Autonomia Ţinutului Secuiesc se discută la Budapesta

În cursul zilei de azi, în Parlamentul Republicii Ungare are loc şedinţa în cadrul căreia Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) va solicita guvernelor României şi Ungariei completarea Tratatului bilateral cu normele internaţionale pentru protecţia minorităţilor. „Noi am formulat deja şi revenim la această solicitare, la Guvernul Ungariei şi, în aceeaşi măsură, la Guvernul României, ca să completeze acest tratat bilateral cu acele norme internaţionale care au apărut după semnarea tratatului, în domeniul protecţiei minorităţilor”, a declarat în luna octombrie, Balazs Izsak, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc.



Ce vrea CNS?

Izsak a precizat că CNS doreşte ca în relaţia dintre România şi Ungaria ceea ce este cuprins în tratatul bilateral să devină o realitate, „pentru că până acum această cooperare în domeniul protecţiei minorităţilor avea doar un caracter declarativ, nu a avut un conţinut concret”. „Considerăm că protecţia drepturilor noastre este una conformă acestui tratat şi conform dreptului internaţional, un domeniu de cooperare internaţional”, a subliniat liderul CNS. Acesta a spus că pe ordinea de zi a şedinţei de la Budapesta figurează două proiecte de hotărâre, primul se referă la aşteprările Consiliului Naţional Secuiesc faţă de politica Guvernului ungar faţă de maghiarii care trăiesc dincolo de graniţe şi, în special, faţă de secui, iar al doilea proiect vizează aşteptările CNS de la Ungaria, în perspeciva preluării preşedinţiei Uniunii Europene, în prima jumătate a anului viitor. „Aşteptăm ca în UE protecţia acestor colectivităţi autohtone, care nu trăiesc în propria lor ţară, să se facă un pas înainte. Printre priorităţile preşedinţiei ungare figurează protecţia diversităţii culturale a Europei. Noi credem că protecţia diversităţii culturale este de fapt echivalentă cu protecţia diverselor colectivităţi etnice, culturale, lingvistice, care păstrează tradiţii multiseculare în diverese ţări a Europei”, a subliniat Izsak.



Invitaţi de marcă

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc a mai arătat că nu este permis ca ţările membre ale Uniunii Europene, când intră în Parlamentul European, să abandoneze obligaţiile asumate în Consiliul Europei, în privinţa drepturilor minorităţilor. „Noi considerăm că nu este permis ca ţările membre când intră în Parlamentul European lasă în vestiar obligaţiile asumate în Consiliul Europei. Deci nu se poate spune că acolo nu există, pentru că sunt exact aceleaşi ţări care şi-au asumat anumite responsabilităţi şi obligaţii. Standardul minim în UE nu poate să fie mai scăzut faţă de Consiliul Europei. Şi asta este inclusă în proiectul nostru de hotărâre că aşteptăm”, a mai spus Balazs Izsak. Acesta a precizat că la şedinţa CNS de azi, de la Parlamentul Ungariei, sunt invitaţi, printre alţii, preşedintele ungar, Pal Schmit, premierul Viktor Orban, precum şi alţi oficiali maghiari, alături de care sunt invitaţi ambasadorii statelor membre ale UE de la Budapesta şi personalităţi importante ale vieţii culturale şi publice din Ungaria. Reporterii cotidianului Zi de zi se află, în acest moment la Budapesta. Citiţi în ediţia de luni, 22 noiembrie, totul despre evenimentele din Ungaria.



Măsurile luate de CNS pentru detaşarea Ţintului Secuiesc de România



2010, martie

Stand expoziţional separat al "Ţinutului Secuiesc"

La Târgul Internaţional de Turism de la Budapesta - Hungexpo, separat de standul României, a fost organizat standul expoziţional al „Ţinutului Secuiesc".



2010, 4 mai

* Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc a votat pentru oficializarea limbii maghiare în Ţinutul Secuiesc.

* Partidul Civic Maghiar a propus ca toate regiunile istorice din România să dobândească autonomie teritorială, alături de Ţinutul Secuiesc.



2010, 11 mai

Guvernul României stabileşte „graniţa dintre Ţinutul Secuiesc" şi „Ţara Bârsei". Hotărârea Guvernului României, numărul 402, privind aprobarea stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 306, din 11 mai 2010, precizează că localitatea Ilieni se află „la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei". Conform anexei 2 la H.G. nr. 402/2010 - „Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna" - „borna de hotar semnifică faptul că localitatea se afla la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei". Utilizarea - într-o hotărâre a Guvernului României - a expresiilor „Ţinut Secuiesc" şi „graniţa" reprezintă o încălcare a articolului 3, alin. (3) din Constituţia României, potrivit căruia „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe". În acelaşi timp, Legea nr. 2 din 16 februarie 1968, privind organizarea administrativă a teritoriului României prevede, la art. 1, că teritoriul României „este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna". De asemenea, „graniţa" nu poate exista decât între state, iar prevederea din hotărârea guvernului, ce stabileşte o „graniţă interioară", induce ideea delimitării teritoriale a Ţinutului Secuiesc ca entitate autonomă, cu graniţă proprie.



2010, 8 iunie

Europarlamentarul Szegedi Csanád, membru al partidului maghiar de extremă dreapta Jobbik, şi-a deschis birou teritorial la Târgu-Mureş. Cu acest prilej, el a declarat: „În primul rând, aş vrea să subliniez faptul că Jobbik nu este un partid şovin sau extremist, ci un partid patriot, care vrea să reprezinte întreaga naţiune maghiară, nu doar pe cea din Ungaria, ci din întreg bazinul carpatic. Partidul va milita pentru autodeterminarea secuimii în actualele graniţe ale României". „Ar fi bine dacă în toată Transilvania limba maghiară ar fi limbă de stat" - a mai susţinut europarlamentarul. Partidul Jobbik , ctitorul Gărzii Naţionale Ungare, desfiinţată anul trecut în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive, a reînfiinţat organizaţia extremistă paramilitară.



„Când partidul extremist maghiar Jobbik îşi deschide cabinet la Târgu-Mureş este ca şi cum Partidul Nazist şi-ar întemeia filiala la Auschwitz."

Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC, declaraţie de presă, 8 iunie 2010



„Deschiderea unui cabinet de europarlamentar din partea partidului extremist maghiar Jobbik la Târgu-Mureş echivalează cu întemeierea unei filiale a Partidului Nazist la Auschwitz. Cu ce drept şi cine i-a dat voie acestui provocator, Szegedi Csanad, care cere pe toate drumurile dezmembrarea României, să îşi deschidă cabinet în Transilvania şi încă într-un oraş marcat de o istorie zbuciumată, precum Târgu-Mureş? Statul român îi invită în acest fel extremiştii maghiari să revendice Ardealul şi le acordă şi tribuna de unde să incite la distrugerea României.

Cerem autorităţilor române să intervină imediat şi să declare persona non-grata pe acest europarlamentar care aruncă cu noroi în statele vecine Ungariei, ameninţând stabilitatea şi bunele relaţii interetnice. Cerem, de asemenea, ca orice activitate şi prezenţă a partidului Jobbik şi a reprezentanţilor acestuia să fie interzise în România, la fel cum sunt interzise nazismul sau alte mişcări anarhice, violente şi extremiste, din care categorie şi face parte. Pe teritoriul României, Jobbik - şi orice asociaţie sau persoană care colaborează cu acest mic partid nazist - trebuie să intre sub incidenta legii şi să fie pedepsiţi cu exemplaritate".

Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC, declaraţie de presă, 8 iunie 2010



2010, 7 iulie

Guvernul Ungariei recunoaşte oficial „Consiliul Naţional Secuiesc"

Vicepremierul ungar, Semjén Zsolt, a avut o întâlnire cu delegaţia Consiliului Naţional Secuiesc, formată din cei trei membri ai prezidiului: Izsák Balázs, Tulit Attila şi Arus Zsolt. Cu această ocazie, vicepremierul ungar a confirmat faptul că noul guvern ungar susţine aspiraţiile Consiliului Naţional Secuiesc.

[„Haromszék" (Covasna), nr. 6.026, 07.07.2010]

Este pentru prima oară când guvernul Ungariei recunoaşte oficial această formă asociativă care, din cauza scopului urmărit, nu are statut juridic legal în România.

http://www.zi-de-zi.ro/detalii-articol/article/8f206b9ce0/63469.html

Scandal în Ungaria, după ce directorul Teatrului Naţional a închiriat o sală pentru Ziua României

Directorul Teatrului Naţional din Ungaria, Robert Alfoldi, este considerat trădător pentru că a închiriat sala mare a instituţiei pentru o recepţie de Ziua României. Mai mulţi politicieni maghiari, precum şi diverse personalităţi consideră "o provocare" gestul românilor în condiţiile în care ziua de 1 Decembrie coincide cu pierderea, de către Ungaria, în favoarea României, a teritoriilor din Transilvania stăpânite până în 1918.

Partidul extremist Jobbik l-a acuzat pe director că organizează un eveniment anti-ungar şi a ameninţat că va organiza o demonstraţie în faţa Teatrului chiar pe 1 decembrie. Partidul Creştin-Democrat aflat la guvernare a cerut secretarului de stat pentru cultură chiar demiterea directorului.

În replică, Robert Alfoldi a explicat că decizia sa nu a avut ca scop să rănească sentimentele naţionale şi că spectacolul ar fi putut ajuta cele două ţări să devină mai apropiate prin intermediul culturii şi artei în ciuda trecutului lor.

"Când Institutul Cultural Român din Budapesta mi-a cerut să închiriez sala mare a Teatrului pentru celebrarea Zilei Naţionale a României, m-am gândit că spectacolul şi recepţia ar putea ajuta cele două ţări, Ungaria şi România, să devină mai apropiate prin intermediul culturii şi artei, în pofida trecutului lor furtunos", a declarat Alfoldi, într-un comunicat transmis MTI.

Potrivit hungarianambiance.com, autorizaţia dată românilor de către directorul Teatrului National a fost retrasă.

Ziua de 1 Decembrie marchează Adunarea Naţională de la Alba Iulia, care a declarat unirea Transilvaniei - la acel moment teritoriu ungar - cu România, în 1918.

http://www.antena3.ro/externe/scandal-in-ungaria-dupa-ce-directorul-teatrului-national-a-inchiriat-o-sala-pentru-ziua-romaniei-113439.html

Oradea. Laszlo Tokes a montat ilegal plăcuţe cu numele străzilor în limba maghiară

Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a montat în mod ilegal, în mai multe zone din Oradea, plăcuţe cu numele străzilor din oraş traduse în limba maghiară. Jean Calvin a devenit astfel de curând Janos Kalvin.

Deşi autorităţile l-au avertizat pe Tokes că montarea acestor plăcuţe contravine normelor Europei şi ale României implicit, acesta îşi continuă acţiunea. Astfel, după ce primăria dă jos denumirile maghiare, episcopul maghiar le pune din nou, fără nici o jenă. Acesta susţine că are acordul proprietarilor pentru a face acest lucru şi consideră că plăcuţele sale au fost îndepărtate în mod abuziv.

Cu toate acestea, Lazslo Tokes nu a primit până acum nici o sancţiune din partea autorităţilor şi, mai mult decât atât, acesta ameninţă cu proteste în cazul în care primăria va continua să dea jos plăcuţele.

Observator

http://www.antena3.ro/romania/oradea-tokes-a-montat-ilegal-placute-cu-numele-strazilor-in-limba-maghiara_107807.html

Cum a fost retezat Retezatul

Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în 1935, la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, pe o suprafaţă de peste 38.000 de hectare din Masivul Retezat-Godeanu, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din 1979.

Un sfert din suprafaţa Parcului a fost cedată de comisia judeţeană Hunedoara de fond funciar către doi cetăţeni austrieci, moştenitori ai conţilor Lajos şi Gabor Kendeffy. Comisia judeţeană Hunedoara pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor a emis în decembrie 2006 trei titluri de proprietate pentru o suprafaţă totală de 11.000 hectare. Respectivele suprafeţe se află pe teritoriul comunelor Pui şi Râu de Mori.

După 1990, în România a intervenit un proces firesc de reconstituire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor, drepturi confiscate sub diverse forme de statul român comunist. Doar o mică parte a averii Kendeffy a făcut obiectul naţionalizării. Cu toate acestea, inducând în eroare Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate asupra Terenurilor din Hunedoara, au depus solicitări pentru restituirea a 53.000 de hectare două moştenitoare ale fraţilor Gabor (Gavril) şi Lajos (Ludovic) Kendeffy.

Solicitarea a fost depusă după apariţia Legii 247 din 2005 într-un termen legal de până la 30 noiembrie 2005. Potrivit surselor noastre, iniţial Comisia a respins solicitarea urmaşelor, după depunerea unor înscrisuri doveditoare din partea Direcţiei Silvice privind netemeinicia acestor solicitări. Cu toate acestea, solicitarea celor doi cetăţeni austrieci, Maria Kendeffy (născută Gerliczy) şi Elisabeth Pongracz (născută Kendeffy), a fost discutată din nou în şedinţa din 7 iunie 2006, exact a doua zi după ce Direcţia Silvică şi-a schimbat conducerea. De data aceasta, decizia Comisiei a fost una favorabilă moştenitoarelor.

Dar să ne uităm puţin în Istorie. Familia Kendeffy a deţinut domeniul Retezat până la reforma agricolă din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş din 1921. Se extimează că la începutul secolului averea acestora ar fi înglobat vreo 50.000 de jugăre (n.r. - iugăr sau jugăr: veche unitate de măsură pentru suprafeţe agrare, folosită în Transilvania, egală cu 0,5775 de hectare), în mare parte reprezentând suprafeţe de pădure sau vegetaţie forestieră. Reforma agricolă, dar şi declararea ca absenteist a lui Lajos Kendeffy au dus la exproprierea celei mai mari părţi a averii familiei de conţi.

Prin declararea ca absenteist a lui Lajos Kendeffy, averea acestuia a fost preluată de statul român. Prin hotărârea Comitetului Agrar nr. 293 din 13 aprilie 1924, partea acestuia de avere, jumătate din toate moşiile, a fost expropiată definitiv. Nicolae Titulescu şi contele Aponny au negociat tranşarea situaţiei absenteiştilor şi s-a ajuns la un acord internaţional potrivit căruia optanţii unguri (n.r. - cetăţenii declaraţi absenteişti şi care renunţaseră la cetăţenia română, alegând-o pe cea maghiară) expropriaţi în Ardeal să fie despăgubiţi de Fondul Agrar de la Basel (Elveţia), către care statul român plătea o anumită anuitate.

La 12 iulie 1933, instanţele româneşti au decis să acorde lui Lajos Kendeffy o despăgubire de 1.371.650. de lei. Ulterior, ca urmare a contestaţiilor lui Lajos Kendeffy, instanţele i-au acordat suplimentar, în 1933, 856.211,50 coroane aur, cu dobândă de 4,5% pe an începând cu 1 ianuarie 1923, dar şi 15.000 de coroane aur cu titlu de despăgubiri pentru daunele provocate prin dezorganizarea exploatării sale, precum şi cheltuieli judiciare.
Ca o concluzie, partea din averea Kendeffy ce a revenit absenteistului Lajos a fost despăgubită, în mod just, printr-o procedură negociată între state.

În ceea ce-l priveşte pe Gabor (Gavril) Kendeffy, lucrurile au fost tratate la fel de clar. Acesta a fost expropriat de cele mai importante părţi ale averii sale prin deciziile unui stat de drept în scop de utilitate publică, iar ca urmare a fost despăgubit just. Gabor Kendeffy a contestat ani de-a rândul hotarele pe care s-a făcut ieşirea din indiviziune cu fratele său, dar şi deciziile şi modalităţile de expropriere. Conform prevederilor articolului 6 lit. c din Legea reformei agrare din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, din 1921, moşia de 7.651 de jugăre (aproximativ 3.600 hectare) din hotarele comunelor Clopotiva, Săcel, Sântămărie, Cioprea, Nalaţvad, Subcetate, Poieni, Valea Dăljii, Unciuc aparţinea exclusiv proprietarului Gabor Kendeffy.

O altă moşie de 6.516 jugăre şi 1.232, stânjeni pătraţi, a aceluiaşi, a fost expropriată în interes naţional prin Hotărârea 752 din 1922 a Comisiunii I de ocol pentru expropriere şi împroprietărire Haţeg. Despăgubirea a fost plătită în intervalul 1922-1945. Interval ce se explică prin faptul că, potrivit legii pentru reformă agrară, expropriatului i se plătea 80% din valoarea despăgubirii şi restul banilor în câte două tranşe anuale (în martie şi noiembrie) până la finalizarea măsurătorilor.

Aşa cum am arătat, Gabor Kendeffy a deschis mai multe procese în instanţă cu privire la graniţele proprietăţii pe care le-a contestat ani şi ani de în şir. Statul român i-a plătit lui Gabor Kendeffy despăgubiri de peste 15,5 milioane de lei, la nivelul anilor '40.

Cât priveşte moşia din Râul de Mori, care astăzi constituie parte integrantă a Parcului Naţional Retezat, lucrurile au fost şi mai complicate. Suprafaţa de 29.282 de jugăre a fost implicată într-un îndelung demers juridic al lui Gabor Kendeffy, care a constestat ieşirea din indiviziune cu statul român, care a preluat partea lui Lajos Kendeffy. Jumătate din această suprafaţă - adică 7.000 de hectare, nu 11.000 - ar fi fost dreptul de moştenire la care puteau veni urmaşi lui Gabor Kendeffy, dar Comisia Judeţeană nu ar fi putut lua o decizie care să încalce dreptul statului român, proprietatea publică fiind inalienabilă. Mai întâi ar fi trebuit realizată ieşirea din indiviziune cu Statul Român şi o expertiză topo-cadastrală pentru identificarea terenului.

Şi în acest caz însă, suprafaţa Parcului Naţional Retezat ar fi făcut excepţie de la legile cu privire la restituirea proprietăţilor, fiind vorba despre o rezervaţie ştiinţifică a Academiei Române. Până una alta însă, Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele a intrat în posesia celor două austriece care au adus terenul aport la capitalul social al societăţii comerciale Rotunda SRL din Miercurea Ciuc, al cărei obiect de activitate este exploatarea forestieră.
Avocatul Laszlo Majai, care le reprezintă pe cele două fericite moştenitoare ale unei însemnate părţi din Parcul Naţional Retezat, spune că acţiunea Academiei Române şi a Ministerului de Finanţe de a ataca titlurile de proprietate emise în favoarea Mariei Kendeffy şi a Elisabethei Pongracz sunt nejustificate.

"Noi nu avem cunoştinţă să fi primit bani (respectiv despăgubiri - n.r.) pentru proprietăţile lor. Ministerul de Finanţe nu poate să dovedească, pentru că nu există un document financiar-contabil", susţine avocatul Laszlo Majai. Acesta precizează că, în momentul în care clientele sale au depus solicitările pentru restituirea proprietăţilor confiscate de regimul comunist, legea permitea un astfel de demers şi cetăţenilor străini.


Prefectura - Dăm tot ce se poate da. Până la proba contrarie

Prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi, ne-a declarat că urmaşii contelui Kendeffy au solicitat iniţial 53.000 de hectare, dar au depus acte doar pentru 33.000, iar Comisia a ajuns la concluzia că doar 11.000 de hectare pot fi date înapoi. "În prezent, terenul este o proprietate privată, dar aceştia nu au dreptul de exploatare", a precizat Attila Dezsi. În Parcul Naţional Retezat sunt în jur de 7.000 de hectare din suprafaţa "restituită", a precizat reprezentantul Guvernului. "Această retrocedare se judecă pe fond pentru a se vedea dacă titlurile de proprietate au fost eliberate corect", a spus Attila Dezsi, uitând că procedura de retrocedare se face atunci când a existat o cedare. Nu o expropriere. "Din documente rezultă că 11.000 de hectare nu se duc niciunde".

Iar cu privire la deciziile de expropriere, prefectul este la fel de categoric: "Dacă aceste decizii existau trebuiau trecute în cărţile funciare. Dacă au existat astfel de cărţi funciare, noi nu am primit nimic. Până la proba contrarie, titlurile de proprietate au fost eliberate legal". Atitudinea lui Attila Dezsi - fost subprefect la momentul emiterii celor trei titluri de proprietate - este însă una la fel de categorică precum cea a fostului prefect, Marius Cristian Vladu, aşa cum a arătat-o în şedinţa Comisiei de Fond Funciar în care s-a aprobat cererea moştenitorilor contelui Kendeffy din iunie 2006. Supărat că unul dintre cei prezenţi a cerut amânarea luării unei decizii, acest comisar Catani al împroprietăririi a făcut un adevărat show, aşa cum a fost el prezentat de ziariştii care au asistat la şedinţă.

El a acuzat că la mijloc ar fi de fapt interesele locale în legătură cu nişte cabane construite mai mult sau mai puţin legal la Râul de Mori şi apoi s-a pronunţat într-o singură direcţie: "Nu mai trageţi de timp! Suntem puşi aici să restituim ce a confiscat statul. Aplicăm legea stricto senso şi o să dăm înapoi şi aceste terenuri, şi Parcul Dendrologic de la Simeria, şi tot ceea ce a aparţinut oricui poate dovedi cu acte acest lucru. Nu facem jocul nimănui. Statul este cel mai prost administrator". Statul este într-adevăr cel mai prost administrator, dar prefectul Vladu, fiind reprezentantul Guvernului în teritoriu, a avut şi calitatea de manager principal pe ramură de împroprietăriri.

http://www.jurnalul.ro/stire-special/cum-a-fost-retezat-retezatul-555282.html

Transnistria şi Bulgaria vor face schimb de programe radio şi TV

Bulgaria şi Transnistria , regiune secesionistă din estul R. Moldova , intenţionează să colaboreze în domeniul audiovizualului în vederea schimbului de programe radio şi de televiziune.

Despre aceasta s-a discutat, luni, la Tiraspol , în cadrul unei întrevederi dintre liderul transnistrean, Igor Smirnov , şi Gheorghi Panaiotov , şeful misiunii diplomatice bulgare în R. Moldova. Potrivit serviciului de presă al lui Igor Smirnov, Transnistria va oferi Bulgariei emisiuni radio şi TV despre viaţa etnicilor bulgari din regiune.Sursa citată nu precizează dacă Smirnov şi Panaiotov au semnat vreun document de intenţii sau dacă reprezentanţii Tiraspolului şi Sofiei ar urma să semneze un acord în acest sens.

http://www.azi.md/ro/story/13721

Extremiştii maghiari îl sărbătoresc, sâmbătă, public pe amiralul Horthy Miklos, liderul fascismului ungar. Legea interzice promovarea simbolurilor fas

Cu aprobarea primarului UDMR Raduly Robert şi a şefilor Poliţiei şi Jandarmeriei Harghita, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, va avea loc o paradă cu husari pentru celebrarea ocupării oraşului de către Horthy, în 11 septembrie 1940

Extremiştii maghiari din filialele locale ale Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM), Consiliului Naţional Secuiesc Scaunul Ciuc şi Asociaţia Husarilor din Scaunul Ciuc organizează sâmbătă, la Miercurea Ciuc, o suită de manifestări pentru celebrarea a 70 de ani de la ocuparea oraşului, în 11 septembrie 1940, în urma Diktatului de la Viena, de către trupele ungare, în fruntea cărora s-a aflat însuşi amiralul Horthy, căpetenia fascismului ungar.

"În această zi de 11 septembrie 1940, guvernatorul Horthy Miklos, în fruntea honvezilor săi, a adus dreptatea mult aşteptată. (...) În data de 11 septembrie 2010 ne amintim cu mândrie şi dragoste ziua care a umplut de bucurie sufletul poporului nostru secui, fărâmiţat de Trianon", se spune atât în mesajul "de mobilizare" adresat locuitorilor din Miercurea Ciuc de Szocs Csongor, şeful HVIM Ciuc şi de Toth Balint, purtătorul de cuvânt al HVIM Transilvania, cât şi în afişele reprezentându-l pe Horthy călare la intrarea în Miercurea Ciuc, ce au împânzit oraşul

Programul acestei celebrări a instaurării ocupaţiei horthysto-fasciste ungare în Transilvania va începe, sâmbătă la amiază, cu o adunare la mormântul unui localnic din Miercurea Ciuc, Kopacz Bela, ucis din greşeală în timpul intrării lui Horthy în oraş, urmată de o paradă a unei trupe de husari călări de la gară până în centrul urbei, unde va avea loc apoi o nouă adunare populară, cu discursuri, poezii şi cântece "patriotice".

După care, seara, la Casa de Cultură, celebrarea instaurării ocupaţiei horthyste asupra Ardealului şi a căpeteniei fascismului ungar, Horthy Miklos se va încheia cu o conferinţă despre viaţa şi opera acestuia, susţinută de istoricul literar Tompo Laszlo.

Autorizată de primarul UDMR Raduly Robert

Acţiunea pusă la cale de extremiştii maghiari se va desfăşura cu aprobarea primarului din Miercurea Ciuc, Raduly Robert. Cum a fost convins să o autorizeze, n-am izbutit să aflăm, repetatele noastre încercări de a-l contacta telefonic pe edil rămânând fără nici un rezultat, lucru valabil şi în cazul şefului IPJ Harghita, comisarul şef Radu Moldovan

În locul lor, singurul care a încercat să ne argumenteze autorizarea manifestării a fost prim-adjunctul şefului Inspectoratului de Jandarmi Harghita, maiorul Adrian Cigărean.

"Noi am refuzat până în ultimul moment să dăm autorizaţie, dar o dăduse deja primarul Raduly, iar după cum era făcută cererea depusă de organizatori, că se va comemora un eveniment istoric de cum 70 de ani, nu am mai putut să ne opunem şi am aprobat şi noi, ca şi cei de la poliţiei. Şi chiar dacă am fi continuat să ne opunem, ar fi fost degeaba, pentru că Legea 60 îi permite primarului să treacă peste un eventual refuz al Poliţiei şi Jandarmeriei", ne-a declarat maiorul Cigărean.

Prefectul Ladany Laszlo: "Habar n-am despre ce vorbiţi!"

Reacţia prefectului judeţului Harghita, Ladany Laszlo (UDMR): "Habar n-am despre ce vobiţi, o să mă documentez şi o să vă spun mâine! Trebuie mai întâi să văd cu ochii mei despre ce e vorba şi apoi voi exprima un punct de vedere!"

Organizaţiile antifasciste - nicio reacţie

Celebrarea publică a fascismului horthyst şi a liderului său nu a produs deocamdată vreo reacţie nici din partea organizaţiilor antifasciste, din ţară şi străinătate, care, anii trecuţi, au criticat ridicarea unei statui a mareşalului Antonescu la Cluj-Napoca, ori, mai recent, emiterea de către BNR a unei monezi comemorative cu efigia patriarhului Miron Cristea. (Adrian Popescu)

http://www.gandul.info/news/extremistii-maghiari-il-sarbatoresc-sambata-public-pe-amiralul-horthy-miklos-liderul-fascismului-ungar-legea-interzice-promovarea-simbolurilor-fasciste-7175674

O organizaţie maghiară aniversează 70 de ani de la intrarea trupelor hortyste în Miercurea Ciuc

Manifestare controversată la Miercurea-Ciuc. O organizaţie maghiară aniversează, sâmbătă, intrarea în oraş a trupelor fasciste conduse de Horthy Miklos, după semnarea Dictatului de la Viena. Acţiunea a stârnit proteste în rândul politicienilor.
Organizaţia "Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate" (HVIM) va organiza o manifestare menită să marcheze împlinirea a 70 de ani de la intrarea trupelor fascisto-horthyste conduse de Horthy Miklos în Miercurea Ciuc, la 11 zile după semnarea Dictatului de la Viena (30 august 1940), informează Mediafax.
De aproximativ o săptămână, oraşul a fost împânzit de afişe în limba maghiară, prin care localnicii sunt informaţi şi sunt invitaţi la acest eveniment. Pentru organizarea manifestării, HVIM a solicitat aprobarea Primăriei Miercurea Ciuc în data de 1 septembrie.
Primul care a luat atitudine împotriva acestui eveniment a fost preşedintele grupului parlamentar al PSD Mircea Duşa, care a cerut, vineri, statului român să reacţioneze împotriva oricărei manifestări de acest fel.
"Sunt stupefiat şi este de neînţeles că o astfel de manifestare a primit aviz favorabil atât de la municipalitate, cât şi de la poliţie şi jandarmerie. A se permite o aniversare cu fast a momentului invadării Transilvaniei care a avut drept consecinţă, până la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, comiterea a mii de atrocităţi şi drame generate de fascismul hortyst şi, mai mult de atât, ca Horthy, un criminal de război condamnat de o lume întreagă pentru ororile pe care le-a comis, să fie elogiat într-o Casă de Cultură, mi se pare sfidător şi batjocoritor la adresa ţării. Fac un apel ferm la instituţiile statului să reacţioneze, conform legii şi să apere valorile sale de drept", a declarat Mircea Duşa.
În replică, prefectul judeţului Harghita, Ladanyi Laszlo Zsolt, consideră că manifestarea nu are de ce să stârnească controverse de vreme ce a fost aprobată de Primăria Miercurea Ciuc, dar a adăugat că "este important ca ea să se desfăşoare în condiţii de legalitate", chiar dacă el, în calitate de persoană publică, nu este de acord cu manifestările de tip extremist.
"Ca persoană publică, pot să spun că nu sunt de acord cu niciun fel de manifestări extremiste, din orice parte ar veni. Consider că problemele noastre, ale tuturor locuitorilor judeţului, sunt aceleaşi şi convieţuirea paşnică este cea mai importantă", a spus Ladanyi Laszlo Zsolt.
Deputatul UDMR de Harghita Korodi Attila a declarat, la rândul său, că Horthy Miklos nu este un personaj atât de negativ cum l-au prezentat istoricii, ci că este unul mai degrabă controversat, afirmând că manifestarea de sâmbătă de la Miercurea Ciuc naşte controverse nu la nivel de eveniment istoric, ci din cauza organizatorilor.
"Aşa cum Antonescu este considerat o firgură controversată şi despre Horthy se poate spune acelaşi lucru. Problema cu manifestarea de mâine ( sâmbătă - n.r.) este aceea că este organizată de Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, care nu face decât să aducă tensiuni", a precizat Korodi Attila.
Korodi a spus că "românii nu ar trebui să se teamă, pentru că astfel de manifestări sunt periferice şi dacă liderii maghiari reuşesc să pună la punct organizaţiile extremiste, atunci nu este nicio problemă pentru că ele vor rămâne în zona periferică izolată".
Sâmbătă la prânz, din apropierea gării din Miercurea Ciuc, cavaleria husarilor va porni către centru oraşului, într-o procesiune amintind de intrarea în municipiu, în 11 septembrie 1940, a trupelor fascisto-hortyste conduse de Horthy Miklos, călare pe un cal alb. Seara, începând de la ora 19.00, în Casa de Cultură Municipală, istoricul ungar Tompa Laszlo va susţine o prelegere intitulată "Viaţa lui Horthy".
În 30 august 1940, la Viena a fost luată decizia asupra soartei Transilvaniei prin intermediul miniştrilor de externe ai Germaniei şi Italiei. Potrivit Dictatului de la Viena, partea nordică a teritoriului revenea Ungariei, iar cea de sud rămânea României. O lună mai târziu, trupele ungare au intrat în Ardealul de Nord.
antena3.ro

http://www.jurnalul.ro/stire-observator/o-organizatie-maghiara-aniverseaza-70-de-ani-de-la-intrarea-trupelor-hortyste-in-miercurea-ciuc-554271.html

Sfântu-Gheorghe exportă solidaritatea maghiară

Consilierii locali au alocat ieri, cu o singură abţinere, suma de 20.000 de lei pentru construirea unei porţi secuiești și amplasarea ei în Szeged, Ungaria

O poartă secuiască de aproximativ nouă metri va fi construită în județul nostru pentru a fi apoi amplasată în orașul Szeged, din Ungaria, ca semn al solidarității maghiarilor de pretutindeni.

Pentru acest lucru, consilierii locali au votat ieri alocarea sumei de 20.000 de lei, bani care vor fi transferați Asociației pentru Dezvoltarea Turismului Covasna cu scopul de a materializa acest proiect.

„La Szeged va fi amplasată o poartă mare, va fi poarta orașului Sfântu-Gheorghe, un simbol al solidarității noastre de pretutindeni”, a spus primarul Antal Arpad, cu mențiunea că inițiativa aparține Institutului Maghiarilor de Pretutindeni, ca fiecare zonă din Secuime să ridice câte o astfel de poartă secuiască.

Suma este luată din banii alocați la începutul anului pentru sprijinirea locuitorilor din Chilieni și Coșeni în construirea de porți secuiești, în total 30.000 de lei.

Din aceștia, până acum patru persoane au solicitat sprijinul municipalității pentru acest scop, suma care le-a revenit fiind de 4.000 de lei.

Proiectul de hotărâre prin care întreaga sumă de 30.000 de lei este transferată Asociației pentru Dezvoltarea Turismului – cu ajutorul căreia se derulează programul porților secuiești – a fost votat ieri cu o singură abținere, a consilierului Mădălin Guruianu, care a contestat faptul că o sumă atât de mare revine pentru o poartă secuiască ornamentală care va merge în Ungaria, pe când localnicii de aici primesc mai puțin.

„M-am abținut pe motiv că nu cred că trebuie să cheltuim două treimi din banii acestui program pentru porți secuiești pe o poartă ornamentală expusă în Ungaria, în condițiile în care alocăm câte 2.000 de lei, adică ajutăm anul acesta 5 familii care pun porți secuiești, iar restul de bani, cu care am fi putut ajuta încă 10 familii, îi trimitem pentru imaginea orașului în străinatate. Cred că este o eroare majoră de stabilire a priorităților”, a spus Guruianu.

Toate solicitările vor fi sprijinite

Primarul Antal Arpad a dat asigurări că în cazul în care vor mai exista și alte solicitări de bani pentru porţi secuieşti, va fi primul care va susține o suplimentare de fonduri, și toți cei care doresc să construiască porți secuiești vor avea sprijinul municipalității.

La începutul acestui an, în bugetul municipiului Sfântu-Gheorghe a fost prevăzută o sumă totală de 30.000 de lei, destinată sprijinirii celor care doresc să achiziționeze porți secuieşti.

Potrivit edilului șef, aceste porți relevă tradiția şi ospitalitatea celor din Ţinutul Secuiesc şi oamenii merită să fie sprijiniți în a le procura sau restaura.

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=10373

Elicopterul israelian s-a prăbuşit în apropierea unei tabere de vară evreieşti

Cotidianul "Jerusalem Post" relatează că elicopterul israelian s-a prăbuşit în apropierea unei tabere de vară evreieşti, organizată în cadrul American Jewish Joint Distribution Comittee, în care se aflau 65 de copii. Tabăra se află la aproximativ 15 kilometri de locul catastrofei.

Cinci membri ai personalului taberei, purtând cămăşi cu inscripţii în ebraică şi două steaguri israeliene au venit marţi la locul unde s-a prăbuşit elicopterul. Shai Orny, adjunctul directorului filialei JDC în România a declarat că directorul taberei şi-a dat seama că în accident sunt implicaţi israelieni, după ce a căutat informaţii pe Internet.

"Imediat ce-am auzit, ne-am organizat, am făcut nişte sendvişuri şi nişte cafea israeliană fierbinte pentru echipele israeliene de salvare şi căutare", a declarat acesta.

Tabăra se află la aproximativ 15 kilometri de locul catastrofei, în care au murit şase militari israelieni şi unul român. Cotidianul citează autorităţile române, care au confirmat că toate cele şapte persoane aflate la bordul elicopterului de tip Sikorski au murit, la aproximativ 120 de kilometri ca Bucureşti.

"Cei care au venit aici să ajute sunt toţi evrei şi este foarte important pentru noi să facem tot ce putem pentru a fi de ajutor", a declarat Orny, subliniind că una dintre misiunile JDC este să ofere ajutor umanitar în urma unor tragedii, prăbuşirea elicopterului fiind o astfel de ocazie, a adăugat acesta.

Tabăra evreiască va utiliza prăbuşrea elicopterului în scopuri educaţionale, pentru a-i învăţa pe tinerii particanţi despre ajutarea altor persoane, în general, dar mai ales despre ajutarea "poporului Israelului".

"În tabără se predau cursuri de limbă şi tradiţii, cultură şi istorie evreieşti", a mai declarat adjunctul directorului acesteia, adăugând că participanţii primesc, de asemenea, educaţie privind protecţia mediului şi toleranţa. "Vom organiza o activitate cu copii ceva mai mari, aici, pentru a le explica ce s-a întâmplat", a mai spus acesta, potrivit Jerusalem Post, citat de Mediafax.

Liviu Goldenberg, de 21 de ani, unul dintre consilierii taberei, s-a ocupat să împartă ceşti cu cafea aburindă celor din echipele de salvare. Născut şi crescut în oraşul Lashi, Goldenberg studiază ingineria. În timpul verii, lucrează ca şi consilier în cadrul taberei JDC.

"Am auzit că un elicopter s-a prăbuşit luni seară, dar abia marţi dimineaţă am aflat că cei care au murit sunt israelieni. Am venit pentru a da o mână de ajutor şi pentru a fi solidari cu armata israeliană", a declarat Liviu.
Tabăra este organizată anual, pe timpul verii, pentru membri ai comunităţii evreieşti din România, care numără aproximativ 10.000 de persoane, potrivit lui Orny.

Peste 500 de persoane au petrecut până la o săptămână în această tabără de vară din munţi. Pot participa la activităţile taberei persoane cu vârsta cuprinsă între patru şi 84 de ani.

http://www.jurnalul.ro/stire-observator/elicopterul-israelian-s-a-prabusit-in-apropierea-unei-tabere-de-vara-evreiesti-550569.html

Autonomie pe baze etnice – scopul declarat al politicii maghiare

Un rezumat al lucrărilor Consiliului de la Balvanyos, redactat de organizatori, redă spiritul acestora. Preşedintele Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, Tökes Laszlo, a declarat la începutul şedinţei deschise a acestui forum, de la Universitatea de Vară Balvanyos de la Băile Tuşnad, că e nevoie de obţinerea unităţii naţiunii maghiare în Bazinul Carpatic. "Trebuie să ne corelăm paşii, politicile şi, în cadrul sistemului cooperării naţiunii, să facem un sistem lărgit al Unităţii în Bazinul Carpatic şi astfel să primească un plus de conţinut munca dusă de Consiliul Autonomiei din Bazinul Carpatic, iar lupta privind obţinerea autodeterminării naţiunii maghiare să meargă mai departe.

Vicepremierul ungar, Semjen Zsolt, a făcut un rezumat al politicii privind naţiunea maghiară, pe care a adoptat-o Guvernul condus de Viktor Orban.
"Scopul Guvernului Ungariei este păstrarea naţiunii maghiare, iar viaţa maghiarilor să se îmbunătăţească. Dăinuirii naţiunii maghiare trebuie să îi slujească politica privind naţiunea. Pentru acest lucru avem instrumente diverse, pe care le vom folosi - mă refer aici şi la sprijinirea financiară a Fundaţiei Szulofold, Conferinţa Permanentă Maghiară şi Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic. Ne vom strădui ca naţiunea maghiară - care acum este unitară şi din punct de vedere legal, prin posibilitatea obţinerii cetăţeniei - să dăinuie, să se dezvolte şi să se îmbogăţească cultural, economic şi spiritual", a afirmat vicepremierul rezumând la finalul discursului său ce înseamnă pentru guvernarea de la Budapesta politica privind naţiunea.

Potrivit politicianului FIDESZ, naţiunea maghiară are trei componente principale absolut necesare, şi anume maghiarii din Ungaria, maghiarii din Bazinul Carpatic şi emigranţii din Vest. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care FIDESZ nu a aşteptat nici măcar formarea guvernului, ci a introdus în Parlament legea privind acordarea cetăţeniei ungare maghiarilor din afara graniţei, reparând astfel o "discriminare" etnică a maghiarilor din diferite ţări. Vicepremierul a ţinut să laude înţelepciunea preşedintelui Traian Băsescu, pentru faptul că România nu a atacat această lege, practic, singura ţară care a contestat această modificare legislativă fiind Slovacia.

"E normal ca, aşa cum ţările din jurul nostru, România, Serbia, Slovacia, Croaţia, au oferit cetăţenie membrilor naţiunii, să facem şi noi asta. Această lege repară foarte multe grave discriminări etnice", a spus Semjen. Legat de Slovacia, vicepremierul a ţinut să sublinieze că orice formă ar fi avut legea acordării cetăţeniei, cuplul Fico-Slota ar fi avut ceva de protestat.

Oficialul Guvernului Ungariei a ţinut însă să sublinieze că ţara sa nu va mai supune interesele propriei naţiuni politicii interne a alteia. "Legat de Slovacia, trebuie să spun că noi am avut mâna întinsă tot timpul şi este şi acum, dar nu ne vom mai supune interesele naţiunii noastre bazate pe drepturile omului, de dragul politicii interne a altei ţări", a mai spus Semjen.

Referitor la autonomie, vicepremierul a ţinut să sublinieze că maghiarii nu introduc ceva care nu s-a mai văzut nici când vorbesc despre autonomie culturală, şi nici atunci când vorbesc despre autonomie teritorială. "Aşa cum prin legea cetăţeniei nu cerem ceva ce în alte ţări nu există, la fel în privinţa problemei autonomiei nu cerem ceva ce în alte ţări din UE nu s-ar fi materializat. Vorbim despre forme de autonomie existente şi eficiente din UE, în limitele constituţionale. Pentru maghiarii din diaspora, asta înseamnă autonomie culturală şi formele ei diferite, iar pentru maghiarii mai mulţi, autonomie teritorială. Dacă la alte naţiuni se poate, şi la noi trebuie să se poată, subliniez, în limitele constituţionale şi cu respectarea normelor europene", a afirmat vicepremierul.

O altă temă abordată de acesta este importanţa partidelor maghiare etnice din Bazinul Carpatic, care au un rol extrem de important în asigurarea reprezentării politice, respectiv în contracararea asimilării. Totodată, Semjen a subliniat şi faptul că intelectualitatea maghiară nu terbuie să se integreze în partidele româneşti.

În ceea ce priveşte dăinuirea naţiunii maghiare, Semjen Zsolt a afirmat că este nevoie de înfiinţarea unei instituţii care să funcţioneze în cadrul statului maghiar, care să ţină în registru maghiarimea din toată lumea, să ţină legătura cu ea şi să construiască un registru cu toţi oamenii care se simt legaţi de naţiunea maghiară. În încheierea discursului, Semjen Zsolt a subliniat că la sfârşitul verii va fi convocată o şedinţă a Conferinţei Permanente Maghiare, urmând să fie convocată şi o şedinţă a Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic.

La forumul privind "Schimbare de regim în politica privind naţiunea. Locul autonomiilor comunitare în sistemul colaborării naţionale - şedinţă deschisă a Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, bineînţeles, cu cărţile pe faţă" au participat Tökés László, europarlamentar, preşedintele Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, Semjén Zsolt, vicepremier ungar, Ágoston András (preşedintele Partidului Democrat Maghiar din Voivodina), Brenzovics László (vicepreşedinte, Consiliul Judeţean Ucraina), Kovács Miklós (preşedintele Federaţiei Culturale Maghiare din Ucraina), Pásztor István (preşedintele Asociaţiei Maghiare din Voivodina), Izsák Balázs (preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc), Berényi József (preşedintele Partidului Coaliţiei Maghiare), Hámos László (preşedintele Fundaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului), Farkas Csaba, preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Aleşilor Locali din ţinutul Secuiesc şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional Secuiesc din Scaunul Odorhei.

http://www.jurnalul.ro/stire-special/autonomie-pe-baze-etnice-scopul-declarat-al-politicii-maghiare-550459.html

Gărzii Maghiare i-a fost anulat un eveniment din cauză că membrii organizaţiei purtau grenade asupra lor

Aproximativ 80 de membri ai Gărzii Maghiare au protestat la o secţie de poliţie din Bekescsaba, un oraş din Sud – Est -ul Ungariei, după ce le-a fost interzisă o manifestare publică la o fermă din apropiere. Evenimentul a fost anulat ca urmare a faptului că asupra membrilor organizaţiei s-au descoperit grenade.

Potrivit agenţiei de ştiri MTI din Ungaria, Gergo Tamas Samu – membru al partidului naţionalist Jobbik, poliţia a descoperit grenade la faţa locului deoarece acestea au fost plasate acolo de către agenţi ai serviciilor secrete naţionale.

Un purtător de cuvânt al poliţiei locale a afirmat că forţele de ordine s-au deplasat la evenimentul Gărzii Maghiare ca urmare a unui apel venit din partea unui anonim ce susţinea că la respectiva fermă există explozibili.

NapocaNews

http://www.napocanews.ro/2010/07/garzii-maghiare-i-a-fost-anulat-un-eveniment-din-cauza-ca-membrii-organizatiei-purtau-grenade-asupra-lor.html

Tokes: Secuimea trebuie să iasă în stradă pentru autonomie!

Vicepreşedintele Parlamentului European, Tokes Laszlo, a declarat a declarat că, dacă o microregiune precum Kosovo şi-a dobândit autonomia, acelaşi lucru ar fi posibil şi în Ţinutul Secuiesc, iar, dacă va fi nevoie, secuimea trebuie să iasă în stradă.

"Trebuie să ieşim în stradă dacă este nevoie. Dacă trebuie, secuimea are nevoie de un model de tip catalan, dar în acel moment nu veţi mai fi la guvernare (UDMR - n.r.), pentru că am manifesta împotriva voastră", a afirmat Tokes, potrivit Mediafax.

El a declarat că este convins că va fi autonomie în Ardeal, dar a menţionat că ea se va obţine mai greu, întrucât unii reprezentanţi ai comunităţii maghiare nu mai cred în ea.

"Am avut senzaţia că dialogul cu UDMR nu este tocmai sincer. Consiliul Naţional pentru Autonomie nu a reuşit să întocmească un memorandum semnat de toate administraţiile locale, care ar fi trebuit să ajungă până acum în faţa Europei", a spus Tokes.

Vicepreşedintele PE a menţionat că dacă o microregiune de talia Kosovo, care are dimensiuni similare Secuimii, a putut să îşi capete autonomia, acelaşi lucru ar putea să fie posibil şi în Ţinutul Secuiesc.

Tokes a adăugat că electoratul maghiar nu trebuie să se piardă. "Baza electorală nu trebuie să ne scape, să nu ne trezim în situaţia că nu avem reprezentare în Transilvania, pentru că nu putem permite asta, şi nu trebuie să ne permitem nici să devenim victimele asimilării politice", a spus el.

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a apreciat joi, într-un aviz consultativ, că Declaraţia de independenţă a Kosovo din 17 februarie 2008 "nu a încălcat dreptul internaţional general". Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridională. Până în prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de ţări, între care Statele Unite. România nu recunoaşte Kosovo.

http://www.jurnalul.ro/stire-observator/tokes-secuimea-trebuie-sa-iasa-in-strada-pentru-autonomie-550217.html

Strada Eminescu din Miercurea Ciuc ar putea fi rebotezată pentru că poetul era "hungarofob"

Garda Maghiară vrea să schimbe denumirea unei străzi din Miercurea Ciuc. 1.900 de locuitori au semnat un demers iniţiat de trei tineri din oraş, prin care strada Mihai Eminescu ar putea fi rebotezată strada Attila.

În proiectul de hotărâre depus la Consiliul Local se susţine că Mihai Eminescu a fost '"hungarofob'" şi '"xenofob'" şi nu a avut nicio legătură cu municipiul Miercurea Ciuc. Iniţiatorii doresc ca numele poetui naţional să fie înlocuit în denumirea străzii cu cel al lui Attila, "ultimul şi cel mai puternic rege al hunilor". Nume pe care îl poartă, întâmplător, şi viceprimarul din Miercurea Ciuc, Antal Attila.

Unul dintre iniţiatori, Csibi Barna, a publicat pe blogul personal numele celor care semnat petiţia, printre aceştia numărându-se şi Kerekes Nandor, responsabilul cu comunicarea al Noii Gărzi Maghiare, Plutonul Secuiesc. De asemenea, câteva semnături au fost strânse şi de membrii Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate, organizaţie al cărei nume face trimitere la organizarea teritorială a Ungariei Mari. Edilii locali îi vor întreba pe locuitorii străzii Mihai Eminescu dacă sunt de acord cu schimbarea denumirii.

Proiectul de hotărâre va intre în dezbaterea Consiliului Local Miercurea Ciuc până la sfârşitul anului.

Antena 3

http://www.antena3.ro/romania/strada-eminescu-din-miercurea-ciuc-ar-putea-fi-rebotezata-pentru-ca-poetul-era-hungarofob_104123.html

Denumirea "Ţinutul Secuiesc", prezentă într-un act oficial din România

Sintagma "Ţinutul Secuiesc" a apărut pentru prima dată într-un act oficial emis de Guvernul României. Mai precis în descrierea stemei comunei Ilieni din judeţul Covasna, aflată potrivit documentului, la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei, potrivit Newsin.

Ministerul de Interne precizează că sintagma nu are valoare din punct de vedere administrativ şi are doar conotaţie istorică.

Autorităţile locale au făcut o solicitare pentru însuşirea stemei comunei Ilieni în 2007, iar ulterior, în 2009, Prefectura Covasna a sesizat Corpul de Control cerând înlocuirea termenilor "Ţinutul Secuiesc" şi "Ţara Bârsei" cu graniţa dintre judeţele Covasna şi Braşov. Cu toate acestea, în actul emis în aprilie 2010 de Guvern, în proiectul de stemă apar vechii termeni.

"Aici la instituţia prefectului s-a observat greşeala, că s-a trectut în loc de teritoriu administrativ al judeţului Covasna Ţinutul Secuiesc, şi a fost anunţat Consiliul Local Ilieni, ca să revoce şi să emită altă hotărâre, dar între timp a apărut Hotărârea de Guvern", a declarat prefectul din Covasna, Gyorgy Ervin.

Primarul din Ilieni, Fodor Imre, este de părere că nu există nicio problemă cu faptul că sintagma "Ţinutul Secuiesc" a apărut într-un document oficial din România. "Nu cred că acest lucru are vreo relevanţă, nu vorbim de o regiune administrativă. -Nici Ţara Bârsei nu e o denumire legiferată, dar ISU Braşov se numeşte exact aşa, Ţara Bârsei", a declarat Imre.

Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş a făcut o plângere după apariţia Hotărârii în Monitorul Oficial, iar Guvernul a răspuns că va fi modificată anexa în care apare sintagma "Ţinutul Secuiesc".

http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/denumirea-tinutul-secuiesc-prezenta-intr-un-act-oficial-din-romania-193503.html

Românii, insultaţi de o primărie din Harghita

Edilii din Cristur neaga continuitatea daco-romana si etnogeneza latina a poporului roman, subliniind ca intrarea trupelor horthyste in Ardealul ocupat, dupa “revenirea de la Viena”, a fost “primita de locuitorii orasului cu entuziasm nemarginit”.

Dincolo de faptul ca informatiile continute pe pagina de internet a Primariei orasului Cristuru Secuiesc, judetul Harghita, (de gasit, alta ciudatenie, la adresa www.kezdi.ro sunt in majoritate in limba maghiara, informatiile cuprinse la rubrica “scurt istoric” sunt de-a dreptul socante pentru orice cititor roman.

Daca ar fi sa dam crezare conducerii Primariei din Cristuru Secuiesc, daco-romanii ar fi disparut cu totul din estul Transilvaniei, astfel incat, la sosirea lor in Transilvania, la inceputul mileniului II “descalecatorii unguri au intalnit o populatie sporadica, slava”.

Dintr-o singura fraza sunt negate, astfel, atat continuitatea daco-romana in Transilvania, cat si etnogeneza latina, nord-dunareana, a poporului roman. Cu alte cuvinte, romanii ar fi un neam de origine slava, pripasit, nu se stie cum si de unde, in interiorul arcului carpatic.

De altfel, ca sa fie lucrurile si mai clare, edilii din Cristuru Secuiesc o spun, negru pe alb: “Intrucat istoricii statului national unitar roman promoveaza teorii false de continuitate, trebuie sa spunem clar, ca pentru zona noastra – ca de altfel pentru toate zonele Transilvaniei – nu se poate dovedi nici un fel de continuitate … daco-romana”.

Venind mai spre zilele noastre cu asa-zisul istoric al orasului, mai aflam, de pe aceeasi pagina de internet a Primariei din Cristur, ca tratatul de la Trianon a fost, de fapt, un “dictat de pace”, iar dictatul de la Viena, prin care Transilvania de Nord a fost cedata Ungariei lui Horthy, se numeste “pactul de la Viena” sau, si mai frumos spus, “revenirea din 1940″.

Despre acest din urma eveniment, se mai spune ca ar fi fost “primit de catre locuitorii orasului cu entuziasm nemarginit, ca de altfel de catre toti maghiarii din Transilvania de Nord”.

Orasul Cristuru Secuiesc se afla in judetul Harghita, la limita cu judetul Mures, si avea, la ultimul recensamant, efectuat in anul 2002, o populatie de 9.672 de locuitori. Dintre acestia, 9.201 sunt maghiari, iar restul romani, germani si rromi.

Primaria si Consiliul local sunt controlate in exclusivitate de minoritatea maghiara.

Din pacate, n-am putut obtine o pozitie din partea edililor din Cristuru Secuiesc. Primarul, Emil Rafai, n-a putut fi contactat, iar la cele doua numere de telefon ale Primariei, incepand de azi (vineri) dupa ora 13 n-a mai raspuns nimeni.

Sorin Simion,
colaborator Ziare.com

http://www.napocanews.ro/2010/07/romanii-insultati-de-o-primarie-din-harghita.html

Mai multe drepturi chiar decat in Regiunea Autonoma Maghiara?!

Miercurea trecuta, romanii au mai primit o palma zdravana din partea Parlamentului asta de doi lei! Spre rusinea Guvernului Boc, a deputatilor si a senatorilor PD-L (ajutati de oportunisti de pe la alte partide!), care mereu cedeaza, tot mai rusinos, in fata santajului si a presiunilor UDMR, a fost votat, la conducerea Societatii Romane de Radiodifuziune, András István Demeter! Cine-i domnul Demeter? Noul sef al Radioului Romaniei a fost secretar de stat la Ministerul Culturii, destinat sa tina "fraiele culturii romanesti", responsabil pe atunci de restaurarea monumentelor istorice, raspunzator si de patrimoniul Cultelor de stat. Pana sa ocupe aceasta functie, András István Demeter a fost director al Teatrului Maghiar de Stat din Timisoara - "Csiky Gergely", apoi director, din partea UDMR, al Directiei Creatie Contemporana si Diversitate Culturala din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, la propunerea ministrului de atunci, Adrian Iorgulescu. Actor, absolvent al Universitatii targumuresene de teatru, consilier municipal din partea Frontului Salvarii Nationale, el a jucat pe scena Teatrului National din Budapesta (2002-2003). Perioada in care a fost director al Teatrului Maghiar de Stat din Timisoara a fost "pigmentata" cu o serie de "istorii" si nastrusnicii antiromanesti.

Conform declaratiei regizorului Ioan Irimie, director general al Teatrului din Timisoara pe vremea aceea, András István Demeter, directorul Teatrului maghiar, fost secretar de stat, azi mai-marele tocmai peste Societatea Romana de Radiodifuziune, organiza spectacole prin Harghita si Covasna, pe unde se nastea deja aberatia "Tinutul Secuiesc". Dupa un astfel de spectacol - povestea Ioan Irimie -, aflandu-se in Targu-Mures, impreuna cu cativa camarazi, "a smuls de pe statuia lui Avram Iancu Tricolorul romanesc, pe care l-a calcat in picioare, apoi i-a dat foc". Asa se povesteste. Asa s-a scris negru pe alb! Tot prin acei ani - povestea Ioan Irimie -, András István Demeter a asudat sa aduca, in orasul de pe Bega, "Festivalul Saltimbancilor", iar pe afisul pentru promovarea spectacolului, personajul principal era reprezentat de un saltimbanc "deasupra caruia era scris un text in ungureste, in traducere «mancator de calti», expresie apartinand lui Ducsö Csaba (Dadai Lorand) care, in cartea (n.n. _ acel manifest al urii, salbaticiei, violentei si intolerantei!) «Fara indurare!» (n.n.- «Nincs kegyelem!»), calomniaza, in dese randuri, poporul roman". In conformitate cu relatarile ziarului "Gardianul", din 26 iunie 2007, "Ioan Irimie l-a dat in judecata pe András István Demeter pentru profanarea drapelului Romaniei, insa fara succes. Procesul a tinut doi ani. Chiar daca nu s-a prezentat la niciun termen, Demeter a castigat! Dosarul a fost repartizat singurului judecator maghiar din tribunal, Incze István!". Gurile rele spun ca András István Demeter a mai fost in "rolul principal" al unor intamplari. "Trei miliarde de lei, au fost alocati de Guvernul Romaniei pentru restaurarea «Cimitirului Vesel» din Sapanta, creat in urma cu 75 de ani, un obiectiv inestimabil al statorniciei romanilor maramureseni. Cu voia udemeristului András István Demeter, pe atunci director general in Ministerul Culturii si Cultelor, in loc sa ajunga in Maramures, banii au ajuns in ograda Comisiei Monumentelor Istorice, care a inceput sa-i programeze pentru cu totul alte domenii".

Contactat telefonic, la aparitia primului articol din "Gardianul", András István Demeter declara atunci: "Eu, fiind nascut la Targu-Mures, normal ca eram acolo in anii 90. Eram vicepresedintele UDMR. Infirm, categoric, faptul ca am fost arestat. Daca as fi avut antecedente, credeti ca as fi putut deveni director de teatru la 24 de ani?".

Aceasta-i "povestea" noului director al Societatii Romane de Radiodifuziune. Daca tot si-a pus in cap UDMR, cu largul sprijin al PDL-ului, sa aiba un director tocmai al Radioului public din Romania, chiar nu aveau o alta persoana? Apoi, ar mai fi si o alta intrebare. Oare exista vreun roman din Ungaria, vicepremier, ministru, secretar de stat in Parlamentul, in Guvernul Ungariei sau director al Radioului budapestan? In Cabinetul Boc IV, Marko Bela este chiar vicepremier, alti trei udemeristi (Kelemen Hunor, Borbely Lászlo, Cseke Attila) sunt ministri, o sumedenie de deputati si senatori, plus zeci de secretari de stat, subsecretari, directori prin ministere, sefi de agentii, prefecti, subprefecti, presedinti si vicepresedinti de consilii judetene, foarte multi in capul bucatelor prin servicii descentralizate etc. Si cum mai caraie dumnealor ca nu au drepturi in Romania! Profitand de politica "pasilor mici", de concesiile fara numar ale Guvernului Boc, prin miscarile frontului de spate, udemeristii ne-au mai pus un genunchi pe gat. Ce rusine!

"Niciun pranz nu-i gratuit!" _ spune englezul. Niciun vot udemerist nu ramane nerasplatit! Aceasta sustinere a lui András István Demeter la sefia SRR este prima dovada a "recunostintei" PD-L, a domnilor Traian Basescu si Emil Boc, pentru serviciile facute pentru sustinerea udemerista la votul motiunii de cenzura. Pentru mentinerea la Putere! Totul se plateste! Totul se deruleaza, prin Parlamentul Romaniei, dupa interese de grup, deputatii si senatorii jucand roluri din secvente demne de scrierile lui Kafka. Foarte multi si-au facut un slogan: "Daca institutii ale statului incalca legile, noi de ce sa le respectam?" Iar de ajuns... s-a ajuns acolo unde azi vedem cu totii, stapaniti de o fireasca ingrijorare.

Sa privim in urma, in trecutul apropiat, pentru a ne convinge ce costisitoare concesii, ce gafe impardonabile au facut guvernantii nostri pentru pumnul de voturi ale UDMR, care-i tin la Putere! A trecut, prin aprobare tacita, prin Senatul Romaniei, noua regionalizare a tarii, propusa de UDMR? A trecut! Au jubilat udemeristii, razandu-si, probabil, in pumni, de prostia romaneasca a alesilor neamului. Ce poftesc udemeristii prin aceasta noua lacomie, neluata in seama de adormitii guvernanti? O macroregiune, formata din judetele Maramures, Satu Mare, Bihor, Cluj, Salaj, Bistrita-Nasaud, Mures, Covasna si Harghita! "De-ar fi, ce bine-ar fi!" _ isi zic in sinea lor. Un teritoriu in forma unui cutit infipt in inima Romaniei, croit exact dupa granitele nordului Ardealului, rapit noua prin Diktatul de la Viena din 30 august 1940! Clara iesire _ coridor spre Ungaria! Pasarea udemerista malai viseaza!

A dorit sufletelul struto-camilei udemeriste sa loveasca in vechea (si buna!) Lege a invatamantului romanesc?

S-au zbatut sa scoata, cu mana deputatilor PD-L, predarea in limba romana a Geografiei si Istoriei Romaniei din scolile maghiare? S-au zbatut si au reusit, tot prin cei cu palaria cazuta pe ochi. Nenorocitii! Chiar sa nu-si dea seama ei cat rau fac Romaniei, viitorului ei? Incat, din nou, ne simtim obligati sa invocam intrebarea, cu nuanta ei tragica, a scriitorului si publicistului Ilie Sandru: "Pe cand predarea Limbii romane in... limba maghiara?" Daca tot asa vor continua lucrurile si nu i se va da struto-camilei peste bot, daca UDMR nu i se va arata usa, prin scoaterea de la guvernare, cat mai curand, iar guvernantii netrebnici vor continua sa dea cu oistea in gard, raspunsul la intrebare este cat se poate de ferm: in curand! Poarta este larg deschisa de noua Lege a Educatiei Nationale, de tradari dupa tradari, care de care mai rusinoase, cu viitoare consecinte nefaste! Chiar sa nu-si dea seama cei care refuza sa invete limba romana ca ei sunt primii care pierd, prin aceasta incapatanare? "Cei care cred ca totul incepe doar cu ei ar trebui sa cugete mai profund inainte de a deveni ei insisi perdanti". Intr-o seara, il urmaream, in acea de-acum obisnuita logoree de la o televiziune, pe deputatul Gergely Olosz. Va mai amintiti de el? Fost mare mahar la o agentie a statului roman (presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Nationale!), cu un salariu de invidiat. Ca mielul udemerist a supt, pana acum, de la toate oile (guvernarile) postdecembriste! La un moment dat, sintagmei "egoismul national" deputatul i-a alaturat o dovada a "bunei cunoasteri" a limbii romane. Adept al taierii pensiilor, dorind sa mai cante o data in struna lui Basescu si a lui Boc, domnul deputat de acum clama: "L-am convins pe bunica de faptul ca masura e buna"! Un grav dezacord gramatical! Dovada ca astia, unii demnitari aflati in scaune inalte, au uitat si ce au mai stiut romaneste! Ar fi un argument serios sa invete Limba romana, si Geografia, si Istoria Romaniei in limba oficiala a statului! Altfel, vor fi viitori cetateni romani care nu cunosc limba tarii in care traiesc. In America sau in Germania, sa fii cu stea in frunte, nu primesti o slujba, nici macar de vidanjor, daca nu cunosti limba tarii! PD-L si Guvernul Boc le-au dat maghiarilor, si prin noua Lege a Educatiei Nationale, drepturi pe care romanii nu le au! Parcurgeam, mai zilele trecute, un document din timpul Regiunii Autonome Maghiare, dupa care nostalgicii nemesi varsa azi lacrimi de crocodil. Stupoare: chiar si atunci, in scolile maghiare, Limba romana, Geografia si Istoria Patriei se predau in romaneste! Azi, obligatorie a ramas doar predarea Limbii romane in scolile maghiare, Geografia si Istoria incapand pe limba lui Attila, Stefan cel Mare devenind, astfel, Nagy István! Prin logica simpla: noua burghezie udemerista de azi are mai multe drepturi decat aveau maghiarii in a lor Regiune Autonoma! Si tot se plang, pe la inaltele curti europene, prin Marko Bela si Tõkés László, ca nu au drepturi! Acestea sunt rezultatele unor compromisuri nepermise ale guvernantilor romani, tradatori de neam! Nu mai exista pentru ei interes national, ci doar unul personal! "Chiar nu se vede _ ne intreba un cititor, mai zilele trecute _ ce «iubiti» conducatori avem?"

LAZAR LADARIU

http://www.cuvantul-liber.ro/editorial.asp

Panoul ilegal „Ţinutul Secuiesc” de la Aita Mare rămâne în picioare pentru că nu are cine să-l dea jos

În urma unei decizii a Curții de Apel Braşov, rămasă definitivă şi irevocabilă, panoul cu inscripția „Ţinutul Secuiesc” de la Aita Mare ar fi trebuit îndepărtat pe motive de nelegalitate. Cu toate acestea, autoritățile locale de la Aita Mare aruncă „pisica” în curtea Consiliului Județean Covasna, susținând că acesta ar trebui să se ocupe de îndepărtarea panoului, din moment ce este autorul amplasării. Pe de altă parte, deşi Prefectura Covasna a solicitat Consiliului Local Aita Mare punerea în aplicare a deciziei Curții de Apel Braşov încă din luna mai, panoul nu a fost îndepărtat nici până în prezent.

Primarul comunei, Bihari Edomer, spune că are cunoştință despre ilegalitatea în care se află panoul, dar susține că acesta trebuie îndepărtat de către CJ.

Responsabilitate pasată de la vicepreşedinte la preşedinte

Vicepreşedintele CJ Covasna, Demeter Janos – cel care a inițiat de fapt amplasarea diverselor panouri purtând inscripția „Ţinutul Secuiesc” în județ -, ne-a declarat că responsabilitatea începărtării acestora revine preşedintelui CJ, Tamas Sandor.

„Eu de la preşedintele CJ, Tamas Sandor, nu am primit nicio sarcină de îndepărtare a panoului, deci nu am cum să acționez în acest sens”, a explicat vicepreşedintele CJ, în vreme ce preşedintele Tamas Sandor nu a putut fi contactat.

Anularea autorizației de construcție a panoului a fost solicitată în 2009 de către Prefectura Covasna, după ce Inspectoratul de Stat în Construcții a anunțat că aceasta nu întrunea condițiile de legalitate, deoarece panoul a fost amplasat pe un teren asupra căruia CJ nu deținea un titlu valabil. În noiembrie 2009, Tribunalul Covasna a decis că autorizația panoului amplasat la Aita Mare în 2008 este nelegală, cauza trebuind să urmeze cursul firesc al legii, care impunea îndepărtarea panoului, însă CJ a făcut recurs la Curtea de Apel Braşov, care la începutul acestui an a respins acțiunea CJ. Consiliul Județean Covasna a amplasat panoul „Ţinutul Secuiesc“ de la Aita Mare pe 29 mai 2008, autorizația de construcție a acestuia fiind eliberată de preşedintele CJ de la acea vreme, Demeter Janos.

Bani risipiţi pe panouri nelegale

Fostul preşedinte al CJ, Demeter Janos, a fost nevoit să plătească, în urmă cu un an, 8.238 de lei, sumă considerată de către Curtea de Conturi ca fiind „prejudiciu adus bugetului public” prin amplasarea şi demontarea, în 2007, a unui alt panou „Ţinutul Secuiesc“, cel de pe DN11, la granița dintre județele Covasna şi Braşov. Curtea de Conturi le-a imputat fostului preşedinte al CJ Covasna, Demeter Janos, 8.238 de lei, iar fostului arhitect al județului, Stela Florea, 9.100 de lei, pentru prejudicierea bugetului public prin cheltuieli pentru amplasarea şi respectiv autorizarea amplasării panoului, iar apoi pentru demontarea panoului.

Panoul de la Chichiş a fost primul panou „Ţinutul Secuiesc”, reprezentând doi tineri îmbrăcați în port secuiesc în fața unei porți secuieşti din lemn. Panoul a stârnit reacții vehemente din partea partidelor româneşti, care au susținut la acea vreme că prin amplasarea acestuia s-ar marca Ţinutul Secuiesc de către administrația UDMR, deşi conducerea de la acea vreme a CJ Covasna a susținut permanent că panoul ar fi unul publicitar, de promovare turistică a zonei.

Monica Vajna

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=9635

Demeter Andras Istvan a fost validat de plenul Parlamentului pentru şefia Radioului public

Puterea şi Opoziţia s-au contrat vehement de la microfonul plenului pe tema numirii noului şef al Radioului Public. Noul CA al SRR l-a desemnat pe reprezentantul PSD Ovidiu Miculescu, numai că acesta a fost respins de Comisiile de Cultură şi ulterior de plen. În locul său a fost validat, cu majoritate de voturi, udemeristul Demeter Andras.

Propunerea UDMR în CA al SRR, Demeter Andras Istvan, a fost validat marţi, cu 237 de voturi pentru şi două împotrivă ca preşedinte director general al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Rezultatul a fost anunţat de secretarul Camerei, Dumitru Pardău, care a anunţat că din totalul de 471 de parlamentari, au fost prezenţi 239 prezenţi, dintre care 237 au votat pentru şi doi împotrivă.

Demeter Andras Istvan, propunerea UDMR pentru Consiliul de Administraţie al radioului public, a fost validat în unanimitate, cu 15 voturi "pentru" în Comisiile de cultură ale Parlamentului, pentru a îndeplini funcţia de preşedinte director general al SRR.

În primă fază, Ovidiu Miculescu (susţinut de PSD, n.red.) fusese desemnat de noul de CA al SRR, în faţa udemeristului Demeter Istvan, drept candidat pentru scaunul de preşedinte director general al instituţiei, numai că a primit aviz negativ din partea Comisiilor de Cultură ale Parlamentului.

“Recunoaşteţi sincer că vreţi să vă impuneţi omul şi la Radio aşa cum l-aţi impus şi la Curtea Constituţională”, i-a spus liberalul Eugen Nicolăescu, şefei Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.

“Cred că nu e cazul să întindeţi coarda foarte mult”, a tunat Adrian Năstase la adresa aceleiaşi Anastase.

Pesediştii şi peneliştii cer ca voturile pentru cele două funcţii – de şef al SRR şi al TVR (acolo unde candidat este Andi Lăzescu, n.red.) – să se dea în acelaşi timp.

"Vă rog să vă controlaţi cuvintele, dacă vreţi să mai luaţi cuvântul", i-a răspuns Anastase, lui Năstase.

PNL a propus o pauză de jumătate de oră. Anastase a dat cinci minute.

În cele din urmă s-a trecut la vot. Separat pentru SRR şi TVR.

Parlamentarii PSD şi PNL au decis să iasă din sală în aceste condiţii.

Miculescu a picat la vot

În condiţiile în care Opoziţia a părăsit sala, candidatul său la şefia Radioului a fost respins, după ce a primit doar trei voturi, contra sa votând 237 de parlamentari.

În aceste condiţii, UDMR a cerut ca un nou candidat să fie supus la vot. Cel al UDMR, Demeter Andras, cel care primise mai puţine voturi decât Miculescu în CA.

A urmat votul pentru TVR şi Consiliul Fiscal. Nu înainte ca PSD să conteste validitatea procesului verbal care a consemnat rezultatul votului pentru respingerea lui Miculescu. "Nu aveţi un proces verbal valid care să poată fi citit în plen", a declarat pesedistul Valeriu Zgonea.

Demeter impus de Putere

La final, parlamentarii Puterii şi-au impus omul. Pe Demeter. Acesta a fost validat în unanimitate, cu 15 voturi "pentru" în Comisiile de cultură ale Parlamentului, pentru a îndeplini funcţia de preşedinte director general al SRR. Demeter Andras Istvan a precizat, în cadrul audierilor, fiind solicitat să clarifice "un lucru care circulă ca folclor", şi anume dacă în ultimii 20 de ani ar fi făcut, în public, vreun gest ostil României, că poartă un respect foarte mare însemnelor naţionale, informează NewsIn.

"În mod categoric o să spun cu inima împăcată că nu există nu numai în spaţiul public, dar nici în sfera privată în viaţa mea nici în ultimii 20 de ani nici înainte niciun gest care conform acestei legende urbane care se vehiculează sub forma unei intoxicări vădite, deliberate, ar fi însemnat profanarea drapelului României sau al oricărui alt însemn al statului. Din educaţia mea, moşternirea, familia din care provin şi tradiţia naţiunii din care fac parte izvorăşte o anumită atitudine şi un anumit respect faţă de însemnele oficiale. Nu am fost arestat niciodată, niciunde, nicicând", a explicat el în faţa comisiei, în replică la acuzaţiile lansate de pesedista Olguţa Vasilescu.

S-a trecut la vot, iar Demeter nu a avut nicio problemă. Opoziţia a lipsit din nou din sală.

Duel în CA

Întrucât la primul tur de scrutin atât Ovidiu Miculescu, susţinut de reprezentanţii Opoziţiei, cât şi Demeter Andras Istvan, susţinut de cei ai Puterii, au întrunit un număr egal de voturi ( scor 6 la 6, înregistrându-se şi o abţinere), a fost organizat un nou tur de scrutin. În urma acestuia, Miculescu a fost desemnat drept candidat la şefia RRA cu şapte voturi "pentru" şi şase "împotrivă".

Scandal în Comisie

Candidatul votat de noul Consiliul de Administraţie al SRR pentru postul de preşedinte-director general, Ovidiu Miculescu, a primit aviz negativ din partea comisiilor reunite de cultură, în timp ce Alexandru Lăzescu a fost confirmat cu unanimitate de voturi.

Senatorul PSD Lia Olguţa Vasilescu a declarat că reprezentanţii puterii din cele două comisii au încălcat legislaţia prin refuzul lor de a valida alegerea din interiorul CA al SRR. "Am votat în unanimitate propunerea Lăzescu pentru TVR pentru că aşa a decis Consiliul de Administraţie şi ni s-a părut normal să validăm propunerea aceasta. Când am votat pentru radio, cei de la putere au decis că nu este normal să valideze ce a decis Consiliul de Administraţie", a declarat Olguţa Vasilescu la finele deliberărilor din comisii ce au avut loc cu uşile închise, informează NewsIn.

Vasilescu a acuzat că puterea încearcă să-l impună cu orice preţ pe candidatul UDMR, Demeter Andras Istvan. "Vor neapărat să-l scoată pe domnul Demeter preşedinte al radioului public. Nu pot să accept ca în Consiliul de Administraţie să ajungă o persoană care a călcat în picioare drapelul României şi i-a dat foc. Pentru această faptă domnul Demeter a fost reţinut. Cred că este bine să se afle pe cine susţine actuala putere şi ce mişmaşuri poate să facă pentru a rămâne la ciolan cu ajutorul UDMR", a spus Vasilescu.

Mai mult, aceasta a susţinut că prin avizul negativ al lui Miculescu şi sprijinul pentru Demeter există riscul ca radioul public să fie condus de "un huligan". "Am crezut că la Camera Deputaţilor doar doamna Roberta Anastase calcă în picoare legislaţia dar văd că pe linie feminină se păstrează această practică şi doamna Raluca Turcan face acelaşi lucru. Au călcat în picioare legislaţia pentru a da postul de preşedinte al radioului public unui huligan din UDMR care a fost arestat pentru acte de huliganism pentru că a călcat în picioare drapelul României şi i-a dat foc. Iar acum puterea îl premiază punându-l preşedinte la poate cea mai echilibrată instituţie media din România", a conchis senatorul PSD.

În 1990, Demeter ar fi fost arestat la Tîrgu Mureş, pentru profanarea însemnelor de stat, când a smuls de pe statuia lui Avram Iancu steagul României, pe care l-a călcat în picioare, după care i-a dat foc. A avut însă câştig de cauză în instanţă, scriu jurnaliştii de la catavencu.ro.

http://www.realitatea.net/demeter-andras-istvan-a-fost-validat-de-plenul-parlamentului-pentru-sefia-radioului-public_721001.html

Și autonomia se adaptează la criză…

Aleșii locali secui cred că regionalizarea și autonomia ne-ar scoate mai repede din criză

Reprezentanții Comitetului Permanent al Adunării Aleșilor Locali din Ţinutul Secuiesc vor strânge în următoarea perioadă semnături de la aleșii locali din cele trei județe, pentru susținerea proiectului de autonomie a zonei, și susțin că regionalizarea și autonomia teritorială reprezintă cea mai bună cale de ieșire din criză.

Președintele acestui Comitet – care întrunește primari și consilieri locali –, Farkas Csaba, a declarat că solicită Parlamentului să reia proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc – depus de Consiliul Național Secuiesc deja de două ori – și să-l dezbată, iar pe lângă el vor realiza și o anexă cu semnăturile aleșilor locali din cele trei județe, care să susțină proiectul.

„Era mult mai bine dacă era autonomie, ieșeam mult mai repede din criză. Noi rezolvam pe plan local mai bine lucrurile, așa degeaba demonstrăm la București. Cel mai bine ar fi să se dezbată acest proiect privind autonomia, astfel ne-am putea gospodări mai bine local. Nu trebuie să ne spună nimeni ce să facem“, a declarat Farkas.

De asemenea, un alt reprezentant al acestui Comitet, Benedek Arpad Andras, consilier județean în Harghita, a declarat că regionalizarea este soluția ideală pentru ieșirea din criză, întrucât autoritățile locale știu cel mai bine ce decizii să ia pe plan local, și în Secuime și la Craiova spre exemplu.

„Regionalizarea nu este împotriva românilor sau a statului, dar nu s-a explicat bine la un moment dat și acum este mai greu”, a spus Benedek.

Maghiara, limbă oficială în Secuime

Comitetul Permanent al Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc a avut marți o ședință la Sf.Gheorghe, ocazie cu care a dezbătut proiectele adoptate la Adunarea Aleșilor Locali din Secuime, din luna martie.

O astfel de hotărâre a fost și ca în luna septembrie consiliile locale din cele trei județe să adopte hotărâri prin care să se impună cunoașterea și utilizarea limbii maghiare ca a doua limbă oficială în instituțiile publice din subordine, din localitățile respective, pe lângă română.

„Până la sfârșitul lunii septembrie vrem să fie luate respectivele hotărâri, iar în primării și instituțiile subordonate să fie utilizată limba maghiară ca oficială. Noi credem că de la portar până la secretară, de la primar până la șefi de departamente să utilizeze limba maghiară și să fie specificat în organigramă care sunt posturile unde să fie obligatorie cunoașterea limbii maghiare”, a declarat Farkas.

Totodată, reprezentanții Comisiei spun și că în localitățile unde sunt majoritatea maghiari, să existe o persoană delegată care să mențină contactul cu publicul pentru cei care vorbesc limba română.

Ana Sidon

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=9436

Laszlo Tokes şi vicepremierul Ungariei în vizită la Cluj-Napoca

La invitaţia liderului U.D.M.R. – Marko Bela, domnul Semelj Zsolt, vicepremierul Republicii Ungare a sosit la Cluj-Napoca (România)pentru a asista alături de vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, la reuniunea Forumului de Coordonare a Maghiarilor din Transilvania. Cu acest prilej, dl. Tokes a anunţat că se simte “deputat al României în Parlamentul Europei” şi că în curând graniţele dintre România, Bugaria şi Ungaria vor deveni simbolice prin aderarea la spaţiul Schenghen.

De asemenea, Laszlo Tokes a menţionat că îl bucură faptul că “nu trebuie să ne mai certăm, ci a început vindecarea în urma Trianonului”.

“Politica de asimilare din Transilvania a schimbat radical proporţiile interetnice. Transilvania a fost românizată. Chiar şi raportul Tismăneanu arată că comunismul a dus o politică de asimilare”, a dorit să adauge acesta.

În cadrul vizitei sale pe teritorul Clujului, vicepremierul ungar a discutat despre susţinerea educaţiei tinerilor maghiari din alte ţări. În acest sens, dl. Tokes a precizat că nu e întâmplătoare alegerea Universităţii Sapienţia pentru desfăşurarea conferinţei de astăzi, datorită sprijinului oferit de Guvernul maghiar în finanţarea Universităţii.
Despre autonomia naţională şi culturală a ungurilor din România, Semelj Zsolt va discuta cu partidele politice ungare, săptămâna viitoare, în cadrul unei alte întruniri a Consiliului de Coordonare a Maghiarilor din România, potrivit anunţului lansat de dl. Tokes.

Oaspetele a adus mulţumiri cetăţenilor din Transilvania pentru donaţiile oferite în scopul ajutorării persoanelor afectate de inundaţii în Ungaria şi politicului românesc privind votul în favoarea dublei cetăţenii a ungurilor.

NapocaNews

http://www.napocanews.ro/2010/06/laszlo-tokes-si-vicepremierul-ungariei-in-vizita-la-cluj-napoca-romania.html

Vicepremierul Ungariei în vizită la Sfântu Gheorghe

Maghiarii, îndemnaţi la unitate pentru păstrarea valorilor

Vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, s-a aflat vineri la Sfântu Gheorghe, unde a vizitat Muzeul Naţional Secuiesc şi s-a întâlnit cu lideri politici locali şi reprezentanţi ai administraţiei locale.

La Sfântu Gheorghe, Semjén Zsolt a vorbit despre necesitatea unităţii maghiarilor, amintind că acest popor este unul care pentru a rezista de-a lungul vremii a înţeles însemnătatea solidarităţii.

“O populaţie în număr mic poate rezista doar având mereu în gândire faptul că merită să aparţină unei naţiuni şi să fie mândră de acest lucru. E o mândrie să aparţii naţiunii maghiare şi întreaga cultură şi istorie a noastră trebuie să trăiască în inima oricărui maghiar. Cultura maghiară nu e întreagă dacă lipsesc anumite părţi din ea – deci, fără Ardeal, nu există cultură ungurească”, a declarat vicepremierul ungar.

Trecând la chestiuni politice, Semjén Zsolt a declarat că în urma întâlnirii avute cu preşedintele Traian Băsescu, acesta din urmă a promis sprijin pentru adoptarea Legii Educaţiei şi în Senat, în forma concepută de Camera Deputaţilor. Potrivit vicepremierului ungar, întâlnirea şi discuţiile purtate la finele săptămânii trecute cu preşedintele Băsescu şi membri ai Guvernului român, reprezintă un nou început al relaţiilor dintre România şi Ungaria. Potrivit lui Semjén, Guvernul Ungariei a apreciat deschiderea preşedintelui Traian Băsescu în privinţa legii dublei cetăţenii. Potrivit lui Semjén Zsolt, Guvernul Ungariei s-a inspirat “aproape 100%” din legea românească privind cetăţenia.

Vicepremierul Ungariei a fost primit vineri, la Palatul Cotroceni, de către Traian Băsescu, discuţiile axându-se pe preşedinţia ungară a Uniunii Europene în prima parte a anului 2011.

Autonomie teritorială în Secuime

Întrebat despre poziţia Guvernului ungar în privinţa autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, Semjén Zsolt a arătat că acest deziderat este susţinut de către Budapesta, dar a subliniat că subiectul nu a fost abordat în cadrul întâlnirii cu oficialităţile române.

“Niciodată nu am dorit mai mult decât ceea ce există în multe ţări din Europa”, a spus Semjén, arătând că pentru unele comunităţi maghiare se doreşte o autonomie culturală, în vreme ce pentru Ţinutul Secuiesc autonomia teritorială este cea potrivită.

“Din punctul de vedere al Ţinutului Secuiesc ne gândim la autonomia teritorială, iar dacă va avea loc regionalizarea atunci pentru noi este acceptabil ca judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să formeze o regiune comună. Nu cerem extreme. Întotdeauna am spus că noi cerem doar ceea ce este aprobat de Constituţie, iar ceea ce în UE este posibil trebuie să fie posibil şi în această zonă. Dacă avem opinii diferite în anumite probleme, nu înseamnă că nu putem colabora în alte domenii”, a explicat Semjén.

Udrea, aşteptată în Ungaria

Vicepremierul Semjén Zsolt i-a adresat mulţumiri speciale ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, pe considerentul sprijinului pe care aceasta l-a acordat Secuimii. “Doamna ministru Elena Udrea, care este un mare susţinător al zonei Secuimii şi i-am mulţumit pentru acest sprijin, a promis că în curând va efectua o vizită în Ungaria”, a declarat vicepremierul ungar.

România, confundată cu Ungaria de vicepremierul Marko Bela

Vizita vicepremierului ungar în România a fost marcată şi de o gafă cel puţin jenantă, comisă de omologul său din România, Marko Bela.

„Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, bună ziua! Permiteţi-mi să-l salut pe domnul Semjén Zsolt, vicepremierul Republicii Ungaria, cât şi pe membrii delegaţiei domniei sale. E prima vizită oficială a domnului viceprim-ministru în Ungaria, la invitaţia mea!”, au fost cuvintele lui Marko Bela, în deschiderea conferinţei de presă ce a avut loc la Bucureşti. Că a realizat sau nu gafa, Marko Bela nu s-a corectat ulterior.

Monica Vajna

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=9387

Un europarlamentar ungur, membru al Jobbik, şi-a deschis birou la Târgu-Mureş

Europarlamentarul Szegedi Csanad, membru al partidului Jobbik Magyarorszagert Mozgalom (Jobbik - Mişcarea pentru o Ungarie mai bună, n.r.), şi-a deschis, marţi, la Târgu-Mureş, primul birou teritorial din România, cu scopul de a milita pentru drepturile maghiarilor.
„Pentru noi nu există maghiarimea din Transilvania sau Slovacia, ci doar o întreagă naţiune din Bazinul Carpatic. (...) Maghiarimea este cea mai mare minoritate din Europa, care nu are drepturile pe care le au alte minorităţi în Europa. Pentru asta sunt responsabili şi politicienii din Ungaria, nu numai cei din ţările în care mai trăiesc maghiari. Această problemă trebuie rezolvată de către politicienii din Ungaria, fi indcă şi ei sunt responsabili că acum suntem în această situaţie. Jobbik militează pentru autodeterminare, nu cu arme, ci cum se poartă la Bruxelles (pe cale politică şi diplomatică, n.r.) şi în alte foruri, ca maghiarii să aibă autodeterminare aşa cum este de exemplu în Tirolul de Sud”, a declarat Szegedi Csanad, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu-Mureş. Acesta a subliniat că ar fi indicat ca ideile Uniunii Europene să fi e respectate şi în România, iar una dintre acestea ar fi şi folosirea limbii materne, pentru că „ar fi foarte bine dacă în Transilvania maghiara ar fi limbă ofi cială”. „Trebuie refăcut învăţământul în limba maghiară, de la grădiniţă până la universităţi şi ar fi bine dacă proporţiile etnice ar fi respectate în administraţie, poliţie etc.. Mai multe cerinţe din Dictatul de pace de la Trianon nu sunt respectate de către statul român, iar printre acestea se numără şi schimbarea agresivă a proporţiilor etnice din întreaga Transilvanie. Foarte bine se poate vedea la Târgu-Mureş cum au fost schimbate proporţiile etnice”, a spus reprezentantul Jobbik.
Europarlamentarul a subliniat că deschiderea biroului teritorial în Târgu-Mureş refl ectă şi dovedeşte dorinţa partidului de a reprezenta interesele tuturor maghiarilor din Bazinul Carpatic, adăugând că stă la dispoziţia celor interesaţi cu program de lucru săptămânal. Ofi cial, cabinetul europarlamentarului va fi deschis marţi, la ora 18.00, iar la acesta vor fi aşteptaţi nu numai maghiari, ci şi „români bine intenţionaţi”, mai ales că biroul „este deschis nu împotriva românilor, ci pentru apărarea intereselor maghiarilor”.
„Jobbik este un partid naţional, conservator radical şi nu şovin, după cum am putut citi chiar şi în presa de astăzi, este un partid patriot, care vrea să reprezinte întreaga naţiune maghiară, nu numai cea existentă între hotarele Ungariei de după Trianon. Jobbik vrea să se ştie că sunt aici pentru a reprezenta toată naţiunea maghiară din Bazinul Carpatic”, a precizat Zsolt Bagoly, şeful de cabinet al europarlamentarului Szegedi Csanad. (Agerpres)

http://www.condeiulardelean.ro/articol/un-europarlamentar-ungur-membru-al-jobbik-si-deschis-birou-la-targu-mures

Marko Bela gafează: Vicepremierul ungar, aflat la Bucureşti în prima vizită oficială în "Ungaria"

Că unii demnitari străini mai confundă Bucureştiul cu Budapesta sau plasează capitala ţării noastre în Ungaria este parţial scuzabil. Atunci când te cheamă Marko Bela, lider UDMR şi este vicepremier al acestei ţări şi faci referire la vizita omologului tău ungar în România ca la prima sa vizită oficială a acestui demnitar "în Ungaria" se cheamă gafă diplomatică. Liderul UDMR nici măcar nu şi-a dat seama de confuzia făcută la finalul întâlnirii cu vicepremierul ungar, Semjén Zsolt, el declarând că oficialul din ţara vecină se află la Bucureşti în cadrul primei sale vizite oficiale în "Ungaria".

"Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, bună ziua! Permiteţi-mi să-l salut pe domnul Semjén Zsolt, vicepremierul Republicii Ungaria, cât şi pe membrii delegaţiei domniei sale. E prima vizită oficială a domnului viceprim-ministru în Ungaria, la invitaţia mea!", a spus Marko Bela la începutul conferinţei de presă ce a urmat întrevederii, fără a realiza greşeala sau a se corecta ulteruior.

Vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, aflat în vizită în România, a mai avut programate întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc.

http://www.antena3.ro/stiri/politica/marko-bela-gafeaza-vicepremierul-ungar-aflat-la-bucuresti-in-prima-vizita-oficiala-in-ungaria_101972.html

Mai este suveran poporul român?

“În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului”.Constituția României, art. 69, (1)

Conform Constituției României, Articolul 61, alineatul 1, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român. De asemenea, legea supremă a țării menționează în Articolul 69 faptul că “în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului”.

În acest context, întrebarea este dacă, prin prisma votului din 15 iunie a.c. (prin care parlamentul a acceptat asumarea răspunderii de către guvern în legătură cu diminuarea salariilor și a pensiilor) reprezentanții națiunii române în supremul for legislativ și-au îndeplinit prerogativele constituționale – acelea de a ne reprezenta și de a fi în serviciul poporului român.

Întrucât există percepția că prin acest vot parlamentarii nu au ascultat opinia electoratului care i-a delegat pentru a le reprezenta interesele, ci au îndeplinit un ordin al conducerii de partid, îi propunem șefului statului să inițieze un referendum cu privire la această lege a diminuării semnificative a veniturilor populației. Acoperirea legală este reprezentată de Articolul 90 din Constituție, conform căruia, Preşedintele României poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Suveranitatea naţională aparţine poporului român. Organizarea unui referendum în legătură cu acest subiect de interes național ar acorda respectivei legi necesara legitimitate.

Mihai Cucerzan

http://www.napocanews.ro/2010/06/mai-este-suveran-poporul-roman.html

Vicepremierul ungar a venit să inspecteze guvernul vasal de la Bucureşti

Vicepremierul ungar Semjen Zsolt i-a multumit, vineri, premierului Emil Boc pentru sacii pentru nisip pe care Romania i-a trimis Ungariei cand aceasta s-a confruntat cu inundatii, dar si pentru sustinerea legii dublei cetatenii, relateaza Agerpres.

“As dori sa va multumesc, acum. In Ungaria, cand am avut probleme cu inundatii, atunci doar Romania ne-a trimis o serie de saci pentru nisip pentru a ne sprijini in aparare si acestia au contribuit ca sa putem sa ne aparam o serie de maluri ale raurilor”, a spus, in cadrul intrevederii de la Palatul Victoria, vicepremierul ungar.

Guvernul Romaniei a acordat Ungariei un ajutor de urgenta, gratuit, constand in saci din rafie pentru nisip in valoare de peste 166.000 de euro, destinati actiunilor de protectie impotriva inundatiilor care au afectat statul vecin, potrivit unei hotarari a Executivului de la Bucuresti, publicate pe 15 iunie in Monitorul Oficial.

“Am aflat de la colegii mei ministri ca suntem un sprijin reciproc in momente grele. Si dvs. ne-ati sprijinit in perioada 2006-2007. Acum, daca am avut ocazia, a fost o placere sa ne putem sprijini reciproc atunci cand avem necazuri determinate de vreme. Va asigur ca in continuare ramane valabil sprijinul nostru atunci cand vom avea probleme de acest fel”, a raspuns la multumirea oficialului ungar premierul roman.

Semjen Zsolt i-a mai multumit lui Emil Boc si pentru atitudinea Guvernului roman fata de legea dublei cetatenii adoptate de unguri.

“As dori sa va multumesc pentru legea cetateniei duble. De exemplu, noi am putut sa ne inspiram aproape suta la suta din legea dvs (legea privind obtinerea cetateniei romane de catre cetatenii Republicii Moldova – n.r.). In principiu, legea noastra aproape ca a preluat in intregime textul romanesc si apreciem foarte mult mai ales atitudinea Guvernului roman fata de legea pe care am adoptat-o”, a mai spus vicepremierul Ungariei.

Premierul Emil Boc i-a spus lui Semjen Zsolt ca doreste sa discute cu el si aspecte legate de interesele comune ale celor doua tari in UE, din perspectiva presedintiei ungare din 2011, printre care Strategia Dunarii sau proiectul Nabucco.

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, se va afla, de vineri, intr-o vizita oficiala de 3 zile in Romania, la invitatia omologului sau Marko Bela. Semjen Zsolt are programate, vineri, la Bucureti, intrevederi cu Marko Bela, presedintele Traian Basescu, premierul Emil Boc, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, si cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Preafericitul Daniel.

http://www.napocanews.ro/2010/06/vicepremierul-ungar-a-venit-sa-inspecteze-guvernul-vasal-de-la-bucuresti.html