Se afișează postările cu eticheta UDMR. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta UDMR. Afișați toate postările

joi, 7 august 2008

Tabara iredentistilor maghiari la Gheorgheni: "Transilvania sa fie din nou ceea ce a fost"

Tabara iredentistilor maghiari la Gheorgheni: "Transilvania sa fie din nou ceea ce a fost"
Ieri a inceput, la Gheorgheni, cea de a IV-a tabara EMI, organizata de miscarea „Tineretul Maghiar din Ardeal”. Mottoul taberei provine de la scriitorul maghiar Wass Albert: „Transilvania sa fie din nou ceea ce a fost”. Potrivit site-ului organizatiei, organizarea taberei, care se va desfasura in perioada 6-10 august, a devenit traditie de trei ani incoace

si este „afacerea” comuna a organizatiilor „Tineretul Maghiar din Ardeal” (EMI) si „Tineretul Maghiar Unit” (EMI). Acesta din urma (n.r – aceeasi prescurtare) si-a ales ca scop „sa invatam poporul sa simta, sa gandeasca si, inainte de toate, sa actioneze din nou ungureste” precum si „sa intesam regiunile locuite de maghiari pentru a porni din nou circulatia sangelui in corpul natiunii si prin membrele sfasiate ale acestuia.”
Tabara EMI este organizata cu scopul de a-i uni pe acei tineri maghiari care au „o constiinta nationala sanatoasa”. Principalele teme dezbatute in cadrul taberei sunt „folosirea limbii maghiare in Transilvania si folosirea limbilor strabune ale minoritatilor din Europa”, „Viata si munca lui Wass Albert”, „Lupta pentru libertate a irlandezilor si a Tirolului de Sud”, „Revolutia maghiara din 1956”, „Autodeterminarea”, „Situatia maghiarilor din spatiul ex-iugoslav”, „Istoria originii secuilor, situatia politica in Transilvania” si nu in ultimul rand, „Garda Maghiara”. Invitatii de seama sunt: istoricul maghiar si fondatorul „Institutului de Cercetare Trianon”, Raffay Erno, europarlamentarul Tokes Laszlo, presedintele miscarii Dreapta pentru Ungaria si fondatorul Garzii Maghiare, Vona Gabor, fiul scriitorul maghiar Wass Albert, Wass Endre, precum si nelipsita avocata Eva Maria Barki, care intre anii 1994-1998, ca urmare a declaratiilor menite sa destabilizeze situatia din Transilvania prin afirmatii provocatoare, aducand atingere caracterului suveran si unitar al Romaniei, a fost declarata persoana indezirabila pe teritoriul Romaniei. De asemenea, vor mai fi prezenti si deputatul FIDESZ, Wittner Maria, precum si presedintele PCM Cluj, jurnalistul Csep Sandor. Nici anul acesta nu vor lipsi antrenamentele trupelor paramilitare secuiesti-maghiare, dar nici concertele unor formatii unguresti, care incita tineretul maghiar din Transilvania, cum ar fi Karpatia, Transylmania si altii. Cu ocazia deschiderii oficiale a taberei a luat cuvantul primarul municipiului Gheorgheni, Mezei Janos (Partidul Civic Maghiar), vicepresedintele EMI, Bagoly Zsolt, precum si membrul presedintiei miscarii Tineretului Maghiar Unit, Strahl Zoltan. In cursul zilei a tinut prelegeri despre lupta pentru autonomie in Parlamentul Romaniei deputatul UDMR, Becsek Garda Dezso. Anul trecut, tabara a fost organizata in perioada 8- 12 august, iar pentru a oglindi tema principala, autodeterminarea, organizatorii au ales ca motto un citat de la contele maghiar Szechenyi Istvan: „De noi depinde totul, trebuie doar sa vrem”. Trebuie mentionat ca, pe an ce trece, taberele EMI sunt tot mai populate, avand in vedere ca in anul 2005 au participat peste 1.000 de tineri, in 2006, numarul participantilor a fost de peste 2.500 de persoane, iar in 2007, numarul participantilor a ajuns la peste 5000.
Kovacs Anna, Gardianul

Foto: Gardianul

http://www.rgnpress.ro/Politic/Tabara-iredentistilor-maghiari-la-Gheorgheni-Transilvania-sa-fie-din-nou-ceea-ce-a-fost.html


vineri, 1 august 2008

PCM accepta sa candideze pe lista UDMR si vrea mai multe mandate

In cadrul unei noi runde de negocieri purtate, vineri, la Targu Mures cu UDMR, Partidul Civic Maghiar a acceptat sa aiba candidati pe lista Uniunii, insa nu a fost de acord cu numarul de mandate propus de UDMR. La discutiile care au durat aproximativ cinci ore au participat, printre altii, presedintele executiv al UDMR, Hunor Kelemen, si liderul Partidului Civic Maghiar, Jeno Szasz.

"In ce priveste reprezentarea pe listele UDMR a deputatilor sau candidatilor PCM, noi am facut o oferta care pleaca de la rezultatele obtinute de fiecare parte in alegerile locale, adica 85% -UDMR si 15%- PCM", a declarat, la finalul negocierilor, Hunor Kelemen, presedintele executiv al UDMR.

Hunor Kelemen a aratat ca, in cadrul discutiilor, UDMR a facut o propunere referitoare la asumarea riscului in obtinerea mandatului de catre PCM, dar si asumarea raspunderii comune, in sensul ca exista colegii uninominale unde mandatul poate fi obtinut 100%, sunt colegii unde mandatul e greu de obtinut si nu este sigur si exista colegii uninominale, judete, unde mai mult ca sigur nu vor fi obtine mandate, chiar daca, proportional, UDMR va avea aceeasi reprezentare ca si in perioada 2004-2008.

"Noi am sustinut in functie de aceasta categorizare a colegiilor si a judetelor o propunere concreta in ce priveste impartirea colegiilor si asteptam raspunsul colegilor nostri de la PCM pana maine, la ora 11.00, cand incepe sedinta Presedintilor Organizatiilor Teritoriale, la Cluj. Pot sa va spun ca intalnirea de azi a fost una constructiva, cu toate ca, pana maine dimineata, la ora 11.00, asteptam un raspuns. A fost o intalnire in spirit pozitiv in ideea de a gasi o solutie buna pentru maghiarii din Romania", a sustinut Hunor Kelemen.

Presedintele executiv al UDMR a precizat ca Uniunea a propus ca doua locuri eligibile sa revina PCM in functie de colegiile in care poate fi sigur de obtinerea unor mandate, adica in 14 colegii uninominale, unde maghiarii traiesc in majoritate. "Am spus ca aceasta propunere este corecta pentru PCM si in functie de rezultatele obtinute in alegerile locale, adica 85 la 15.

Trebuie sa spun ca am mai avut si un alt argument: vom alege Parlamentul national, nu un parlament regional, nu putem vorbi doar despre Secuime, unde sa obtina PCM toate locurile eligibile si in rest sa nu fie prezent si sa nu-si asume riscul. In rest, noi trebuie sa venim cu candidati in fata electoratului, care sunt credibili, care au si au avut sustinerea populatiei maghiare si la alegerile locale", a sustinut reprezentantul UDMR.

Acesta a mai spus ca UDMR trebuie sa vina cu propuneri de candidati credibili, atat in Secuime, cat si in alte zone, si ca din acest punct de vedere nu poate merge pe o varianta care nu este echitabila, care nu este proportionala. "Propunerea UDMR a fost un loc eligibil in Harghita si un loc in Covasna pentru PCM, la deputati sau la senatori. Si noi am spus ca cel mai important este sa avem candidati credibili care au sustinerea populatiei.

Am propus 1 la 1. PCM nu a acceptat, dar sunt convins ca vor accepta", a accentuat Hunor Kelemen. Liderul Partidului Civic Maghiar, Jeno Szasz, a declarat, la randul sau, ca oferta UDMR era pentru Harghita si Covasna cate un loc, dar ca aici trebuie facuta o diferentiere, deoarece un colegiu uninominal pentru Camera Deputatilor are o arie mai restransa decat pentru Senat.

"Daca pornim din calculele facute, indiferent daca de UDMR sau de noi - 85%-15% varianta UDMR-ului, 80%-20% varianta noastra - totusi, trebuie sa facem o diferentiere pentru judetele din Tinutul Secuiesc. In Harghita si Covasna, rezultatul (alegerilor locale- n.r.) era de aproape 60 cu 40%, iar din acest punct de vedere, pentru aceste judete, ar trebui sa facem un altfel de calcul decat sa generalizam la nivel de tara.

Si din acest punct de vedere, eu am speranta pana maine ca UDMR-ul va onora deschiderea noastra", a afirmat Szasz. El a precizat ca, fata de alegatorii PCM, solutia trebuie sa fie echitabila si ca PCM solicita o asemenea echitate din partea UDMR in Harghita si Covasna.

Printre punctele in care UDMR si PCM au cazut de acord se mai regasesc: asigurarea unei reprezentari puternice in Parlamentul Romaniei; interesele maghiarilor in ce priveste reprezentarea politica, dar si modul in care va functiona eventualul grup parlamentar UDMR-PCM, daca se va ajunge la o intelegere electorala.

http://www.stirilocale.ro/mures/PCM_accepta_sa_candideze_pe_lista_UDMR_si_vrea_mai_multe_mandate_IDN556245.html

Tinutul Secuiesc, marca inregistrata la OSIM

Fostul presedinte al Consiliului Judetean Covasna, Demeter Janos, este fericitul proprietar al marcii Szekelyfold (in traducere, Tinutul Secuiesc), inregistrata la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci din România. Potrivit unor documente emise de aceasta institutie, fostul presedinte, actualmente vicepresedinte al CJ Covasna, a cerut inregistrarea marcii pe 30 noiembrie 2006. Si i s-a aprobat.

Cu aceasta marca, UDMR-istul poate face ce vrea, poate s-o posteze unde vrea. Inscriptia Szekelyfold, alaturi de un soare si o semiluna, asa cum este inregistrata la OSIM, se gaseste deja pe controversatul panou “Tinutul Secuiesc”, amplasat la granita judetelor Brasov si Covasna, in localitatea Aita Mare.

Afise, abtibilduri, autocolante...
Marca Szekelyfold este inregistrata de Demeter Janos pentru clasele de produse si servicii ce cuprind: hartie, carton si produse din materiale necuprinse in alte clase, papetarie, adezivi (materiale colante) pentru papetarie. De asemenea, o alta clasa de produse si servicii, din nomenclatorul OSIM, cuprinde servicii stiintifice si tehnologice, precum si servicii de cercetare si de creatie referitoare la acestea, servicii de analiza si de cercetare industriala, crearea si dezvoltarea calculatoarelor si a programelor de calculator, servicii juridice. Cu alte cuvinte, maghiarul democrat Demeter Janos, poate folosi aceasta inscriptie pe orice fel de hartie adeziva, cum ar fi afise sau abtibilduri.

... si un panou controversat
Deja, dupa cum spuneam, inscriptia si imaginea inregistrate la OSIM apar pe panoul “Tinutul Secuiesc”.
Si asta in conditiile in care Demeter Janos ne-a declarat, intr-un interviu pe care il publicam in aceasta pagina, ca habar nu avea de inregistrarea marcii la OSIM si ca nici nu s-a mai gandit la folosirea inscriptiei care infatiseaza un soare si o semiluna.

Minciuna lui Demeter Janos: Nu am avut ocazia sa folosesc aceasta marca
Demeter Janos ne-a declarat prin telefon ca nu a mai avut ocazia sa foloseasca aceasta marca, dar cel putin doua fotografii arata ca liderul covasnean minte. Una, facuta pe 7 decembrie 2006, la o saptamana de la inregistrarea marcii, la Sfantul Gheorghe, cu ocazia constituirii Uniunii pentru Tinutul Secuiesc, fotografie in care apar Marko Bela si Demeter Janos in fata unui banner pe care este imprimata exact inscriptia inregistrata ca marca. A doua fotografie, din 16 august 2007, este facuta in ziua inaugurarii panoului “Tinutul Secuiesc”, de la granita judetelor Brasov si Covasna, in localitatea Chichis, si ii surprinde pe Demeter Janos si Marko Bela, alaturi de parlamentari UDMR si reprezentanti ai PRM.
Reporter: La OSIM apar documente care atesta ca proprietarul marcii Szekelyfold este un anume Demeter Janos, din judetul Covasna. Sunteti una si aceeasi persoana?
Demeter Janos: Asa apare?

-Da.
-S-ar putea. Eu am avut aceasta intentie acum vreo doi ani, dar nu stiam ca pana la urma s-a dus la bun sfarsit.

-Ba da, documentele chiar sunt datate 30 noiembrie 2006.
-Da, exact. Da.

-Deci dumneavoastra sunteti proprietarul.
-Atunci inseamna ca da.

-Puteti sa ne spuneti ce-ati vrut sa faceti cu aceasta marca, cu ce scop ati inregistrat-o?
-Pentru mine era important atunci, dar si acum este important ca pentru acele produse care sunt caracteristice Tinutului Secuiesc, produse alimentare, produse artizanale, orice fel de produse... sa fie produse regionale... pentru asta m-am gandit ca ar putea sa fie interesant un nume de marca. Intre timp, nu am mai avut ocazia sa ma ocup de aceasta problema, dar, cine stie... poate o sa avem mai mult timp pentru asa ceva.

-Dumneavoastra aveti o firma si folositi produse cu numele Szekelyfold?
- Nu, nu, am avut aceasta intentie ca sa organizez cu producatorii locali o intalnire prin care produsele traditionale sa fie recunoscute ca vin din Tinutul Secuiesc. Sunt multe regiuni care promoveaza produsele locale ca atare.
-Ati organizat deja evenimente cu astfel de produse?
-Nu, nu s-au organizat, asta a fost doar o intentie a mea si nu am mai organizat asa ceva... cine stie, poate in viitor... a fost o intentie din 2006, dar intre timp s-au intamplat multe...

-Am observat ca ati delegat pe cineva sa se ocupe de inregistrarea marcii. O firma, Harcov A.P.I.
-Bine, va multumesc ca mi-ati atras atentia. Am sa verific si eu ce se intampla cu chestia asta.

-Aveti de gand sa faceti propaganda folosindu-va de aceasta marca?
-Nu stiu, aceasta este o posibilitate care s-a ivit in urma unor discutii de acum doi ani. Intre timp s-au schimbat multe. Daca o sa fie interesanta aceasta marca, bine, daca nu, nu.

-Dar nu s-a schimbat nimic.
-Tocmai asta este ca nu s-a intamplat nimic. Atunci a fost o oportunitate ca regiunea sa aiba asemenea produse locale originale, caracteristice, pe care sa scrie Tinutul Secuiesc.

-Care Tinut Secuiesc? Exista?
-Cei care locuiesc in acea regiune stiu ca exista Tinutul Secuiesc, ca nu este organizat administrativ, este alta treaba. Nici Tara Hategului nu este organizata administrativ-teritorial.

-Cu aceasta marca aveti de gand sa militati pentru autonomia Tinutului Secuiesc?
-Nu, nu am avut aceasta intentie, nu pentru asta a fost gandit sa fie inregistrat.
-Dar v-ar ajuta la obtinerea autonomiei.
-Pai ce, produsele din Muntii Apuseni promoveaza autonomia motilor?

-Nu, nu, nu, m-ati inteles gresit, pentru ca in Tara Hategului, de exemplu, nu a cerut nimeni autonomia acelei regiuni.
-Nu stiu, este un nume de marca care se poate folosi ulterior. Deocamdata nu s-a facut nimic. Cand se va ivi o ocazie, pot sta la dispozitie cu denumirea aceasta de marca. Daca nu, nu. Poate renunt, habar n-am deocamdata.

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=118085&p=tinutul-secuiesc-marca-inregistrata-la-osim.html

duminică, 15 iunie 2008

UDMR şi Noua Dreaptă

Angela Negoiţă

Liderii UDMR s-au supărat pe primarul Clujului (nu c-ar fi fost prieteni vreodată, dar acum chiar s-au supărat...) şi – au ameninţat cu pâra la Uniunea Europeană. Ştiţi ,probabil, povestea: un tânăr elev posesor de drapel al Ungariei a fost agresat „în exerciţiul funcţiunii” ,adică în timp ce-şi exercită în deplină libertate „dreptul” de a flutura un drapel al unei ţări străine la demonstraţia de Ziua maghiarilor din Cluj .S-a spus că cei care l-au agresat sunt doi susţinători ai Noii Drepte , structură organizatorică autoevaluată „partid”, dar de care nu se aude decât când e vorba de contramanifestaţii sau sărbători legionare.

Băieţii au fost găsiţi de Poliţie şi acum sunt anchetaţi. Ei susţin că nu au nimic cu Noua Dreaptă şi că sunt suporteri ai Universităţii Cluj ; lucru credibil , ştim că microbiştii nu intuiesc întotdeauna consecinţele faptelor lor... Şi totuşi ,de ce atâta supărare la domnii Antal Arpad şi Sogor Csaba? Nişte tineri înfierbântaţi sau duelat în steaguri şi pumni , din câte ştiu nici n-a fost vorba de ceva zile – spitalizare. Dacă e adevărat ce spun martorii oculari , cum că tânărul maghiar ar fi făcut gesturi obscene în direcţia drapelului românesc în timp ce-l flutura pe cel al Ungariei, atunci agresorii , oricine ar fi ei, au circumstanţe atenuante. Oricare ar fi situaţia, vor fi anchetaţi, judecaţi şi pe-depsiţi, măcar cu o amendă usturătoare dacă nu mai dur. Dar să faci din asta o problemă de dus la Uniunea Europeană ,mi se pare o exagerare demnă de stilul politico-etnic al unor lideri de partid în căutare de electorat. Suntem curioşi ce va rămâne din de-claraţiile
războinice ale domnilor Antal Arpad ,Tamas Sandor ,Sogor Csaba şi alţii după ce vor ajunge ce-ţi doresc: unul primar, altul preşedinte de Consiliu Judeţean , celălalt ce-o fi să fie pe la Parlamentul european...
http://realitateacovasneana.ro/news/news.php?item.53.10

Piaţa Mihai Viteazul distrusă de reprezentanţii UDMR

Claudia Ioana Matei

Grupul statuar Mihai Viteazuldin centrul oraşului a fost deschis solemn cu mai bine de 25 ani în urmă, inaugurare la care a asistat şi fostul preşedinte al ţării, Nicolae Ceauşescu. Conducerea PRM Covasna susţine că, de atunci şi până în anul 2005, reabilitarea parcului şi statuii se rezuma la mici reparaţii, înlocuiri de dale şi uşoare modernizări pentru care nu ar fi fost nevoie de alocarea unor sume foarte mari. Era vorba numai de o menţinere a pieţei într-o stare bună. Conducerea UDMR a administraţiei municipiului Sfântu Gheorghe şi a judeţului Covasna nu a vrut să realizeze acele mici reparaţii şi nici nu s-a interesat să se îngrijească de menţinerea stării grupului statuar deoarece, spune Gică Agrigoroaie, „acest monument al marelui voievod român le stă ca un ghimpe în ochi”. De asemenea, preşedintele PRM, filiala Covasna, declară că „s-au alocat sume immense pentru repararea parcului din bugetul naţional, bani care nu se regăsesc nicăieri şi, mai mult, în anul 2005 a fost pusă la dispoziţie o sumă importantă de bani din bugetul local pentru a decoperta plăcile de marmură şi beton din jurul statuii şi de a distruge în mod intenţionat parcul sub pretextul existenţei unei scurgeri de apă. Agrigoroaie se întreabă cum de blocurile din spatele casei de cultură şi cele laterale parcului nu sunt afectate de aceste “scurgeri” şi de ce numai piaţa Mihai Viteazul are de suferit din această cauză. UDMR are ca scop primordial să reinstaureze regiunea autonomă maghiară, iar pentru aceasta face tot posibilul să distrugă tot ce stă sub simbol românesc, începând cu schim-barea denumirilor străzilor cu altele ungureşti şi terminând cu
dizolvarea însemnelor istorice româneşti, susţine conducerea PRM Covasna.
http://realitateacovasneana.ro/news/news.php?item.185.9

Al doilea panou "Ţinutul Secuiesc" la graniţa cu judeţul Bacău

Autorităţile locale au montat joi un panou inscripţionat „Ţinutul Secuiesc” în localitatea Aita Mare, la hotarul judeţului Covasna cu Braşov, iar următorul va fi amplasat în localitatea Breţcu, la graniţa cu judeţul Bacău. Panoul inaugurat la Aita Mare, pe care apare o poartă secuiască, măsoară aproximativ 9 metri pătraţi, fiind cu aproape jumătate mai mic decât cel montat în vara anului trecut în localitatea Chichiş, aflată la graniţa dintre judeţele Covasna şi Braşov.... Evenimentul de la Aita Mare s-a desfăşurat cu fast, fără incidente, spre deosebire de cel din vara anului trecut de la Chichiş, când liderii PRM şi PC au protestat la faţa locului pe considerentul că prin amplasarea acestor panouri se doreşte marcarea simbolică a graniţelor aşa-zisului Ţinut Secuiesc.

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Demeter Janos a declarat că autorităţile locale intenţionează să mai amplaseze încă şase astfel de panouri, ce au un scop publicitar de promovare turistică a zonei, iar următorul va fi postat probabil în localitatea Breţcu, la hotarul cu judeţul Bacău. Principalele partidele româneşti din judeţul Covasna (PD-L, PSD, PNL, PRM, PC, PNG şi PAS) care au încheiat o alianţă pentru alegerile locale din acest an susţin că panourile au un scop politic şi electoral, iar „scoaterea lor de la naftalină” reprezintă expresia disperării liderilor UDMR, care pierd tot mai mult teren în faţa Partidului Civic Maghiar. Panoul publicitar de la Chichiş, de aproape 18 metri pătraţi, pe fundalul căruia apărea o poartă secuiască sculptată în lemn, doi tineri îmbrăcaţi în costume populare maghiare şi denumirea „Ţinutul Secuiesc”, în limbile maghiară, română şi engleză, avea potrivit conducerii Consiliului Judeţean Covasna toate avizele necesare, dar la câteva zile a fost demontat de Societatea de Drumuri Naţionale, la ordinal Ministrului transporturilor, deoarece nu respecta poziţia din autorizaţie şi era prea aproape de axul şoselei.
http://realitateacovasneana.ro/news/news.php?extend.484

miercuri, 2 aprilie 2008

UDMR-Covasna vrea sa inmormanteze Ziua Nationala a Romaniei

Image

Consiliul Judetean Covasna a trecut sarbatoarea nationala a Romaniei la categoria "comemorari" * Deputatul PD-L Petre Strachinaru sustine ca fondurile alocate de CJ pentru evenimentele romanesti sunt infime

Ziua nationala a Romaniei este trecuta la categoria "comemorari" in Calendarul evenimentelor editat de Consiliul Judetean (CJ) Covasna, a dezvaluit deputatul PD-L de Covasna, Petre Strachinaru. El a acuzat Consiliul si de faptul ca foarte multe dintre sarbatorile romanilor din zona nu sunt trecute in calendar, iar finantarea acestor manifestatii se face "in bataie de joc".Strachinaru a explicat ca, pe langa eticheta de "comemorare" pusa Zilei Nationale, CJ noteaza ca evenimentul se organizeaza intr-o singura localitate din intregul judet, Intorsura Buzaului. "Este o tactica pentru a crea imaginea unei comunitati compact maghiare unde romanii nu exista. Se creeaza imaginea ca zona nu ne apartine", ne-a declarat pedelistul.

El a dat asigurari presedintelui CJ Covasna, Demeter Janos (foto), ca ziua va fi sarbatorita in tot judetul. "Sunt jigniri facute de oameni cu pretentie europeana, care reprezinta o formatiune de la guvernare", a afirmat Strachinaru, care si-a exprimat speranta ca evenimentul va fi sarbatorit in lipsa lui Janos si a UDMR din Executiv.Deputatul a mai precizat ca, din cele 233 de evenimente "recunoscute" de CJ, foarte putine sunt romanesti, lipsind chiar si manifestatii finantate de autoritate, care ar fi trebuit marcate din proprie initiativa. Potrivit pedelistului, vinovati de situatie se fac si reprezentantii comunitatii romanesti, care nu au trimis toti lista evenimentelor romanesti. Strachinaru s-a aratat indignat si a afirmat ca sarbatorile maghiarilor, cum ar fi cea din data de 20 august, sunt bine reprezentate si apar ca organizate in toate localitatile. In plus, pedelistul a acuzat ca finantarea de catre Consiliu a evenimentelor romanesti lasa de dorit."Suma alocata de CJ evenimentelor se imparte la diferite proiecte culturale, potrivit legii. Anul trecut, pentru o singura manifestare care s-a adresat maghiarilor, Consiliul judetean a alocat 10 miliarde lei, in timp ce pentru toate manifestatiile propuse de romanii din zona s-au alocat in total doar 60 de milioane", a precizat deputatul.

Sarbatori "uitate"

Liderul PD-L Covasna, Petre Strachinaru, a amintit cateva sarbatori traditionale "sarite"de autoritatile locale la completarea Calendarului evenimentelor. Deputatul a mentionat serbarea mocaneasca din Covasna, "cu traditie foarte indelungata", legata de zona Voinesti, unde ciobanii care plecaucu oile pe munte, se intorceau de Sfantu Ilie acasa si isi alegeau fetele pentruinsuratoare. Pe de alta parte, a aratat deputatul, de cel putin 10 ani se sarbatoreste ziua "Andrei Saguna", insa Consiliul Judetean nu a introdus evenimentul in calendar. (31 martie 2008 / ZIUA / Raluca PAPADOPOL)

Cine a pus bomba de la statuia lui MIhai Viteazu?

Deputatul PD- L Petre Străchinaru va face o interpelare la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, pentru a se demara noi cercetări în identificarea persoanei care, în urmă cu peste 20 de ani, a amplasat o bombă artizanală la statuia lui Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe, transmite corespondentul AMOS News.

Potrivit lui Petre Străchinaru, pentru eliminarea oricăror suspiciuni, cazul din 1984 trebuie redeschis, cu atât mai mult cu cât, din cauza bombei amplasate pentru a distruge grupul statuar al lui Mihai Viteazul, un copil a fost ucis.

„Unii spun că a fost o provocare a securiştilor români, iar alţii că ar fi fost extremiştii maghiari. Doresc să se redeschidă cazul acum, că Arhivele Securităţii s-au deschis şi indiferent cine ar fi vinovatul, să fie pedepsit”, a explicat Petre Străchinaru.

În urmă cu 24 de ani, în 1984, o bombă a fost plasată la statulia lui Mihai Viteazul din centrul municipiului Sfântu Gheorghe; în urma atentatului, un copil a decedat, acesta atingând din curiozitate pachetul în care era mascată bomba. (AMOS News)

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=681&Itemid=1

miercuri, 19 martie 2008

Latram pe banii nostri

Fundatia Communitas, infiintata de UDMR, prin care sunt derulate fondurile alocate minoritatii maghiare din Romania, a fost recunoscuta de Guvern, prin hotarare, ca fiind de utilitate publica, statut care confera, printre altele, drept preferential la bunuri proprietate publica si fonduri bugetare. As deschide aici o mica paranteza, in sensul ca „utilitatea” este minoritara, iar „publica” este majoritara. Presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ca Fundatia Communitas, fondata de Uniune, are ca scop pastrarea identitatii culturale a maghiarilor si ca UDMR a cerut conducerii fundatiei sa faca demersuri pentru obtinerea statutului de utilitate publica. El a precizat ca activitatea fundatiei este axata pe proiecte culturale, de invatamant, pentru tineret. Kelemen a mentionat ca fundatia acorda burse pentru elevi, pentru artisti, scriitori, artisti plastici, inchiriaza sali pentru spectacole, organizeaza evenimente culturale, finanteaza partial publicarea de carti in limba maghiara si reviste culturale. Presedintele executiv al Uniunii a mai spus ca, anual, fundatia sustine peste 400-500 de activitati de acest gen. In prezent, fundatia isi procura fonduri exclusiv de la bugetul de stat, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, Consiliul Minoritatilor Nationale fiind cel care decide cati bani primeste fiecare minoritate nationala. In baza OG 26/2000, recunoasterea statutului de utilitate publica confera asociatiei sau fundatiei o serie de obligatii si drepturi, printre care dreptul de a i se atribui in folosinta gratuita bunuri proprietate publica, dreptul preferential la resurse provenite din bugetul de stat si din bugetele locale... Comentariile sunt inutile, fiind vorba doar de un alt exemplu de discriminare a majoritatii de catre minoritari. Etnicii romani nu primesc fonduri de la buget, buget la care cotizeaza si contribuabilul maghiar, bani care sa fie folositi la denigrarea majoritarilor. Cu banii nostri, maghiarii „organizeaza evenimente culturale, finanteaza partial publicatii de carti in limba maghiara si reviste culturale”, publicatii din care spicuim: „Cimitir al popoarelor: numele tau este Transilvania”, „Ungaria trebuie salvata, dar mai intai pamantul secuiesc”, „Sus, cosangvinii mei, secui maghiari! Sa ne opunem cotropitorilor cu toate mijloacele!”, „Cu argumente sau cu sange? Cainii mari europeni (...) nu iau in serios problemele (...) diferitelor minoritati (...) a mai ramas, deci, o alta cale decat cea a terorismului, a exemplului irlandez, basc sau palestinian? Tradatorii nostri ne iau in serios numai cand actiunile noastre ar putea avea urmari (...) Hotarati-va voi soarta, cu indrazneala! Atunci veti fi de rang egal cu strainii invadatori nerusinati (...). Aruncati-va lanturile!”. „Cainii de pe malurile Dambovitei sa nu mai latre in curtea secuilor!”... Curat utilitate publica! Se intampla in Romania, sunt texte care se pot intalni in presa romana de limba maghiara, astazi, 19 martie 2008... Taricene, tu care ai semnat mizeria asta, Dumnezeu sa te ierte, ca El poate...
http://www.ziarul-ziarul.ro/articole.php?categorie=1&newc_id=4023

„Autonomie” prin retrocedare

Urmasii grofilor maghiari vor padurile din Romania, desi marea majoritate a cererilor de retrocedare a terenurilor, inaintate de urmasii fostelor familii nobiliare maghiare, nu se incadreaza in prevederile legilor actuale. In Arad, urmasii grofului Iosif Gross cer 8.000 de hectare, iar alti mostenitori ai unor cunoscute familii maghiare - Banffy, Bethlen si Kemeny, au solicitat retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure din judetul Mures.
In cadrul manifestarii de comemorare a 160 de ani de la Revolutia ungara de la 1848, desfasurata sambata, la monumentul asa-zisilor Secui martiri din Targu Mures, presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat: „Ceea ce a fost al nostru, am redobandit: nu doar padurile, pamanturile, casele, ci si limba, cultura, scoala. Iar ceea ce nu am putut redobandi pana acum, vom redobandi in viitor”. „Redobandirea” se refera si la procesele de retrocedare in favoarea grofilor maghiari, retrocedari care contribuie la conturarea proiectelor autonomiste maghiare din Ardeal. In acest an, locuitorii din Nadas, localitate situata in apropierea Aradului, sunt amenintati cu pierderea a 8.000 de hectare din terenul comunei, in folosul urmasilor grofului Gross Iosif. Potrivit unei legi promulgate in 1945, bunurile detinute de grofii unguri care, impreuna cu armatele de ocupatie germane si maghiare, s-au retras din Transilvania, sunt considerate bunuri inamice si, evident, nu pot face obiectul unei retrocedari.
Petru Groza - binefacatorul ungurilor
In timpul lui Petru Groza s-au intors in Romania aproximativ 140.000 de unguri care fugisera din tara dupa atrocitatile savarsite in perioada administratiei horthyste, un adevarat genocid etnic de care au avut parte romanii din Transilvania de Nord, in anii care au urmat Dictatului de la Viena (1940-1944). Minoritatea maghiara a beneficiat in continuare de noi privilegii, intr-o Transilvanie ocupata de sovietici si administrata de fosti functionari horthysti maghiari, deveniti proaspeti comunisti (1944-1945). Lucretiu Patrascanu, pe atunci ministru al Justitiei, a fost singurul comunist care a protestat fata de situatia scandaloasa a „reintegrarii” criminalilor unguri in aparatul administrativ al statului, si a avut un sfarsit tragic, dupa cum se stie.
Jaf, cu acte austro-ungare
Instanta Tribunalului Arad a conchis, de curand, ca urmasii grofului Gross Iosif au dreptul la 8.000 de hectare din terenul comunei Nadas, conform unor acte vechi. Locuitorilor Nadasului nu li s-a spus, probabil, ca terenurile grofilor au fost expropriate si ca statul roman a platit bani pentru acest lucru. Totodata, respectivele terenuri au fost oferite spre folosinta comunei sau au intrat in posesia invalizilor de razboi si urmasilor celor care au cazut in cele doua razboaie mondiale, ca o recunoastere materiala a jertfei lor. Actele fluturate de urmasii grofilor de pe aceste meleaguri, din vremea Imperiului AustroÐUngar, sunt lovite de nulitate, pentru ca s-au succedat de atunci doua reforme agrare, cea din 1921, respectiv 1945, si ca au fost improprietariti peste 300 de eroi de razboi.
Proiect de lege UDMR pentru grofii de partid
In 2006, UDMR, prin senatorul Zoltan Puskas, a incercat sa treaca prin Parlament un proiect de lege care se referea la restituirea bunurilor preluate in 1945 de Casa de Administratie si Supraveghere a Bunurilor Inamice, insa demersul a fost respins. Legea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI) este inca in vigoare, deci pretentiile urmasilor grofilor maghiari, pentru a-si recupera averile, sunt ilegale. Dar, se pare ca aceste realitati istorice ar putea fi date la o parte in fata intereselor: terenul atribuit urmasilor grofului Gross Iosif cuprinde aproximativ 4.000 de hectare de padure, valorand zeci de milioane de euro!
Vor pamant si in judetul Mures
Dar scandalul de la Nadas nu este un caz singular. Acum doi ani, pe rolul Judecatoriei Reghin se afla pe rol un proces prin care mostenitorii a trei cunoscute familii nobiliare maghiare Ð Banffy, Bethlen si Kemeny - solicitau retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure, situate in nordul judetului Mures, la hotarul cu Harghita. Desi legea de infiintare a CASBI prevedea confiscarea de catre statul roman a averilor tuturor cetatenilor romani care au parasit tara impreuna cu trupele germane si maghiare, in retragere Ð cum a fost cazul celor trei familii, cu exceptia unei singure persoane - instanta din Reghin a decis sa retrocedeze, partial, peste 20.000 de hectare de padure din nordul Muresului. Legea CSABI, care i-a deposedat pe grofii unguri de mii de hectare de padure, a intrat in vigoare pe 9 februarie 1945, cu o luna in urma instalarii guvernului comunist Petru Groza (6 martie 1945).

duminică, 16 martie 2008

REGIONALIZAREA, pretextul extremistilor pentru autonomie etnica. Cazul agentului Smaranda Enache

Cititi mai jos si despre Fundatiile maghiare anti-Romania

Image

Regionalizarea Romaniei - cerinta a Uniunii Europene - este un subiect de interes national, dar si pretext pentru anumite grupari de interese de a realiza autonomia unor teritorii sub masca reorganizarii administrativ-teritoriale pe criteriu etnic. Este binecunoscuta publicului preocuparea unor lideri maghiari de a obtine autonomia completa a asa-zisului Tinut Secuiesc, mostenire directa a gandirii staliniste (Regiunea Mures Autonoma Maghiara), cu argumente medieval-feudale - iata in plin secol XXI, ca solutie pentru asigurarea deplina a drepturilor minoritatii maghiare. Un sprijin consistent in acest sens il ofera doamna Smaranda Enache - presedinta Ligii "Pro Europa" - un agent neostoit "luptator pentru drepturile omului" - a se citi, ale celor ce nu se simt bine ca cetateni romani, care gaseste tot felul de motive potrivit carora statul nu ofera garantia pastrarii identitatii etnice, culturale etc., a maghiarilor. Se vede din nou ca se confunda drepturile cu privilegiile. Smaranda Enache a militat, inca din anii 1990, mai intai pentru federalizarea Romaniei, elaborand un model impreuna cu gruparea "Provincia" de la Cluj-Napoca si cu Sabin Gherman, apoi, vazand ca termenul de federalizare este nepopular, l-a inlocuit cu cel de regionalizare. Conform teoriei acesteia, regionalizarea ar trebui sa se faca pe granitele fostelor provincii istorice (Transilvania, Moldova, Oltenia, Muntenia, Dobrogea etc.), entitati istorico-geografice care ar avea individualitate, considerand ca actualele regiuni de dezvoltare, infiintate prin Legea nr. 151 din 1998, privind dezvoltarea regionala a Romaniei (completata cu Legea nr. 256 din 2003), nu sunt viabile.

Image

In ultima perioada, Smaranda Enache si-a reluat preocuparile de "a lamuri" opinia publica de adevarul celor sustinute de ea, prin publicarea de articole, prin cuvantari sustinute la diferite seminarii sau la televiziuni (mai ales cele maghiare/ungare evident). Insa, daca cercetam atenti scopurile urmarite, vom vedea ca doamna Enache nu este interesata neaparat de prosperitatea intregii populatii din aceste regiuni in urma implementarii regionalizarii, ci de asigurarea conditiilor necesare pentru ca varfurile minoritatii maghiare din Transilvania sa-si conserve si chiar sa-si dezvolte capacitatea de actiune in folosul exclusiv al catorva dintre membrii acestei etnii.

Iata ce spunea doamna Smaranda Enache la seminarul intitulat "Minoritatile nationale in Uniunea Europeana", ce s-a desfasurat in 22-23.07.2007, la sediul Fundatiei "Bernady Gyorgy" din Targu-Mures, in prezenta presei, unde a sustinut expunerea "Protectia minoritatilor in sistemul statal regionalizat": "Sistemul de aparare a minoritatilor, format in ultimii 17 ani in Romania, a atins pragul maxim si ca, in aceasta logica, nu este capabil sa se mai dezvolte. Este vorba de o logica centralista, care a cautat solutii general valabile pentru toate minoritatile, fara sa se fi avut in vedere solicitarile sau numarul acestora". Deci, in perioada urmatoare, cand va inceta presiunea internationala, "deoarece Uniunea Europeana nu are standarde comune in domeniul protectiei minoritatilor, trebuie cautate solutii diferite pentru diferitele minoritati. Pentru minoritatile reduse numeric, ele sunt indestulatoare, insa pentru minoritatile mari - comunitatea maghiara, comunitatea rroma - apar noi probleme".

Ca atare, pentru a salva viitorul maghiarimii, Smaranda Enache propune modelul de regionalizare pe granitele fostelor provincii istorice, deoarece numai astfel puterea de reprezentare a maghiarilor in institutiile statului va putea creste de la 5-6%, cat are in prezent, la aproximativ 20-25% in viitoarea regiune Transilvania. In cadrul regiunii Ardeal, Smaranda Enache propune constituirea unei subregiuni: Tinutul Secuiesc.

Afirmatiile doamnei Enache sunt suficiente pentru a arata ca dansa nu militeaza pentru regionalizarea Romaniei din perspectiva respectarii cerintelor Uniunii Europene in domeniu, ori a imbunatatirii calitatii vietii cetatenilor in ansamblu, ci doar pentru indeplinirea pretentiilor separatiste ale unor grupari radicale maghiare si pentru conservarea pozitiei politico-economice ale liderilor acestora. Asigurarea invatamantului in limba materna este un drept constitutional respectat, dar sepa rarea invatamantului pe criteriu etno-lingvistic - asa cum vrea doamna Smaranda Enache, in cazul Universitatii "Babes-Bolyai" - este un privilegiu care nu are nicio legatura cu drepturile omului, ci izvoraste din ingamfare prosteasca si din ramasitele unei istorii demult apuse. "Quod erat demonstrandum!"

Intr-adevar, functionarea actualelor regiuni de dezvoltare nu se ridica la nivelul standardelor europene, dar nu pentru ca au fost constituite nepotrivit din punct de vedere geografic, asa cum sustine Smaranda Enache, ci pentru ca nu au fost "dotate" de la inceput cu institutii politico-administrative regionale, ceea ce se va intampla pana in anul 2013.

Mai mult, aflam ca Smaranda Enache a obtinut finantare externa, de la eterna Fundatie "SOROS", prin "Open Society Institute" din Budapesta, pentru aplicarea unui proiect de sondaj la nivel national, cu scopul de a testa atitudinea populatiei fata de regionalizarea pe provincii istorice. Se pare ca acest proiect se va finaliza pana la jumatatea anului 2008, cand se vor trage concluziile, evident favorabile teoriei doamnei Enache. Speram ca nu ne vom trezi si cu un proiect de lege, ca urmare a acestor concluzii! Dar nimic nu-i imposibil.

In organizarea cu succes a acestui proiect se implica si Haller Istvan, membru al Consiliului National de Combatere a Discriminarii , fost (sic!) angajat al Ligii "Pro Europa", un fel de descoperitor, precum Cristofor Columb, al discriminarii colective a minoritatilor din Romania, care, cred ca daca i s-ar cere si ar fi platit, ar declara ca in Romania este un nou Holocaust al minoritarilor (cu crematorii si camere de gazare).

Acesta are experienta in domeniu de pe vremea cand "executa" sondaje de opinie privind autonomia Tinutului Secuiesc (atunci nu era membru in CNCD - n.n.) - halal obiectivitate! - si poate contribui, deci, la atingerea scopului urmarit de Liga Pro Europa si Smaranda Enache, cu toate ca statutul sau actual de inalt functionar de stat nu cred ca-i permite sa se implice in astfel de activitati, in beneficiul sau pentru favorizarea unor ONG-uri. Pentru asa ceva este platit domnul Haller din banii contribuabililor tarii? Sa actioneze impotriva statului roman? Si a contribuabililor?

Nu mare ne-a fost mirarea cand am aflat ca domnul Istvan si-ar dori ca liderii rromi din tara sa solicite autonomia teritoriala pentru aceasta etnie, insa, spunem noi, doar ca sa sustina, indirect, demersurile autonomist-separatiste ale extremistilor maghiari, in speranta desarta ca, daca si rromii vor cere autonomia, sansele gruparilor radicale maghiare de a li se satisface doleantele vor creste. Va puteti inchipui de ce sunt in stare aceste personaje, acesti falsi europeni, care lucreaza impotriva Romaniei si a principiilor europene!!! Sa repuna in discutie modele de organizare pseudostatala a maghiarilor din Transilvania, invocand standarde europene, dar care izvorasc mai degraba din filosofiile politice ale lui Horthy, Stalin si ale altor asemenea personaje ale defunctului secol XX, care si-au impus ambitiile prin rapturi teritoriale, schimburi de populatie, deportari si alte atrocitati - reflexe ale Evului Mediu - pe care insa istoria le-a corectat, dar, precum se vede, insuficient.

Cu certitudine, Uniunea Europeana nu impune modele prestabilite de regionalizare, ci doar cateva principii legate de functionalitatea economico-politica a acestora. Deci, depinde exclusiv de noi modul in care vor fi constituite regiunile, iar procesul reorganizarii administrativ-teritoriale a tarii nu poate si nu trebuie folosit pentru a satisface ambitiile unor cercuri de interese ce viseaza, inca, la o hegemonie ungara in Ardeal!

Prof. IOAN EDUARD GIURGIU

http://www.cuvantul-liber.ro/ FUNDATIILE MAGHIARE ANTI-ROMANIA

Image

Fundatiile minoritatilor, de utilitate publica, ar putea avea candidati la Parlament. Guvernul a declarat ieri Fundatia Communitas, una din nenumaratele ONG-uri patronate de UDMR, „de interes public“. De aceasta decizie ar putea profita insa, impotriva intereselor Uniunii, si alti lideri maghiari, precum cei din UCM. Astfel, „pusculitele“ UDMR-istilor, fundatiile finantate din bugetele de la Budapesta si Bucuresti, s-ar putea transforma in tot atåtea bombe care sa explodeze in måinile liderilor Uniunii.

Senatul a adoptat ieri tacit o propunere legislativa care prevede ca organizatiile minoritatilor nationale care au statut de utilitate publica pot depune candidaturi la alegerile parlamentare. Senatorul UDMR Verestoy Atilla, membru in Consiliul Director al Fundatiei Communitas, a declarat pentru „Gardianul“ ca aceasta lege nu va fi adoptata niciodata. El a dezmintit energic orice speculatii care ar putea fi facute pe tema candidaturii unor lideri maghiari la parlametare printr-o astfel de fundatie. Insa, daca decizia va fi totusi adoptata in Camera Deputatilor, in ciuda liderilor UDMR, de ea ar putea pr ofita alti reprezentanti ai comunitatii maghiare, precum radicalii din UCM, aflati in conflict direct cu Uniunea. Deocamdata, transformarea UCM in Partidul Civic Maghiar a fost blocata, judecandu-se la Tribunalul Bucuresti. Desi majoritatea fundatiilor sunt controlate de UDMR, exista unele, in curs de a fi declarate de interes public, care si-au afirmat disponibilitatea de a trimite candidati la Parlament.

«Maltezii» lui Puskas ar intra in politica

Un sondaj telefonic, efectuat de reporterii „Gardianul“ arata ca fundatiile sau asociatiile conduse de lideri ai UDMR par mai degraba neinteresate de a propune candidati la alegerile locale. Cu o singura exceptie:“Serviciul de Ajutor Maltez in Romania“, al carui presedinte este senatorul UDMR de Covasna Balint Zoltan Puskas. Un domn Lazar, de la respectivul ONG, ne-a declarat ca dat fiind numarul mare de filiale din toata tara, 27 la numar, i-ar tenta sa intre cu candidati proprii la alegerile locale. Fundatia „Communitas“ care reuneste mai multi lideri marcanti ai UDMR, cum ar fi Verestoy Attila sau Kelemen Hunor, este pe cale de a se transforma intr-un ONG declarat de utilitate publica, insa nu vor propune candidati proprii, chiar daca proiectul trecut ieri prin Senat va fi adoptat si de catre Camera Deputatilor. De mentionat ca la aceeasi adresa cu Fundatia „Communitas“ mai figureaza Fundatia pentru Scoala, unde curator (adunator de fonduri) este deputatul de Harghita Asztalos Ferenc. „Asociatia de Prietenie Korunk“, finantata de Fundatia Soros, care numara printre membrii sai pe deputatul UDMR de Cluj Konya-Hamar Sandor, va deveni cat de curand ONG de utilitate publica, insa nu se arata interesata de a intra in viata politica si cu alti membri. Nici Asociatia „Ermellek“, al carei presedinte este deputatul UDMR de Bihor Soki Bela, nu ar propune candidati proprii la locale, desi este considerata ca fiind un ONG de utilitate publica. Probabil nici nu mai are interesul atata timp cat sediul se afla in Primaria din Sacueni, judetul Bihor. In fine, „Fundatia Bernady Gyorgy“, al carei presedinte este onor-ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor, Borbely Laszlo, reprezinta un ONG de utilitate publica, nehotarat inca daca sa intre in politica sau nu, dupa cum ne-a spus o voce dulce din secretariatul fundatiei. Sondajul reporterilor de la „Gardianul“ a mai adunat si aproape zece raspunsuri de „Nem Tudom“, dar si multe amanari in privinta unui raspuns corect. In acest context, mai trebuie adaugat faptul ca propunerea adoptata la Senat cuprinde mai multe conditii. Organizatia care vrea sa depuna candidaturi la alegeri trebuie sa prezinte o lista de membri cuprizând un numar de cel putin 15% din numarul total al cetatenilor care s-au declarat ca apartinând minoritatii respective, iar denumirea organizatiei respective trebuie sa cuprinda, în mod obligatoriu, si denumirea minoritatii nationale în cauza. Aceste impedimente ar putea fi surmontate printr-o fuziune sau federatie a fundatiilor.

Communitas (UDMR), cap de lista

Pe de alta parte, Fundatia Communitas înfiintata de UDMR, prin care sunt derulate fondurile alocate minoritatii maghiare din România, a fost declarata ieri de Guvern ca fiind de utilitate publica. Contactat de „Gardianul“, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a precizat ca nu crede ca exista o legatura directa intre cele doua decizii, nefiind la curent cu intentia unor politicieni maghiari de a candida pe listele unei fundatii. Statutul de utilitate publica confera, printre altele, drept preferential la bunuri proprietate publica si la fonduri bugetare. Pe de alta parte, Guvernul a aprobat, in luna septembrie, un proiect de lege prin care a modificat Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii care solicita acordarea statutului de utilitate publica. In proiect se prevede ca acestea vor fi obligate sa „nu desfasoare activitati angajate politic sau activitati de sprijinire a unor partide sau aliante politice sau electorale, candidati in alegeri sau persoane care ocupa functii de demnitate publica“. Intrebat despre aceasta eventuala incompatibilitate, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ca Uniunea nu este un partid politic, deci nu vede nicio contradictie intre implicarea unor lideri ai UDMR in Fundatia Communitas si statutul de utilitate publica a acesteia. Kelemen Hunor precizase, anterior acestei decizii a Guvernului, ca UDMR a cerut conducerii fundatiei sa faca demersuri pentru obtinerea statutului de utilitate publica. Deputatul UDMR a mai aratat ca, în prezent, fundatia îsi procura fonduri „exclusiv“ de la bugetul de stat, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, Consiliul Minoritatilor Nationale fiind cel care decide câti bani primeste fiecare minoritate nationala. El a mai declarat ca, fiind vorba de bani publici, fundatia Comunitas prezinta deconturile la Curtea de Conturi.

Communitas sprijina TV Maghiara

Pe de alta parte, Kelemen nu a putut preciza implicarea financiara a Fundatiei Communitas in proiectul Televiziunii Maghiare din Transilvania, aratand ca nu se stie de altfel cand va incepe sa emita aceasta. Televiziunea Maghiara din Transilvania, detinuta de fundatia „Janovics Jeno“, al carei presedinte este fostul ministru al telecomunicatiilor, UDMR-istul Zsolt Nagy, anuntase ca a inceput recrutarea personalului si isi va demara activitatea din vara viitoare. Fondurile pentru crearea acestui post de televiziune au venit de la Ministerul ungar al Informaticii, ridicandu-se la o valoare de circa 1,2 milioane de euro. De asemenea, este oficial si faptul ca proiectul acesta este finantat si de „Communitas“, care administreaza resursele financiare destinate maghiarilor obtinute de la bugetul de stat al României, chiar inainte de a fi declarata de utilitate publica. Insa reprezentantii Fundatiei „Janovics Jenö“ au aratat ca Televiziunea Maghiara din Transilvania a fost infiintata in scopuri publice, dar, din cauza legislatiei romanesti, nu poate functiona decat ca un post comercial. Pe de alta parte, fostul ministru al telecomunicatiilor Zsolt Nagy a sustinut cu vehementa faptul ca, desi prezenti in Consiliul director al fundatiei care patroneaza viitorul post de televiziune, membrii UDMR nu se vor ocupa de politica editoriala. Nagy preciza ca membrii UDMR au „doar“ rolul de a numi viitoarea conducere a postului TV, managementul si redactorii-sefi.

Fundatiile pro-profit ale liderilor maghiari

UDMR nu este un partid politic, ci, conform statutului, tot o asociatie, Uniunea beneficiind, in aceasta calitate, de finantari de la bugetul de stat din Romania si Ungaria. Insa, ca pentru a compensa alte activitati, cum ar fi cele ale lui Verestoy Atilla, liderii UDMR au creat o adevarata padure, foarte luxurianta, de ONG-uri si fundatii cultural-social-umanitare, toate profitabile economic. Initial, liderii cei mai marcanti ai UDMR figurau la prezidiul acestor fundatii. Este cazul lui Marko Bela, fostul presedinte al Communitas, care s-a retras ulterior din fruntea curatoriului fundatiei. Actualmente, in fruntea acestor fundatii se afla „reprezentanti“ recrutati, in general, din planul al doilea al UDMR, actualul presedinte al Communitas fiind, de exemplu, Takacs Csaba. Pe de alta parte, lideri politici, precum Cosmin Gusa sau presedintele Uniunii Liberale a Maghiarilor din Romånia, au acuzat aceste fundatii ale UDMR de a fi facilitat transferuri ilegale de fonduri primite de la Budapesta (via Fundatia „Illyes“) sau de la bugetul Romaniei. De asemenea, exista suspiciunea ca aceste fundatii ar fi sponsorizat sau campania UDMR si diferite afaceri ale unor oligarhi membri, sau apropiati de UDMR, precum Paszkany Arpad Zoltan sau Janos Kurko. De asemenea, au existat acuzatii ca fondurile au fost folosite pentru a sponsoriza edituri sau cotidiane conduse de lideri UDMR, precum Marko Bela sau Verestoy Atilla.

Prietenii, tinuti aproape Nici PSD-istii nu au fost uitati de Calin si Popescu-Tariceanu. Fundatia „Renasterea pentru Educatie, Sanatate si Cultura“, condusa de Mihaela Geoana, sotia liderului PSD, Mircea Geoana, a fost recunoscuta de Guvern, la inceputul lui februarie, ca fiind de utilitate publica, statut care faciliteaza obtinerea de fonduri publice si a unui sediu din patrimoniul statului. Propunerea a venit din partea Ministerului Sanatatii. Potrivit argumentelor din nota de fundamentare a Hotarârii de Guvern, prin adoptarea statutului de utilitate publica, fundatia va putea sa-si îmbunatateasca activitatea în domeniul educatiei, prevenirii si tratamentului cancerului de sân.

UDMR-istii si fundatiile lor

Lista liderilor UDMR care conduc sau administreaza este foarte lunga. Cei mai proeminenti sunt: Verestoy Atilla, senator Harghita, membru al Comitetului de Directie al Fundatiei Communitas, al Fundatiei Omul si Viitorul, curator al Civitas. Membru fondator al Fundatiei Partium, Kostors, presedinte al Asociatiei Ardelene de Dezvoltare a Intreprinderilor. Marko Bela, presedinte UDMR, fost presedinte al Communitas. Eckstein-Kovacs Peter, senator Cluj, curator al Fundatiei Civitas. Puskas Balint Zoltan, senator Covasna, presedinte al Asociatiei Serviciul de Ajutor Maltez in Romånia. Frunda Gyorgy, senator Mures, subcurator al Fundatiei Illyesi. Kelemen Hunor, deputat de Harghita, membru Communitas, presedinte Fundatia Pentru Scoala, Sogor Csaba, senator Harghita, membru al Fundatiilor Kalvin, Videopontes, presedinte al Asociatiei „O casa pentru mâine“.

Augustin Andreiu,Peter Murvai / Gardianul / 13.03.2007

Precedentul Kosovo nu a creat probleme pe 15 martie in România

Precedentul Kosovo nu a creat probleme pe 15 martie in Romånia
Spre surprinderea multora, dupa evenimentele din Kosovo, 15 martie, Ziua maghiarilor de pretutindeni a fost sarbatorita destul de linistit in Romånia, fara discursuri prea incinse si aproape fara nici un incident, cu exceptia faptului ca un tånar maghiar a fost batut la Cluj. In majoritatea oraselor in care exista si etnici maghiari, festivitatile au cuprins depuneri de coroane de flori, intonari ale imnurilor de stat ale Ungariei si României si a celui secuiesc, discursuri si slujbe religioase. La acestea s-au adaugat, in câteva localitati, husarii si defilarile cu torte. Chiar si liderii maghiari din România au avut un discurs mai temperat, cu exceptia lui Laszlo Tokes, care a agitat vechea lui marota cu autonomia. UDMR si formatiunile maghiare radicale au colaborat, in câteva orase, la organizarea festivitatilor, insa in alte locuri acestia au sarbatorit separat 15 martie.

Intentia organizatorilor din majoritatea localitatilor a fost de a nu politiza sarbatoarea maghiarilor. Unii lideri au profitat insa de ocazie pentru a-si face campanie sau pentru a indemna etnicii maghiari pentru ce formatiune sa opteze, av&a
circ;nd in vedere ca, in acest an, alaturi de UDMR, in cursa electorala va intra si Partidul Civic Maghiar.

Tårgu-Mures: Discursuri cu tenta nationalista
La Târgu-Mures, evenimentul a fost serbat separat de catre UDMR si Partidul Civic Maghiar (PCM). La manifestarea organizata de UDMR, în fata unei statui numite „a secuilor martiri“, au participat în jur de 4-5 mii de persoane. A fost de fata si Marko Bela, care a tinut un discurs pe un ton razboinic. „Niciodata nu vom fi cetateni de rangul doi pe pamântul nostru natal!“, a tunat Marko. „În Parlamentul European se poate folosi limba maghiara. În cel de la Bucuresti, nu e voie! Nu tin neaparat sa vorbesc ungureste în Parlamentul României, dar ce, s-ar prabusi cerul de la atâta lucru?“, s-a intrebat liderul UDMR. Ceva mai ponderat a fost discursul lui Laszlo Borbely. Acesta nu si-a putut permite sa fie prea agresiv în vorbe, pentru ca tocmai a fost desemnat candidat UDMR la Primaria Târgu-Mures, functie pe care n-o poate obtine fara voturi din partea românilor de acolo. Borbely s-a multumit sa spuna, în esenta, ca „la Târgu-Mures avem o viata comuna, sa ne stimam reciproc“. Separat de show-ul UDMR, opozitia maghiara grupata în nou-înfiintatul PCM a organizat o alta manifestatie, într-un parculet unde se afla o statuie a lui Sandor Petofi. Laszlo Borbely a fost si el de fata, dorinta de-a obtine Primaria Târgu-Mures stergand inclusiv asperitatile dintre UDMR si PCM. Borbely si-a justificat simplu prezenta la serbarea „opozitiei“: „si ei sunt tot maghiari“. Vorbitorii la serbarea PCM au pedalat cât au putut de tare pe autonomie in fata a circa 300-400 de persoane (mult sub asteptarile organizatorilor).

Maghiarii din Cluj nu s-au înghesuit la manifestari
Maghiarii din Cluj nu s-au prea înghesuit în acest an sa participe la manifestarile dedicate Zilei Maghiarimii organizate de UDMR Cluj. Daca în anii precedenti numarul celor care defilau prin centrul Clujului de 15 martie ajungea la 1.000, de aceasta data s-au adunat sa-i comemoreze pe revolutionarii unguri de la 1848 aproximativ 200 de persoane. Participantii au asistat mai întâi la o slujba ecumenica în Biserica Sfântul Mihail. De aici, multimea, în fruntea careia se aflau tineri care tineau în mâini steaguri ale Ungariei Mari, s-a deplasat în fata cladirii in strada Avram. Au fost prezenti senatorul Peter Eckstein-Kovacs, deputatul Mate Andras, vicepresedintele Consiliului judetean, Zoltan Palfi, sau liderul UDMR Cluj Laszlo Attila si prefectul judetului Cluj, Calin Platon, dar si reprezentanti ai primariei. Festivitatile s-au încheiat cu depuneri de coroane de flori. Manifestarile organizate de UDMR la Cluj au fost precedate de un protest al miscarii Noua Dreapta si a Fundatiei Sarmizegetusa. Aproximativ 150 de tineri s-au adunat, începând cu ora 11, în fata Monumentului Mihai Viteazul, unde au asistat la discursurile rostite de liderii miscarii de dreapta. „15 martie 1848 a însemnat alipirea Transilvaniei la Ungaria, a însemnat masacrarea a 40 de mii de români de revolutionarii maghiari condusi de Lajos Kosssuth. Toti ungurii care aniverseaza 15 martie, an de an, fac o declaratie de ostilitate la adresa românilor si a românismului si demonstreaza ca la 90 de ani de la Marea Unire nu sunt împacati cu realitatile etnice, culturale si istorice dând dovada de spirit revansard si ura primitiva împotriva României“, a spus Alexandru Sântu, seful filialei Cluj Noii Drepte.

Harghita si Covasna – cereri de autonomie
Pentru prima data dupa Revolutie, în unele localitati din Harghita si Covasna, manifestarile dedicate zilei de 15 martie au fost organizate împreuna de Consiliul National Secuiesc si de organizatia locala a UDMR. Sâmbata, într-o atmosfera de sarbatoare, s-au adunat în centrul municipiului Odorheiu Secuiesc, în Piata Marton Aron, aproximativ 2.000 de oameni, care nu s-au sfiit sa vorbeasca deschis despre dorinta lor de autonomie. Presedintele proaspatului PCM, Szasz Jeno, a rostit în fata multimii: „La 1848, visul maghiarilor a fost sa redobândeasca libertatea si statul de drept. Maghiarii din 2008 trebuie sa stie ca au nevoie de aceleasi lucruri de care au avut nevoie cei din 1848. (...) Tinutul Secuiesc are nevoie de o forma administrativa proprie si aceasta este autonomia si trebuie sa reusim sa o realizam prin metodele democratiei europene. Asta le transmitem si celorlalte comunitati din Transilvania, este mesajul nostru din Odorheiu Secuiesc“.

Prezent la manifestatiile organizate în Odorheiu Secuiesc, liderul FIDESZ în Parlamentul European, Szajer Jozsef, a spus ca despre secui se vorbeste des, si nu numai în Ungaria, ci si în Parlamentul European. „Vorbim des despre secuime, pentru ca îl aveti pe episcopul Tokes Laszlo sa va reprezinte în Europa si o face foarte bine. (...) Si aici, si în Ungaria, trebuie sa luptam pentru libertatea presei si sustin ca, daca în tara Bascilor si în Finlanda exista autonomie, de ce nu ar avea-o si secuii?“ Mai multe biletele intitulate „Împotriva separatismului maghiar“ au fost aruncate, vineri seara, pe strazile din municipiul Sfântu Gheorghe. Pe verso erau enumerate, în zece puncte, obiectivele organizatiei Noua Dreapta. Printre acestea apare si „unificarea, dupa modelul german, a celor doua state românesti, România si Republica Moldova“, dar si „ameliorarea situatiei românilor din judetele Harghita si Covasna, expusi sistematic unui proces continuu si sustinut de deznationalizare“.

Tokés are birou europarlamentar cu steagul Ungariei
Ziua maghiarilor de pretutindeni a însemnat la Oradea o noua lovitura sub centura data autoritatilor române de pastorul extremist Tokés László. Europarlamentarul si-a deschis birou în Oradea sub steagul Ungariei. Mesajul este evident: cetateanul român Tokés se simte numai ungur. „Le cer maghiarilor din România sa îi voteze doar pe acei candidati care în mod deschis sprijina cauza autonomiei si autoguvernarea comunitatilor maghiare“, a declarat episcopul reformat. Tokés a facut publica o interventie scrisa la dezbaterea privind Kosovo in Parlamentului Europei. Episcopul a afirmat ca politicienii români „se înregimenteaza împotriva autonomiei comunitatii maghiare din Tinutul Secuiesc, teritoriu de aproximativ aceeasi marime ca si Kosovo, precum si împotriva autonomiei comunitatii nationale maghiare din Transilvania, o populatie asemanatoare ca numar cu cea albaneza din Kosovo“.

Un etnic maghiar care purta steagul Ungariei, agresat la Cluj
Leszai Lehel, în vârsta de 16 ani, fiul unui preot reformat din Cluj, sustine ca, sâmbata, se deplasa în jurul orei 11 spre Biserica Sfântul Mihail din Cluj, pe strada 21 Decembrie, cand, chiar în fata Sectiei 2 Politie, a fost atacat de patru tineri. Tânarul a declarat ca în momentul incidentului purta o cocarda cu tricolorul maghiar si un drapel al Ungariei. Interesant este ca tånarul a anuntat toata presa maghiara cu privire la incident, însa când a fost contactat de politisti, nu a dat detalii despre agresori si nici nu a depus plângere. Abia la insistentele tatalui sau s-a dus la spital, iar apoi a depus plângere la politie. O echipa formata din politisti si jandarmi a demarat cercetari, reusind ca în foarte scurt timp sa-i prinda pe agresori. Este vorba de Mihai Andrei Fesnic, de 17 ani, si Razvan Danciu, de 18 ani din Cluj-Napoca. Cei doi au fost retinuti, fiind acuzati de tâlharie deoarece l-au deposedat de drapelul Ungariei. Potrivit politistilor, Fesnic si Danciu fac parte din galeria U Cluj. Liderii politici maghiari din Cluj au încercat sa exploateze din plin acest incident, spunând ca a fost pus la cale pentru a-i intimida pe maghiarii care participa la comemorarea Revolutiei de la 1848-1849.

Ungaria: Miting al opozitiei pe imnuri de autonomie
Circa 25.000 de persoane s-au reunit în centrul Budapestei, la un miting organizat cu ocazia Zilei Nationale de principalul partid de opoziti, Fidesz. Mitingul de sâmbata dupa-amiaza a început cu intonarea imnului Ungariei si al Tinutului Secuiesc din Transilvania, relateaza MTI. Multi participanti au fluturat steaguri în culorile nationale, altii au purtat banderole rosu cu alb, folosite de extrema dreapta, si care pentru multe persoane reprezinta un simbol al regimului nazist din Ungaria din cel de-al Doilea Razboi Mondial. Multimea a fost infierbantata de discursurile presedintelui partidului Fidesz, Viktor Orban, ale vicepresedintelui Lajos Kosa si ale europarlamentarului german Elmar Brok. Manifestantii miscarii extremiste de dreapta au îndemnat, într-un mesaj transmis pe Internet, la actiuni pentru înlaturarea Guvernului. „Viktor Orban ne-a spus ca, dupa referendum, vom putea da jos Guvernul, sa trecem la actiune!“, au instigat acestia, desi dupa referendum Orban a facut apel la calm si la respectarea Constitutiei.


Adrian Horincar,Anna Kovacs, Sorin Simion, George Nicula, Sorin Sotoc,R.M.
http://www.gardianul.ro/2008/03/17/actualitate-c24/precedentul_kosovo_nu_a_creat_probleme_pe_15_martie_in_rom_nia-s110900.html

joi, 13 martie 2008

Manifestatii unguresti si contramanifestatii românesti de ziua maghiarimii la Cluj

Manifestatii unguresti si contramanifestatii românesti de ziua maghiarimii la Cluj
Ziua maghiarimii, care se sarbatoreste in fiecare an la 15 martie, va fi marcata si in acest an la Cluj-Napoca printr-o serie de actiuni organizate de UDMR, dar si de o serie de organizatii radicale. In paralel insa, miscarea Noua Dreapta Cluj va organiza un miting in zona monumentului „Mihai Viteazu“ din centrul municipiului cu scopul de a contracara actiunile separatiste si de enclavizare initiate de mai multe organizatii maghiare.

Maghiarii din Cluj sunt asteptati sâmbata, incepând cu ora 12, la Biserica „Sfântul Mihail“, unde va avea loc o slujba ecumenica de pomenire a participantilor la Revolutia de la 1848-1849. De aici, participantii se vor deplasa in coloana, prin centrul orasului, pâna in fata cladirii fostului hotel Biassini de pe strada Avram Iancu, cladire in care s-a tinut prima adunare a revolutionarilor maghiari din Cluj, care a marcat inceputul luptei impotriva habsburgilor, dar si impotriva armatelor revolutionare românesti. Conform programului, aici vor fi depuse coroane si jerbe si coroane de flori, iar liderii locali ai UDMR vor tine discursuri. Dupa-amiaza, de la ora 16, Cons
iliul Elevilor Maghiari din Judetul Cluj intentioneaza sa faca un spectacol cu cântece revolutionare de la 1848, iar organizatia iredentist anexionista Tineretul Maghiar din Ardeal va organiza in unul din liceele cu predare in limba maghiara din oras un concurs pentru elevi cu teme istorice. Planurile maghiarilor vizavi de 15 martie au stârnit insa reactia miscarii Noua Dreapta din Cluj. Aceasta a pregatit deja un plan de actiune cu scopul de a contracara actiunile separatiste si autonomiste puse la cale de organizatiile maghiare. Astfel, incepând cu ora 11, se vor depune coroane de flori la monumentul „Mihai Viteazu“, tocmai pentru a promova ideea de unitate, si nu de dezbinare. „Filiala Noua Dreapta Cluj organizeaza sâmbata 15 martie, incepând cu ora 11.00, pe platoul din Piata Mihai Viteazu, un miting impotriva separatismului maghiar si in sprijinul articolului 1 din Constitutie: România este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil! Veniti in numar cât mai mare!, „Tinerii clujeni spun NU separatismului“ - este mesajul postat pe site-ul Noua Dreapta, unde se afla si un model de afis care anunta evenimentul. Manifestarea initiata de Noua Dreapta a fost autorizata de Primaria Cluj-Napoca, dar si de politie si jandarmerie. Surse din rândul functionarilor primariei au declarat ca presedintele UDMR Cluj, Laszlo Attila, a incercat sa faca presiuni pe lânga executivul municipalitatii clujene pentru a bloca actiunea Noii Drepte. Se pare ca primaria nu a cedat in fata planului de cenzura a UDMR Cluj, tocmai pentru a arata ca in municipiu libertatea de exprimare si manifestare este garantata pentru toata lumea. O alta actiune de contracarare a separatismului va avea loc in Piata Avram Iancu si va fi organizata de Fundatia Protectiei Sociale Generale. In cadrul manifestarii vor fi depuse coroane de flori si vor fi rostite discursuri in care se va sublinia efectul revolutiei maghiare asupra românilor.


George Nicula
http://www.gardianul.ro/2008/03/13/politica-c7/manifestatii_unguresti_si_contramanifestatii_rom_nesti_de_ziua_maghiarimii_la_cluj-s110699.html

marți, 11 martie 2008

Front maghiar pentru "Tinutul Secuiesc"


-- UDMR a decis sa sprijine "autonomia teritoriala" alaturi de Consiliul National Secuiesc, Uniunea Civica Maghiara si de neinregistratul Partid Civic Maghiar

























Apropierea zilei de 15 martie, data la care mai multe organizatii radicale au anuntat ca doresc sa proclame unilateral autonomia Tinutului Secuiesc, a dus la antrenarea spre realizarea acestui deziderat anti-constitutional a tuturor formatiunile maghiare din Romania. UDMR a decis la sfarsitul saptamanii trecute sa sprijine direct pretentiile Consiliului National Secuiesc, ale Uniunii Civice Maghiare si ale neinregistratului Partid Civic Maghiar pentru "autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc". Participantii la Conferinta regionala a reprezentantilor UDMR in autoritatile locale, care s-a desfasurat la Jimbolia, au adoptat o declaratie in care apreciaza drept "fireasca" nazuinta Tinutului Secuiesc la autonomie teritoriala, transmite Mediafax. Conform unui comunicat al UDMR transmis ieri presei, participantii la reuniunea de la Jimbolia au adoptat o Declaratie privind unirea administratiilor locale pentru folosirea posibilitatilor de accesare a fondurilor Uniunii Europene, pentru "dainuirea si modernizarea comunitatii maghiare", in care isi fixeaza o serie de principii si obiective. Astfel, intre dezideratele mentionate in document se afla faptul ca folosirea eficienta a fondurilor UE depinde de elaborarea planurilor de dezvoltare coordonate si de unirea administratiilor locale. "De aceea, Conferinta Regionala pentru Administratie Locala a UDMR considera ca sarcina primordiala a sa unirea administratiilor locale din Tinutul Secuiesc, Partium si din zonele de diaspora pentru asigurarea dezvoltarii rationale si coordonate si asigurarea dezvoltarii durabile", se arata in declaratie. "De viata noastra trebuie sa decidem noi insine. Telul nostru este respingerea centralizarii, realizarea autonomiei culturale depline. Consideram fireasca nazuinta Tinutului Secuiesc la autonomie teritoriala", adauga semnatarii documentului. Limitarea puterii prefectului Acestia sustin totodata limitarea atributiilor prefectului la controlul aplicarii legislatiei. "Consideram deosebit de necesara desavarsirea procesului de descentralizare in conformitate cu principiile formulate in Programul UDMR. Este necesar sa inceteze cat mai grabnic centralizarea in domeniul invatamantului, sanatatii, protectiei mediului si al agriculturii. Concomitent, institutiile descentralizate trebuie subordonate consiliilor judetene, impreuna cu resursele necesare functionarii lor in continuare", se mai arata in declaratie. Aceaste dorinte reprezinta de fapt intentia unei segragari totale, domeniile respective urmand sa fie gestionate exclusiv in limba maghiara. Semnatarii mai precizeaza ca UDMR isi declara sprijinul pentru "reorganizarea regiunilor conform conceptiei Uniunii Democrate Maghiare din Romania". "Precedentul Kosovo" Declararea unilaterala a independentei Kosovo de catre albanezii separatisti a starnit pe langa efectul dominoului din fostul spatiu sovietic si numeroase reactii din partea minoritatilor din Europa, dintre care se remarca cea maghiara, in numar de aproximativ 2.000.000, raspandita in jurul Ungariei. Pretentiile maghiarilor sunt mult mai vehemente ca urmare a instituirii "precedentului Kosovo". Cei aproximativ 300.000 de unguri din Vojvodina, cea mai importanta minoritate din provincia sarba de doua milioane de locuitori, considera independenta Kosovo drept un precedent, dar sustin in acelasi timp ca nu nutresc ambitii separatiste, remarca Agentia France Press intr-un comentariu preluat de Rompres. Liderul unuia dintre cele mai importante partide unguresti din Vojvodina, Istvan Pasztor, reclama autonomia pentru localitatile unde ungurii sunt majoritari, in special in domeniul finantelor, culturii si educatiei, precum si dreptul de a vorbi in limba maghiara. Situatia este asemanatoare in Slovacia, unde se mai afla aproximativ 500.000 de maghiari din cei colonizati in timpul Imperiului Austro-Ungar. Alianta PNL-UDMR In Romania, noteaza agentia franceza de presa, reprezentantii minoritatii maghiare (circa 1,4 milioane de persoane sau 7% din populatia tarii) estimeaza ca "tarile europene au creat un precedent". "De acum inainte ele nu se vor putea sustrage responsabilitatii cand va fi vorba de reglementarea altor probleme etnice nerezolvate", a estimat Bela Marko, presedintele UDMR, aliat la guvernare impreuna cu PNL. Partidul National Liberal, chiar daca este considerat succesorul formatiunii istorice care a faurit Romania Mare, nu pare deranjat azi de faptul ca imparte acelasi pat guvernamental cu o grupare care se impotriveste Articolului 1 din Constitutia Romaniei care stipuleaza "statul national roman, suveran si independent, unitar si indivizibil". O alta asociatie a maghiarilor din Romania - Consiliul National al Secuilor (CNS) - profita insa de precedentul Kosovo pentru a face apel la autonomia regiunii lor - "Tinutul Secuiesc" -, situate in centrul Romaniei: "Daca Uniunea Europeana si SUA au recunoscut independenta Kosovo, ei trebuie sa sprijine si autonomia regiunii secuilor", afirma presedintele acestei organizatii, Benedek Barna. Laszlo Tokes, ajuns europarlamentar, sustine chiar mai mult: "autonomia Transilvaniei" ca fost teritoriu al Ungariei "anexat la Romania". Autonomia teritoriala, obiectivul PCM Curtea de Apel Bucuresti va judeca, vineri, cu doar o zi inainte de sarbatoarea maghiara din 15 martie, contestatia privind inregistrarea, in 29 ianuarie, a Partidului Civic Maghiar in Registrul Partidelor Politice din Romania. Hotararea de inregistrare a formatiunii politice, data de Tribunalului Capitalei in 29 ianuarie, a fost contestata de Parchet si de Partidul Solidaritatii Democratice pentru Egalitate de Sanse si o Societate mai Buna (in calitate de intervenient) si de ziaristul George Roncea. La sfarsitul lunii noiembrie 2007, Uniunea Civica Maghiara a depus la Tribunalul Bucuresti documentatia necesara pentru inregistrarea Partidului Civic Maghiar. Conform liderilor UCM, Partidul Civic Maghiar se doreste a fi o alternativa la UDMR si principalul obiectiv al acestei formatiuni politice este castigarea autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc. Acest deziderat, ca si alte declaratii extremiste ale liderilor UCM-PCM, constituie acte anti-constitutionale. UCM sustine ca a adunat din 18 judete si din Bucuresti aproximativ 27.000 de semnaturi. Presedintele UCM - "Scaunul Sfantu Gheorghe", Gazda Zoltan, si-a exprimat speranta ca, la Bucuresti, Curtea de Apel va respinge cele doua contestatii si astfel inregistrarea PCM va deveni definitiva. In caz contrar participarea formatiunii cu liste proprii la alegerile locale din acest an va fi imposibila. Dictatorul Horthy si criminalul Wass, preamariti de 15 martie Seria manifestarilor dedicate zilei maghiarimii, 15 martie, a fost deschisa la Cluj cu proiectarea filmului "Horthy Miklos - Guvernatorul". Filmul, realizat de regizorul Koltay Gabor, acelasi care a facut si filmul "Trianon" prin care se contesta dreptul Romaniei asupra Transilvaniei, a rulat la initiativa filialei clujene a Fundatiei "Rakoczy", transmite Romanian Global News. Filmul despre Horthy Miklos va mai fi prezentat la Oradea, Sfantu Gheorghe si Targu Mures, la initiativa organizatiei Tineretul Maghiar din Ardeal care va organiza si un turneu de vizionare a filmului "Wass Albert" - un cunoscut criminal de razboi anti-semit si anti-roman -, semnat de acelasi regizor maghiar Koltay Gabor. In filmul despre Horthy, dictatorul este prezentat ca un adevarat salvator de evrei, care s-a opus deportarii evreilor si ar fi salvat de la cuptoarele mortii peste 800.000 de evrei. Realitatea este cu totul alta. Anexarea Transilvaniei la Ungaria, in 1940, a dus la exterminarea in masa a evreimii ardelene, fapt evidentiat clar la Muzeul Holocaustului din Washington. La 31 ianuarie 1941, traiau in Transilvania 191.125 de evrei. La sfarsitul razboiului mai supravietuiau doar 58.000. Multi fusesera salvati de romanii din Regat prin "retelele omeniei". Nu se poate uita ca Horthy a fost primul conducator in Europa care a introdus in sistemul sau de guvernare legile discriminarii rasiale.
Pagina realizata de Victor RONCEA si Tesu SOLOMOVICI

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-11&id=234411

vineri, 7 martie 2008

Reîmpărţirea României, cerută la Bruxelles


Împărţirea teritorială a României în varianta UDMR


Eveniment - Ştefan Rădeanu

Chiar la Bruxelles, în calitatea sa de europarlamentar, Iuliu Winkler reia o temă favorită a UDMR. Este vorba de reîmpărţirea teritorială a României. În cadrul unei reuniuni cu reprezentanţii din capitala Belgiei ai Consiliilor Judeţene, reprezentantul României în Parlamentul European a subliniat necesitatea imperioasă a reorganizării regiunilor de dezvoltare prin înfiinţarea unui număr mai mare de regiuni, între 14 şi 16, faţă de actualul număr de opt. "Este nevoie de regiuni mai mici, care să prezinte o mai bună coeziune economico-socială, care să urmeze structura regiunilor tradiţionale din România, care să aibă personalitate juridică, competenţe administrative şi să fie conduse de consilii regionale alese. Asigurarea eficienţei dorite în atragerea de fonduri de coeziune şi fonduri structurale este posibilă numai cu o condiţie a reorganizării regiunilor", a afirmat parlamentarul european. Mai mult, susţine Iuliu Winkler, " în România, Agenţiile de Dezvoltare Regională nu pot produce proiecte de anvergură, şi aceasta deoarece organismele nu pot realiza politici coerente la nivel regional din cauza lipsei coeziunii intraregionale a actualelor structuri". Abilă mişcarea. Se forţează formarea de noi regiuni, 16 la număr, una dintre ele, întâmplător sau nu, formată din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, punând în faţă aşa-zisul interes naţional, şi anume absorbţia fondurilor europene. De aici până la mult dorita autonomie teritorială cerută cu insistenţă de UDMR nu mai este decât un pas. Lucru recunoscut deschis de politicienii maghiari. "Pe plan naţional, UDMR aspiră pentru crearea cadrului legislativ al autonomiei culturale şi teritoriale, respectiv înfiinţarea sistemului instituţional necesar exercitării dreptului la autodeterminare. Considerăm oportună elaborarea şi prezentarea în faţa Parlamentului României a unui proiect de lege, care să asigure un statut special acelor unităţi administrative - îndeosebi Ţinutului Secuiesc - unde comunităţile naţionale maghiare se află în majoritate", se susţine în documentele programatice ale UDMR. Cum mai afirmam, extrem de grav este faptul că acest plan de reîmpărţire teritorială a României este deja pus în practică de miniştrii Uniunii, folosind abuziv inclusiv fondurile europene. A se vedea, de pildă, alocările de fonduri europene de anul trecut. "Este de importanţă fundamentală ca regiunile ce vor fi create să dispună de sisteme instituţionale autonome şi eficiente, precum şi de identitate proprie", declara în luna octombrie Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, ministrul care gestionează Programele Operaţionale Regionale fiind, prin lege, preşedintele Comitetului de Monitorizare a acestor Programe. Nu cred că folosirea fondurilor europene în scopuri de partid şi atribuirea lor pe criterii etnice sunt practici europene. Pe lângă banii europeni, şi statistica a devenit o unealtă politică.
Statistica UDMR - peste cea europeană
La reuniunea de la Bruxelles, Iuliu Winkler a reamintit faptul că UDMR a elaborat o propunere concretă în acest sens, bazată pe un studiu economic şi bugetar, aratând că este nevoie de o dezbatere publică pentru a obţine un consens, care să transceadă guvernele. În acest caz, europarlamentarul face referire directă la aşa-zisul studiu lansat de UDMR la Târgu Mureş în data de 13 octombrie 2007. Domnul Winkler uită să amintească faptul că pseudomaterialul, mai mult document programatic, deşi pare bine fundamentat pe bibliografia de specialitate, se bazează pe fotografii statice nedatate ale absorbţiei fondurilor de preaderare, precum şi pe valorile desuete ale PIB-urilor regionale de la nivelul anului 2003, neluând în calcul tendinţele de dezvoltare, amplasarea polilor de dezvoltare, precum şi armonizarea interregională şi intraregională a domeniilor de interes. Aceasta este concluzia specialiştilor care au analizat "oferta UDMR". Autorul acestui document, fostul secretar de stat în Ministerul Integrării, Csutak Istvan, cunoaşte foarte bine că prin datele statistice însăilate recurge la dezinformare. La fel, europarlamentarul nu aminteşte faptul că documentul UDMR s-a mai aflat anul trecut în dezbatere publică, fiind trimis tuturor autorităţilor locale, şi a fost demontat dată cu dată. Cum mai afirmam şi în articolele anterioare, statistica a fost transformată, de Istvan Csutak, în unealtă politică atunci când s-a analizat ritmul de dezvoltare pe judeţe şi pe actualele 8 Regiuni de Dezvoltare în scopul atingerii autonomiei Ţinutului Secuiesc, teritoriu delimitat clar pe harta UDMR. Nici nu mai contează legislaţia şi acordurile încheiate de România. Practic, prin reluata idee de reîmpărţire teritorială, sub masca grijii faţă de absorbţia fondurilor europene, se încalcă flagrant prevederile Capitolului 21 negociat cu Uniunea Europeană. Nu cred că actualii sau foştii miniştri ai UDMR nu cunosc că în concordanţă cu prevederile Uniunii Europene şi ale legislaţiei naţionale actualele regiuni de dezvoltare s-au constituit prin asociere benevolă de judeţe vecine, iar regiunea de dezvoltare nu este unitate administrativ-teritorială, aşa cum ar dori iniţiatorii şi susţinătorii proiectului de reîmpărţire a României. Că doresc să înţeleagă sau nu, conform clasificării statistice obligatorii odată cu integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, România este împărţită în următoarele unităţi teritoriale statistice, şi anume: Macroregiunea 1, din care fac parte Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest şi Centru, regiuni care cuprind judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu; Macroregiunea 2, formată din Regiunile de Dezvoltare Nord-Est şi Sud-Est; Macroregiunea 3, compusă din Regiunile Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov, şi Macroregiunea 4, formată din Regiunile Sud-Vest Oltenia şi Vest.
În total, 4 Macroregiuni, 8 Regiuni de Dezvoltare Regională şi 42 de judeţe. Dar se vede că aceste lucruri nu au valoare pentru UDMR, scopul demersului de formare de 16 noi regiuni teritoriale fiind evident acela de atingere a statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Absorbţia fondurilor europene, dezvoltarea regională şi statistica sunt doar pretexte, fiind folosite date neelocvente.

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2008-03-07/Reimpartirea+Romaniei%2C+ceruta+la+Bruxelles

marți, 26 februarie 2008

FALSUL REFERENDUM ilegal al kosovarilor maghiari, desfiintat stiintific

Image

Dupa trei zile de cercetari la fata locului, presedintele Romaniei Traian Basescu a plecat azi dimineata din zona unde se doreste, de catre unii unguri, reinfiintarea Regiunii Autonome Maghiare staliniste cu numele preschimbat “istoriceste” de “Tinutul Secuiesc”. Presedintele Basescu le-a explicat agitatorilor anti-Romania ca nu vor obtine o autonomie mai mare ca la Calarasi, de exemplu. Cu toate acestea, in sprijinul revendicarilor lor, extremistii maghiari, condusi de Szasz Jeno, primarul din Odorheiu Secuiesc si sef al contestatului Partid Civic Maghiar, au prezentat presedintelui inclusiv rezultatele unui referendum ilegal si fals condus in judetele Harghita, Covasna si Mures. Civic Media va prezinta lucrarea CENTRULUI EUROPEAN DE STUDII COVASNA – HARGHITA, realizata de dr. Ioan Lăcătuşu si av. Ioan Solomon, intitulata UN FALS „REFERENDUM” PENTRU IMPUNEREA UNEI AUTONOMII ANACRONICE DEJA EXISTENTE, care prezinta in detaliu toate incalcarile legii de catre sustinatorii unei “solutii” Kosovo in Romania. De mentionat ca pentru "precedentul Kosovo" militeaza in egala masura UDMR si PCM, "ulii si promumbeii" comunitatii maghiare din Romania. Potrivit presedintelui, "a vorbi in cadru neconstitutional, a face solicitari neconstitutionale intr-un astfel de moment nu face decat sa arate ca cei care fac astfel de declaratii au orice dorinta, numai aceea de buna intelegere in Romania nu". Gasiti lucrarea Centrului European de Studii Harghita-Covasna, in varianta integrala, in format PDF, la baza textului de mai jos.

MARIUS OPREA executa ordinele UDMR si PCM * PARTIDUL CIVIC MAGHIAR la tribunal * Autonomia "Tinutului secuiesc" - radiografia unei intoxicari * Purificarea etnica in 2008

Un „referendum” fals, anticonstituţional şi fără obiect

„Referendumul” s-a desfăşurat pe o perioadă de peste 9 luni de zile, deoarece conducerea CNS nu a fost capabilă să strângă într-un timp mai scurt jumătate plus unu din semnăturile alegătorilor cu drept de vot din Covasna, Harghita şi sud-estul judeţului Mureş. După cum se observă, este prima situaţie din ţările democratice în care nu se ştie sigur când a început procesul consultativ şi când s-a terminat acesta.

Prezenta lucrare îşi propune să demonstreze că acţiunea CNS nu corespunde niciunei teorii şi nici practicii ştiinţifice în materie, fiind în afara principiilor legale şi sociologice, aspecte susţinute de următoarele argumente:

1. „Referendumul” este lovit de nulitate ca urmare a raportării la normele legislative din ţara noastră, respectiv Constituţia României şi Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului în România;

- Art. 148 din Constituţie prevede: „Limitele revizuirii Constituţiei”:

(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului roman, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

- Art. 3 din Legea referendumului (3/2000) prevede că: „problemele care, potrivit art. 148 din Constituţie, nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul referendumului”.

2. Din punct de vedere sociologic, acţiunea nu poate să fie considerată nici măcar sondaj de opinie deoarece încalcă cele mai elementare norme acceptate în comunitatea specialiştilor în domeniu:

- a lipsit un eşantion reprezentativ asupra căruia „studiul este aplicat”;

- a fost utilizată doar „urna mobilă” pentru adunarea voturilor;

- termenul de colectare a adeziunilor a fost prelungit de nenumărate ori doar pentru atingerea scopului propus, respectiv colectarea a jumătate plus unu de adeziuni din totalul populaţiei cu drept de vot din cele trei judeţe;

- nu a fost asigurat secretul votului, ba mai mult, acesta a fost vădit influenţat de faptul că întrebarea este adresată direct, de un reprezentant al CNS, influenţarea subiectului fiind evidentă în acest caz;

- activităţile s-au desfăşurat în absenţa u-nor persoane imparţiale („observatori”),

- reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din ţară sau străinătate;

- colectarea, centralizarea şi interpretarea rezultatelor a fost realizată doar de membri ai CNS, fapt ce şi-a pus amprenta radical asupra obiectivităţii rezultatului final al acestei acţiuni;

- în procesul de colectare a adeziunilor a fost evitată chestionarea populaţiei româneşti pentru a evita obţinerea de rezultate negative. Mai mult, o mare parte a „buletinelor de vot” care nu susţineau cauza autonomiei au fost ignorate (nu au fost numărate).

Punctul nostru de vedere este confirmat şi de poziţia publică a Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice şi a Institutului de Sociologie (ambele organizaţii activând sub egida Academiei Române), redat în continuare:

Comunicat

Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice şi Institutul de Sociologie, ambele instituţii subordonate Academiei Române atrag atenţia asupra următoarelor probleme înregistrate în procesul de colectare a adeziunilor pentru obţinerea autonomiei aşa zisului „Ţinut Secuiesc”:

Din punct de vedere constituţional: - referendumul este o instituţie a statului, reglementată prin legi speciale şi printr-o deontologie riguroasă. Ca orice altă instituţie a statului, referendumul nu poate fi utilizat în afara voinţei statului, şi dincolo de căile specifice de acces la exerciţiul său. Oricine se foloseşte de instituţia referendumului în afara voinţei statului se face vinovat de lovituri aduse integrităţii statului însuşi;

- un guvern care admite utilizarea unei instituţii a statului pe alte căi decât cele admise de Constituţie şi de legile ţării se face vinovat el însuşi de complicitate la un tip de operaţiune care loveşte în stat şi încalcă principalul contract al voinţei colective în stat: Constituţia.

Din punct de vedere legal şi al credibilităţii datelor colectate (al strângerii „semnăturilor”) :

- problema pusă de către CNS este ilegală, căci ideea de autonomie locală pe criteriu etnic este neconstituţională;

- procedura declanşată de către CNS se situează în afara principiului juridic elementar, potrivit căruia o probă colectată în afara cadrului legal nu poate fi folosită formal, fiind lipsită de relevanţă şi eficienţă juridică;

- pretenţia că referendumul este doar consultativ este absurdă. Dacă este referendum, e reglementat legal, dacă nu, este cel mult un sondaj de opinie. Însă nici condiţiile administrative, nici cele ştiinţifice în care s-a colectat informaţia nu prezintă siguranţă datorită presiunilor informale, de natură „morală”, exercitate asupra respondenţilor, printr-o campanie cvasipolitică şi prin media, centrată exclusiv pe necesitatea autonomizării regiunii. Este greu de spus dacă s-a înţeles şi cum s-a înţeles mesajul privind autonomia de către populaţie, mai ales în mediul rural.

Din punct de vedere istoric, politic şi etnic:

- acest „referendum” este fără obiect, din moment ce pretenţia de fond, anume că minoritatea maghiară nu s-ar bucura de drepturile prevăzute prin Actul de fundamentare, minoritatea maghiară se bucură în prezent de „deplină libertate naţională”, în sensul că „se poate instrui, administra şi judeca în limba sa proprie”, se bucură „de reprezentare în corpurile legiuitoare şi (se află) la guvernarea ţării”, având o pondere politică care adesea condiţionează echilibrul politic intern. Limitându-ne numai la problema administraţiei locale din zonă, sesizăm că aceasta este controlată în prezent aproape exclusiv de către reprezentanţi ai populaţiei majoritare maghiare, chiar şi acolo unde, prin lege, ar trebui să existe şi reprezentanţi ai populaţiei româneşti, care este, astfel, lipsită de dreptul de administrare prevăzut tocmai de Rezoluţia de la 1 Decembrie 1918;

- în acelaşi timp, raportarea insistentă a iniţiatorilor „referendumului” la Declaraţia (Rezoluţia) de la Alba Iulia - Act care stă la baza Statului Român unitar modern - este în contradicţie cu afirmaţiile lor publice repetate că nu sunt dispuşi să recunoască tocmai principiul întemeietor al statului român, anume caracterul său naţional, unitar şi indivizibil;

- tot în ceea ce priveşte obiectul „referendumului” - anume autonomia teritorială pentru populaţia maghiară, constatăm pedalarea excesivă pe teza identităţii dintre „minoritatea secuiască” şi „comunitatea naţională maghiară”, care este o inexactitate şi care pune, într-adevăr, în pericol, identitatea culturală a etniei secuilor;

- autonomia teritorială pe criterii etnice ar însemna pentru populaţia română a regiunii, în locul unei îndreptăţite eliminări a surselor de discriminare la care este expusă, consacrarea legislativă a statutului aberant, resimţit în fapt, de minoritate naţională în propriul stat naţional, neglijată social, economic şi politic, mai ales, că aceasta n-a constituit „obiect de consultare” al „referendumului” în niciun fel.

Din punct de vedere economic:

- se promovează mitul Secuimii ca „mică Elveţie” care „trebuie lăsată să se pună în valoare”.

Zona în cauză este una dintre cele mai sărace din ţară, caz în care autonomia ar fi de facto finanţată de celelalte regiuni. Mitul „emancipării economice” se bazează astfel pe o judecată de tip politic incorectă, în condiţiile în care iniţiatorii autonomiei pe criterii etnice sunt dezinteresaţi total de problemele sociale, economice care afectează România, în ansamblu. Concepţia economică a autonomiei etnice, atât cât a fost exprimată, este centrată pe potenţialul local „nepus în valoare”. Însă nu este clar de ce până acum acest potenţial nu a putut fi pus în valoare în condiţiile în care interesele maghiare sunt cât se poate de bine reprezentate la nivelul autorităţilor locale şi centrale.

Din punct de vedere geopolitic:

- noua filozofie a relaţiilor inter-naţionale, de după anii '90, arată că, acolo unde nu există tensiuni deosebite între etnii etc., soluţia autonomiei regionale creează comunităţi conflictuale, prin accentuarea diferenţelor. Noile drepturi câştigate nu vor diminua revendicările faţă de centru, treptat putându-se ajunge la ameninţări severe la adresa statului, de regulă, în favoarea altor structuri statale (nou create sau de aiurea).

Punctul de vedere al societăţii civile româneşti din cele două judeţe, a fost exprimat în Comunicatul Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, din 6 februarie 2007, semnat de preşedintele Forumului, av. Ioan Solomon.

„În legătură cu aşa-zisul „referendum” pe care Uniunea Civică Maghiară şi Consiliul Naţional Secuiesc intenţionează să-l organizeze în perioada 10-18 februarie a.c., în localităţile din zona Sfântu Gheorghe, Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, consideră că „această acţiune este o încălcare flagrantă a Constituţiei, a legislaţiei româneşti şi europene, reprezentând o nouă incitare la separatism teritorial pe criteriu etnic şi o sursă de înveninare politicianistă a relaţiilor interetnice. (…) În calitate de cetăţeni români, direct afectaţi de aceste acţiuni anticonstituţionale, solicităm autorităţilor Statului Român, să exprime o poziţie publică, fermă şi tranşantă, de condamnare a acestor iniţiative separatiste care reprezintă o nouă sursă de deteriorare a relaţiilor interetnice din această zonă şi din întreaga ţară”.(Anexa nr.2 )

Este important de observat că acţiunile şi demersurile segregaţioniste făţişe, printre care şi „referendumul” pentru autonomia „Ţinutului Secuiesc”, au început să apară după intrarea în vigoare a dispoziţiile art.1, pct. 52. din Legea nr. 278/2006, prin care au fost modificate prevederile articolului 1661 din Codul penal privind infracţiunea de "Acţiuni împotriva ordinii constituţionale”.

Prin această modificare au fost dezincriminate toate faptele care pun în pericol ordinea constituţională, caracterul naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român, care nu sunt comise prin violenţă, fiind sancţionate doar acţiunile pentru schimbarea prin acţiuni ilegale şi prin violenţă a ordinii constituţionale sau a caracterului naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român.

S-a ajuns astfel la situaţia în care, deşi Constituţia României impune în mod imperativ interzicerea – şi deci sancţionarea – prin lege a faptelor de defăimare a ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contra bunelor moravuri, să nu mai existe în legislaţia în vigoare dispoziţii legale care să asigure aplicarea şi respectarea acestor dispoziţii constituţionale clare şi imperative, nici sub aspect preventiv, nici punitiv.

Prin această dezincriminare neconstituţională, statul român a fost lipsit efectiv de instrumentele şi pârghiile legale prin care să poată asigura – prin intermediul autorităţilor competente - respectarea valorilor fundamentale prevăzute de art.1 şi art.2 din Constituţia României, referitoare la caracterul naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român, fiind pus în situaţia de a nu se putea apăra legal faţă de asemenea fapte deosebit de periculoase, în pofida dispoziţiilor imperative ale art. 30 alin.(7) din Constituţia României.

Acest fapt a fost demonstrat de realităţile actuale, în condiţiile escaladării acţiunilor concertate ale unor organizaţii separatiste care, deşi sunt în afara legii, nefiind înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş şi Braşov, prin realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”,

Deşi prin declaraţiile oficiale din data de 12.02.2007, atât Preşedintele României a atenţionat asupra neconstituţionalităţii acţiunii liderilor secui, declarând totodată ca referendumul este ilegal, fiind un act neconstituţional realizat pe teritoriul unui stat naţional, unitar, indivizibil şi suveran (Anexa nr.3), cât şi Primul Ministru, care a ţinut să precizeze caracterul neconstituţional al referendumului organizat in diferite localităţi din Transilvania, cu precizarea că „demersul CNS a căpătat forma unei provocări extrem de periculoase”, Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost nevoit să recunoască prin comunicatul oficial din aceeaşi zi că autorităţile abilitate ale statului nu pot acţiona pentru asigurarea respectării Constituţiei României întrucât nu există nici o baza legală pentru interzicerea desfăşurării unei consultări publice informale cum este cea organizată de Consiliul Naţional Secuiesc, întrucât nici un act normativ nu prevede interdicţii cu privire la organizarea unor astfel de consultări, indiferent care ar fi obiectul acestora. (Anexa nr.4) În legătură cu aceste aspecte vădite de neconstituţionalitate, Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, împreună cu celelalte organizaţii neguvernamentale, precum şi cu partidele politice româneşti din cele două judeţe au sesizat printr-un memoriu atât Avocatul poporului, cât şi Preşedinţia României, Guvernul şi Parlamentul României (Anexa nr. 5).

UN FALS „REFERENDUM” PENTRU IMPUNEREA UNEI AUTONOMII ANACRONICE DEJA EXISTENTE

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=643&Itemid=1

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc