior eliberării certificatului de moştenitor, aceasta l-a depus ataşat unei cereri la Primăria Lunca Bradului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra unui teren de zece hectare. După ce a analizat documentele depuse de prefect, procurorul Angela Vodă din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş a constatat că în raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile de fals a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Cea de-a doua plângere a fost formulată împotriva Evei Banffy, care, tot prin declaraţii false a obţinut un certificat de moştenitor pe care l-a utilizat în cursul anului 2005 în vederea obţinerii reconstituirii dreptului de proprietate asupra unor imobile. Însă procurorul nu a mai avut ce să facă, pentru că Eva Banffy a decedat încă din 2009. Cu toate acestea, certificatele de moştenitor obţinute de cele două femei cu ajutorul unor declaraţii false produc în continuare efecte juridice. Printre persoanele care au moştenit averea Evei Banffy se află şi avocatul Mihai Dragoş Bejenaru şi pădurarul Cotyso Străuţ.
http://www.jurnalul.ro/special/anchete/padurile-muresene-transate-la-budapesta-570486.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu