Laszlo Tokes depune jurământul pentru cetăţenia maghiară

Laszlo Tokes, presedintele Consiliului National Maghiar din Transilvania (CNMT), va depune juramantul de cetatenie maghiara in data de 14 martie, la Cluj, alaturi de membrii Consiliului Tineretului Maghiar (CTM) din Romania, organizatie care se ocupa cu organizarea Universitatii de Vara Tusvanyos.

Conform unui comunicat remis de CTM, la ceremonia de depunere a juramantului va fi prezent vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt.

Evenimentul va avea loc la Consulatul General al Ungariei din Cluj, pe 14 martie, incepand cu ora 16:00. Dupa depunerea juramantului vor avea loc cuvantari si cioncnirea unei cupe de sampanie.

Organizatorii Tusvanyos subliniaza faptul ca depunerea juramantului de cetatenie maghiara de catre o echipa formata din tineri este un lucru simbolic si ii indeamna pe toti tinerii maghiari din Transilvania sa solicite cetatenia maghiara.

“Echipa care va organiza Tusvanyos intre 19 – 24 iulie, peste cateva zile, va lucra (si) in calitate de cetateni maghiari. Echipa CTM considera in continuare o cauza nationala solicitarea cetateniei maghiare in cercuri cat mai largi.

Consideram ca este simbolic ca la prima ceremonie de depunere de juramant suntem prezenti ca si tineri si ca si echipa. Prin faptul ca depunem juramantul printre primii, ii indemnam pe tinerii maghiari din Transilvania sa solicite cat mai multi cetatenia maghiara”, se precizeaza in comunicat.

http://www.napocanews.ro/2011/03/laszlo-tokes-depune-juramantul-pentru-cetatenia-maghiara.html

Mate: Societatea nu e pregătită să accepte 15 martie ca zi nelucrătoare

Liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras Levente, este de părere că, în prezent, nu suntem pregătiţi să acceptăm data de 15 martie - ziua maghiarilor - ca nelucrătorare în Transilvania.

"Nu e o idee rea, dar, deocamdată nu cred că suntem pregătiţi, ca societate, pentru un asemenea gest de toleranţă", a declarat deputatul UDMR, Mate Andras Levente, potrivit Mediafax.

Preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe şi, totodată, primarul municipiului, Antal Arpad, consideră că ar fi un gest de normalitate ca Parlamentul României să adopte o lege prin care 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, să fie declarată zi liberă în Transilvania.

http://www.antena3.ro/politica/mate-societatea-nu-e-pregatita-sa-accepte-15-martie-ca-zi-nelucratoare-120346.html

Jobbik organizează, la Târgu-Mureș, prima întâlnire a conducerii partidului în afara Ungariei

Formaţiunea de extremă dreapta din Ungaria, Jobbik - Mişcarea pentru o Ungarie mai bună (Jobbik Magyarorszagert Mozgalom), organizează, săptămâna viitoare, la Târgu-Mureş, prima întâlnire a conducerii partidului în afara Ungariei, a declarat presei, marţi, Vitus Ors, preşedintele Cercului de Prieteni Jobbik din Transilvania.
„Întrunirea prezidiului Jobbik va avea loc pe data de 11 martie şi va începe dimineaţa între orele 9-11, după care urmează întâlniri cu presa, cu studenţii din Târgu-Mureş, cu organizaţiile maghiare din oraş. (...) Este prima întâlnire a preşedinţiei Jobbik în afara graniţelor Ungariei, iar noi suntem prima organizaţie a Jobbik din afara Ungariei. Vor participa 10-12 persoane din conducerea Jobbik”, a arătat Vitus Ors. Vona Gabor
Potrivit acestuia, obiectivul întâlnirii liderilor Jobbik la Târgu-Mureş este acela de a arăta maghiarilor din Ardeal că „Partidul Jobbik nu doreşte să transmită mesaje doar din Budapesta, ci aduce politica cât mai aproape de maghiarii din Ardeal şi în general de oamenii din Ardeal”.
Printre cei care vor participa la şedinţa de la Târgu-Mureş se numără Vona Gabor (foto), preşedintele Jobbik, precum şi vicepreşedinţii Balczo Zoltan, vicepreşedintele Parlamentului de la Budapesta, Szegedi Csanad, europarlamentar, Novak Elod, deputat în Parlamentul Ungariei, Gyure Csaba, Szabo Gabor şi alţii.
„O să arătam că Partidul Jobbik nu este unul extremist, m-aş referi la discursul domnului preşedinte Vona Gabor, ţinut la sfârşitul lunii ianuarie, în faţa Congresului partidului, în care a vorbit despre necesitatea reconcilierii româno-maghiare. A mai vorbit, pe deasupra, de înfiinţarea unei uniuni a statelor din Europa de Est şi Centrală, ca să putem face faţă corporaţiilor multinaţionale care ne cumpără proprietăţile şi să putem face faţă şi tendinţelor care vin dinspre Est, vorbim de China, care are, de asemenea, este o putere economică foarte mare”, a subliniat Vitus.
Acesta a spus că Jobbik aşteaptă ca ideea unei Uniuni Centrale şi Est Europene să fie dezvoltată inclusiv de politicieni români, dar că, deocamdată, liderii formaţiunii ungare nu au prevăzut în program întâlniri cu reprezentanţi ai formaţiunilor politice româneşti.
„Deocamdată aceasta este o şedinţă prezidenţială. Noi vom arăta că nu suntem un partid extremist, că nu milităm contra cetăţenilor români, că toate acuzaţiile care sunt aduse la adresa noastră sunt nefondate şi după aceea, dacă există politicieni români sau oameni simpli, care se interesează de ideile noastre, sunt aşteptaţi cu drag”, a precizat liderul Cercului de Prieteni Jobbik.
Întâlnirea preşedinţiei Jobbik va avea loc la sediul biroului europarlamentarului Szegedi Csanad, din Târgu-Mureş.
Pe 22 februarie, Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Omului APDO - LIDER a solicitat autorităţilor Statului Român să interzică întâlnirea conducerii formaţiunii politice de extremă dreapta din Ungaria Jobbik de la Târgu-Mureş. „Faţă de declaratele intenţii, conţinute în platforma program a acestei formaţiuni politice, referitoare la susţinerile de autonomie teritorială ale unor teritorii vecine Ungariei, fie acestea parte componentă a României sau ale altor state în care se află populaţie de etnie maghiară, solicităm public autorităţilor Statului Român ca, de urgenţă, să ia toate măsurile ce se impun pentru ca o astfel de întâlnire să nu aibă loc la Târgu-Mureş sau în oricare altă localitate a României”, a arătat şeful APDO - LIDER, Cornel Brişcaru. În plus, acesta a solicitat şi închiderea biroului europarlamentarului Jobbik, Szegedi Csanad, de la Târgu-Mureş, „pentru invocarea de teme în afara realităţilor legislative ale României”. (…)
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la congresul formaţiunii de la finele săptămânii trecute, că uniunea nu a avut relaţii instituţionale cu formaţiunea de extremă dreaptă din Ungaria, Jobbik, şi deocamdată, situaţia nu se va schimba.
„Noi dorim să avem o colaborare strânsă cu cei care sunt la guvernare, FIDESZ, Partidul Popular Creştin Democrat şi cu cei din opoziţie. Cu Jobbik nu am avut relaţii instituţionale şi, aşa cum aţi văzut, nu au fost invitaţi”, a precizat Kelemen Hunor.
În legătură cu organizarea în luna martie, la Târgu-Mureş, a unei şedinţe a conducerii formaţiunii de extremă dreapta, Jobbik, urmată de întâlnirea acesteia cu simpatizanţii din România, Kelemen Hunor a afirmat că orice intenţie care vizează comunitatea maghiară trebuie să fie în cadrul normelor europene, iar, dacă depăşeşte acest cadru, trebuie respinsă.
„Noi am spus de fiecare dată că orice intenţie care vizează comunitatea maghiară şi este de bun simţ şi este în cadrul normelor europene este binevenită. Tot ce depăşeşte aceste limite şi acest cadru trebuie respins, trebuie refuzat. Jobbik, dacă doreşte o colaborare corectă cu maghiarii din România, e treaba acestei formaţiuni, dar în anumite limite. Aşa cum cei din Târgu-Mureş au declarat de foarte multe ori - comunitatea maghiară din România s-a descurcat până acum şi fără Jobbik”, a spus Kelemen Hunor.
Partidul Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) a intrat în Parlament la ultimele alegerile legislative din Ungaria, devenind imediat cea de-a treia forţă politică a ţării, cu 16,71 la sută din voturi. Preşedintele său, Gabor Vona, în vârstă de 32 de ani, se află în fruntea partidului din 2006. Jobbik s-a distins prin campaniile sale agresive împotriva romilor, precum şi prin discursul xenofob şi homofob. (AGERPRES)

http://www.condeiulardelean.ro/articol/jobbik-organizeaza-la-targu-mure-prima-intalnire-conducerii-partidului-afara-ungariei

Pădurile mureşene, tranşate la Budapesta

România este la un pas să piardă pădurile de pe Valea Mureşului, după ce acestea au fost revendicate de urmaşii grofilor din Transilvania. Statul român a intrat în posesia pădurilor, după ce Casa Regală a României i-a expropriat pe grofii consideraţi inamici ai statului. Toate bunurile confiscate au fost trecute în subordinea Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI). Până în acest moment nu a fost emisă nici o lege prin care aceste proprietăţi pot fi revendicate. Însă avocatul clujean Mihai Dragoş Bejenaru, pădurarul Cotyso Străuţ împreună cu un notar au pus la cale un plan prin care au încercat să revendice pădurea de pe Valea Mureşului deţinută de groful Daniel Banffy, care a fost considerat dezertor şi expropriat printr-un decret emis de Casa Regală a României.

Cei trei români şi-au dat întâlnire la Budapesta cu urmaşii grofului pentru a stabili modul prin care urmau să revendice pădurea. Delegaţia ma­ghia­ră a fost formată din Eva, Imre, Zsuzsanna şi Miklos. Toţi Banffy. Iar întâlnirea a avut loc în zilele de 16 şi 17 iulie 2005. Discuţiile dintre cei pre­zenţi au fost făcute publice. Jurna­lul Naţional vă prezintă în exclusivi­ta­te stenogramele întrevederii de la Bu­dapesta, în care sunt prezentate de­taliile strategiei prin care se în­cear­că acapararea a zeci de mii de hectare de pădure de pe Valea Mureşului. Pe parcursul celor două zile, cele două grupuri au purtat negocierile într-o încăpere a Colegiului Mathias Corvi­nus din Budapesta. La scurt timp după prezentarea invitaţilor, Miklos Banffy – fiul lui Daniel Banffy – susţinea în faţa audienţei că sunt pre­zente doar două ramuri ale fami­liei. La rândul lor, românii au prezentat legislaţia românească în domeniul restituirii proprietăţilor şi cărţile funciare pe care aceştia urmau să le revendice. Pădurarul Cotyso Străuţ a luat cuvântul, prezentând situaţia do­meniului Stânceni – Meştera, constituit în 1918 din domeniile membrilor familiei Banffy. În scenă a intrat şi avocatul Mihai Dragoş Bejenaru, care şi-a început discursul cu o scurtă prezentare a legislaţiei româneşti în domeniul retrocedărilor. "România vrea să intre în Uniunea Europeană, de altfel are un nou guvern, care a recurs la modificarea legii. Esenţial e că pădurile se retrocedează în în­tre­gi­m­e. Guvernul a depus pachetul de legi în faţa Parlamentului cu răspundere guvernamentală. Parlamentul l-a aprobat. (…) Prin decret, au aprobat reforma dreptului de proprietate şi au respins Reforma Justiţiei. După aceea, Guvernul a aprobat legea drep­tului de proprietate prin ordo­nan­ţă de urgenţă. Săptămâna ur­mă­toa­re apare în Monitorul Oficial, atunci intră în vigoare. Preşedintele Ro­mâ­niei a aprobat-o." Nici pădu­ra­rul Străuţ nu s-a lăsat mai prejos şi le-a prezentat celor patru urmaşi date cu privire la suprafeţele de păduri din documentele vechi, care se aflau în posesia sa. "Ultimul document este cel considerat oficial, după el trebuie să ne ghidăm în procesul de retrocedare (…). Deocamdată ne putem baza pe ce avem aici." Cum a făcut rost Străuţ de documente încă nu se ştie. Bejenaru le-a cerut celor prezenţi să înceapă să umble după documente, cărţi funciare pentru a depune cererile de revendicare.

"Avem următorul plan: studierea şi cunoaşterea legii, strângerea extraselor de carte funciară care lipsesc (95%-99% sunt în proprietatea domnului Străuţ), strângerea documentelor de provenienţă, re­în­fiin­ţarea societăţii pe acţiuni. Dacă le avem pe toate acestea, putem să de­pu­nem cererea (n.r. – de revendica­re). Trebuie să avem toate documen­tele din prima clipă, totul să fie perfect. Vor fi mulţi adversari: statul, con­siliile locale, cei care le folosesc acum, chiar membri de familie", sus­ţinea cu tărie avocatul. Totodată, Miklos a întrebat dacă trebuie să re­tur­neze banii investiţi de statul român în domeniul forestier, dar avocatul i-a răspuns că nu trebuie, deoarece statul român a folosit terenul fără drept. Ca un avocat care se respectă, Bejenaru a găsit şi soluţia pentru ca Miklos Banffy, cetăţean maghiar, să intre în posesia pădurii. Acesta i-a spus că, conform Constituţiei Ro­mâ­niei, există două situaţii în care un cetăţean străin poate fi proprietar de fond funciar în România: "O dată, dacă există o convenţie bilaterală în­tre cele două ţări, pe de altă parte, prin moştenire legală (exclusă moş­te­nirea prin testament). Conform ce­lor relatate, în cazul nostru nu este ne­voie de dobândirea cetăţeniei".

Oficial, avocatul Mihai Dragoş Be­jenaru a reprezentat interesele Evei Banffy, însă el a fost angajat şi de Romsilva, instituţie care adminis­trează pădurile statului. În urma de­ce­sului Evei Banffy, Bejenaru şi Străuţ s-au regăsit printre moştenitorii trecuţi în testamentul acesteia.

Contract de management
Cu două luni înainte de întâlnirea de la Budapesta, şeful Ocolului Silvic Răs­toliţa, Cotyso Felician Străuţ, a semnat cu Miklos Banffy un antecontract prin care a fost numit managerul suprafeţelor de pădure pe care ur­ma să le primească familia Banffy. Miklos Banffy a specificat în documentul cu pricina că, în cazul în care i se vor restitui proprietăţile forestiere ale familiei, va încredinţa lui Străuţ organizarea, conducerea şi gestionarea ac­ti­vităţii acestor proprietăţi, pe baza obiectivelor şi criteriilor de performan­ţă stabilite de părţi. Astfel, Străuţ a ajuns administratorul pădurilor pe care urmaşul grofului le pretinde de la statul român. Cum a reuşit Străuţ să int­re în posesia extraselor de carte funciară nimeni nu ştie. Legat de antecontractul semnat cu Miklos Banffy, Străuţ susţine că Eva Banffy îl bănuia pe Miklos Banffy că o trage pe sfoară. "În acest context m-a rugat să-i câştig în­cre­derea lui Miklos, pentru că voia să ştie ce are de gând să facă", a spus Străuţ.

Romsilva a cumpărat informaţii
La câteva luni după întâlnirea de la Budapesta, avocatul Mihai Bejenaru a semnat un contract cu Regia Naţională a Pădurilor în valoare de 40.000 de euro fără TVA, prin care se obliga să furnizeze săptămânal informaţiile şi do­cumentele obţinute despre familia Banffy. O dată cu semnarea contrac­tu­lui, avocatul a primit un avans de 8.000 de euro, urmând să mai pri­mea­scă câte 200 de euro lunar, numai după prezentarea raportului informativ. În acelaşi timp însă, Bejenaru o reprezenta şi pe Eva Banffy în procesele pe care aceasta le avea pentru a intra în posesia pădurii. "După ce am formulat cererile de revendicare în numele doamnei Banffy, cei de la Romsilva ne-au contactat şi mi-au cerut nişte date din interiorul familiei Banffy", a specificat avocatul Bejenaru. Informaţiile furnizate către Romsilva conţineau date despre structura de moştenire pe celelalte ramuri de familie Banffy, aspecte legate de cetăţenia revendicatorilor, date despre incidenţa exproprierilor.

Documentele false rămân valabile
Prefectul judeţului Mureş, Marius Paşcan (foto), în calitate de preşe­dinte al Comisiei judeţene pentru sta­bi­lirea de proprietate asupra te­re­nu­rilor, a făcut două plângeri penale îm­potriva urmaşilor lui Daniel Banffy, care au revendicat proprie­tă­ţi­le acestuia după ce au indus în e­roa­re autorităţile române. Prima a fost împotriva Anei Bethlen, care nu a declarat toate persoanele care ar fi fost îndreptăţite să li se stabilească ca­litatea de moşteni­tor după defunctul Daniel Banffy, in­clusiv pe fiul acestuia, Miklos Ban­ffy, cât şi pe Gabor şi Farkas Bethlen. Ul­terior eli­be­rării certificatului de moş­tenitor, aceasta l-a depus ataşat unei cereri la Pri­măria Lunca Bradului în vederea re­constituirii dreptului de proprietate asupra unui teren de ze­ce hectare. După ce a analizat do­cu­­mentele depuse de prefect, pro­cu­rorul Angela Vo­dă din cadrul Parche­tului de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş a constatat că în raport cu limi­tele de pe­deapsă prevăzute de lege pentru in­fracţiunile de fals a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Cea de-a doua plângere a fost formulată împotriva Evei Banffy, care, tot prin declaraţii false a obţinut un certificat de moştenitor pe care l-a utilizat în cursul anului 2005 în vederea obţinerii reconstituirii dreptului de proprietate asupra unor imobile. Însă procurorul nu a mai avut ce să facă, pentru că Eva Banffy a decedat încă din 2009. Cu toate acestea, certificatele de moştenitor obţinute de cele două femei cu ajutorul unor declaraţii false produc în continuare efecte juridice. Printre persoanele care au moştenit averea Evei Banffy se află şi avocatul Mihai Dragoş Bejenaru şi pădurarul Cotyso Străuţ.

http://www.jurnalul.ro/special/anchete/padurile-muresene-transate-la-budapesta-570486.html

Gheorghe Trosca, ucis a doua oară de KGB

Printre atâtea dureri zilnice, pole­mici nesfârşite şi abuzuri fără număr, o ştire bulversantă a curs ieri dinspre Palatul Cotroceni spre agenţiile de ştiri. Administraţia Prezidenţială anun­ţă printr-un comunicat că pre­şe­dintele României, Traian Băsescu, a semnat decretele pentru retragerea ti­tlurilor de Luptător pentru Victoria Re­voluţiei şi Erou-Martir al Re­vo­lu­ţiei Române pentru Adrian Florea, Ma­rin Oana, Eugen Trandafir Cotuna, Dumitru Coman, Gheorghe Tros­ca.

Ultimele trei nume m-au făcut să tre­sar. Pe mine şi alţi câţiva colegi din presă, care cunosc foarte bine su­biectul. Pe scurt, e vorba despre trei ofiţeri USLA, convocaţi prin ordin la se­diul Mi­nisterului Apărării Naţionale din Dru­mul Taberei, în 24 Decembrie 1989. Autoinstalat în funcţia de minis­tru al Apărării Naţionale, gene­r­a­lul colonel Nicolae Militaru a cerut în mod expres ca din echipajele USLA care vin să apere sediul MApN de terorişti să facă parte şi colonelul Ghe­orghe Trosca.

Odată ajunşi în Dru­mul Taberei, echipajele USLA îm­barcate în ABI au devenit victimele unei diversiuni sângeroase. Asupra lor s-a deschis focul, deşi prin comunicaţii militare au transmis parola şi ti­pul de misiune pentru care fuseseră con­vocate. Militaru s-a făcut că plouă, a zis că el nu ştie nimic şi a dat or­din să se deschidă focul, afirmând că este vorba despre terorişti. Diversiunea "terorişti-antiterorişti" a făcut în­conjurul ţării, şi nu al lumii. Imagi­nile şocante din faţa sediului MApN au dat dimen­siunea reală a conflictului dintre Armată şi Securitate pe care se bazau forţele externe implicate în schimbarea de regim din România.

Cadavrele ofiţerilor USLA ucişi prin ordinul generalului Militaru au fost scoase din ABI, batjocorite, profanate în chip barbar şi abandonate zile întregi pe caldarâm. Pe maşinile lor a fost scris cu creta "Terorişti".

Înainte de a primi o funcţie importantă la USLA, colonelul Gheorghe Trosca lucrase în Direcţia a IV-a de Contrainformaţii Militare a Departamentului Securităţii Statului. Era, ceea ce se numea pe atunci, un CI-st. Adică unul pregătit să prindă spioni. Să-i supravegheze, să-i monitorizeze, să-i înregistreze. Unul dintre cele mai importante dosare la care lucrase personal colonelul Trosca era "Corbii". Era vorba despre înalţi reprezentanţi ai regimului comunist racolaţi de sovietici. Printre aceştia se află şi generalul colonel Nicolae Militaru, despre care Securitatea deţinea dovezi că este racolat de GRU, serviciul de informaţii al Armatei URSS. Dosarele privind activitatea agentului GRU Militaru au fost preluate de MApN de la Securitate şi transpor­ta­te în arhiva de la Piteşti. Cu toate do­vezile pe mâna sa şi cu Trosca mort, Nicolae Militaru îşi făcuse o da­torie importantă faţă de Moscova.

După mai bine de 21 de ani de la acest asasinat comandat şi orchestrat de serviciile de informaţii sovie­tice, o decizie ciudată redeschide dosarul atât de fierbinte. Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989, condusă de senatorul PNL Raymond Luca, a decis în octombrie 2010 următoarele: "acordarea avizului pentru înaintarea propunerii de retragere a titlului către Preşedinţia României pentru următoarele dosare: 1. Trosca Gheorghe – erou-martir şi urmaşii acestuia: Losnita Andra Cristina (Dosar U 1270), Trosca Georgeta (Dosar U 1269), Trosca Irina Georgiana (Dosar U 1271), Tudorache Maria (Dosar U 462), 2. Ghita Mare Ion – urmaş de erou-martir (Dosar U 447), 3. Coman Dumitru – erou-martir şi urmaşul acestuia: Coman Gabriela Ştefania Aurelia (Dosar U 11), 4. Cotuna Eugen Trandafir – erou-martir şi urmaşii acestuia: Cotuna Ana (Dosar U 1614), Cotuna Alexandru (Dosar U 1612), Cotuna Carmen (Dosar U 1613). S-a votat cu unanimitate de voturi". Decizia parlamentarilor a fost luată în urma unor adrese venite de la CNSAS şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor. Nu dau importanta detaliului pentru alţii semnificativ. Anume că Raymond Luca e născut în URSS. E o coincidenţă nefericită cu mâna lungă a KGB despre care vorbim.

N-are rost acum nici să pun în discuţie existenţa, după 21 de ani, a căpuşelor bine organizate sub forma unor organisme guvernamentale şi parlamentare pentru problemele Revoluţiei. Şocant e altceva. Că după atâta amar de vreme, puterea de azi n-are altceva mai bun de făcut decât să-l execute încă o dată pe colonelul Gheorghe Trosca. Mâna lungă a KGB şi GRU acţionează şi azi, prin in­termediul unor înalţi responsabili ai puterii politice din România. Şo­cant sau nu este fapul că preşedintele Traian Băsescu, ale cărui relaţii ex­cepţionale cu SRI sunt dincolo de orice îndoială, a semnat un decret des­calificant din toate punctele de vedere. Desigur, prietenii preşedintelui şi chiar domnia sa vor argumenta că Trosca, Cotuna şi Coman au fost nişte securişti. Şi Securitatea, potrivit actului oficial de condamnare a comunismului realizat la Cotroceni, a fost braţul armat al unei ideologii criminale. Oricâte păcate ar fi avut colonelul Gheorghe Trosca, faptul că el şi colegii săi au fost asasinaţi la comanda unui agent sovietic devenit (ca mulţi alţii) ministru în Decembrie 1989 i-au dat dreptul legitim să aibă calitatea de erou-martir.

Trosca a fost un militar care a primit un ordin, o misiune şi a executat-o cu bună credinţă. A fost chemat, ca specialist antiterorist, să lupte împotriva "teroriştilor" care atacau sediul MApN. Odată ajuns acolo, a avut parte de un omor la comandă. Toate astea, plus calitatea de agent străin a criminalului, l-au făcut pe Trosca erou. Sunt oameni care au avut păcate mari până în Decembrie 1989, prin slujirea dictaturii. Dar care au contribuit decisiv la schimbarea de regim. Măcar o parte din acele păcate au fost şterse atunci.

Prin decretul semnat, preşedinte­le Băsescu dă o puternică lovitură sub centura şi tradiţiei unităţii de elită a SRI, Brigada Antiteroristă. Dacă al­te structuri ale acestui serviciu au fă­cut şi fac tot soiul de favoruri re­gi­mu­­rilor politice trecute şi prezente, Bri­­gada Antiteroristă a reprezentat floa­­rea de la butonieră o monedă foar­­te preţioasă de schimb în interio­rul comunităţii informative a NATO. Şi nu numai. De la acel sângeros De­cem­­brie 1989, toată suflarea anti­te­ro­­rismului îi comemo­rează în fiecare an pe Trosca şi colegii lui. Se adună to­­ţi activii şi rezerviştii, familiile celor dis­­păruţi, se ţin slujbe religioase la mor­mintele lor. Pe cu­loarele sediului Bri­­găzii sunt postate portretele celor care timp de 21 de ani au fost eroi-mar­­tiri. Acum au redevenit criminali securişti.

De curând, soţia unuia dintre cei morţi în Decembrie 1989 (au fost mai mult de trei) a murit şi ea de cancer. O angajaseră ca secretară, să-şi poată întreţine familia după dispariţia soţului. A lăsat în urmă cinci copii.

Nu ştiu dacă Traian Băsescu e pe deplin conştient de răul făcut. Dacă sfetnicii domniei sale în materie de se­c­u­ritate naţională l-au avizat despre con­secinţele gestului său. Dinadins ori ba, preşedintele României a semnat unul dintre cele mai controversate de­crete din mandatul domniei sale. Da­că generalul Nicolae Militaru mai trăia, ar fi închinat azi un pahar de vot­că în cinstea acestui eveniment important.

Cotroceniul a mers pe mâna CNSAS
Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Valeriu Turcan, a de­cla­rat pentru Jurnalul Naţional că Preşedinţia a primit de la Comisia Parla­men­tară a Revoluţionarilor şi de la Secretariatul de Stat pentru Re­vo­lu­ţionari o propunere de retragere a titlului de erou-martir al Revoluţiei pentru Gheorghe Trosca, Dumitru Coman şi Eugen Cotună. "Au fost nişte do­cu­mente pe care aceste instituţii le-au primit de la CNSAS în legătură cu aceste persoane, documente care atestau relaţia lor cu Securitatea, şi pe ba­za lor aceste instituţii au decis să înainteze propunerea de retragere a titlului către Preşedinţia României", a explicat Turcan. (Adriana Duţulescu)

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/gheorghe-trosca-ucis-a-doua-oara-de-kgb-570231.html

Sute de unguri au sărbătorit naşterea lui Matei Corvin

Sute de unguri, majoritatea vârstnici, au serbat astăzi, în Piaţa Unirii, 568 de ani de la naşterea regelui Matei Corvin. La eveniment au participat ministrul Culturii – Kelemen Hunor, consilierul prezidenţial Eckstein Kovacs Peter, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj – Fekete Emoke, viceprimarul Laszlo Attila, Gergely Balazs, consilieri locali ai UDMR şi membri ai organizaţiei extremiste HVIM.

Kelemen Hunor a depus o coroană funerară cu pamblică roşie-albă-verde la baza statuii lui Matei
Corvin. Dânsul este de părere că “această manifestare este un gest de normalitate”.

Multiculturalismul a fost ignorat, iar întreaga ceremonie s-a desfăşurat în limba maghiară.


NapocaNews

http://www.napocanews.ro/2011/02/sute-de-unguri-au-sarbatorit-nasterea-lui-matei-corvin.html

Actorii din Oradea au fost segregati pe criterii etnice iar Teatrul de Stat a fost desfiintat pentru a fi preluat de UDMR.

Punere in tema: „Dacă esti orădean şi îşi pasă de teatrul tău, vino luni, la ora 18:00, cu o lumânare aprinsă, în faţa intrării principale a Teatrului de Stat. Trimite mai departe acest mesaj, ca un semn că nu ai uitat să fii liber!”. Acesta este mesajul care circulă pe site-urile de socializare la inceputul lunii acesteia, după ce aleşii bihorenilor au votat, in luna ianuarie, “Regulamentul de reorganizare a instituţiilor publice de cultură aflate în subordinea Consiliului Judeţean Bihor” (Teatrul de Stat, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Arcadia” şi Filarmonica Oradea), prin care Teatrul de Stat Oradea şi Teatrul pentru Copii şi Tineret Arcadia au fost desfiinţate. În locul lor au luat naştere două instituţii de spectacole înfiinţate pe criterii etnice: una românească (Iosif Vulcan), iar cealaltă maghiară (Szigligeti Szinhaz).

De asemenea, circulă vestea în târg că actorii celor două trupe româneşti ar putea fi mutaţi la Arcadia, în timp ce ungurii vor rămâne în Teatrul de Stat, scria Bihor Online. La Oradea, lumanarea s-a stins., la Bucuresti, liniste “mormantala”.

Un ziarist temerar din Oradea, Florin Budea, scrie pe blogul lui:

Teatrul si Statul

dacă Teatrul din Oradea este – sau a fost? – “de stat” ruperea lui poate fi interpretată şi ca un atac la adresa statului.

nu sunt eu ăla care să moară de grija statului – istituţia aia abstractă care nu face nimic pentru cei care o întreţin din munca lor merită să moară – dar lipsa de interes pentru ceea ce ar trebui să fie Statul Român, în integralitatea atribuţiilor sale, este dezolantă şi ar trebui să ne îngrijoreze. asta cu atât mai mult cu cât dezinteresul acesta nu este al “particularilor” ci tocmai al acelora care sunt bine plătiţi şi doar se fac că muncesc ori că le pasă sau poate nici atât…

să revin la cazul nostru particular. nu pot să înţeleg de ce tocmai cei puşi şi plătiţi ca să apere instituţiile care sunt “ale statuului”: servicii de informaţii, magistraţi, demnitari… tac şi nu îşi fac datoria.

sunt intimidaţi de politicieni?

tăcerea complice şi lipsa oricărei reacţii concrete a prefectului Gavrilă Ghilea, cel care – teoretic – este “garantul legalităţii în teritoriu”, duhneşte a trădare. instituţiile statului, reduse la tăcere ori îngenunchiate de politicienii locali, tac şi astfel devin complicii acestui rapt cultural.

Cat se intinde coarda

nu sunt un „mâncător de unguri”, din contră. nu pot decât să respect valorile culturii maghiare şi tenacitatea cu care reprezentanţii maghiarimii din România urmăresc îndeplinirea ambiţiilor lor politice.

vă rog să nu luaţi înşiruirea de mai jos altfel decât pe o rememorare a unor fapte, undele din ele devenite deja istorie, care după umila mea părere pot trimite cu gândul la minarea, atenţie nu am scris „subminarea”!, culturii române.

totul a început în anii 90 când, la iniţiativa unor profesori şi politicieni maghiari, elevii de etnie română au fost forţaţi să plece din Liceul „Ady Endre”. de atunci încoace s-au mai înfiinţat câteva asemenea şcoli exclusiviste, finanţate de la buget.

de-a lungul anilor, în Oradea, s-a derulat o adevărată campanie de fixare în spaţiul public a unor monumente importante pentru cultura conaţionalilor noştri. nimic rău în asta! ceea ce mă supără este că noi românii nu ştim, nu vrem sau nu putem să facem acelaşi lucru şi că ei, liderii magharimii, au ridicat – prea ades – aceste statui fără nicio aprobare. autorizaţiile legale fiind obţinute ulterior, în urma unor negocieri politice.

palatul baroc, clădirea ce a găzdiut Muzeul Ţării Crişurilor, a fost şi ea terenul unor jocuri politice, îndrăznesc să spun neprincipiale. redobândită într-un mod discutabil, clădirea a continuat să găzduiască muzeul, în schimbul unei chirii cât se poate de consistente. asta până în ziua în care instituţiei de cultură i s-a pus în vedere că nu mai este dorită în Palatul Episcopal.

la Filarmonică lucrurile au frizat bătaia de joc. discriminarea „pozitivă” s-a practicat făţiş sub directoratul udemerist. asta ca să nu mai amintesc de cazul mai mult decât penibil al celor două soliste românce, transferate la „secţia maghiară”, manevră care, de fapt, era un alt fel de a li se spune să plece. adăugaţi la astea, incapacitatea – parcă deliberată – a directorilor de a soluţiona conflictele ce macină instituţia.

a urmat desfiinţarea Teatrului de Stat Oradea.

la toate astea s-ar mai putea adăuga tentativele, ilegale, de redenumire a unor străzi dar şi impunerea, în nomenclatorul stradal oficial, a unor noi toponime de inspiraţie maghiară.

întrebarea mea e simplă, fără ură şi părtinire: cât se mai poate întinde coarda? să ne aşteptăm, de exemplu, la o „autonomizare” a bibliotecii judeţene, a unor secţii ale Universităţii…?

nu acuz, întreb! până la urmă, acţiunile politicienilor maghiari sunt legitime, atâta timp cât comunitatea pe care ei o reprezintă le susţine. mai mult, nici chiar autorităţile statului nu crâcnesc împotriva lor.

politicienii noştri, românii, găsesc că puterea, mai precis aflarea lor la putere, este mai importantă decât o brumă de demnitate naţională. aşa că sunt gata să negocieze orice, să vândă orice, pentru procentele de aur ale UDMR.

aleşii noştri sunt, vorba unui politician local contemporan, sau proşti sau mişei. oricum ar fi, nu au nicio scuză!


Florin Budea

http://www.napocanews.ro/2011/02/actorii-din-oradea-au-fost-segregati-pe-criterii-etnice-iar-teatrul-de-stat-a-fost-desfiintat-pentru-a-fi-preluat-de-udmr-ziaristii-locali-intreaba-sri-cat-se-intinde-coarda.html

Preşedinţii CJ din Harghita, Covasna şi Mureş şi-au depus documentele pentru cetăţenia maghiară

Preşedinţii Consiliilor Judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş şi-au depus, luni, la Consulatul General al Ungariei de la Miercurea Ciuc, documentele pentru obţinerea cetăţeniei maghiare. Cei trei au fost printre primii înscrişi pe listele solicitanţilor încă din luna noiembrie a anului trecut.

Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna şi Lokodi Edit Emoke, preşedintele CJ Mureş s-au înscris pe listele Consulatului Maghiar din Miercurea Ciuc în luna noiembrie 2010, la numai o zi după ce Parlamentul de la Budapesta a modificat legislaţia astfel încât solicitanţii să nu mai fie obligaţi să aibă domiciliul în ţara vecină.

Cei trei preşedinţi de CJ au declarat pentru Mediafax că s-au grăbit să îşi depună actele pentru obţinerea cetăţeniei ungare chiar în prima zi de lucru a noului an pentru a da un exemplu locuitorilor din Transilvania, pe care i-au îndemnat să procedeze la fel.

"Este un drept oferit de statul ungar şi cred că e bine să-l revendicăm încă din primele zile ale anului. Cred că pentru unificarea naţiunii (maghiare - n.r.), chiar şi a acelei părţi rămasă în afara graniţelor, obţinerea dublei cetăţenii este benefică. Asta nu înseamnă că aş dori să trăiesc în Ungaria sau copiii mei ar dori să trăiască acolo deocamdată, este un drept prin care ne putem accentua apartenenţa la aceeaşi naţiune", a declarat Borboly Csaba.

Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor a venit la Consulat împreună cu soţia şi cei trei copii. Acesta susţine că putea solicita şi obţine cetăţenia ungară încă din 1990, când s-a dus în Ungaria, unde a trăit timp de cinci ani împreună cu soţia sa, însă a aşteptat să poată face acest demers "acasă".

"Aş fi putut să cer cetăţenia maghiară în perioada 1990-1995, când am trăit la Budapesta, dar nu am făcut-o. Am vrut să venim acasă şi să muncim aici. Asta este semnalul meu către secuime, să trăim acasă, în Ţinutul Secuiesc, cu dublă cetăţenie, cu cetăţenia maghiară. Acesta este secretul vieţii mele", a afirmat Tamas Sandor.

La rândul său, Lokodi Edita Emoke, preşedintele CJ Mureş, a declarat că este "unguroaică de când se ştie" şi că cetăţenia ungară pentru care a aplicat luni reprezintă o recunoaştere a faptului că maghiarii trăiesc şi în afara Ungariei.

"M-am născut în judeţul Mureş din părinţi de naţionalitate maghiară, totdeauna am ştiut că sunt unguroaică. Sentimentul că dobândesc un act cu care să dovedesc acest lucru este unul care ţine mai mult de etică. Ne-am născut unguri şi cetăţenia maghiară este o dovadă a naţionalităţii noastre, un act de recunoaştere că există unguri şi în alte teritorii, în afara Ungariei", a spus preşedintele CJ Mureş.

Consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Balogh Gyorgy, a declarat, luni, că procesul de depunere a documentaţiilor pentru cetăţenia ungară se desfăşoară conform programărilor făcute începând din 8 noiembrie 2010.

"Avem câteva mii de înscrieri făcute, până în 10.000, ceea ce înseamnă că, dacă cineva nu are programare anterioară, nu va putea să-şi depună actele până în luna martie", a spus Balogh Gyorgy, adăugând că se lucrează în două schimburi, între orele 8:00 şi 19:00. Solicitanţii au multe acte de completat, astfel încât este nevoie de 40 de minute pentru o singură persoană.

Vicepremierul Ungariei a anunţat încă din septembrie 2010 că ţara sa va demara din 2011 procesul de acordare a cetăţeniei ungare etnicilor maghiari de peste hotare care vor solicita acest lucru. Zsolt Semjen anunţa atunci că cererile de cetăţenie vor putea fi depuse la orice oficiu de stare civilă al unei administraţii locale din Ungaria, urmând ca rezolvarea solicitării să se facă în trei luni.

Acordarea cetăţeniei oricărei persoane care o solicită, ai cărei strămoşi provin de pe teritoriul fostului regat ungar şi vorbesc maghiara la un anumit nivel se numără printre cele mai elementare interese ale naţiunii ungare, accentua atunci Semjen, făcând referire la faptul că ţările vecine au extins deja cetăţenia lor proprie la conaţionalii din afara hotarelor lor.

http://www.antena3.ro/romania/presedintii-cj-din-harghita-covasna-si-mures-si-au-depus-documentele-pentru-cetatenia-maghiara-116067.html

Autonomia Ţinutului Secuiesc se discută la Budapesta

În cursul zilei de azi, în Parlamentul Republicii Ungare are loc şedinţa în cadrul căreia Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) va solicita guvernelor României şi Ungariei completarea Tratatului bilateral cu normele internaţionale pentru protecţia minorităţilor. „Noi am formulat deja şi revenim la această solicitare, la Guvernul Ungariei şi, în aceeaşi măsură, la Guvernul României, ca să completeze acest tratat bilateral cu acele norme internaţionale care au apărut după semnarea tratatului, în domeniul protecţiei minorităţilor”, a declarat în luna octombrie, Balazs Izsak, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc.



Ce vrea CNS?

Izsak a precizat că CNS doreşte ca în relaţia dintre România şi Ungaria ceea ce este cuprins în tratatul bilateral să devină o realitate, „pentru că până acum această cooperare în domeniul protecţiei minorităţilor avea doar un caracter declarativ, nu a avut un conţinut concret”. „Considerăm că protecţia drepturilor noastre este una conformă acestui tratat şi conform dreptului internaţional, un domeniu de cooperare internaţional”, a subliniat liderul CNS. Acesta a spus că pe ordinea de zi a şedinţei de la Budapesta figurează două proiecte de hotărâre, primul se referă la aşteprările Consiliului Naţional Secuiesc faţă de politica Guvernului ungar faţă de maghiarii care trăiesc dincolo de graniţe şi, în special, faţă de secui, iar al doilea proiect vizează aşteptările CNS de la Ungaria, în perspeciva preluării preşedinţiei Uniunii Europene, în prima jumătate a anului viitor. „Aşteptăm ca în UE protecţia acestor colectivităţi autohtone, care nu trăiesc în propria lor ţară, să se facă un pas înainte. Printre priorităţile preşedinţiei ungare figurează protecţia diversităţii culturale a Europei. Noi credem că protecţia diversităţii culturale este de fapt echivalentă cu protecţia diverselor colectivităţi etnice, culturale, lingvistice, care păstrează tradiţii multiseculare în diverese ţări a Europei”, a subliniat Izsak.



Invitaţi de marcă

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc a mai arătat că nu este permis ca ţările membre ale Uniunii Europene, când intră în Parlamentul European, să abandoneze obligaţiile asumate în Consiliul Europei, în privinţa drepturilor minorităţilor. „Noi considerăm că nu este permis ca ţările membre când intră în Parlamentul European lasă în vestiar obligaţiile asumate în Consiliul Europei. Deci nu se poate spune că acolo nu există, pentru că sunt exact aceleaşi ţări care şi-au asumat anumite responsabilităţi şi obligaţii. Standardul minim în UE nu poate să fie mai scăzut faţă de Consiliul Europei. Şi asta este inclusă în proiectul nostru de hotărâre că aşteptăm”, a mai spus Balazs Izsak. Acesta a precizat că la şedinţa CNS de azi, de la Parlamentul Ungariei, sunt invitaţi, printre alţii, preşedintele ungar, Pal Schmit, premierul Viktor Orban, precum şi alţi oficiali maghiari, alături de care sunt invitaţi ambasadorii statelor membre ale UE de la Budapesta şi personalităţi importante ale vieţii culturale şi publice din Ungaria. Reporterii cotidianului Zi de zi se află, în acest moment la Budapesta. Citiţi în ediţia de luni, 22 noiembrie, totul despre evenimentele din Ungaria.



Măsurile luate de CNS pentru detaşarea Ţintului Secuiesc de România



2010, martie

Stand expoziţional separat al "Ţinutului Secuiesc"

La Târgul Internaţional de Turism de la Budapesta - Hungexpo, separat de standul României, a fost organizat standul expoziţional al „Ţinutului Secuiesc".



2010, 4 mai

* Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc a votat pentru oficializarea limbii maghiare în Ţinutul Secuiesc.

* Partidul Civic Maghiar a propus ca toate regiunile istorice din România să dobândească autonomie teritorială, alături de Ţinutul Secuiesc.



2010, 11 mai

Guvernul României stabileşte „graniţa dintre Ţinutul Secuiesc" şi „Ţara Bârsei". Hotărârea Guvernului României, numărul 402, privind aprobarea stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 306, din 11 mai 2010, precizează că localitatea Ilieni se află „la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei". Conform anexei 2 la H.G. nr. 402/2010 - „Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna" - „borna de hotar semnifică faptul că localitatea se afla la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei". Utilizarea - într-o hotărâre a Guvernului României - a expresiilor „Ţinut Secuiesc" şi „graniţa" reprezintă o încălcare a articolului 3, alin. (3) din Constituţia României, potrivit căruia „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe". În acelaşi timp, Legea nr. 2 din 16 februarie 1968, privind organizarea administrativă a teritoriului României prevede, la art. 1, că teritoriul României „este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna". De asemenea, „graniţa" nu poate exista decât între state, iar prevederea din hotărârea guvernului, ce stabileşte o „graniţă interioară", induce ideea delimitării teritoriale a Ţinutului Secuiesc ca entitate autonomă, cu graniţă proprie.



2010, 8 iunie

Europarlamentarul Szegedi Csanád, membru al partidului maghiar de extremă dreapta Jobbik, şi-a deschis birou teritorial la Târgu-Mureş. Cu acest prilej, el a declarat: „În primul rând, aş vrea să subliniez faptul că Jobbik nu este un partid şovin sau extremist, ci un partid patriot, care vrea să reprezinte întreaga naţiune maghiară, nu doar pe cea din Ungaria, ci din întreg bazinul carpatic. Partidul va milita pentru autodeterminarea secuimii în actualele graniţe ale României". „Ar fi bine dacă în toată Transilvania limba maghiară ar fi limbă de stat" - a mai susţinut europarlamentarul. Partidul Jobbik , ctitorul Gărzii Naţionale Ungare, desfiinţată anul trecut în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive, a reînfiinţat organizaţia extremistă paramilitară.



„Când partidul extremist maghiar Jobbik îşi deschide cabinet la Târgu-Mureş este ca şi cum Partidul Nazist şi-ar întemeia filiala la Auschwitz."

Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC, declaraţie de presă, 8 iunie 2010



„Deschiderea unui cabinet de europarlamentar din partea partidului extremist maghiar Jobbik la Târgu-Mureş echivalează cu întemeierea unei filiale a Partidului Nazist la Auschwitz. Cu ce drept şi cine i-a dat voie acestui provocator, Szegedi Csanad, care cere pe toate drumurile dezmembrarea României, să îşi deschidă cabinet în Transilvania şi încă într-un oraş marcat de o istorie zbuciumată, precum Târgu-Mureş? Statul român îi invită în acest fel extremiştii maghiari să revendice Ardealul şi le acordă şi tribuna de unde să incite la distrugerea României.

Cerem autorităţilor române să intervină imediat şi să declare persona non-grata pe acest europarlamentar care aruncă cu noroi în statele vecine Ungariei, ameninţând stabilitatea şi bunele relaţii interetnice. Cerem, de asemenea, ca orice activitate şi prezenţă a partidului Jobbik şi a reprezentanţilor acestuia să fie interzise în România, la fel cum sunt interzise nazismul sau alte mişcări anarhice, violente şi extremiste, din care categorie şi face parte. Pe teritoriul României, Jobbik - şi orice asociaţie sau persoană care colaborează cu acest mic partid nazist - trebuie să intre sub incidenta legii şi să fie pedepsiţi cu exemplaritate".

Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC, declaraţie de presă, 8 iunie 2010



2010, 7 iulie

Guvernul Ungariei recunoaşte oficial „Consiliul Naţional Secuiesc"

Vicepremierul ungar, Semjén Zsolt, a avut o întâlnire cu delegaţia Consiliului Naţional Secuiesc, formată din cei trei membri ai prezidiului: Izsák Balázs, Tulit Attila şi Arus Zsolt. Cu această ocazie, vicepremierul ungar a confirmat faptul că noul guvern ungar susţine aspiraţiile Consiliului Naţional Secuiesc.

[„Haromszék" (Covasna), nr. 6.026, 07.07.2010]

Este pentru prima oară când guvernul Ungariei recunoaşte oficial această formă asociativă care, din cauza scopului urmărit, nu are statut juridic legal în România.

http://www.zi-de-zi.ro/detalii-articol/article/8f206b9ce0/63469.html

Scandal în Ungaria, după ce directorul Teatrului Naţional a închiriat o sală pentru Ziua României

Directorul Teatrului Naţional din Ungaria, Robert Alfoldi, este considerat trădător pentru că a închiriat sala mare a instituţiei pentru o recepţie de Ziua României. Mai mulţi politicieni maghiari, precum şi diverse personalităţi consideră "o provocare" gestul românilor în condiţiile în care ziua de 1 Decembrie coincide cu pierderea, de către Ungaria, în favoarea României, a teritoriilor din Transilvania stăpânite până în 1918.

Partidul extremist Jobbik l-a acuzat pe director că organizează un eveniment anti-ungar şi a ameninţat că va organiza o demonstraţie în faţa Teatrului chiar pe 1 decembrie. Partidul Creştin-Democrat aflat la guvernare a cerut secretarului de stat pentru cultură chiar demiterea directorului.

În replică, Robert Alfoldi a explicat că decizia sa nu a avut ca scop să rănească sentimentele naţionale şi că spectacolul ar fi putut ajuta cele două ţări să devină mai apropiate prin intermediul culturii şi artei în ciuda trecutului lor.

"Când Institutul Cultural Român din Budapesta mi-a cerut să închiriez sala mare a Teatrului pentru celebrarea Zilei Naţionale a României, m-am gândit că spectacolul şi recepţia ar putea ajuta cele două ţări, Ungaria şi România, să devină mai apropiate prin intermediul culturii şi artei, în pofida trecutului lor furtunos", a declarat Alfoldi, într-un comunicat transmis MTI.

Potrivit hungarianambiance.com, autorizaţia dată românilor de către directorul Teatrului National a fost retrasă.

Ziua de 1 Decembrie marchează Adunarea Naţională de la Alba Iulia, care a declarat unirea Transilvaniei - la acel moment teritoriu ungar - cu România, în 1918.

http://www.antena3.ro/externe/scandal-in-ungaria-dupa-ce-directorul-teatrului-national-a-inchiriat-o-sala-pentru-ziua-romaniei-113439.html

Oradea. Laszlo Tokes a montat ilegal plăcuţe cu numele străzilor în limba maghiară

Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a montat în mod ilegal, în mai multe zone din Oradea, plăcuţe cu numele străzilor din oraş traduse în limba maghiară. Jean Calvin a devenit astfel de curând Janos Kalvin.

Deşi autorităţile l-au avertizat pe Tokes că montarea acestor plăcuţe contravine normelor Europei şi ale României implicit, acesta îşi continuă acţiunea. Astfel, după ce primăria dă jos denumirile maghiare, episcopul maghiar le pune din nou, fără nici o jenă. Acesta susţine că are acordul proprietarilor pentru a face acest lucru şi consideră că plăcuţele sale au fost îndepărtate în mod abuziv.

Cu toate acestea, Lazslo Tokes nu a primit până acum nici o sancţiune din partea autorităţilor şi, mai mult decât atât, acesta ameninţă cu proteste în cazul în care primăria va continua să dea jos plăcuţele.

Observator

http://www.antena3.ro/romania/oradea-tokes-a-montat-ilegal-placute-cu-numele-strazilor-in-limba-maghiara_107807.html

Cum a fost retezat Retezatul

Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în 1935, la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, pe o suprafaţă de peste 38.000 de hectare din Masivul Retezat-Godeanu, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din 1979.

Un sfert din suprafaţa Parcului a fost cedată de comisia judeţeană Hunedoara de fond funciar către doi cetăţeni austrieci, moştenitori ai conţilor Lajos şi Gabor Kendeffy. Comisia judeţeană Hunedoara pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor a emis în decembrie 2006 trei titluri de proprietate pentru o suprafaţă totală de 11.000 hectare. Respectivele suprafeţe se află pe teritoriul comunelor Pui şi Râu de Mori.

După 1990, în România a intervenit un proces firesc de reconstituire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor, drepturi confiscate sub diverse forme de statul român comunist. Doar o mică parte a averii Kendeffy a făcut obiectul naţionalizării. Cu toate acestea, inducând în eroare Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate asupra Terenurilor din Hunedoara, au depus solicitări pentru restituirea a 53.000 de hectare două moştenitoare ale fraţilor Gabor (Gavril) şi Lajos (Ludovic) Kendeffy.

Solicitarea a fost depusă după apariţia Legii 247 din 2005 într-un termen legal de până la 30 noiembrie 2005. Potrivit surselor noastre, iniţial Comisia a respins solicitarea urmaşelor, după depunerea unor înscrisuri doveditoare din partea Direcţiei Silvice privind netemeinicia acestor solicitări. Cu toate acestea, solicitarea celor doi cetăţeni austrieci, Maria Kendeffy (născută Gerliczy) şi Elisabeth Pongracz (născută Kendeffy), a fost discutată din nou în şedinţa din 7 iunie 2006, exact a doua zi după ce Direcţia Silvică şi-a schimbat conducerea. De data aceasta, decizia Comisiei a fost una favorabilă moştenitoarelor.

Dar să ne uităm puţin în Istorie. Familia Kendeffy a deţinut domeniul Retezat până la reforma agricolă din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş din 1921. Se extimează că la începutul secolului averea acestora ar fi înglobat vreo 50.000 de jugăre (n.r. - iugăr sau jugăr: veche unitate de măsură pentru suprafeţe agrare, folosită în Transilvania, egală cu 0,5775 de hectare), în mare parte reprezentând suprafeţe de pădure sau vegetaţie forestieră. Reforma agricolă, dar şi declararea ca absenteist a lui Lajos Kendeffy au dus la exproprierea celei mai mari părţi a averii familiei de conţi.

Prin declararea ca absenteist a lui Lajos Kendeffy, averea acestuia a fost preluată de statul român. Prin hotărârea Comitetului Agrar nr. 293 din 13 aprilie 1924, partea acestuia de avere, jumătate din toate moşiile, a fost expropiată definitiv. Nicolae Titulescu şi contele Aponny au negociat tranşarea situaţiei absenteiştilor şi s-a ajuns la un acord internaţional potrivit căruia optanţii unguri (n.r. - cetăţenii declaraţi absenteişti şi care renunţaseră la cetăţenia română, alegând-o pe cea maghiară) expropriaţi în Ardeal să fie despăgubiţi de Fondul Agrar de la Basel (Elveţia), către care statul român plătea o anumită anuitate.

La 12 iulie 1933, instanţele româneşti au decis să acorde lui Lajos Kendeffy o despăgubire de 1.371.650. de lei. Ulterior, ca urmare a contestaţiilor lui Lajos Kendeffy, instanţele i-au acordat suplimentar, în 1933, 856.211,50 coroane aur, cu dobândă de 4,5% pe an începând cu 1 ianuarie 1923, dar şi 15.000 de coroane aur cu titlu de despăgubiri pentru daunele provocate prin dezorganizarea exploatării sale, precum şi cheltuieli judiciare.
Ca o concluzie, partea din averea Kendeffy ce a revenit absenteistului Lajos a fost despăgubită, în mod just, printr-o procedură negociată între state.

În ceea ce-l priveşte pe Gabor (Gavril) Kendeffy, lucrurile au fost tratate la fel de clar. Acesta a fost expropriat de cele mai importante părţi ale averii sale prin deciziile unui stat de drept în scop de utilitate publică, iar ca urmare a fost despăgubit just. Gabor Kendeffy a contestat ani de-a rândul hotarele pe care s-a făcut ieşirea din indiviziune cu fratele său, dar şi deciziile şi modalităţile de expropriere. Conform prevederilor articolului 6 lit. c din Legea reformei agrare din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, din 1921, moşia de 7.651 de jugăre (aproximativ 3.600 hectare) din hotarele comunelor Clopotiva, Săcel, Sântămărie, Cioprea, Nalaţvad, Subcetate, Poieni, Valea Dăljii, Unciuc aparţinea exclusiv proprietarului Gabor Kendeffy.

O altă moşie de 6.516 jugăre şi 1.232, stânjeni pătraţi, a aceluiaşi, a fost expropriată în interes naţional prin Hotărârea 752 din 1922 a Comisiunii I de ocol pentru expropriere şi împroprietărire Haţeg. Despăgubirea a fost plătită în intervalul 1922-1945. Interval ce se explică prin faptul că, potrivit legii pentru reformă agrară, expropriatului i se plătea 80% din valoarea despăgubirii şi restul banilor în câte două tranşe anuale (în martie şi noiembrie) până la finalizarea măsurătorilor.

Aşa cum am arătat, Gabor Kendeffy a deschis mai multe procese în instanţă cu privire la graniţele proprietăţii pe care le-a contestat ani şi ani de în şir. Statul român i-a plătit lui Gabor Kendeffy despăgubiri de peste 15,5 milioane de lei, la nivelul anilor '40.

Cât priveşte moşia din Râul de Mori, care astăzi constituie parte integrantă a Parcului Naţional Retezat, lucrurile au fost şi mai complicate. Suprafaţa de 29.282 de jugăre a fost implicată într-un îndelung demers juridic al lui Gabor Kendeffy, care a constestat ieşirea din indiviziune cu statul român, care a preluat partea lui Lajos Kendeffy. Jumătate din această suprafaţă - adică 7.000 de hectare, nu 11.000 - ar fi fost dreptul de moştenire la care puteau veni urmaşi lui Gabor Kendeffy, dar Comisia Judeţeană nu ar fi putut lua o decizie care să încalce dreptul statului român, proprietatea publică fiind inalienabilă. Mai întâi ar fi trebuit realizată ieşirea din indiviziune cu Statul Român şi o expertiză topo-cadastrală pentru identificarea terenului.

Şi în acest caz însă, suprafaţa Parcului Naţional Retezat ar fi făcut excepţie de la legile cu privire la restituirea proprietăţilor, fiind vorba despre o rezervaţie ştiinţifică a Academiei Române. Până una alta însă, Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele a intrat în posesia celor două austriece care au adus terenul aport la capitalul social al societăţii comerciale Rotunda SRL din Miercurea Ciuc, al cărei obiect de activitate este exploatarea forestieră.
Avocatul Laszlo Majai, care le reprezintă pe cele două fericite moştenitoare ale unei însemnate părţi din Parcul Naţional Retezat, spune că acţiunea Academiei Române şi a Ministerului de Finanţe de a ataca titlurile de proprietate emise în favoarea Mariei Kendeffy şi a Elisabethei Pongracz sunt nejustificate.

"Noi nu avem cunoştinţă să fi primit bani (respectiv despăgubiri - n.r.) pentru proprietăţile lor. Ministerul de Finanţe nu poate să dovedească, pentru că nu există un document financiar-contabil", susţine avocatul Laszlo Majai. Acesta precizează că, în momentul în care clientele sale au depus solicitările pentru restituirea proprietăţilor confiscate de regimul comunist, legea permitea un astfel de demers şi cetăţenilor străini.


Prefectura - Dăm tot ce se poate da. Până la proba contrarie

Prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi, ne-a declarat că urmaşii contelui Kendeffy au solicitat iniţial 53.000 de hectare, dar au depus acte doar pentru 33.000, iar Comisia a ajuns la concluzia că doar 11.000 de hectare pot fi date înapoi. "În prezent, terenul este o proprietate privată, dar aceştia nu au dreptul de exploatare", a precizat Attila Dezsi. În Parcul Naţional Retezat sunt în jur de 7.000 de hectare din suprafaţa "restituită", a precizat reprezentantul Guvernului. "Această retrocedare se judecă pe fond pentru a se vedea dacă titlurile de proprietate au fost eliberate corect", a spus Attila Dezsi, uitând că procedura de retrocedare se face atunci când a existat o cedare. Nu o expropriere. "Din documente rezultă că 11.000 de hectare nu se duc niciunde".

Iar cu privire la deciziile de expropriere, prefectul este la fel de categoric: "Dacă aceste decizii existau trebuiau trecute în cărţile funciare. Dacă au existat astfel de cărţi funciare, noi nu am primit nimic. Până la proba contrarie, titlurile de proprietate au fost eliberate legal". Atitudinea lui Attila Dezsi - fost subprefect la momentul emiterii celor trei titluri de proprietate - este însă una la fel de categorică precum cea a fostului prefect, Marius Cristian Vladu, aşa cum a arătat-o în şedinţa Comisiei de Fond Funciar în care s-a aprobat cererea moştenitorilor contelui Kendeffy din iunie 2006. Supărat că unul dintre cei prezenţi a cerut amânarea luării unei decizii, acest comisar Catani al împroprietăririi a făcut un adevărat show, aşa cum a fost el prezentat de ziariştii care au asistat la şedinţă.

El a acuzat că la mijloc ar fi de fapt interesele locale în legătură cu nişte cabane construite mai mult sau mai puţin legal la Râul de Mori şi apoi s-a pronunţat într-o singură direcţie: "Nu mai trageţi de timp! Suntem puşi aici să restituim ce a confiscat statul. Aplicăm legea stricto senso şi o să dăm înapoi şi aceste terenuri, şi Parcul Dendrologic de la Simeria, şi tot ceea ce a aparţinut oricui poate dovedi cu acte acest lucru. Nu facem jocul nimănui. Statul este cel mai prost administrator". Statul este într-adevăr cel mai prost administrator, dar prefectul Vladu, fiind reprezentantul Guvernului în teritoriu, a avut şi calitatea de manager principal pe ramură de împroprietăriri.

http://www.jurnalul.ro/stire-special/cum-a-fost-retezat-retezatul-555282.html

Transnistria şi Bulgaria vor face schimb de programe radio şi TV

Bulgaria şi Transnistria , regiune secesionistă din estul R. Moldova , intenţionează să colaboreze în domeniul audiovizualului în vederea schimbului de programe radio şi de televiziune.

Despre aceasta s-a discutat, luni, la Tiraspol , în cadrul unei întrevederi dintre liderul transnistrean, Igor Smirnov , şi Gheorghi Panaiotov , şeful misiunii diplomatice bulgare în R. Moldova. Potrivit serviciului de presă al lui Igor Smirnov, Transnistria va oferi Bulgariei emisiuni radio şi TV despre viaţa etnicilor bulgari din regiune.Sursa citată nu precizează dacă Smirnov şi Panaiotov au semnat vreun document de intenţii sau dacă reprezentanţii Tiraspolului şi Sofiei ar urma să semneze un acord în acest sens.

http://www.azi.md/ro/story/13721

Extremiştii maghiari îl sărbătoresc, sâmbătă, public pe amiralul Horthy Miklos, liderul fascismului ungar. Legea interzice promovarea simbolurilor fas

Cu aprobarea primarului UDMR Raduly Robert şi a şefilor Poliţiei şi Jandarmeriei Harghita, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, va avea loc o paradă cu husari pentru celebrarea ocupării oraşului de către Horthy, în 11 septembrie 1940

Extremiştii maghiari din filialele locale ale Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM), Consiliului Naţional Secuiesc Scaunul Ciuc şi Asociaţia Husarilor din Scaunul Ciuc organizează sâmbătă, la Miercurea Ciuc, o suită de manifestări pentru celebrarea a 70 de ani de la ocuparea oraşului, în 11 septembrie 1940, în urma Diktatului de la Viena, de către trupele ungare, în fruntea cărora s-a aflat însuşi amiralul Horthy, căpetenia fascismului ungar.

"În această zi de 11 septembrie 1940, guvernatorul Horthy Miklos, în fruntea honvezilor săi, a adus dreptatea mult aşteptată. (...) În data de 11 septembrie 2010 ne amintim cu mândrie şi dragoste ziua care a umplut de bucurie sufletul poporului nostru secui, fărâmiţat de Trianon", se spune atât în mesajul "de mobilizare" adresat locuitorilor din Miercurea Ciuc de Szocs Csongor, şeful HVIM Ciuc şi de Toth Balint, purtătorul de cuvânt al HVIM Transilvania, cât şi în afişele reprezentându-l pe Horthy călare la intrarea în Miercurea Ciuc, ce au împânzit oraşul

Programul acestei celebrări a instaurării ocupaţiei horthysto-fasciste ungare în Transilvania va începe, sâmbătă la amiază, cu o adunare la mormântul unui localnic din Miercurea Ciuc, Kopacz Bela, ucis din greşeală în timpul intrării lui Horthy în oraş, urmată de o paradă a unei trupe de husari călări de la gară până în centrul urbei, unde va avea loc apoi o nouă adunare populară, cu discursuri, poezii şi cântece "patriotice".

După care, seara, la Casa de Cultură, celebrarea instaurării ocupaţiei horthyste asupra Ardealului şi a căpeteniei fascismului ungar, Horthy Miklos se va încheia cu o conferinţă despre viaţa şi opera acestuia, susţinută de istoricul literar Tompo Laszlo.

Autorizată de primarul UDMR Raduly Robert

Acţiunea pusă la cale de extremiştii maghiari se va desfăşura cu aprobarea primarului din Miercurea Ciuc, Raduly Robert. Cum a fost convins să o autorizeze, n-am izbutit să aflăm, repetatele noastre încercări de a-l contacta telefonic pe edil rămânând fără nici un rezultat, lucru valabil şi în cazul şefului IPJ Harghita, comisarul şef Radu Moldovan

În locul lor, singurul care a încercat să ne argumenteze autorizarea manifestării a fost prim-adjunctul şefului Inspectoratului de Jandarmi Harghita, maiorul Adrian Cigărean.

"Noi am refuzat până în ultimul moment să dăm autorizaţie, dar o dăduse deja primarul Raduly, iar după cum era făcută cererea depusă de organizatori, că se va comemora un eveniment istoric de cum 70 de ani, nu am mai putut să ne opunem şi am aprobat şi noi, ca şi cei de la poliţiei. Şi chiar dacă am fi continuat să ne opunem, ar fi fost degeaba, pentru că Legea 60 îi permite primarului să treacă peste un eventual refuz al Poliţiei şi Jandarmeriei", ne-a declarat maiorul Cigărean.

Prefectul Ladany Laszlo: "Habar n-am despre ce vorbiţi!"

Reacţia prefectului judeţului Harghita, Ladany Laszlo (UDMR): "Habar n-am despre ce vobiţi, o să mă documentez şi o să vă spun mâine! Trebuie mai întâi să văd cu ochii mei despre ce e vorba şi apoi voi exprima un punct de vedere!"

Organizaţiile antifasciste - nicio reacţie

Celebrarea publică a fascismului horthyst şi a liderului său nu a produs deocamdată vreo reacţie nici din partea organizaţiilor antifasciste, din ţară şi străinătate, care, anii trecuţi, au criticat ridicarea unei statui a mareşalului Antonescu la Cluj-Napoca, ori, mai recent, emiterea de către BNR a unei monezi comemorative cu efigia patriarhului Miron Cristea. (Adrian Popescu)

http://www.gandul.info/news/extremistii-maghiari-il-sarbatoresc-sambata-public-pe-amiralul-horthy-miklos-liderul-fascismului-ungar-legea-interzice-promovarea-simbolurilor-fasciste-7175674