marți, 23 februarie 2010

Ucigaşii de urşi sunt violatorii limbii române

Documentul prezentat ar trebui să arunce în aer Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, scandalizând pe ministrul Mediului, al Cercetării şi Academia Română. Intitulat "Managementul şi planul de acţiune a (sic!) ursului brun"el constituie din 2005 până astăzi "argumentul ştiinţific" al acceptării de către UE a vânării speciei în Carpaţi.

Depus la Comisia Europeană şi la ministerele Pădurilor şi al Mediului, el dovedeşte că, dacă dai titlul cerut unui document, în el poţi scrie liniştit despre căderea părului la burlacii din Insula Şerpilor, oricum nimeni nu-l citeşte. Nici la Bruxelles, nici la Bucureşti. Doar că tema e bifată la "realizări".


La sfârşitul lui 2004, UE interzisese intrarea pe teritoriul statelor membre a trofeelor de urs brun provenite din România. Motivul: printr-un studiu, Scientific Review Group conchisese că aici specia nu dispune de protecţie şi de un "plan de management". În consecinţă, vânătorii din UE nu puteau participa la crimă. Cum afacerile private cu blana ursului din pădure erau periclitate, o delegaţie de "specialişti" s-a deplasat la Bruxelles, spre a ridica embargoul. Delegaţia a fost formată din conf. dr. ing. Ovidiu Ionescu, şef la ICAS şi prodecan al Facultăţii de Silvicultură din Braşov şi Àrpàd Sàrkàny, patronul firmei de vânătoare pe valută "Abies Hunting". Era normal: interdicţia UE ameninţa afacerile familiei Sàrkàny. "Managementul şi planul de acţiune a ursului brun", încropit de ICAS, sugerează extemporalul unui elev prost, beat criţă, abia gângăvitor al limbii române.

Din motive de spaţiu voi cita doar, comentând puţin, specificând apoi pagina :
● "Populaţia de urs a crescut ca rezultat al intereselor economice, datorită vânătorilor străini etc."(...) "Lanţul Munţilor Carpaţi formează o regiune forestieră de munţi şi dealuri în care ursul trăieşte de sute de ani."( pesemne cam din timpul lui Ştefan cel Mare- n.m) - p.4.

● "Planul de acţiune pentru monitorizarea şi raportarea ursului brun către autorităţile competente se va baza pe acest plan."(...) "România acum experimentează mari schimbări în domenii variate."(...) "Cu toate caracteristicile biologice surprinzătoare, locul lor important în mintea umană şi remarcabilul interes internaţional pentru conservarea lor, managementul canivorelor mari, asemeni urşilor este foarte competitiv."(...) "Aceste acţiuni trebuie să menţină numărul populaţiei de urşi."(...) "Prevenirea interferărilor problematice ale urşilor şi monitorizarea ştiinţifică a tuturor schimbărilor în populaţie trebuie să fie regulate."­ p.5.

● "Românii şi oamenii din ţările vecine, la fel ca şi Europa şi întreaga lume aşteaptă ca România să asigure pe termen lung existenţa a cât mai multor urşi etc."­ p.6.

● "Distrugerea intenţionată sau luarea oualelor din sălbăticie."(...) "Ministerul Mediului şi Dezvoltării Rurale este responsabil pentru prezervarea naturii în România, numit ICAS ­ Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice ca punct focal pentru dezvoltarea planului de management."­ p.8.

● "În primul rând din motive politice, majoritatea crescătorilor de animale nu a fost interesaţi de protejarea speciilor."(...) "Urşii până în 1953 (...) au fost otrăviţi cu strignină."- p.10.

● "Această mare densitate a urşilor este datorată hranei abundente furnizată de oameni (...) urşii se strâng ca să se hrănească din gunoaie din pădurile naturale ale arcului Carpatic."(...) "Studiile recente au arătat că există un corector de conectare între partea de sud a Munţilor Apuseni şi restul Carpaţilor."(...) "Datorită situaţiei speciale a ursului în România caracterizată printr-o densitate mare de urşi în habitatele naturale, cu toate acestea sunt în continuare locuite de oameni etc."­ p.11.

● "Tubul digestiv ( al ursului - n.m) este cu stomac simplu, cu intestin mic lung şi cu unul mare scurt."(...) "Mugurii sunt consumaţi la începutul verii când sunt în cea mai nutriţioasă fază de preînflorire."(...) "Din cauza tractului digestiv simplu şi scurt o parte din plantele consumate, trece prin, puţin digerată ori nedigerată. Acest lucru forţează ursul să consume atâta hrană pe cât poate."­ p.12.

● "Este o specie poligamă şi mai mulţi masculi se pot împerechea cu o femelă etc. "(fenomenul, la femele, este poliandria nu poligamia, deci «specie poliandră»- n.m), (...) "...când se retrage către un bârlog privat unde ea va da naştere la noi născuţi."­ p.13.

● "Persecutarea de către oameni a cauzat urşilor bruni din europa sa diva mult mai nocturne şi secretoşi. "(...) "Cercetătorii au observat că vara când numărul urşilor care se hrănesc din gunoi este cel mai mare peste 30 de urşi se pot aduna într-o arie de 2 kmp."­ p.14.

● "În asemenea arii ei a supravieţuit persecutării în majoritatea locurilor, ei nu s-au oprit înaine de a 2-a jumate a secolului 20."(...) "Cu întinderea oamenilor ei a fost forţaţi în zone care sunt mai puţin adecvate etc."(...) "Este important ca ursul să se mişte în toate direcţiile etc."(...)
Adunaţi-vă din tenebrele limbii române şi mai suportaţi un pasaj: "în iarnă ei se retrag în zone liniştite şi inaccesible la bârlog, iar femelele să dea naştere."­ p.15.

● "Analiza escrementelor este o unealtă foarte bună etc."(...) "Escrementele urşilor pot fi diferite în funcţie de sezon (...) având diameter diferite, depozitate în diferite segmente."(...) "Sunt apoi uscate; volumul lor este determinat punându-l cu apă într-un vas gradat."­ p.16.

● "Sporul natural mediu în România este de 10-15 % ( real, el este de 4-5 % - n.m.) ­ p.21.

● "Trebuie analizate zeci de sute de probe, ceea ce nu este etc. "­ p.22.

● "Această situaţie se datorează sistemului de păşunat, respective, prin suprapunerea teritoriului ursului cu zonele de păşunat etc."(...) "Din interacţiunea ursului cu diferite domenii de activitate ale omului rezultă adesea persoane vătămate."­ p.32.

● "Considerăm esenţială implicarea autorităţilor locale şi a oamenilor etc."(...) "Majoritatea animalelor ce sunt omorâte de carnivorele mari sunt oile. Mai rar sunt ucise vitele etc."­ p.40.

● "Publicul trebuie informat în ceea ce priveşte progresul urşilor."­ p.44.

● "Locuitorii trebuie să fie familiali cu procedurile pentru a raporta pagubele şi situaţiile periculoase, precum şi părerea generală despre urşi etc."­ p.45.

● "Grupul de intervenţie este echipat cu arme ascuţite"(...) "Vom încerca să rezolvăm problema urşilor, a obiceiurilor lor negative atunci când sunt înfricoşaţi."(...) "Vor fi luate măsuri cum ar fi: capturarea şi marcarea problemei ursului (cu urmărire uşoară a comportamentului ursului), mutarea, amplasarea în captivitate şi ca o ultimă variantă ­ alegerea animalului."(p.46).

În zonele cu text cât de cât inteligibil se arată că efectivele ursine sunt mult excedentare şi se face o pledoarie nedisimulată pentru nădirea ursului la "cazemate" (sub pretextul hrănirii şi al numărării lui) şi pentru vânarea acestuia din ele. Fără perdea, accentul aplicaţiilor se pune pe judeţele Harghita şi Covasna, unde sunt afacerile sângeroase ale familiei Sàrkàny.

Explicaţia aberaţiilor de limbă e simplă: spre a dovedi urgent Uniunii Europene că România are planul de management cerut, cineva a luat la grabă studiul original al Croaţiei (accesibil în engleză, nepotrivit Carpaţilor) şi l-a împănat cu date din România. Documentul rezultat a fost apoi prezentat în grabă Comisiei Europene. Ulterior, un silvicultor interesat de vânarea ursului pe valută, vag cunoscător de engleză şi română, l-a tradus ameţit pentru ministerele de resort, conduse pe atunci de "poligloţii" Gheorghe Flutur şi Sulfina Barbu. Şi a zăcut ignorat, dar "valabil" şi neaplicat, până în ziua de azi. Iar uciderea absolut necontrolată a speciei a continuat, cu undă verde de la Bruxelles.

Într-o corespondenţă cu Cristian Grecu, liderul organizaţiei ACID, conf.dr. ing. Ovidiu Ionescu recunoştea paternitatea "planului", afirmând că... l-a redactat direct în limba engleză.


http://www.jurnalul.ro/stire-special/ucigasii-de-ursi-sunt-violatorii-limbii-romane-536626.html

Niciun comentariu:

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc