Regionalizarea Romaniei - cerinta a Uniunii Europene - este un subiect de interes national, dar si pretext pentru anumite grupari de interese de a realiza autonomia unor teritorii sub masca reorganizarii administrativ-teritoriale pe criteriu etnic. Este binecunoscuta publicului preocuparea unor lideri maghiari de a obtine autonomia completa a asa-zisului Tinut Secuiesc, mostenire directa a gandirii staliniste (Regiunea Mures Autonoma Maghiara), cu argumente medieval-feudale - iata in plin secol XXI, ca solutie pentru asigurarea deplina a drepturilor minoritatii maghiare. Un sprijin consistent in acest sens il ofera doamna Smaranda Enache - presedinta Ligii "Pro Europa" - un agent neostoit "luptator pentru drepturile omului" - a se citi, ale celor ce nu se simt bine ca cetateni romani, care gaseste tot felul de motive potrivit carora statul nu ofera garantia pastrarii identitatii etnice, culturale etc., a maghiarilor. Se vede din nou ca se confunda drepturile cu privilegiile. Smaranda Enache a militat, inca din anii 1990, mai intai pentru federalizarea Romaniei, elaborand un model impreuna cu gruparea "Provincia" de la Cluj-Napoca si cu Sabin Gherman, apoi, vazand ca termenul de federalizare este nepopular, l-a inlocuit cu cel de regionalizare. Conform teoriei acesteia, regionalizarea ar trebui sa se faca pe granitele fostelor provincii istorice (Transilvania, Moldova, Oltenia, Muntenia, Dobrogea etc.), entitati istorico-geografice care ar avea individualitate, considerand ca actualele regiuni de dezvoltare, infiintate prin Legea nr. 151 din 1998, privind dezvoltarea regionala a Romaniei (completata cu Legea nr. 256 din 2003), nu sunt viabile.
In ultima perioada, Smaranda Enache si-a reluat preocuparile de "a lamuri" opinia publica de adevarul celor sustinute de ea, prin publicarea de articole, prin cuvantari sustinute la diferite seminarii sau la televiziuni (mai ales cele maghiare/ungare evident). Insa, daca cercetam atenti scopurile urmarite, vom vedea ca doamna Enache nu este interesata neaparat de prosperitatea intregii populatii din aceste regiuni in urma implementarii regionalizarii, ci de asigurarea conditiilor necesare pentru ca varfurile minoritatii maghiare din Transilvania sa-si conserve si chiar sa-si dezvolte capacitatea de actiune in folosul exclusiv al catorva dintre membrii acestei etnii.
Iata ce spunea doamna Smaranda Enache la seminarul intitulat "Minoritatile nationale in Uniunea Europeana", ce s-a desfasurat in 22-23.07.2007, la sediul Fundatiei "Bernady Gyorgy" din Targu-Mures, in prezenta presei, unde a sustinut expunerea "Protectia minoritatilor in sistemul statal regionalizat": "Sistemul de aparare a minoritatilor, format in ultimii 17 ani in Romania, a atins pragul maxim si ca, in aceasta logica, nu este capabil sa se mai dezvolte. Este vorba de o logica centralista, care a cautat solutii general valabile pentru toate minoritatile, fara sa se fi avut in vedere solicitarile sau numarul acestora". Deci, in perioada urmatoare, cand va inceta presiunea internationala, "deoarece Uniunea Europeana nu are standarde comune in domeniul protectiei minoritatilor, trebuie cautate solutii diferite pentru diferitele minoritati. Pentru minoritatile reduse numeric, ele sunt indestulatoare, insa pentru minoritatile mari - comunitatea maghiara, comunitatea rroma - apar noi probleme".
Ca atare, pentru a salva viitorul maghiarimii, Smaranda Enache propune modelul de regionalizare pe granitele fostelor provincii istorice, deoarece numai astfel puterea de reprezentare a maghiarilor in institutiile statului va putea creste de la 5-6%, cat are in prezent, la aproximativ 20-25% in viitoarea regiune Transilvania. In cadrul regiunii Ardeal, Smaranda Enache propune constituirea unei subregiuni: Tinutul Secuiesc.
Afirmatiile doamnei Enache sunt suficiente pentru a arata ca dansa nu militeaza pentru regionalizarea Romaniei din perspectiva respectarii cerintelor Uniunii Europene in domeniu, ori a imbunatatirii calitatii vietii cetatenilor in ansamblu, ci doar pentru indeplinirea pretentiilor separatiste ale unor grupari radicale maghiare si pentru conservarea pozitiei politico-economice ale liderilor acestora. Asigurarea invatamantului in limba materna este un drept constitutional respectat, dar sepa rarea invatamantului pe criteriu etno-lingvistic - asa cum vrea doamna Smaranda Enache, in cazul Universitatii "Babes-Bolyai" - este un privilegiu care nu are nicio legatura cu drepturile omului, ci izvoraste din ingamfare prosteasca si din ramasitele unei istorii demult apuse. "Quod erat demonstrandum!"
Intr-adevar, functionarea actualelor regiuni de dezvoltare nu se ridica la nivelul standardelor europene, dar nu pentru ca au fost constituite nepotrivit din punct de vedere geografic, asa cum sustine Smaranda Enache, ci pentru ca nu au fost "dotate" de la inceput cu institutii politico-administrative regionale, ceea ce se va intampla pana in anul 2013.
Mai mult, aflam ca Smaranda Enache a obtinut finantare externa, de la eterna Fundatie "SOROS", prin "Open Society Institute" din Budapesta, pentru aplicarea unui proiect de sondaj la nivel national, cu scopul de a testa atitudinea populatiei fata de regionalizarea pe provincii istorice. Se pare ca acest proiect se va finaliza pana la jumatatea anului 2008, cand se vor trage concluziile, evident favorabile teoriei doamnei Enache. Speram ca nu ne vom trezi si cu un proiect de lege, ca urmare a acestor concluzii! Dar nimic nu-i imposibil.
In organizarea cu succes a acestui proiect se implica si Haller Istvan, membru al Consiliului National de Combatere a Discriminarii , fost (sic!) angajat al Ligii "Pro Europa", un fel de descoperitor, precum Cristofor Columb, al discriminarii colective a minoritatilor din Romania, care, cred ca daca i s-ar cere si ar fi platit, ar declara ca in Romania este un nou Holocaust al minoritarilor (cu crematorii si camere de gazare).
Acesta are experienta in domeniu de pe vremea cand "executa" sondaje de opinie privind autonomia Tinutului Secuiesc (atunci nu era membru in CNCD - n.n.) - halal obiectivitate! - si poate contribui, deci, la atingerea scopului urmarit de Liga Pro Europa si Smaranda Enache, cu toate ca statutul sau actual de inalt functionar de stat nu cred ca-i permite sa se implice in astfel de activitati, in beneficiul sau pentru favorizarea unor ONG-uri. Pentru asa ceva este platit domnul Haller din banii contribuabililor tarii? Sa actioneze impotriva statului roman? Si a contribuabililor?
Nu mare ne-a fost mirarea cand am aflat ca domnul Istvan si-ar dori ca liderii rromi din tara sa solicite autonomia teritoriala pentru aceasta etnie, insa, spunem noi, doar ca sa sustina, indirect, demersurile autonomist-separatiste ale extremistilor maghiari, in speranta desarta ca, daca si rromii vor cere autonomia, sansele gruparilor radicale maghiare de a li se satisface doleantele vor creste. Va puteti inchipui de ce sunt in stare aceste personaje, acesti falsi europeni, care lucreaza impotriva Romaniei si a principiilor europene!!! Sa repuna in discutie modele de organizare pseudostatala a maghiarilor din Transilvania, invocand standarde europene, dar care izvorasc mai degraba din filosofiile politice ale lui Horthy, Stalin si ale altor asemenea personaje ale defunctului secol XX, care si-au impus ambitiile prin rapturi teritoriale, schimburi de populatie, deportari si alte atrocitati - reflexe ale Evului Mediu - pe care insa istoria le-a corectat, dar, precum se vede, insuficient.
Cu certitudine, Uniunea Europeana nu impune modele prestabilite de regionalizare, ci doar cateva principii legate de functionalitatea economico-politica a acestora. Deci, depinde exclusiv de noi modul in care vor fi constituite regiunile, iar procesul reorganizarii administrativ-teritoriale a tarii nu poate si nu trebuie folosit pentru a satisface ambitiile unor cercuri de interese ce viseaza, inca, la o hegemonie ungara in Ardeal!
Prof. IOAN EDUARD GIURGIU
http://www.cuvantul-liber.ro/ FUNDATIILE MAGHIARE ANTI-ROMANIA
Fundatiile minoritatilor, de utilitate publica, ar putea avea candidati la Parlament. Guvernul a declarat ieri Fundatia Communitas, una din nenumaratele ONG-uri patronate de UDMR, „de interes public“. De aceasta decizie ar putea profita insa, impotriva intereselor Uniunii, si alti lideri maghiari, precum cei din UCM. Astfel, „pusculitele“ UDMR-istilor, fundatiile finantate din bugetele de la Budapesta si Bucuresti, s-ar putea transforma in tot atåtea bombe care sa explodeze in måinile liderilor Uniunii.
Senatul a adoptat ieri tacit o propunere legislativa care prevede ca organizatiile minoritatilor nationale care au statut de utilitate publica pot depune candidaturi la alegerile parlamentare. Senatorul UDMR Verestoy Atilla, membru in Consiliul Director al Fundatiei Communitas, a declarat pentru „Gardianul“ ca aceasta lege nu va fi adoptata niciodata. El a dezmintit energic orice speculatii care ar putea fi facute pe tema candidaturii unor lideri maghiari la parlametare printr-o astfel de fundatie. Insa, daca decizia va fi totusi adoptata in Camera Deputatilor, in ciuda liderilor UDMR, de ea ar putea pr ofita alti reprezentanti ai comunitatii maghiare, precum radicalii din UCM, aflati in conflict direct cu Uniunea. Deocamdata, transformarea UCM in Partidul Civic Maghiar a fost blocata, judecandu-se la Tribunalul Bucuresti. Desi majoritatea fundatiilor sunt controlate de UDMR, exista unele, in curs de a fi declarate de interes public, care si-au afirmat disponibilitatea de a trimite candidati la Parlament.
«Maltezii» lui Puskas ar intra in politica
Un sondaj telefonic, efectuat de reporterii „Gardianul“ arata ca fundatiile sau asociatiile conduse de lideri ai UDMR par mai degraba neinteresate de a propune candidati la alegerile locale. Cu o singura exceptie:“Serviciul de Ajutor Maltez in Romania“, al carui presedinte este senatorul UDMR de Covasna Balint Zoltan Puskas. Un domn Lazar, de la respectivul ONG, ne-a declarat ca dat fiind numarul mare de filiale din toata tara, 27 la numar, i-ar tenta sa intre cu candidati proprii la alegerile locale. Fundatia „Communitas“ care reuneste mai multi lideri marcanti ai UDMR, cum ar fi Verestoy Attila sau Kelemen Hunor, este pe cale de a se transforma intr-un ONG declarat de utilitate publica, insa nu vor propune candidati proprii, chiar daca proiectul trecut ieri prin Senat va fi adoptat si de catre Camera Deputatilor. De mentionat ca la aceeasi adresa cu Fundatia „Communitas“ mai figureaza Fundatia pentru Scoala, unde curator (adunator de fonduri) este deputatul de Harghita Asztalos Ferenc. „Asociatia de Prietenie Korunk“, finantata de Fundatia Soros, care numara printre membrii sai pe deputatul UDMR de Cluj Konya-Hamar Sandor, va deveni cat de curand ONG de utilitate publica, insa nu se arata interesata de a intra in viata politica si cu alti membri. Nici Asociatia „Ermellek“, al carei presedinte este deputatul UDMR de Bihor Soki Bela, nu ar propune candidati proprii la locale, desi este considerata ca fiind un ONG de utilitate publica. Probabil nici nu mai are interesul atata timp cat sediul se afla in Primaria din Sacueni, judetul Bihor. In fine, „Fundatia Bernady Gyorgy“, al carei presedinte este onor-ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor, Borbely Laszlo, reprezinta un ONG de utilitate publica, nehotarat inca daca sa intre in politica sau nu, dupa cum ne-a spus o voce dulce din secretariatul fundatiei. Sondajul reporterilor de la „Gardianul“ a mai adunat si aproape zece raspunsuri de „Nem Tudom“, dar si multe amanari in privinta unui raspuns corect. In acest context, mai trebuie adaugat faptul ca propunerea adoptata la Senat cuprinde mai multe conditii. Organizatia care vrea sa depuna candidaturi la alegeri trebuie sa prezinte o lista de membri cuprizând un numar de cel putin 15% din numarul total al cetatenilor care s-au declarat ca apartinând minoritatii respective, iar denumirea organizatiei respective trebuie sa cuprinda, în mod obligatoriu, si denumirea minoritatii nationale în cauza. Aceste impedimente ar putea fi surmontate printr-o fuziune sau federatie a fundatiilor.
Communitas (UDMR), cap de lista
Pe de alta parte, Fundatia Communitas înfiintata de UDMR, prin care sunt derulate fondurile alocate minoritatii maghiare din România, a fost declarata ieri de Guvern ca fiind de utilitate publica. Contactat de „Gardianul“, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a precizat ca nu crede ca exista o legatura directa intre cele doua decizii, nefiind la curent cu intentia unor politicieni maghiari de a candida pe listele unei fundatii. Statutul de utilitate publica confera, printre altele, drept preferential la bunuri proprietate publica si la fonduri bugetare. Pe de alta parte, Guvernul a aprobat, in luna septembrie, un proiect de lege prin care a modificat Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii care solicita acordarea statutului de utilitate publica. In proiect se prevede ca acestea vor fi obligate sa „nu desfasoare activitati angajate politic sau activitati de sprijinire a unor partide sau aliante politice sau electorale, candidati in alegeri sau persoane care ocupa functii de demnitate publica“. Intrebat despre aceasta eventuala incompatibilitate, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ca Uniunea nu este un partid politic, deci nu vede nicio contradictie intre implicarea unor lideri ai UDMR in Fundatia Communitas si statutul de utilitate publica a acesteia. Kelemen Hunor precizase, anterior acestei decizii a Guvernului, ca UDMR a cerut conducerii fundatiei sa faca demersuri pentru obtinerea statutului de utilitate publica. Deputatul UDMR a mai aratat ca, în prezent, fundatia îsi procura fonduri „exclusiv“ de la bugetul de stat, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, Consiliul Minoritatilor Nationale fiind cel care decide câti bani primeste fiecare minoritate nationala. El a mai declarat ca, fiind vorba de bani publici, fundatia Comunitas prezinta deconturile la Curtea de Conturi.
Communitas sprijina TV Maghiara
Pe de alta parte, Kelemen nu a putut preciza implicarea financiara a Fundatiei Communitas in proiectul Televiziunii Maghiare din Transilvania, aratand ca nu se stie de altfel cand va incepe sa emita aceasta. Televiziunea Maghiara din Transilvania, detinuta de fundatia „Janovics Jeno“, al carei presedinte este fostul ministru al telecomunicatiilor, UDMR-istul Zsolt Nagy, anuntase ca a inceput recrutarea personalului si isi va demara activitatea din vara viitoare. Fondurile pentru crearea acestui post de televiziune au venit de la Ministerul ungar al Informaticii, ridicandu-se la o valoare de circa 1,2 milioane de euro. De asemenea, este oficial si faptul ca proiectul acesta este finantat si de „Communitas“, care administreaza resursele financiare destinate maghiarilor obtinute de la bugetul de stat al României, chiar inainte de a fi declarata de utilitate publica. Insa reprezentantii Fundatiei „Janovics Jenö“ au aratat ca Televiziunea Maghiara din Transilvania a fost infiintata in scopuri publice, dar, din cauza legislatiei romanesti, nu poate functiona decat ca un post comercial. Pe de alta parte, fostul ministru al telecomunicatiilor Zsolt Nagy a sustinut cu vehementa faptul ca, desi prezenti in Consiliul director al fundatiei care patroneaza viitorul post de televiziune, membrii UDMR nu se vor ocupa de politica editoriala. Nagy preciza ca membrii UDMR au „doar“ rolul de a numi viitoarea conducere a postului TV, managementul si redactorii-sefi.
Fundatiile pro-profit ale liderilor maghiari
UDMR nu este un partid politic, ci, conform statutului, tot o asociatie, Uniunea beneficiind, in aceasta calitate, de finantari de la bugetul de stat din Romania si Ungaria. Insa, ca pentru a compensa alte activitati, cum ar fi cele ale lui Verestoy Atilla, liderii UDMR au creat o adevarata padure, foarte luxurianta, de ONG-uri si fundatii cultural-social-umanitare, toate profitabile economic. Initial, liderii cei mai marcanti ai UDMR figurau la prezidiul acestor fundatii. Este cazul lui Marko Bela, fostul presedinte al Communitas, care s-a retras ulterior din fruntea curatoriului fundatiei. Actualmente, in fruntea acestor fundatii se afla „reprezentanti“ recrutati, in general, din planul al doilea al UDMR, actualul presedinte al Communitas fiind, de exemplu, Takacs Csaba. Pe de alta parte, lideri politici, precum Cosmin Gusa sau presedintele Uniunii Liberale a Maghiarilor din Romånia, au acuzat aceste fundatii ale UDMR de a fi facilitat transferuri ilegale de fonduri primite de la Budapesta (via Fundatia „Illyes“) sau de la bugetul Romaniei. De asemenea, exista suspiciunea ca aceste fundatii ar fi sponsorizat sau campania UDMR si diferite afaceri ale unor oligarhi membri, sau apropiati de UDMR, precum Paszkany Arpad Zoltan sau Janos Kurko. De asemenea, au existat acuzatii ca fondurile au fost folosite pentru a sponsoriza edituri sau cotidiane conduse de lideri UDMR, precum Marko Bela sau Verestoy Atilla.
Prietenii, tinuti aproape Nici PSD-istii nu au fost uitati de Calin si Popescu-Tariceanu. Fundatia „Renasterea pentru Educatie, Sanatate si Cultura“, condusa de Mihaela Geoana, sotia liderului PSD, Mircea Geoana, a fost recunoscuta de Guvern, la inceputul lui februarie, ca fiind de utilitate publica, statut care faciliteaza obtinerea de fonduri publice si a unui sediu din patrimoniul statului. Propunerea a venit din partea Ministerului Sanatatii. Potrivit argumentelor din nota de fundamentare a Hotarârii de Guvern, prin adoptarea statutului de utilitate publica, fundatia va putea sa-si îmbunatateasca activitatea în domeniul educatiei, prevenirii si tratamentului cancerului de sân.
UDMR-istii si fundatiile lor
Lista liderilor UDMR care conduc sau administreaza este foarte lunga. Cei mai proeminenti sunt: Verestoy Atilla, senator Harghita, membru al Comitetului de Directie al Fundatiei Communitas, al Fundatiei Omul si Viitorul, curator al Civitas. Membru fondator al Fundatiei Partium, Kostors, presedinte al Asociatiei Ardelene de Dezvoltare a Intreprinderilor. Marko Bela, presedinte UDMR, fost presedinte al Communitas. Eckstein-Kovacs Peter, senator Cluj, curator al Fundatiei Civitas. Puskas Balint Zoltan, senator Covasna, presedinte al Asociatiei Serviciul de Ajutor Maltez in Romånia. Frunda Gyorgy, senator Mures, subcurator al Fundatiei Illyesi. Kelemen Hunor, deputat de Harghita, membru Communitas, presedinte Fundatia Pentru Scoala, Sogor Csaba, senator Harghita, membru al Fundatiilor Kalvin, Videopontes, presedinte al Asociatiei „O casa pentru mâine“.
Augustin Andreiu,Peter Murvai / Gardianul / 13.03.2007
