Reîmpărţirea României, cerută la Bruxelles

Împărţirea teritorială a României în varianta UDMR

Eveniment - Ştefan Rădeanu

Chiar la Bruxelles, în calitatea sa de europarlamentar, Iuliu Winkler reia o temă favorită a UDMR. Este vorba de reîmpărţirea teritorială a României. În cadrul unei reuniuni cu reprezentanţii din capitala Belgiei ai Consiliilor Judeţene, reprezentantul României în Parlamentul European a subliniat necesitatea imperioasă a reorganizării regiunilor de dezvoltare prin înfiinţarea unui număr mai mare de regiuni, între 14 şi 16, faţă de actualul număr de opt. "Este nevoie de regiuni mai mici, care să prezinte o mai bună coeziune economico-socială, care să urmeze structura regiunilor tradiţionale din România, care să aibă personalitate juridică, competenţe administrative şi să fie conduse de consilii regionale alese. Asigurarea eficienţei dorite în atragerea de fonduri de coeziune şi fonduri structurale este posibilă numai cu o condiţie a reorganizării regiunilor", a afirmat parlamentarul european. Mai mult, susţine Iuliu Winkler, " în România, Agenţiile de Dezvoltare Regională nu pot produce proiecte de anvergură, şi aceasta deoarece organismele nu pot realiza politici coerente la nivel regional din cauza lipsei coeziunii intraregionale a actualelor structuri". Abilă mişcarea. Se forţează formarea de noi regiuni, 16 la număr, una dintre ele, întâmplător sau nu, formată din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, punând în faţă aşa-zisul interes naţional, şi anume absorbţia fondurilor europene. De aici până la mult dorita autonomie teritorială cerută cu insistenţă de UDMR nu mai este decât un pas. Lucru recunoscut deschis de politicienii maghiari. "Pe plan naţional, UDMR aspiră pentru crearea cadrului legislativ al autonomiei culturale şi teritoriale, respectiv înfiinţarea sistemului instituţional necesar exercitării dreptului la autodeterminare. Considerăm oportună elaborarea şi prezentarea în faţa Parlamentului României a unui proiect de lege, care să asigure un statut special acelor unităţi administrative - îndeosebi Ţinutului Secuiesc - unde comunităţile naţionale maghiare se află în majoritate", se susţine în documentele programatice ale UDMR. Cum mai afirmam, extrem de grav este faptul că acest plan de reîmpărţire teritorială a României este deja pus în practică de miniştrii Uniunii, folosind abuziv inclusiv fondurile europene. A se vedea, de pildă, alocările de fonduri europene de anul trecut. "Este de importanţă fundamentală ca regiunile ce vor fi create să dispună de sisteme instituţionale autonome şi eficiente, precum şi de identitate proprie", declara în luna octombrie Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, ministrul care gestionează Programele Operaţionale Regionale fiind, prin lege, preşedintele Comitetului de Monitorizare a acestor Programe. Nu cred că folosirea fondurilor europene în scopuri de partid şi atribuirea lor pe criterii etnice sunt practici europene. Pe lângă banii europeni, şi statistica a devenit o unealtă politică.
Statistica UDMR - peste cea europeană
La reuniunea de la Bruxelles, Iuliu Winkler a reamintit faptul că UDMR a elaborat o propunere concretă în acest sens, bazată pe un studiu economic şi bugetar, aratând că este nevoie de o dezbatere publică pentru a obţine un consens, care să transceadă guvernele. În acest caz, europarlamentarul face referire directă la aşa-zisul studiu lansat de UDMR la Târgu Mureş în data de 13 octombrie 2007. Domnul Winkler uită să amintească faptul că pseudomaterialul, mai mult document programatic, deşi pare bine fundamentat pe bibliografia de specialitate, se bazează pe fotografii statice nedatate ale absorbţiei fondurilor de preaderare, precum şi pe valorile desuete ale PIB-urilor regionale de la nivelul anului 2003, neluând în calcul tendinţele de dezvoltare, amplasarea polilor de dezvoltare, precum şi armonizarea interregională şi intraregională a domeniilor de interes. Aceasta este concluzia specialiştilor care au analizat "oferta UDMR". Autorul acestui document, fostul secretar de stat în Ministerul Integrării, Csutak Istvan, cunoaşte foarte bine că prin datele statistice însăilate recurge la dezinformare. La fel, europarlamentarul nu aminteşte faptul că documentul UDMR s-a mai aflat anul trecut în dezbatere publică, fiind trimis tuturor autorităţilor locale, şi a fost demontat dată cu dată. Cum mai afirmam şi în articolele anterioare, statistica a fost transformată, de Istvan Csutak, în unealtă politică atunci când s-a analizat ritmul de dezvoltare pe judeţe şi pe actualele 8 Regiuni de Dezvoltare în scopul atingerii autonomiei Ţinutului Secuiesc, teritoriu delimitat clar pe harta UDMR. Nici nu mai contează legislaţia şi acordurile încheiate de România. Practic, prin reluata idee de reîmpărţire teritorială, sub masca grijii faţă de absorbţia fondurilor europene, se încalcă flagrant prevederile Capitolului 21 negociat cu Uniunea Europeană. Nu cred că actualii sau foştii miniştri ai UDMR nu cunosc că în concordanţă cu prevederile Uniunii Europene şi ale legislaţiei naţionale actualele regiuni de dezvoltare s-au constituit prin asociere benevolă de judeţe vecine, iar regiunea de dezvoltare nu este unitate administrativ-teritorială, aşa cum ar dori iniţiatorii şi susţinătorii proiectului de reîmpărţire a României. Că doresc să înţeleagă sau nu, conform clasificării statistice obligatorii odată cu integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, România este împărţită în următoarele unităţi teritoriale statistice, şi anume: Macroregiunea 1, din care fac parte Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest şi Centru, regiuni care cuprind judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu; Macroregiunea 2, formată din Regiunile de Dezvoltare Nord-Est şi Sud-Est; Macroregiunea 3, compusă din Regiunile Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov, şi Macroregiunea 4, formată din Regiunile Sud-Vest Oltenia şi Vest.
În total, 4 Macroregiuni, 8 Regiuni de Dezvoltare Regională şi 42 de judeţe. Dar se vede că aceste lucruri nu au valoare pentru UDMR, scopul demersului de formare de 16 noi regiuni teritoriale fiind evident acela de atingere a statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Absorbţia fondurilor europene, dezvoltarea regională şi statistica sunt doar pretexte, fiind folosite date neelocvente.

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2008-03-07/Reimpartirea+Romaniei%2C+ceruta+la+Bruxelles

Traian Basescu s-a duelat cu extremismul maghiar la Bruxelles

Presedintele Traian Basescu (foto), prezent ieri la intrunirea German Marshall Fund de la Bruxelles, a fost interpelat de extremistul maghiar, Csogor Csaba, care este in prezent eurodeputat din partea Romaniei la Bruxelles, si a lamurit chestiunea efectelor unui eventual precedent Kosovo pentru Romania, transmite Mediafax reluat de Romanian Global News.

Csogor Csaba l-a intrebat pe Traian Basescu daca este de parere ca, intr-un eventual precedent Kosovo, minoritatea maghiara din Romania ar putea reprezenta o amenintare. Basescu a raspuns ca aceasta minoritate nu reprezinta o amenintare pentru Romania pentru ca exista o Constitutie si exista institutii care sa o apere. Presedintele a spus ca, atunci cand s-a referit la un precedent riscant in legatura cu Kosovo, a avut in vedere tarile din regiune si nu o eventuala problema interna a Romaniei. El a fost intrebat de acelasi europarlamentar cum comenteaza faptul ca in tari precum Italia si Spania se pune problema conferirii de drepturi colective minoritatilor prezente pe teritoriul acestor state. Basescu a raspuns ca va felicita aceste tari cand acestea vor ajunge sa acorde minoritatilor drepturile pe care Romania le acorda minoritatilor de pe propriul teritoriu. "Ar trebui sa privim cu maxima atentie la modul in care Kosovo ar putea conferi un nou inteles organizarii administrative a minoritatilor nationale, oriunde acestea s-ar afla. Sustinand aceasta abordare, oamenii politici ar trebui sa fie constienti de faptul ca sprijina conferirea de drepturi colective, concept care contravine standardelor europene si internationale acceptate si ar putea crea un precedent periculos. In aceste circumstante, ce mesaj transmitem noi societatilor multietnice?", a spus Basescu. Dupa ce a rostit discursul, Basescu a primit din sala cateva intrebari. El a precizat cu acest prilej ca, in opinia sa, raspunsul la intrebarea din discursul sau este ca declararea independentei provinciei Kosovo in lipsa unei rezolutii a Consiliului de Securitate sau printr-o solutie care sa nu fie rezultatul unor negocieri intre Belgrad si Pristina este un semnal rau pentru tarile din Balcanii de Vest care au in componenta minoritati etnice. Potrivit lui Basescu, acest semnal este rau pentru ca poate fi interpretat si nu poate fi justificat din punct de vedere legal. El a mai spus, raspunzand unei intrebari, ca nu se teme de faptul ca pozitia Romaniei ar putea fi "periculos de apropiata" cu aceea a Rusiei in ceea ce priveste statutul Kosovo. El a mai spus ca se va teme in legatura cu pozitia Romaniei doar cand aceasta va intra in contradictie cu prevederile de drept international. Intrebat ce solutie ar trebui sa fie adoptata la summit-ul NATO in legatura cu Georgia si Ucraina, Basescu a spus ca va incerca sa raspunda cat de diplomatic poate, in pofida faptului ca diplomatia nu este cea mai mare calitate a sa. Potrivit lui Basescu, acum este momentul ca cele doua tari sa primeasca MAP, urmand ca ele sa fie invitate sa devina membre cand vor indeplini conditiile necesare pentru acest lucru. Seful statului a mai spus ca Romania considera ca proiectul NATO de scut antiracheta trebuie sa fie complementar cu cel american. Raspunzand unei intrebari,Traian Basescu a mai spus ca un eventual precedent Kosovo va alimenta anumite abordari din partea multor politicieni care lasa cateodata impresia ca vor sa isi creeze singuri cate o tara. "De fiecare data cand pierd alegerile, parca vor sa-si faca cate o mica tara”, a spus Basescu, fara a mentiona la care politicieni se refera. El a spus ca nu crede totusi ca imediat dupa o eventuala declarare a independentei Kosovo, alte minoritati din zona isi vor solicita sau declara independenta. El a mai spus ca crede acest lucru in ciuda recentelor declaratii ale politicienilor transnistreni care au declarat ca pentru ei Kosovo va fi un precedent. Basescu a mai spus ca este de parere ca intre Pristina si Belgrad a fost o lipsa de dialog, in principal pentru ca Pristina a fost alimentata cu ideea ca va fi sprijinita in recunoasterea independentei, in pofida pozitiei Belgradului. El a mai spus ca in continuare crede ca solutia pentru Kosovo trebuie sa fie rezultatul unui dialog. Intrebat despre eventuala prezenta a lui Vladimir Putin la Bucuresti, cu ocazia summit-ului NATO, seful statului roman a spus ca liderii rusi sunt bineveniti la Bucuresti, dar prioritatea Romaniei sunt aliatii si partenerii NATO. "Pana la urma este un summit NATO si este decizia Rusiei daca raspunde sau nu invitatiei de a participa la summit-ul NATO de la Bucuresti", a mai spus Traian Basescu.

http://www.rgnpress.ro/Politic/Traian-Basescu-s-a-duelat-cu-extremismul-maghiar-la-Bruxelles.html