La Munchen „limba modoveneasca” = limba rusa?

La conferinta de la Munchen la care au participat presedinti si ministri din 40 de tari, Vladimir Voronin a tinut un discurs dedicat problemelor de securitate mondiala.

Si de aceasta data presedintele basarabean s-a facut remarcat mesajul presedintelui comunist de la Chisinau, fiind singurul rostit in limba rusa. Ce este interesant insa este ca, organizatorii au prezentat, pe site-ul oficial al intrunirii, ca fiind „limba moldoveneasca” limba in care s-a exprimat Voronin :”Currently we do not neither have an English nor a German translation available. However, you may listen to the audio stream in Moldavian”. In discursul sau Vladimir Voronin s-a referit la aspectul problemele nationale, relatiile specifice cu Romania, solutionarea diferendului transnistrian, integrarea in Uniunea Euopeana a Basarabiei si evident, mentinerea statutului de neutralitate.

http://www.rgnpress.ro/Politic/La-Munchen-limba-modoveneasca-=-limba-rusa.html

Biserica Ortodoxa Romana, atacata de bisericile "surori"

-- Patriarhul grec-ortodox al Ierusalimului, Teophilos al III-lea, a executat prompt comanda Moscovei

31 ianuarie, 14:42

PF Daniel, inconjurat de "fratii" ortodocsi Dupa reactia extrem de dura a Patriarhiei Moscovei la decizia reactivarii celor trei eparhii romanesti din Basarabia, patriarhul Aleksii al II-lea a trimis scrisori tuturor bisericilor ortodoxe, solicitand opiniile intaistatatorilor acestora. Cu putin timp in urma, raspunsurile referitoare la aceasta chestiune au fost trimise Patriarhului Alexei de Primatii Bisericilor din Serbia si Polonia si de Bisericile locale din Cehia si Slovacia, dar Patriarhia Rusa inca nu a facut publice aceste docucmente. Desi putea trata problema bilateral, Aleksii al doilea a internationalizat, daca se poate spune asa acest conflict, si nu in favoarea BOR, de buna seama, care se vede acum in situatia de a fi mar de discordie in lumea ortodoxa. Acum, Patriarhia Rusa a publicat pe site-ul sau opinia Patriarhului grec ortodox al Ierusalimului, Teophilos al III-lea, in legatura cu reactivarea a trei eparhii romanesti in cadrul Mitropoliei Basarabiei, subordonata canonic Patriarhiei Romane. Problema infiintarii de eparhii in Moldova, in cadrul Mitropoliei Basarabiei, "priveste nu doar Bisericile surori Rusa si Romana, ci intreaga lume ortodoxa", se spune intr-o scurta scrisoare a Patriarhului Ierusalimului adresata Patriarhului rus Aleksii al II-lea. "Patriarhia Ierusalimului examineaza toate detaliile acestei probleme si considera ca in rezolvarea ei trebuie respectat sistemul canonic de administrare care stabileste granitele jusrisdictionale bisericesti" se mai spune in textul scrisorii. Patriarhului grec ortodox al Ierusalimului, Teophilos al III-lea Patriarhul Moscovei si al Intregii Rusii, Aleksii al II-lea, a solicitat opiniile tuturor Bisericilor ortodoxe, dupa ce Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a luat act in octombrie anul trecut de reactivarea a trei eparhii istorice romanesti in cadrul Mitropoliei Basarabiei - cea de Balti, fosta a Hotinului, cea a Basarabiei de Sud, fosta a Cetatii Albe si Ismailului, si cea a Dubasarilor si a toata Transnistria, fosta Misiune Ortodoxa Romana din Transnistria. Cu putin timp in urma, raspunsurile referitoare la aceasta chestiune au fost trimise Patriarhului Aleksii de Primatii Bisericilor din Serbia si Polonia si de Bisericile locale din Cehia si Slovacia, dar Patriarhia Rusa inca nu a facut publice aceste raspunsuri. Aceasta decizie a fost perceputa de Patriarhia Rusa ca o invazie a teritoriului sau canonic, iar intalnirea de la 22 noiembrie din Bulgaria dintre reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane si cei ai Bisericii Ortodoxe Ruse s-a incheiat fara sa se ajunga la o intelegere in privinta Mitropoliei Basarabiei. Ulterior, autoritatile comuniste de la Chisinau au lansat o serie de actiuni de persecutare si prigonire a preotilor din cadrul Mitropoliei Basarabiei, unii dintre ei fiind expulzati din Republica Moldova in preajma sarbatorilor de Craciun pe stil vechi. Presedintele Vladimir Voronin a fost insa premiat recent la Moscova pentru "contributia activa la intarirea ortodoxiei canonice pe teritoriul statului sau si la cresterea rolului valorilor spirituale in societatea moldoveneasca". "BOR, mar al discordiei in lumea ortodoxa" "Politica lui Aleksii al II-lea in problema reactivarii eparhiilor va fi un mare test pentru pozitionarea bisericii noastre. Pentru ca gestul lui Aleksii va da masura despre cum este vazuta biserica noastra. Iar daca toti vor reactiona ca Teophilos nu e deloc bine", ne-a declarat scriitorul si publicistului Dan Ciachir, un pertinent observator al fenomenului. "Cat il priveste pe patriarhul Serbiei, era de asteptat sa reactioneze asa, numai daca ne gandim la existanta legaturilor sale cu Patriarhia Moscovei". "Dupa parerea mea, nu-si mai aveau rostul aceste reactivari, dintre care una a fost doar o misiune in timpul razboiului, cea de la Odesa, ajungea reactivarea Mitropoliei Basarabiei din 1992...Mie mi s-a parut o supralicitare in sens politic reactivarea celor trei mitropolii din Basarabia. Vom vedea rezultatele acestei masuri inteligente a lui Aleksii II-lea, vom vedea cum se raporteaza biserica noastra, care este a doua biserica autocefala mare dupa cea rusa, la celelalta biserici ortodoxe". Ciachir ne-a mai declarat ca este devreme pentru previziuni si ca, in opinia sa politica BOR in aceasta chestiune a fost un insucces: "S-ar putea ca lumea sa mearga- nu neaparat pe mana rusilor- dar sa nu fim vazuti tocmai bine. Oricum nu avea nevoie BOR sa fie mar de discordie in lumea ortodoxa. Deocamdata sunt doua planuri, unul juridic si celalalt bisericesc desi pe noi ne intereseaza cel bisericesc pentru ca in plan ortodox lucrurile se spala in familie, sa spunem asa". Biserica Serbiei ne-a acuzat de nazism Chiar si inainte de gestul, evident tactic, al patriarhului Aleksii, reactiile au fost ostile: "Reactivarea eparhiilor din Basarabia aminteste de perioada nazista", arata, intr-o scrisoare trimisa patriarhului rus, patriarhul Serbiei, Pavel. In scrisoarea patriarhului Serbiei, a carui continut este publicat pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse se arata: "Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sarbe sustine in totalitate eforturile Patriarhiei Moscovei indreptate catre restabilirea unei ordini canonice normale in Moldova, care este o regiune canonica traditionala a a Patriarhiei Moscovei". Totodata, Patriarhul Pavel subliniaza ca "sfidarea traditiilor canonice a stat la baza crearii aaa-numitei Mitropolii a Basarabiei". Totodata, patriarhul Serbiei apreciaza ca reactivarea eparhiilor traditionale romanesti este asociata "cu una din cele mai negre perioade din istoria umanitatii, perioada ocupatiei naziste". ...iar cea rusa de violare a normelor canonice Aleksii al II-lea al Rusiei, atent la politica anti-romaneasca a lui Putin Asa cum se stie, in luna octombrie a anului trecut, Patriarhia Romana a anuntat reactivarea celor trei eparhii istorice ale Mitropoliei Basarabiei - Episcopia de Balti, Episcopia Basarabiei de Sud si Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria. Acest fapt a provocat reactii dure din partea Mitropoliei Moldovei de la Chisinau, dependenta canonic de Patriarhia Moscovei. La randul sau, Biserica Ortodoxa Rusa a cerut, la inceputul lunii noiembrie, Patriarhiei Romane sa anuleze hotararea privind deschiderea celor trei eparhii in Republica Moldova, considerand ca aceasta ar cauza "prejudicii serioase, atat relatiilor reciproce dintre cele doua patriarhii, cat si unitatii ortodoxe in ansamblu''. Ca urmare, reprezentantii Patriarhiei Romane si ai celei Ruse s-au intalnit la 22 noiembrie la Manastirea Troian din Bulgaria, pentru a discuta problemele legate de hotararea Sinodului de la Bucuresti. Discutiile din cadrul intalnirii nu s-au soldat cu niciun rezultat concret, atmosfera intalnirii fiind categorisita de presa bulgara drept "una de scandal". La sfarsitul anului trecut in cadrul unei intalniri cu mitropolitul primar Cristofor al Bisericii Ortodoxe din Cehia si Slovacia, Patriarhul rus Aleksii al II-lea a calificat reactivarea de catre Sinodul BOR a trei eparhii de pe teritoriul Republicii Moldova drept "o ingerinta brutala in spatiul canonic al Patriarhiei Ruse si o violare a normelor canonice ale Bisericii Ortodoxe Ruse". Scurt istoric Romanii din Republica Moldova - care este o parte din Basarabia istorica - au fost supusi unei politici de rusificare, dupa anexarea acestei parti a Moldovei de catre Imperiul tarist in 1812. La 26 ianuarie 1918, arhiepiscopul Anastasie al Chisinaului a format o comisie pentru convocarea unui Sinod Local bisericesc al Republicii Moldovenesti, spre realizarea unei vieti bisericesti autonome, ca urmare a independentei politice fata de Imperiul Rus. in cadrul acestei comisii s-a discutat problema raportului bisericii basarabene fata de cea romana. La 7 aprilie 1918 a fost trimisa o delegatie la mitropolitul Pimen de la Iasi. Acesta a explicat delegatiei basarabene ca prin independenta politica a Basarabiei s-a restabilit legatura canonica a Episcopiei Chisinaului si Hotinului cu Mitropolia Moldovei si Sucevei. Mitropolitul de Iasi a aratat ca problemele bisericesti din Basarabia privesc intreaga Biserica Ortodoxa Romana, fapt care a dus la retragerea arhiepiscopului Anastasie din scaunul arhiepiscopal al Chisinaului. Sfantul Sinod de la Bucuresti a decis ca episcopul Husilor, Nicodim, sa conduca treburile Arhiepiscopiei Chisinaului si Hotinului pana la alegerea unui titular. incepand cu februarie 1919 arhiepiscop al Chisinaului a fost numit Gurie Grosu. La 30 decembrie 1919 Sfantul Sinod al B.O.R., format din ierarhii provinciilor romanesti reunite, intrunit in sedinta extraordinara, a luat hotararea solemna ca "dupa cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor romanesti la Patria-Mama, tot astfel sa se realizeze si unitatea bisericeasca pe intreg pamantul Romaniei intregite, intr-o singura Biserica Autocefala Ortodoxa". Pe parcursul anului 1927 Adunarea Eparhiala de la Chisinau a adresat Sfantului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chisinaului sa fie ridicata la rangul de Mitropolie, avandu-l in frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare arhiepiscopul Gurie Grosu a primt din partea Sfantului Sinod de la Busuresti rangul de mitropolit al Basarabiei, decizie confirmata de autoritatile romane prin Decret Regal. Persecutie sovietica, metodica Mitropolia Basarabiei a fost desfiintata in perioada sovietica si a fost reactivata in 1992. Autoritatile Republicii Moldova au refuzat initial recunoasterea Mitropoliei Basarabiei, aflata sub jurisdictia Patriarhiei Romane. Pe 26 ianuarie 1999 Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului, reclamand nesocotirea dreptului la libertate religioasa de catre autoritatile Republicii Moldova. Pana in 2002, Mitropolia Basarabiei si-a continuat activitatea in conditii de persecutie metodica si sistematica din partea autoritatilor statului, singura mitropolie recunoscuta fiind cea a Moldovei, supusa Patriarhului Moscovei. Pe 13 decembrie 2001, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a hotarat in unanimitate ca, in cazul nerecunoasterii Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova incalca articolele 9 si 13 ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului. CEDO a obligat totodata Republica Moldova la plata de daune morale in valoare de 20 000 euro. Aceasta decizie a dus la recunoasterea Mitropoliei Basarabiei de catre autoritatile Republicii Moldova. Mitropolia a fost inregistrata oficial de guvernul Republicii Moldova la 30 iunie 2002. La 12 noiembrie 2004, guvernul Republicii Moldova a inregistrat modificarile operate la statutul Mitropoliei Basarabiei, prin care orice parte componenta reactivata a Mitropoliei Basarabiei va putea revendica dreptul de "succesoare spirituala, canonica, istorica" a strucurii similare care a functionat pana in 1944. Mitropolia Basarabiei numara (dupa propriile date) 117 parohii pe teritoriul Republicii Moldova, 3 in Ucraina, 2 in Federatia Rusa, respectiv una in Estonia, cuprinzand in total aproape un milion de credinciosi.5 Potrivit unui sondaj INFOTAG din 2000, 23% din populatia crestina din Republica Moldova apartine de Mitropolia Basarabiei (aproximativ 720 000 de credinciosi). Politica si religia, merg mana in mana pe axa Chisinau-Tiraspol-Moscova O delegatie de la Chisinau s-a aflat miercuri, in vizita de lucru la Moscova, "pentru continuarea consultarilor in spiritul intelegerilor la care au ajuns presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, si presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin", a anuntat serviciul de presa al presedintiei moldovene, fara a preciza insa care a fost subiectul acestor consultari. Din componenta delegatiei moldovene au facut parte ministrul reintegrarii Vasili Sova, consilierul presedintelui in probleme politice, Mark Tkaciuk, seful Directiei Tratate din cadrul Departamentului Drept International al Ministerului de Externe, Dumitru Socolan. Sevciuck primeste directive pe linia "spirituala" In acelasi timp, in Rusia s-a aflat si Evgheni Sevciuk, seful sovietului suprem (asa-zisul parlament transnistrean), vazut ca noul favorit al Moscovei la Tiraspol, in defavoarea lui Igor Smirnov. Potrivit agentiilor de presa ruse, acesta a avut intrevederi cu seful Comitetului pentru politica economica din cadrul Dumei, Evgheni Fiodorov, cu care a discutat probleme de armonizare a legislatiei transnistrene cu cea rusa, si cu mitropolitul Moscovei si al Kaliningradului Kiril, seful Departamentului relatii externe din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, cu care a discutat intentia Biserici Ortodoxe Romane de a deschide o eparhie a Mitropoliei Basarabiei in Transnistria. De amintit ca Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a luat act in octombrie anul trecut de reactivarea a trei eparhii istorice romanesti in cadrul Mitropoliei Basarabiei, subordonata Patriarhiei Romane, o decizie perceputa de Patriarhia Rusa ca o invazie a teritoriului sau canonic. Este vorba de Episcopia de Balti, fosta a Hotinului, cea a Basarabiei de Sud, fosta a Cetatii Albe si Ismailului, si cea a Dubasarilor si a toata Transnistria, fosta Misiune Ortodoxa Romana din Transnistria. Cotidianul rus Kommersant publica joi si un interviu cu Evgheni Sevciuk in care acesta afirma ca Transnistria nu a refuzat construirea unui stat comun cu Moldova, numai ca, spune el, Memorandumul din 1997 privind normalizarea relatiilor dintre Chisinau si Tiraspol, nu stabileste daca va fi vorba de o federatie, confederatie sau stat comun. In acest context, a adaugat Sevciuk, depinde de modul in care vor actiona autoritatile de la Chisinau. "Daca acesta va fi constructiv, nivelul tensiunilor va scadea si atunci putem discuta" a spus Sevciuk in interviul pentru Kommersant. Debarcarea lui Smirnov, iminenta Igor Smirnov si inlocuitorul sau, Evgheni Sevciuk Acelasi cotidian a scris zilele trecute ca Moscova ia in calcul o eventuala inlocuire a lui Igor Smirnov cu un lider mai tanar si mai moderat in persoana lui Evgheni Sevciuk (39 de ani), in incercarea de a aduce Chisinaul si Tiraspolul la masa negocierilor. Analistii politici de la Chisinau considera ca o asemenea schimbare ar fi o miscare reusita pentru Moscova, dar nu una mai avantajoasa pentru Republica Moldova in negocierile privind solutionarea diferendului din stanga Nistrului, ei avand in vedere faptul ca Sevciuk este bine controlat de Moscova, formatiunea sa Obnovlenie fiind partenerul partidului de guvernamant Edinnaia Rossia (Rusia Unita). Toate aceste vizite la Moscova survin dupa cea a lui Vladimir Voronin din 22 ianuarie, cand s-a intalnit in capitala rusa cu seful statului rus Vladimir Putin, cu care a discutat problema transnistreana. Continutul convorbirilor nu a fost facut cunoscut nici de Kremlin si nici de presedintia de la Chisinau, asa incat oficial nu au fost anuntate "intelegerile" la care ar fi ajuns cei doi presedinti, asa cum mentioneaza comunicatul serviciul de presa al administratiei prezidentiale moldovene. Dupa convorbirile Voronin-Putin din capitala rusa, presedintele moldovean a declarat insa in cadrul unei intalniri avute la sfarsitul saptamanii trecute cu reprezentantii corpului diplomatic acreditat in Moldova ca principalul obiectiv al Republicii Moldova in anul 2008 este realizarea reunificarii tarii, manifestandu-si speranta ca din viitorul parlament moldovean, rezultat in urma alegerilor din 2009, vor face parte si reprezentanti din Transnistria. O declaratie interpretata in unele mass-media ca o confirmare a faptului ca Vladimir Voronin si Vladimir Putin ar fi ajuns la o intelegere in problema transnistreana. Anterior intalnirii Voronin-Putin de la Moscova, tot presa rusa a scris ca la Kremlin se afla in lucru un "plan politic de reglementare a conflictului din Transnistria", care nu prevede nici modelul Moldovei unitare, asa cum doreste Chisinaul, dar nici o confederatie, cum ar prefera Tiraspolul, ci o constructie federativa. Planul Kremlinului, scria presa moscovita, presupune o serie de conditii. Prima ar fi ca autoritatile de la Chisinau sa stipuleze statutul de tara neutra a Republicii Moldova nu doar in Constitutie, ci si intr-un document care sa fie semnat atat de Republica Moldova, cat si de SUA, UE si Rusia. A doua conditie ar presupune mentinerea trupelor ruse in Transnistria, iar a treia conditie a Moscovei ar avea in vedere garantarea proprietatilor rusesti din Transnistria.

http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-02-01&id=3053

Generalul Alexei al II-lea al Moscovei ataca dur Biserica Ortodoxa Romana

Patriarhul Rusiei, Alexei al II-lea (foto), a formulat din nou acuzatii la adresa Bisericii Ortodoxe Romane. In cursul discutiilor avute in cadrul intalnirii cu mitropolitul primar Cristofor al Bisericii Ortodoxe din Cehia si Slovacia, Alexei al II-lea a calificat reactivarea de catre Sinodul BOR a trei eparhii de pe teritoriul Basarabiei drept "o ingerinta brutala in spatiul canonic al Patriarhiei Ruse si o violare a normelor canonice ale Bisericii Ortodoxe Ruse". Patriarhul Moscovei, citat de agentia rusa ITAR-TASS, a subliniat totusi ca "aceasta problema cu Biserica Ortodoxa Romana trebuie sa se rezolve pe calea dialogului", scrie ZIUA, preluata de Romanian Global News. Disponibilitatea partii romane pentru "calea dialogului", considera Alexei al II-lea, nu a existat la recentele negocieri dintre reprezentantii celor doua Patriarhii, negocieri desfasurate in Bulgaria. "Negocierile intre Patriarhiile rusa si romana, desfasurate recent in Bulgaria, nu au dus la rezultatul scontat, iar delegatia romana a fost inflexibila", a criticat Patriarhul Moscovei. In octombrie, Patriarhia Romana a anuntat reactivarea celor trei eparhii istorice ale Mitropoliei Basarabiei - Episcopia de Balti, Episcopia Basarabiei de Sud si Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria. Purtatorul de cuvant al Bisericii Ortodoxe Romane, Constantin Stoica, ne-a declarat ca Patriarhia Romana isi mentine in aceasta problema disponibilitatea totala catre dialog, apreciind ca nefondate acuzatiile Bisericii Ortodoxe Ruse in problema reactivarii eparhiilor. "Lucrurile sunt foarte simple. Trebuie sa reiteram faptul ca Sfantul Sinod a luat act de o hotarare a Mitropoliei Autonome a Basarabiei de reactivare a acestora, act recunoscut de altfel de autoritatile de stat ale Republicii Moldova", a precizat Constantin Stoica, aratand ca, in continuare, Biserica Ortodoxa Romana are in vedere noi runde de discutii cu partea rusa, neprecizand insa data si locul unde vor avea loc.

Război religios româno-rus

"Suntem foarte îngrijoraţi şi, desigur, acţiunile Patriarhiei Române nu vor rămâne fără urmări", a declarat mitropolitul Kiril de Smolensk şi Kaliningrad, referindu-se la decizia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de a reactiva trei episopii pe teritoriul Republicii Moldova. Situaţia pune sub semnul întrebării întâlnirea programată între patriarhii Daniel şi Alexei al II-lea, la 19 noiembrie.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis reactivarea Episcopiei de Bălţi (fostă a Hotinului), a Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail) şi a Episcopiei Ortodoxe a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria). Mitropolia Moldovei de la Chişinău a cerut Patriarhiei Române să renunţe la această decizie, dar răspunsul de la Bucureşti a fost că problema celor trei episcopii va fi discutată la 19 noiembrie, la Moscova, la nivelul cel mai înalt al celor două Biserici. Până atunci, însă, între cele două biserici ortodoxe relaţiile nu sunt chiar atât de roz.


DEPENDENŢÅ. Pentru înţelegerea situaţiei, se cuvine să precizăm că pe teritoriul Republicii Moldova activează două unităţi ecleziale: Mitropolia Moldovei, care este dependentă canonic de Patriarhia de la Moscova, şi Mitropolia Basarabiei, care este dependentă de Patriarhia Română. Mitropolia Moldovei are cinci episcopii, iar cea a Basarabiei are patru episcopii, cu tot cu cele reactivate recent, adică atâtea câte avea şi până în 1944, când a fost desfiinţată. Cu toate acestea, decizia Patriarhiei Române este văzută ca un act necanonic.


REACŢII. "Ceea ce s-a întâmplat acum reprezintă o încălcare gravă a rânduielilor canonice, iar acest pas este îndreptat spre distrugerea unităţii sfintei Ortodoxii", a declarat preşedintele Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei Moscovei, mitropolitul Kiril de Smolensk şi Kaliningrad, citat de Interfax. În acelaşi context, episcopul Egorievski Mark, vice-preşedenitele Relaţiilor Externe ale Patriarhiei de la Moscova, a spus că "Este o aventură expansionistă de culoare naţionalistă şi un act direct, care duce la scindarea lumii ortodoxe".

De asemenea, Episcopul Iustinian al Tiraspolului şi Dubăsarilor, a fost iritat de hotărârea Bisericii Ortodoxe Române, catalogând-o drept "jaf la drumul mare".


Patriarhia Română vine cu un răspuns care se bazează pe argumentele istoriei: "Această reactivare a fost consecinţa firească a faptului că anterior, printr-o hotărâre definitivă a Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova din 2004 şi prin modificările înregistrate la Statutul de organizare şi funcţionare a Mitropoliei autonome a Basarabiei, aceasta a fost recunoscută drept «succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv», cu eparhiile ei componente, Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia de Bălţi, Episcopia Basarabiei de Sud şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria. Aceste eparhii au fost reactivate de Mitropolia autonomă a Basarabiei şi înregistrate oficial de Guvernul Republicii Moldova, dispunând de personalitate juridică de câţiva ani". Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Costel Stoica a spus că: "Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu a făcut altceva decât să ia act cu binecuvântare de recunoaşterea juridică a respectivelor eparhii ale Mitropoliei Basarabiei de către autorităţile de stat ale Republicii Moldova. Decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu noua configuraţi bisericească din Republica Moldova nu se doreşte în nici un caz a fi generatoare de situaţii conflictuale, ea nefiind decât o recunoaştere a unei stări de drept".

Scurt istoric al Mitropoliei Basarabiei

Mitropolia Basarabiei a fost creată după Marea Unire de la 1918 prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chişinău la rangul de mitropolie. Organizarea propriu-zisă s-a facut prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, primul Mitropolit fiind Gurie Grosu, urmându-i Efrem Enăchescu. Jurisdicţia Mitropoliei Basarabiei cuprindea arhiepiscopia Chişinăului, episcopia Hotinului şi Bălţilor şi Episcopia Cetăţii Albe-Ismail. Mitropolia Basarabiei a fost desfiinţată în timpul ocupaţiei sovietice din 1940-1941, iar mai apoi în timpul regimului comunist rus din 1944 până în 1992. Ea a fost înlocuită cu Eparhia Chişinăului care s-a aflat sub autoritatea Patriarhiei de la Moscova. În 1992, Sinodul BOR a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Aceasta şi-a reactivat eparhiile istorice, iar autorităţile Republicii Moldova le-au admis în legalitate astfel: Arhiepiscopia Chişinăului (în 2004), Episcopia de Bălţi (fosta Episcopie a Hotinului, în 2004), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie a Cetăţii Albe-Ismail, în 2006) şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria, în 2006).

Vizita PF Daniel la Moscova

La 19 noiembrie, Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, are în agendă programată o vizită la Patriarhia Moscovei. Una dintre problemele de discutat între patriarhii celor două biserici este şi aceasta a episcopiilor din Basarabia. De la Patriarhia Moscovei, Mitropolitul Kiril a spus că îi este greu să presupună dacă întâlnirea va mai avea loc sau nu. "Ne-am exprimat că această întâlnire nu este posibilă la Moscova, deoarece aceasta va fi înţeleasă greşit în Moldova şi poate fi înţeleasă greşit în România şi chiar la noi", a spus reprezentantul relaţiilor externe ale Patriarhiei Rusiei. Patriarhia Română consideră că "ar fi regretabil" ca dialogul programat în noiembrie să fie afectat în vreun fel. Ar fi, în schimb, un prilej să se clarifice situaţia jurisdicţiilor din Republica Moldova.

Agentura rusa din Romania a reusit recunoasterea inventiei staliniste- “limba modoveneasca”

Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu (foto) si ambasadorul Romaniei la Bruxelles, Lazar Comanescu, au reusit sa provoace recunoasterea din punct de vedere juridic a existentei "limbii moldovenesti", inventie stalinista utilizata ca argument al ocuparii Basarabiei. Cei doi reprezentanti ai statului roman au fost de acord ca in subsolul Acordului de facilitare a regimului de vize semnat intre Republica Moldova si Comisia Europeana sa apara formularea "limba moldoveneasca", realizand astfel din prostie sau cu intentie unul din obiectivele strategice ale agenturii ruse din Romania. Reprezentantii diplomatiei din Romania(pentru ca romane este greu sa-i spui), au acceptat acordul prin care cetatenii moldoveni primesc facilitati de calatorie incepand cu 1 ianuarie 2008 lasand ca in final ca sa apara precizarea: « documentul a fost redactat in limbile statelor UE si in limba moldoveneasca ». Tratatul bilateral dintre Bucuresti si Chisinau a ramas neschimbat, mai ales din cauza ca Bucurestiul nu a acceptat existenta « limbii moldovenesti », iar in situatia actuala, potrivit mai multor diplomati consultati de Romanian Global News, Bucurestiul a ramas fara argumente. Se stie ca politica externa a Romaniei este coordonata de Presedintele Romaniei. A stiut acesta de facatura rusa, prin diplomati romani, de la Bruxelles. Daca da, este grav ca nu a luat masuri. Daca nu, inseamna ca serviiciile sunt si ele bagate in facatura si atunci trebuie sa raspunda impreuna cu diplomatii « unelte » ale altora. Asa s-ar intampla intr-un stat democratic, membru NATO care stie sa-si apere interesele nationale. Este Romania un asemenea stat ? Ramane de vazut. http://www.rgnpress.ro/