GEN ROGOJAN: Doua sau mai multe Romanii?

Hotararea Sfatului Tarii din 27 martie 1918 a insemnat o sfidare a velico-rusismului in haina comunista, si, drept consecinta, Lenin - tocmai el, adept al doctrinei wilsoniene a autodeterminarii popoarelor - va gira doctrinar obiectivul fundamental al politicii Rusiei Sovietelor fata de Romania: "Distrugerea fiintei statului national unitar roman" * Pe cale de consecinta, comunismul de sorginte leninist-stalinista a fost, de la inceputurile experimentarii sale in practica social-politica, un instrument antiromanesc; iar Partidul Comunist din Romania, afiliat Cominternului, a fost esentialmente un partid politic antistatal si antinational Anul 1924, cand Stalin a pus in opera diversiunea Tatar-Bunar, a fost anul Basarabiei. Atat cel de-al V-lea Congres al Cominternului, cat si conferintele Federatiei Comuniste Balcanice (din 1923 si 1924) au animat tezele antiromanesti si nostalgia moscovita dupa Austro-Ungaria. Viena a gazduit, in anul 1924, nu mai putin de patru reuniuni internationale esuate, in care problema Basarabiei a fost abordata in conexiune cu cea a Transilvaniei. Esecurile au facut ca cele doua probleme nerezolvate sa fie transferate Cominternului, care - prin adoptarea rezolutiei privind autodeterminarea nationala a minoritatilor din Romania pana la disparitia statului roman - a fixat in canoane formale si in documente programatice obiectivul fundamental al politicii Rusiei sovietice in raporturile sale cu Romania. Aliatul de nadejde: Coloana a V-a a Internationalei Comuniste.

Dupa 90 de ani, agitatiile minoritatilor revoltate, paradoxal, tocmai impotriva statelor care le-au garantat prezervarea identitatii in vremuri mult mai tulburi si fara orizont, au revenit in actualitate.

Pacate grele apasa asupra memoriei multor "mari prieteni" ai Romaniei pentru duplicitarismul politic de care au dat dovada in chestiunea basarabeana. Napoleon, imparatul Frantei, cu aureola de liberator de popoare, care a dat multe si mari sperante natiunilor din rasaritul Europei, a aprobat stari de fapt care exprimau, fara echivoc, scopul Rusiei tariste: anexarea integrala a tarilor Romanesti.

Tilsit (1807) si Erfurt (1808) au fost precedentele Teheranului (1943), Ialtei (1945) si Maltei (1989). Iar victimele colaterale au fost mereu aceleasi: Romania, Serbia, Albania sau Bosnia.

Ce voia, in 1773, Curtea din Viena in Bucovina? - se intreba Eminescu si tot el isi raspundea, in 1878, in "Timpul": sa-si asigure o parte slaba granitelor si sa castige cateva pozitii fata de Rusia. Un an mai tarziu, in 1774, trupele imperiale au pus piciorul in Moldova si, in primele trei zile ale lui septembrie, "cordonul a fost intins de la Nistru pana in Valea Moldovei, ca un baraj contra ciumei. Tarile mici nu au prieteni

Dragomanul si diferiti functionarii ai Cancelariei Inaltei Porti au fost mituiti cu 16.889 florini, comandantul din Hotin si altii cu vreo 30.000 de florini, feldmaresalul Rumiantzov - pentru ca trupele muscale sa paraseasca Moldova - a primit si el 5000 de galbeni si o tabachera din aur incrustata cu briliante. Dupa care cancelarul Kaunitz a trimis veste grabnica la Viena cum ca: "Prin Bucovina am luat in mainile noastre cheia Moldovei". In van au protestat Ghica Voda si Divanul. Surzi au fost si Tarul si Sultanul.

Ce voia, in 1812, Imperiul tarist in Basarabia? In confuzia generala provocata de capricioasa politica a lui Napoleon in Rasaritul Europei, la Bucuresti s-a spus, dupa ce pacea fusese incheiata, ca muscalii au obtinut doar "o bucata de pamant de la Marea Neagra", care, e adevarat, era aceea ce corespundea pretentiilor Rusiei de a controla gurile Dunarii. In realitate, diplomatia occidentala a fost trasa pe sfoara de politica sireata a Rusiei, care, ulterior, i-a permis sa afirme ca acel "petec de pamant" era, de fapt, toata Moldova dintre Prut si Nistru, pana la fosta granita poloneza.

Teritoriul de la nordul si nord-estul gurilor Dunarii a fost parte constitutiva a Tarii Romanesti a Basarabilor, care au si transferat numele lor acestei regiuni romanesti. Trecerea in stapanirea Moldovei a facut-o definitiv Stefan cel Mare, iar extensia denumirii Basarabiei asupra Moldovei dintre Prut si Nistru a fost izbanda diplomatiei rusesti in fata dezinteresului si ignorantei diplomatiei franceze. Astfel, o manopera de dezinformare strategica, realizata in 1807, a devenit, in 1812, o noua realitate geopolitica pe hartile Europei. Sa nu omitem, totusi, ca dragomanului Moruzin, negociatorul sultanului, i-a fost taiat capul, fiind invinovatit de tradarea Inaltei Porti. Turcii pierdusera ce nu le apartinea.

Drama Basarabiei, drama Romaniei

In 1918-1919, in contextul altei mari stari de confuzie, de aceasta data mondiala, Sfatul Tarii a reusit organizarea fortelor interne, care au pus in ordine treburile Basarabiei in contra pericolului bolsevizarii. Actiunile Sfatului Tarii s-au lovit de puternice impotriviri. Atat Rusia revolutionara, cat si Ucraina, doreau sa mentina in hotarele lor teritorii romanesti. Aceste dorinte si le-au reafirmat si sunt realitati geopolitice ale prezentului. Istoriografia rusa si cea ucraineana ascund si inca vor mai falsifica adevarul.

Decat adevarul, pentru instapanitorii straini ai teritoriilor noastre sunt de preferat proiectele de autonomizare a marilor provincii romanesti - Moldova, Transilvania si Muntenia, ba chiar si a unora dintre tinuturile de rezonanta ale acestora, cum sunt Dobrogea, Banatul si, de ce nu, si Oltenia, fosta si ea candva sub stapanire austriaca.

Dupa 1945, pana in 1989, in Romania nu s-a ridicat, in termeni expliciti, problema Basarabiei. Iar dupa aceasta data, gafele si erorile politico-diplomatice sunt de neiertat. Comunistii, indirect, prin contracararea planului Valeev, a pseudotratatului lui A.M. Lazarev, Organizarea statului sovietic-moldovenesc si problema basarabeana" (cca. 1000 de pagini de propaganda) au facut unele referiri la chestiune si timide incercari de punere la punct. Dar si acestea in medii restranse si mai mult pentru urechile secrete ale Moscovei, care riposta imediat prin purtatorii de cuvant de la Chisinau, grupati pe langa "Sovietskaia Moldavia".

Evolutiile recente ale raporturilor Bucurestiului cu Chisinaul si viceversa au capatat puternice determinari negative. Raspunderile pentru starea actuala a lucrurilor sunt de dimensiuni cu adevarat istorice si poarta asupra capetelor celor mai importanti oameni politici ai momentului.

Fragment din comunicarea de la Conferinta Fundatiei pentru Romania dedicata celei de-a 90 aniversari a Unirii Basarabiei cu Tara.

Gen (rez) Aurel I. ROGOJAN

Dosare Ultrasecrete / Ziua, 29 martie 2008

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=682&Itemid=1

90 de ani de la Unire

-- Fundatia Pentru Romania, si Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti anunta organizarea aniversarii Unirii Basarabiei cu Tara, maine, 27 martie, sub inaltul patronaj al presedintelui Romaniei, Traian Basescu.

Evenimentul realizat cu sprijinul centrului ArCub si al Primariei Municipiului Bucuresti se va desfasura pe parcursul zilei de joi la Manastirea Cernica si in Piata Universitatii. In dimineata zilei de 27 martie, la orele 10.30, circa 200 de studenti basarabeni vor depune coroane de flori la mormantul membrilor Sfatului Tarii de la Manastirea Cernica, la ora 14.00, la sediul Arcub din strada Batistei 4 - vizavi de Ambasada SUA - are loc Conferinta publica "Basarabia la rascruce - Unirea dupa 90 de ani" unde va fi proiectat si filmul documentar "Basarabia Redivivus". Participa: oficiali, istorici, analisti, jurnalisti, studenti. Invitat de onoare: Alexandru Lesco, fost detinut politic la Tiraspol timp de 12 ani, decorat cu Ordinul National Steaua Romaniei (foto). In seara aceleiasi zile, la ora 19.30, se va derula in Piata Universitatii, sub deviza "Bucuresti si Chisinau impreuna in Europa", un concert cu formatiile basarabene Lautarii impreuna cu maestrul Nicolae Botgros, Nenita Cvartet, Grupul Transbalkanica si trupa Zdob si Zdub. Separatistii cauta Duma In Rusia, Duma de Stat se pregateste sa recomande liderului de la Kremlin si Guvernului de la Moscova mentinerea "pacificatorilor" rusi in Transnistria, respectiv recunoasterea independentei regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud. Camera inferioara a Parlamentului rus va analiza, zilele acestea, un proiect de declaratie ce ar putea recomanda presedintelui si Guvernului grabirea procesului de consolidare a suveranitatii Abhaziei si Osetiei, examinand posibilitatea recunoasterii independentei celor doua provincii separatiste georgiene. In privinta Transnistriei, documentul prevede mentinerea "trupelor de pace". (A.M.L.)

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-26&id=235130

Ungurimea, tiganimea si romanimea in fata Marii Uniri

-- Tovarasii de drum gandesc asa: exista un presedinte, cum sa-l folosim!? Altii zic: ce frumos e aici la Cotroceni, pacat ca e locuit si de Basescu... Dupa care vin cu "sfaturi": "Lasati dom' presedinte cu Pactul Ribbentrop-Molotov! Ce sa-i mai condamnam oficial consecintele in anul 90 de la Marea Unire?! Ce daca Israelul face cele mai mari pregatiri din istorie pentru aniversarea a doar 60 de ani?!

Noi suntem mici si prosti... N-are rost, sefu', sa organizam nimic acum cu Basarabia! Ca-l suparam pe stiti dvs cine si ne taie gazele si conturile (unora) si nici nu mai vine la Bucuresti, ca sa ne laudam ca Ceausescu ca-i avem pe toti aici, ca pe vremurile bune ale Pactului de la Varsovia. Doamne fereste, sa mai ziceti ceva si de Insula Serpilor, Tinutul Herta sau Bucovina! Stergeti-le din memorie!" Si totusi, Basescu n-a facut asta. Daca unii au mai auzit de la nivel oficial de Basarabia si Bucovina dupa o omerta de 15 ani este datorita lui Basescu. Dar boicotul continua. Cati dintre dumneavoastra, de exemplu, realizeaza ca peste numai o zi, pe 27 martie, se implinesc 90 de ani de la reunirea Basarabiei cu Tara?! In schimb, stim ca saracii unguri au fost batuti de extremistii de romani la aniversarea celor 160 de ani de la "revolutia maghiara". Eu, unul, cred ca bietul Mihaila Cofariu, maltratat la un alt 15 martie, 1990, s-a ridicat din paralizie si i-a tras el doua palme agitatorului stegului Ungariei de la Cluj care urla acum ca din gura de sarpe. Iar eu, unul, o sa fac exact acelasi lucru cu Marko Bela cand o sa-l vad, pentru ce a declarat el despre manifestatiile din "Romania SI Ardeal"! Dar, daca tot vor interzicerea Noii Drepte, de ce nu cer - cum deja au facut organizatiile tiganilor la Budapesta - si interzicerea Garzii Ungare, care-si agita steagurile fasciste ale lui Arpad prin Romania, atat la manifestarile UDMR, cat si la cele ale ilegalului Partid Civic Maghiar?! Uite cum tiganii tin cu "olahii", zic extremistii. Dar mai stiti ca noi ar fi trebuit de fapt sa comemoram odata cu fratii nostri maghiari 160 de ani de la uciderea a peste 40.000 de tarani romani si raderea a peste 300 de sate romanesti din Ardeal?! Ucigasii romanilor se-nalta bine-mersi, spre adulatie maghiara, la Arad, intr-o "statuie a libertatii", prin grija deosebita a miticilor Guvernului PSD-UDMR, Iliescu si Nastase?! Un grup statuar de glorificare a unor criminali, dezmembrat anterior de un mare roman, Ion I.C. Bratianu si de un mare patriot roman, chiar daca german - Ferdinand I, ambii fauritori ai Romaniei Mari. Bratienii, patriotii liberali, se sfarama in mormant la vederea aliantei otravite PNL-UDMR. La 1918, Romania Mare - supranumita, gratie lui Eminescu si a batranului Bratianu, "Dacia Moderna" - s-a refacut, dupa sute de ani de la prima Unire, infaptuita de Mihai Viteazul. Romania Mare, asa cum o stim, nu s-a cladit insa pe vorbe: s-a cladit pe sange. La Est, transeele "revolutiei ruse" bolsevice fusesera deja umplute de sangele ortodocsilor care se impotriveau ocupatiei comuniste. Se declansase inceputul ororii care avea sa aduca alte si alte valuri de sange: peste 100 de milioane de morti, crime in masa ramase nepedepsite pana azi. Armata Rosie (culoarea n-a fost aleasa degeaba) insangera tot cuprinsul Basarabiei, prin crime, violuri si jafuri. Brigazile comuniste executau asasinate la comanda in randul militantilor pro-Romania. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Tarii isi proclama independenta, in fata a ceea ce avea sa devina Imperiul Rosu de la Rasarit. Rusia era atunci mai mare decat acum. Asta ne facea pe noi mai mici, oare, ca popor? Nu. Pentru ca la 27 martie, romanii care au scris zapisul Unirii - Ion Inculet, Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan - spun fara frica: Basarabia, "de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa Romania". Soarta a inversat istoria: tocmai inceputul reintregirii romanesti acum a ramas la urma, inca in afara noii Europe vechi. Sa vedem ce va face romanimea de azi pentru Unire... Cu 40 de ani inainte de Marea Unire, la 3 martie 1878, Mihai Eminescu scria, in "Timpul", un adevar care ramane, trist, valabil si azi: "A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiunii rusesti".

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-26&id=235095