ATRU a pierdut lupta pentru scoala romaneasca din Jula

Consilierii locali din Giula au dat dovada joia trecuta de seriozitate si responsabilitate fata de problema scolii si liceului romanesc care functioneaza in acest oras. La prima sedinta din acest an, tinuta pe 31 ianuarie, Consiliul Local a trebuit sa dezbata cererea venita din partea Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria, care a dorit sa preia administrarea institutiei romanesti. Potrivit corespondentului Romanian Global News in Ungaria, ATRU a inaintat aceasta cerere pe 29 decembrie 2007, insa in dosar nu a atasat opinia comitetului parintilor si a comitetului elevilor. Motivul principal pentru care consilierii julani au respins aceasta cerere a fost ca ATRU nu a asigurat cele 30 de zile necesare pentru parinti si elevi, in care acestia sa-si exprime parerea si nu a atasat cererii opinia lor oficiala, iar pe de alta parte „in randul parintilor s-a produs o tensiune asa de mare, care poate duce la nerespectarea intereselor elevilor”, se arata in hotararea 3/2008 (I. 31.) a Consiliului Local din Jula. Acesta solicita ATRU ca „in viitor sa-si exprime dorinta de a prelua scoala romaneasca – respectand interesele copiilor si ale parintilor (care ii reprezinta pe acestia) – numai dupa ce a atasat documentele obligatorii”, se mai subliniaza in hotarare. Cu toate ca si in randul consilierilor julani sunt diferite partide si diferite interese, in problema scolii romanesti toti cei 24 de consilieri au votat la fel: nu predau administrarea scolii pentru ATRU. Aceasta decizie este un unicat, deoarece pana acum nu s-a mai intamplat in Ungaria ca daca autoguvernarea pe tara a minoritatii o cere, primaria sa nu predea institutia acelei nationalitati. De fapt, consiliul local nici nu are drept de vot, ci doar trebuie sa ia la cunostinta si sa inceapa tratativele de predare-preluare. Insa, in cazul romanilor, a intervenit faptul ca nu s-a respectat legea si s-a provocat o tensiune care dauneaza muncii instructiv-educative si intereselor elevilor.
http://www.rgnpress.ro/Social/ATRU-a-pierdut-lupta-pentru-scoala-romaneasca-din-Jula.html

Protest pentru cauza scolii romanesti la Jula in Ungaria

In numarul 5 al revistei romanesti din Ungaria ‘Foaia Romaneasca’, preluata de Romanian Global News, reprezentantii institutiilor romanesti, asociatiile civile, autoguvernarile minoritare, personalitatile vietii publice, specialisti si cetateni care isi asuma raspunderea pentru invatamantul romanesc din Ungaria, protesteaza impotriva intentiei conducerii actuale a Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria de a lua in propria sa conducere cea mai importanta institutie instructiv-educativa a comunitatii romanesti, Scoala Generala si Liceul „Nicolae Balcescu”, precum si institutiile anexate, caminul de elevi si centrul cultural din Jula.

Protestul care a fost semnat, pana la incheierea editiei, de catre peste 50 de semnatari, majoritatea fosti elevi ai liceului Balcescu, au trimis aceasta scrisoare la forurile competente din Budapesta si Bucuresti.

Bust al revolutionarului pasoptist Gheorghe Pomut, dezvelit la Jula

Jula, Ungaria/Romanian Global News
02 octombrie 2007 Localitatea maghiara Jula va gazdui sambata, 13 octombrie, ceremonia de dezvelire a unui bust al lui Gheorghe Pomut (foto) revolutionar pasoptist, nascut in Jula.Totodata, cu aceasta ocazie se va inaugura si Piata Pomut, transmite corespondetul Romanian Global News in Ungaria. Piata Pomut se gaseste in cartierul numit Orasul Mare Romanesc. In aceeasi zi, la Centrul de Documentare si Informare al Autoguvernarii pe tara a romanilor din Ungaria, ATRU, se va deschide si o expozitie despre legendarul Gheorghe Pomut. Gheorghe Pomut s-a nascut la data de 31 mai 1818, intr-o familie romaneasca din orasul Jula, aflat in comitatul Bekes (astazi pe teritoriul Ungariei). Parintii, romani de religie ortodoxa, i-au asigurat accesul la invatatura, incat a putut studia arta militara la Academia Militara din Viena (Austria) si la cea din Saint Etienne (Franta). Dupa absolvirea studiilor universitare, a devenit procuror regal, iar mai tarziu si-a deschis un birou de avocatura. In 1848 a participat la revolutia pasoptista ungara, iar la scurt timp s-a inrolat ca voluntar in armata de honvezi. A lucrat o perioada ca secretar in subordinea guvernatorului fortului Komarom, Ujhazy, combatant revolutionar in miscarea lui Kossuth Lajos. Unitatea militara in care a luptat a obtinut o serie de victorii in luptele din vara anului 1849, iar Pomutz a fost ridicat la rangul de capitan. George Pomutz, pentru a scapa de condamnarea harazita lui de guvernul austriac, s-a refugiat spre sfarsitul anului 1849 mai intai in Italia si apoi in Germania. Fiind inca tanar, a ales sa emigreze in Statele Unite ale Americii, tara al carei cetatean devine in anul 1855. Este acceptat in anul 1861 ca locotenent in cadrul Regimentului 15 de Infanterie din Iowa, Pomutz a fost promovat ca locotenent major si apoi adjutant si devenit erou inca din viata prin faptele sale de arme din luptele de la Shilloh, Corinth, Vicksburg, Atlanta, Savannah, informeaza Wikipedia. In vara anului 1863 este promovat la gradul de maior, iar apoi in mai 1864, la inceputul bataliei pentru orasul Atlanta, generalul Frank P. Blair il aduce la Cartierul General al Armatei Nordiste si il avanseaza la gradul de “Provost Marshall” al Regimentului 17. In august 1864 Pomutz cere permisiunea sa se intoarca la Regimentul 15 Iowa, i se aproba transferul si i se ofera comanda Regimentului, fiind promovat la gradul de locotenent-colonel. Generalul Pomutz a fost de asemenea membru al Organizatiei Fostilor Voluntari, al Legiunii Credincioase si al Ordinului Sageata Albastra ("Blue Arrow Order"). Peste doi ani, in 1865, ca o recunoastere a meritelor sale militare, Senatul american ii confera gradul de general de brigada. Dupa razboi, George Pomutz se intoarce la Keokuk. Aici primeste vestea numirii sale in functia de consul al Statelor Unite la Sankt Petersburg (Rusia), numire care are loc la data de 16 februarie 1866. Succesorul presedintelui Ulysses Grant, presedintele Rutherford B. Hayes il promoveaza pe Pomutz la rangul de consul general in anul 1874. http://www.rgnpress.ro/