Va semna Romania un "tratat de baza" cu o parte a propriului sau teritoriu?!

Netinand cont ca moda « tratatelor de baza » a trecut si ca un asemenea tratat ar dauna intereselor romanesti de pe ambele maluri ale Prutului, Ministrul de externe Adrian Cioroianu si omologul sau de la Chisinau, Andrei Stratan, au declarat, joi, la Kiev, ca Tratatul de baza si acordul transfrontalier sunt intr-o faza de finalizare, la nivel de experti, care trebuie sa mai faca insa unele "ajustari" inainte de semnarea documentelor. Potrivit NewsIn, citata de Romanian Global News, ministrul de externe de la Chisinau, Andrei Stratan, a spus ca a vorbit joi cu seful diplomatiei romane despre "tot ce s-a acumulat in ultimii ani". Romania nu are alta alternativa decat sa ajute Basarabia, considera Stratan. El a subliniat ca pentru aceasta ca este necesara semnarea Tratatului politic de baza si mai ales a acordului privind frontiera de stat, dar a dat asigurari ca "exista disponibilitate si dorinta deschisa de a continua dialogul" pentru definitivarea negocierilor celor doua documente politice. "Am discutat astazi despre relatiile bilaterale si tot ce s-a acumulat in ultimii ani. Dorinta este de a avea o continuitate a bunelor relatii pe care le-am avut cu Romania. Problemele de pe ordinea de zi trebuie sa fie mai detaliat discutate si solutionate. Este disponibilitate si dorinta deschisa de a continua dialogul in ceea ce priveste definitivarea negocierilor celor doua documente politice - Tratatul politic de baza si Tratatul de partneneriat si cooperare, ma refer la acordul privind frontiera de stat", a declarat Stratan dupa intalnirea bilaterala avuta cu ministrul Adrian Cioroianu. Stratan a mai afirmat ca "definitivarea documentelor trebuie facuta la nivelul expertilor", chiar daca practic s-a finalizat procedura de negocieri."Urmeaza doar finalizarea, semnarea si punerea in aplicare a acestor documente, care sunt deosebit de importante, atat pentru Republica Moldova, cat si pentru Romania. Dupa aceea vor urma si alte eforturi, care sunt astazi in discutie la nivel ministerial si la nivel de cooperare sectoriala. Mai avem de muncit. Totul depinde de dorinta noastra, pentru ca intelegere este", a completat acesta. Si Adrian Cioroianu a declarat ca "grosul celor doua documente este deja lucrat" si ca vor mai exista numai "unele ajustari din partea ambelor parti". Tratatul de baza si acordul de frontiera sunt doua documente aflate in centrul disputelor dintre Bucuresti si Chisinau. La sfarsitul anului trecut, Chisinaul a expulzat doi diplomati romani, dupa ce autoritatile statului vecin au fost profund deranjate de unele declaratii ale ambasadorului roman in capitala basarabeana, Filip Teodorescu, referitoare la motivele care impiedica semnarea Tratatului de baza. Romania este prima interesata sa aiba un tratat de baza si un tratat de frontiera cu Chisinaul, dar nu poate accepta insistenta partii basarabene de a introduce prevederi si referiri inacceptabile pentru un stat modern european, afirmase ambasadorul. El a explicat ca partea moldoveana solicita introducerea in acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre Romania si Uniunea Sovietica: "Granita dintre Romania si URSS este granita care a fost convenita intre Romania si URSS in 1940". "Pentru toata lumea este insa clar ca in 1940 si pana in 1947 Romania nu a incheiat niciun fel de acord cu URSS in legatura cu o asemenea granita. Deci, e un fals istoric si, daca atunci a fost acceptat, este pentru ca Romania era un stat invins si ocupat si fara posibilitatea de a-si apara interesele sale suverane", a argumentat ambasadorul Teodorescu. "Este evident ca in anul 2007 acceptarea aceluiasi fals istoric care s-a facut in 1947 ar fi cu totul de neconceput", a adaugat reprezentantul diplomatic al Romaniei la Chisinau. Unii observatori au apreciat ca aceste declaratii au fost "stangace". Ministrul roman de externe a precizat ulterior ca Romania respecta toate tratatele si acordurile la care este parte, inclusiv Tratatul de la Paris din 1947. Aflat in decembrie la Chisinau, la inaugurarea noului sediu al Consulatului Romaniei, Cioroianu a fost rugat sa comenteze o declaratie a presedintelui moldovean Vladimir Voronin, care spusese ca semnarea Tratatului de baza si a Tratatului de frontiera cu Basarabia este cheia pentru restabilirea bunelor relatii. Seful diplomatiei a afirmat ca este foarte optimist in ceea ce priveste cele doua tratate. Au fost pana acum cinci intalniri ale expertilor pe marginea Tratatului de baza si sapte intalniri ale expertilor pe Tratatul de frontiera, a explicat Cioroianu. Dar acest optimism, a precizat ministrul, se bazeaza pe munca expertilor, care trebuie lasati sa se intalneasca si sa nu fie incurajata obstructionarea expertilor prin declaratii politice. Acordul de Cooperare dintre Bucuresti si Chisinau, numit cu titlul generic Tratat de baza, a fost parafat de ministrii de externe ai celor doua state in anul 2000, iar in primavara anului 2003 ministrul de externe de atunci al Romaniei a anuntat ca Bucurestiul este gata sa semneze Tratatul parafat in anul 2000. Tot atunci s-a convenit ca, la nivel de experti, cele doua parti sa definitiveze aspectele formale minore legate de semnarea acestui acord. Insa la prima intalnire a expertilor, in vara anului 2003, autoritatile moldovene au venit cu un alt document, care punea in evidenta faptul ca oferta Romaniei de a semna acordul parafat in anul 2000 a primit un raspuns negativ. In aceste conditii procesul de dialog a fost reluat si in momentul de fata se discuta despre incheierea unui Acord european de Parteneriat si Cooperare, explicase anul trecut, in decembrie, ambasadorul Filip Teodorescu. In ceea ce priveste Acordul de frontiera, in 2003 Romania a venit cu un set de propuneri privind cooperarea la frontiera, printre care si un Acord privind regimul frontierei. Intrucat nu s-au inregistrat progrese, in 2006 Bucurestiul a retransmis documentul privind regimul de frontiera. Pozitia lui Adrian Cioroianu in privinta Tratatului de baza cu Chisinaul a fost diferita de cea a precedesorului sau in fruntea diplomatiei, Razvan Mihai Ungureanu."La ce mai foloseste un Tratat de baza la 70 de ani de la incheierea Razboiului Mondial? De ce ne este teama? Ca Romania va da buzna peste Chisinau? Acestea sunt afirmatii fara absolut niciun fel de continut, fara absolut niciun fel de motivatie. Ele provin dintr-o atitudine pe care eu nu o pot explica altfel decat o mentalitate retrograda", declara Ungureanu intr-un interviu. Fostul sef al diplomatiei pleda pentru o viziune moderna, care sa tina cont de atasamentul comun fata de Uniunea Europeana. Intrebat, joi, daca se asteapta ca Romania sa puna o vorba buna pentru aderarea Basarabiei la UE, ministrul Andrei Stratan a raspuns echivoc: "Noi vom vedea care va fi vorba buna sau nu prea buna din partea Romaniei". Iar apoi a adaugat, ca o explicatie: "Decizia se adopta in unanimitate, prin consensul statelor membre". La remarca ministrului moldovean, cum ca Romania nu ar avea alta alternativa decat sa ajute Basarabia, Adrian Cioroianu a explicat ca exista si posibilitatea "inteparii si tachinarii prin conferintele de presa", dar ca datoria ministrilor este cultivarea unui dialog deschis, pentru ca "nimeni nu castiga din asa ceva". "Nu e prima data cand ne intalnim, dar e prima data cand am stat de vorba la aceeasi masa. Si nu e niciun secret, va spun ca am schimbat numere de telefon, acum sper ca le vom si folosi", a declarat ministrul de externe Adrian Cioroianu despre intalnirea sa cu omologul de la Chisinau. Comentariul lui Stratan privind schimbul de numere de telefon a fost scurt: "De aia schimbam numere de telefon, ca sa le folosim". Adrian Cioroianu participa la reuniunea OCEMN a ministrilor de externe ai statelor UE si ai statelor din regiunea extinsa a Marii Negrei, la Kiev, unde s-a lansat oficial “Sinergia Marii Negre – o noua initiativa de cooperare regionala”. In cadrul acestei reuniuni a avut o intalnire bilaterala cu omologul sau basarabean, Andrei Stratan. Cand a fost, in decembrie, la Chisinau, pentru a inaugura noul sediu al Consulatului, Adrian Cioroianu nu a fost intampinat de nici un oficial la aeroport si, mai mult, ministerul condus de Stratan l-a acuzat pe ministrul de la Bucuresti ca nu a solicitat nicio intrevedere cu oficiali de la Chisinau cu prilejul acestei vizite, gest interpretat de autoritatile chisinauene drept "inamical si deloc in corespundere cu spiritul unei cooperari dintre doua state, care cu siguranta nu va contribui la ameliorarea situatiei actuale a relatiilor bilaterale intre Republica Moldova si Romania". Cioroianu a sustinut insa contrariul, spunand ca si-a anuntat aceasta vizita si ca este deschis oricaror discutii cu autoritatile moldovene. Cioroianu a reiterat atunci, in decembrie, prin intermediul jurnalistilor, invitatia catre omologul sau Andrei Stratan, spunand ca oricand ii va face placere sa-l intalneasca si sa poata discuta toate aspectele si dosarele bilaterale. "Il rog pe colegul meu Andrei sa ne ajutam unul pe altul sa dam jos acest zid al neincrederii si al suspiciunii ce pare a se ridica pe Prut. Nici cetatenii de aici, din Republica Moldova, nici cei din Romania nu au nevoie de acest zid", a spus ministrul roman de externe. Inainte de vizita la Chisinau, seful diplomatiei subliniase ca prezenta sa in capitala Basarabiei nu inseamna ca va avea neaparat si o intrevedere cu omologul sau de la Chisinau, Andrei Stratan. "Nu stiu daca ma intalnesc" cu ministrul de externe Stratan, a spus Cioroianu in 11 decembrie, adaugand: "Vreau sa am aceasta intalnire". Ministrul se intalnise cu Stratan la reuniunea OSCE de la Madrid, care a avut loc la sfarsitul lunii noiembrie. Intrebat de ce nu a stabilit atunci intalnirea cu Stratan, ministrul roman de externe a declarat ca, la dorinta sefului diplomatiei basarabene, a ramas ca cei doi sa mai vorbeasca la telefon. Inca de la preluarea mandatului de sef al diplomatiei, in aprilie, Cioroianu isi exprima dorinta de a se intalni si a discuta cu omologul sau basarabean. Explicand de ce nu a avut loc aceasta intalnire, ministrul de externe a spus la un moment dat: "Nu poti sa te inviti in casa cuiva". Intrebat de ce nu l-a invitat el pe Stratan in Romania, seful diplomatiei romane a reiterat explicatia pe care o dadea inca de la preluarea mandatului - nu vrea sa dea impresia de frate mai mare care il cheama la ordine pe fratele mai mic. http://www.rgnpress.ro/Politic/Va-semna-Romania-un-tratat-de-baza-cu-o-parte-a-propriului-sau-teritoriu.html

“Moldova Mare” – o ordinara provocare moldovenista

« Saptamana aceasta, putinii chisinauieni care procura si citesc ziare de la chiosc au constatat aparitia unei noi publicatii – „Moldova Mare”. De fapt, calificativul „noua” nu este cel mai potrivit pentru ea - desi aceasta publicatie ca aparitie este noua, ca mesaj, continut insa, nu aduce nicio noutate, fiind o manifestatie ordinara a teoriei moldoveniste, elaborata, inca in prima jumatate a secolului trecut, in laboratoarele ideologice ale lui Stalin », scrie Sergiu Praporsic (foto) in Flux preluat de Romanian Global News.

« Este suficient sa dam numele catorva „moldovenisti” care semneaza textele acestei foite ca cititorii nostri sa-si dea seama despre ce este vorba: Vasile Stati, Andrei Hropotinschi, Dinu Mihail, Constantin Munteanu. In prima pagina, editorii respectivei tiparituri anunta ca la 12 ianuarie 2008, la Chisinau, s-a intrunit un grup de initiativa care a decis constituirea Miscarii social-politice „Patriotii Moldovei”, o formatiune politica noua ce va fi creata pe baza organizatiilor obstesti „Pro Moldova” si „Meleag Natal”. „Patriotii Moldovei” isi propun sa readuca Basarabia la normalitate”, asta insemnand, de fapt, lupta impotriva identitatii romanesti a populatiei majoritare din tara noastra. Iata doar un citat din aceasta publicatie, semnat de Vasile Stati: „In Republica Moldova locuiesc peste 3 milioane de moldoveni. In ciuda acestui fapt, scolile, gradinitele si alte institutii de invatamant s-au transformat in adevarate „fabricute de romanasi”. „Patriotii Moldovei” isi fixeaza trei tinte predilecte: liderii Partidului Popular Crestin Democrat, Mitropolia Basarabiei si Romania, in special conducerea statului roman. Un lucru mi se pare demn de retinut din cele doar patru 4 pagini ale „Moldovei Mari”, ticsite cu greseli gramaticale si ineptii politice: Partidul Popular Crestin Democrat si Mitropolia Basarabiei sunt doua institutii din Basarbia care-i deranjeaza cel mai mult pe promotorii teoriei moldovenismului. Dar nu este uitata nici Romania, care, potrivit „patriotilor Moldovei”, ne-a imbacsit tara cu spioni care trudesc zi de zi la romanizarea ei. „Marele moldovean” Dinu Mihail consacra un articol de aproape jumatate de pagina liderilor crestin-democrati, intr-o incercare disperata de a-i ponegri. Deoarece imaginatia lui Dinu Mihail nu este tot atat de mare, precum doreste el sa fie Moldova, respectivul preia povestea lui Neagu si Burca, cu tot angrenajul de etichetari si invective, privind „autorapirea” lui Vlad Cubreacov. Nimic deosebit, as spune eu. Iata ca lucrurile devin mai mult decat clare: promotorii moldovenismului de sorginte stalinista fac front comun cu detractorii PPCD-ului, atat unii, cat si ceilalti executand aceleasi comandamente venite de la Moscova. A doua tinta este Mitropolia Basarabiei. Reproducem doar un citat din foita „moldovenilor mari”: „Cat putem tolera in statul suveran si independent Republica Moldova doua mitropolii? Doar se stie ca Mitropolia Basarabiei nu este decat calul Troian al Romaniei? Cine trebuie sa curme acest amestec nerusinat in treburile interne ale statului nostru? Guvernul? Presedintele? Parlamentul? Procuratura Generala?”. Dupa cum vedem, „marii moldoveni” nu sunt decat niste instigatori care vor sa provoace autoritatile statului, pe liderii Partidului Comunistilor de guvernamant sa recurga la actiuni represive impotriva unei institutii care activeaza in perfecta concordanta cu prevederile legislatiei nationale si internationale. Este interesant sa remarcam ca liderii viitoarei formatiuni politice isi propun „sa-si gaseasca loc pe scena politica, in afara PCRM”. In alta parte, Dinu Mihail afirma: „In Moldova nu exista comunism. Nu este comunista acea formatiune politica care [...] nu are in programul sau lupta de clasa, revolutia proletara si hegemonia unui singur partid. Comunistii de astazi [...] sunt comunisti fara comunism, exact la fel cum marea majoritate a filozofilor lumii sunt fara sistem filozofic. Atunci de ce naiba ne impiedicam de dansii la tot pasul, cu si fara ocazie? Nu zicem ca sunt scosi din pudriera, au si ei pacate si slabiciuni, ca tot omul nostru cel de toate zilele, insa faptele lor prevaleaza clar asupra greselilor de moment inevitabile”. Sa insemne asta ca „moldovenii mari” doresc sa smulga cateva aschii din segmentul moldovenist si traditionalist al electoratului PCRM sau doar este o forma de a se lingusi pe langa fratele mai mare care detine puterea in stat?Cred ca, in foarte scurt timp, vom avea un raspuns la aceasta intrebare. »

Sergiu Praporsic, Flux

http://www.rgnpress.ro/Politic/Moldova-Mare-o-ordinara-provocare-moldovenista.html

Vladimir Voronin face diplomatie secreta

Avand in vedere tainicele consultari moldo-ruse, inclusiv la nivel inalt, unii lideri ai opozitiei de peste Prut nu exclud posibilitatea aparitiei unui nou stat care ar substitui Basarabia si regiunea transnistreana, transmite Radio Deutsche Welle.

Sa rebobinam un pic filmul ultimelor evenimente: 22 ianuarie 2008 – Vladimir Voronin se intalneste la Moscova cu Vladimir Putin. Absolut nici un detaliu cert al acestei intrevederi nu a fost facut public. Exact peste zece zile de la acea intrevedere, consilierul sau prezidential, Mark Tkaciuk si ministrul moldovean al Reintegrarii, Vasilii Sova, pleaca la Moscova „pentru consultari”. Deloc intamplator, plecarea delegatiei moldovene in capitala rusa coincide cu prezenta deja la Kremlin a pretinsului presedinte al sovietului suprem de la Tiraspol (parlamentul transnistrean), Evgheni Sevciuk, despre care presa rusa a scris ca ar urma sa-l inlocuiasca, in scurt timp, pe seful gruparii separatiste, Igor Smirnov. Nici despre aceasta intrevedere nu s-a putut afla nimic oficial. Doar speculatii! Pe acest fundal, liderul opozitiei social-liberale de la Chisinau, Oleg Serebrean, a lansat ipoteza, plauzibila si nedezmintita de Presedintia moldoveana, despre un proiect politic ce ar urma sa culmineze cu aparitia unui nou stat, compus din Basarabia si Transnistria, proiect care i-ar oferi presedintelui Voronin, aflat la ultimul sau mandat, dreptul de a mai pretinde nu la unul, ci inca la doua.
Oleg Serebrian: „Avem senzatia ca in Republica Moldova, in anul 2008, anumite proiecte, deocamdata tainuite, pregatesc lansarea unui nou stat - de fapt, juridic – baza pentru un al treilea mandat al cuiva. Deci doua entitati – „rmn”-ul si Basarabia – constituie un al treilea stat”.
In opinia lui Oleg Serebrean, puterea ar urma sa lanseze oficial acest proiect politic la vara, atunci cand opozitia va fi mai fragila ca niciodata, cand mass-media independenta va fi sugrumata definitiv si, cel mai grav, cand multi dintre cei in masura sa se opuna si sa faca zarva – se vor afla in vacanta. Ca sa adoarma la loc vigilenta jurnalistilor si a reprezentantilor societatii civile, care au inceput deja sa analizeze ipoteza liderului social-liberal, seful diplomatiei moldovene, Andrei Stratan, a declarat ieri, in treacat, ca nu exista nici un plan secret si ca „la Moscova a avut loc o noua runda de consultari asupra unor documente cunoscute si de partile antrenate in solutionarea conflictului”, adica inclusiv de SUA si UE care au statut de observatori la negocierile in problema transnistreana. El a refuzat, insa, sa spuna clar in baza caror documente s-a discutat la Moscova. Ministrul Staratan a reiterat totusi ca “problema transnistreana va fi solutionata pana la sfarsitul acestui an si numai in formatul 5+2” – cu participarea Rusiei, Ucrainei si OSCE. In acest context trebuie reamintit si faptul ca inainte de intrevederea cu Vladimir Putin, presedintele moldovean intr-adevar s-a intalnit, la Bruxelles, cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, iar despre discutiile avute de cei doi oficiali s-a vorbit foarte putin. Iata de ce la Chisinau se crede ca Vladimir Voronin a plecat la Moscova avand acordul Bruxelles-ului in problema proiectului politic care se presupune ca i-a fost inmanat lui Vladimir Putin.

Vitalie Calugareanu, Radio Deutsche Welle (preluare Unimedia)

http://www.rgnpress.ro/Politic/Vladimir-Voronin-face-diplomatie-secreta.html

FRAGMENTAREA Romaniei pe axa Moscova-Chisinau

Rusia, prin vocea lui Voronin, ameninta Romania cu "Moldova Mare", de la Nistru la Carpati

La summitul UE-Rusia din Portugalia din 26 octombrie 2007 presedintele rus Vladimir Putin transmitea un avertisment dur cu privire la pericolele secesioniste din Europa: "Aveti putine probleme in Spania? Aveti putine probleme in Belgia? Putine probleme pot sa apara in Romania? Sau in intreaga regiune balcanica?". Dupa ce a introdus Romania printre statele care, din punctul de vedere al Kremlinului, s-ar putea confrunta cu amenintarea separatismului, Putin a adaugat: "la ce bun sa punem sub semnul intrebarii temeiurile dreptului international, alimentand in acest fel tendintele separatiste in Europa si in intregul spatiu postsovietic?". In contextul in care Kosovo se pregateste sa-si proclame unilateral independenta, amenintarile asupra Romaniei pornite de la est se intensifica. In concordanta cu experienta istorica (Kominternul considera Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca o trambulina pentru dezmembrarea Romaniei unite) comunistii de la Chisinau lanseaza un adevarat razboi informational impotriva Bucurestiului. Teza separatista a Kominternului - Romania este "ultimul imperiu din Europa", alcatuit din provincii care ar trebui sa se separe - este reluata la Chisinau, unde comunistii inventeaza o "minoritate moldoveneasca" in Romania si mentioneaza din ce in ce mai des eventualitatea unei "Moldove Mari", de la Nistru la Carpati. Totodata, la Bucuresti, grupuscule de activisti bine stipendiate si cu programe pe termen lung au inceput sa "sarbatoreasca" 90 de ani de la Marea Unirea discutand despre avantajele regionalizarii si reimpartirii Romaniei pe provincii. Apropierea summit-ului NATO de la Bucuresti marcheaza intensificarea agresiunilor asimetrice ale comunistilor via Moscova-Chisinau-Bucuresti.

Razboiul neincheiat dintre Valahia si Moldova

Regimul comunist condus de Vladimir Voronin a marsat in forta pe operatiuni specifice anti-romanesti dupa ce fostul general de Militie al RSSM a inregistrat nemultumirea Rusiei fata de instalarea bazelor SUA la Marea Neagra. Unul dintre ideologii lui Voronin, Vasile Stati, sustine sus si tare ca Romania si Republica Moldova se afla in stare de razboi: "De altfel, starea de razboi dintre Valahia si Moldova, declansata de valahi in 1429, ba chiar din 1400, se mentine. Valahii pana astazi n-au incheiat - niciodata! - nici o pace cu Moldova".

In toata aceasta ultima perioada, in care pozitia Chisinaului s-a radicalizat rapid, fara a fi contracarata, s-a actionat concertat, de la pedalarea continua pe tezele sovietice ale "limbii" si "natiunii moldovenesti" pana la tracasarea elevilor si studentilor care doreau sa studieze in Romania.

Chisinaul si discriminarea "moldovenilor" din Romania

In urma cu un an, la 12 ianuarie, 2007, la Judecatoria Iasi a fost depusa cererea pentru inregistrarea Asociatiei "Comunitatea Moldovenilor din Romania". Scopul declarat al asociatiei: "apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani care au origine etnica moldoveneasca". Sigla aleasa era bustul voievodului Stefan cel Mare. Membrii fondatori erau trei: Claudiu Alexa, Marian Russo si Lucian Timofticiuc. La Chisinau, ei au fost primiti cu entuziasm de comunistii din Parlament, dar si de insusi presedintele Vladimir Voronin.

La 12 februarie 2007, Parchetul Iasi a declarat recurs impotriva deciziei prin care Judecatoria Iasi recunoscuse, cu o luna mai devreme, statutul de "etnici moldoveni". In cele din urma, asociatia s-a autodizolvat.

La deschiderea sedintei plenare a Parlamentului de la Chisinau, cei trei membri fondatori au fost introdusi in sala de parlamentarul comunist Victor Stepaniuc, fiind prezentati de Marian Lupu, presedintele Parlamentului, incalcand toate normele de protocol ale unor astfel de sedinte. Ca reactie la diversiunea creata in Parlamentul de la Chisinau, deputatul Vlad Cubreacov, presedintele Fractiunii PPCD, a adresat o interpelare pe aceasta tema.

Dupa prezentarea din Parlament, cei trei cetateni romani au fost invitati la televiziunea nationala de la Chisinau - aflata in totalitate sub controlul autoritatilor comuniste. Cei trei s-au plans in direct ca sunt discriminati in Romania, unde, daca se duc, de exemplu la Bucuresti, si cer parjoale nu li se dau si li se spune sa ceara chiftele. Au continuat exprimandu-si regretul ca singurul reprezentant al moldovenilor din Romania a fost, la randul sau, discriminat, fiind dat afara din Guvern. Era vorba de Mihai Razvan Ungureanu. Cei trei au spus ca vor conta pe sprijinul financiar al Chisinaului pentru a construi un centru cultural "moldovenesc" la Iasi si pentru pastrarea identitatii nationale "moldovenesti".

A doua etnie inventata: Cancheul din Parlamentul Romaniei

O alta lovitura data identitatii romanesti provine din partea deputatului PDL Costica Canacheu, care a reusit sa blocheze, in luna octombrie 2007, proiectul Legii pentru romanii de pretutindeni, care ii inscria pe aromani in "filonul cultural romanesc". Deputatul Costica Canacheu a pledat pentru mentinerea proiectului in forma initiala, fara includerea amendamentului adoptat de Comisia pentru drepturile omului: "Proiectul se refera la cei apartinatori filonului cultural romanesc si lasa deschisa calea acelora care se considera apartinatori ai filonului sa se declare ca atare. Sa respingem acest amendament, pentru ca este injust si intram intr-o eroare majora prin legiferarea acestor denumiri". Canacheu este si presedintele Comunitatii Aromane din Romania, care pledeaza pentru obtinerea statutului de minoritate nationala a aromanilor inca din 2005.

Chisinaul lupta pentru "Moldova Mare"

In ianuarie 2008, la Chisinau a fost reluata in discursul public tema "Moldovei Mari" - lansata cu un an in urma de presedintele Voronin. Astfel vicepresedintele Partidului Patria-Moldova, Gheorghe Sima, a afirmat ca "independenta Republicii Moldova este pusa permanent sub semnul intrebarii de catre Bucuresti". La unison cu presedintele moldovean Vladimir Voronin, Sima a mai spus ca Republica Moldova va putea sa-si pastreze independenta doar daca va reveni la teritoriile ei dintotdeauna. El a explicat: "In contextul noii redesenari a granitelor in Europa, o asemenea evolutie este destul de reala, iar o Moldova de la Carpati la Marea Neagra ar putea exista ca subiect de sine statator si egal in drepturi. Mai ales ca, din punct de vedere istoric, Moldova a aparut cu mult inaintea Romaniei." Pe 24 februarie 2007 Voronin declara pentru Moldpres: "Cunoastem cu totii destul de bine ca in Romania zilelor noastre, pana nu demult, nu era chiar atat de simplu sa-ti declari pe fata identitatea moldoveneasca". Presedintele Voronin a mentionat ca in Republica Moldova orice cetatean poate sa-si declare liber identitatea, inclusiv cea romaneasca. In opinia sa, legislatia romana limiteaza etniile acceptate si acesta ar constitui principalul obstacol in legalizarea acestui drept pentru cei 10 milioane de moldoveni, care locuiesc la ora actuala in Romania. Voronin a declarat: "Moldovenii din Romania nutresc speranta ca, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, problema identitatii etnice va deveni in aceasta tara o problema ce va tine de exprimarea vointei cetatenilor, dar nu o politica impusa de sus. La noi, in (Republica) Moldova, de exemplu, nimeni nu constrange pe nimeni sa fie in exclusivitate moldovean. Poti sa fii roman, ucrainean, rus. Noi nu ne implicam in problemele identitatii. Aceasta este problema cetatenilor insisi. In Romania, din pacate, lista etniilor permise in acest stat este strict limitata, toate minoritatile nationale posibile sunt enumerate in legislatie. Moldovenii nu figureaza printre acestea. Si aceasta, din cate inteleg eu, este astazi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor si a culturii lor in Romania. Este vorba de legalizarea acestui drept pentru o populatie de circa 10 milioane de persoane care locuiesc in Moldova romaneasca."

Voronin a sintetizat astfel dorintele sale: "Problema pe care noi o discutam cu conducerea Romaniei tine de elaborarea si semnarea a doua acorduri, doua tratate, Tratatul de baza si Tratatul de frontiera. Nesemnarea acestor doua acorduri vorbeste despre aceea ca Romania pana astazi nu recunoaste Republica Moldova ca tara suverana. De aceea, perspectiva relatiilor noastre depinde de semnarea acestor doua acorduri". Problema este reprezentata de faptul ca in aceste doua tratate comunistii de la Chisinau vor sa legalizeze existenta limbii si etniei "moldovenesti".

Agresiunea continua

O alta linie de atac a comunistilor de la Chisinau este reprezentata de inscenarea unor cazuri de coruptie legate de accesul romanilor din stanga Prutului in Romania, inscenari destinate sa dovedeasca faptul ca Romania nu poate asigura securitatea frontierei externe a Uniunii Europene. Dupa aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, peste 800.000 de cetateni ai Republicii Moldova au solicitat documente de identitate romanesti. Ceea ce a bagat in panica autoritatile de la Chisinau. In august 2007 viceministrul de Interne Valentin Zubic l-a acuzat pe consulul Romaniei in Republica Moldova, Alexandru Rus, de coruptie in eliberarea vizelor pentru Romania. Consulul a fost retras, actele pe care autoritatile comuniste sustin ca le-au trimis la Bucuresti n-au mai fost de gasit, iar cazul a facut subiectul unor "dezvaluiri" de presa - practic elemente din dosar au fost "scurse" catre jurnalisti pro-guvernamentali.

Pe 22 august 2007, presedintele Traian Basescu a amenintat ca Bucurestiul va raspunde "extrem de dur" la astfel de provocari: "Tot trucul a fost legat de nevoia ca functionarul roman sa fie filmat cu un plic, pe care, nu se stie, il da sau il primeste. Stim unde se fac fraudele, la firmele de turism. Este ultima agresiune la adresa Romaniei, orchestrata, si vom raspunde extrem de dur de data asta." Traian Basescu a catalogat drept "o provocare" incercarea de a se aduce acuzatii grave unui functionar al ambasadei noastre la Chisinau cum ca ar fi luat mita pentru acordarea unei vize. In ciuda declaratiilor presedintelui roman, autoritatile comuniste de la Chisinau au reluat scenariul, de data aceasta mergand pana la a acuza Ministerul Justitiei de la Bucuresti de coruptie.

Noi scandaluri diplomatice

Ofensiva antiromaneasca a autoritatilor de la Chisinau a continuat in aceasta saptamana cu scoaterea pe piata a unor noi acuzatii de coruptie indreptate impotriva autoritatilor de la Bucuresti. De data aceasta viceministrul de Interne de la Chisinau, Valentin Zubic, a anuntat ca autoritatile moldovene ar fi depistat doi functionari romani ai Ministerului Justitiei care elibereaza cetatenii romanesti contra bani. Mai mult, Zubic lasa sa se inteleaga ca serviciile speciale moldovenesti ar fi urmarit in ultimele sapte luni mai multi oficiali romani din Ministerul Justitiei.

Ministerul moldovean de Interne a anuntat ca a anihilat o retea care presta ilegal servicii de redobandire a cetateniei romane si ca in acest caz au fost implicati si doi functionari din cadrul Ministerului Justitiei de la Bucuresti, transmite Rompres. Zubic a declarat ca un grup de persoane a fost retinut recent in flagrant, dupa un filaj care a durat timp de sapte luni. Potrivit lui Zubic, din componenta grupului faceau parte doua persoane care aveau dubla cetatenie, dintre care una locuia la Chisinau si cealalta la Bucuresti. In schimbul serviciilor, membrii retelei primeau de la cetateni intre 150 si 300 de euro, in functie de cererile pentru urgentarea examinarii cazurilor. Zubic a afirmat ca 135 de persoane si-ar fi redobdit cetatenia romana pe aceasta cale, iar documentele a peste 560 de persoane sunt in curs de examinare. Potrivit oficialului moldovean, dosarele celor doi functionari romani au fost expediate instantelor de la Bucuresti prin intermediul Procuraturii Generale. Surse diplomatice romanesti afirma ca de aproape un an de zile autoritatile comuniste de la Chisinau evita dialogul institutionalizat cu autoritatile romane, preferand sa transmita mesaje prin intermediul presei - precum in cazul consulului Rus si in cazul acuzatiilor recente de coruptie privind redobandirea cetateniei romane.

Raceala diplomatica extrema a fost vizibila la sfarsitul anului trecut, la inaugurarea noului sediu al Consulatului Romaniei la Chisinau. Autoritatile comuniste au refuzat atunci orice fel de contact cu ministrul roman de Externe, Adrian Cioroianu, lasat sa umble prin capitala Republicii Moldova fara protectia politiei, in ciuda notificarii autoritatilor moldovene.

George DAMIAN / ZIUA

http://civicmedia.ro/

Biserica Ortodoxa Romana se reintoarce in Sudul Basarabiei si Transnistria

Bucuresti, Romania/ Romanian Global News

vineri, 26 octombrie 2007

Daca geopolitica guvernului si MAE in ceea ce priveste romanii de pretutindeni este falimentara, BOR incepe sa suplineasca dezinteresul si prostia politicienilor si diplomatilor din Romania, care se ocupa de domeniu, luand decizii de importanta majora pentru romanii care traiesc dincolo de frontierele actuale ale Romaniei. In zilele de 22 - 24 octombrie 2007, la resedinta patriarhala, sub presedintia Prea Fericitului Parinte Patriarh Daniel, a avut loc sedinta de lucru a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Dintre hotararile luate sunt unele care sunt extrem de importante pentru romanii de pretutindeni. Una dintre cele mai importante este cea de infiintare sau reactivarea in cadrul Patriarhiei Romane a urmatoarelor noi eparhii in cadrul Mitropoliei Basarabiei: - Episcopia de Balti (fosta a Hotinului), cu sediul in orasul Balti; - Episcopia Basarabiei de Sud (fosta de Cetatea Alba-Ismail), cu sediul in orasul Cantemir; - Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria (fosta Misiunea Ortodoxa Romana din Transnistria), cu sediul la Dubasari. In ceea ce priveste emigratia romaneasca, in cadrul Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale se infiinteaza Episcopia Ortodoxa Romana a Spaniei si Portugaliei. In cadrul Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Centrale si de Nord se infiinteaza Episcopia Ortodoxa Romana a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm. De asemenea se infiinteaza pentru romanii din Australia si Noua Zeelanda, Episcopia Ortodoxa Romana din Australia si Noua Zeelanda, cu sediul la Melbourne, dependenta canonic direct de Patriarhia Romana. http://www.rgnpress.ro/

Uniunea Europeana a semnat cu Republica Moldova un acord care ii oficializeaza o limba proprie

Un acord semnat pe 10 octombrie 2007 de reprezentantii Uniunii Europene si de cei ai Chisinaului recunoaste oficial existenta limbii moldovenesti. La 9 octombrie 2007, Consiliul Uniunii Europene a adoptat decizia referitor la semnarea Acordului privind facilitarea regimului de vize si a Acordului privind readmisia persoanelor cu sedere ilegala intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana. Cele doua documente au fost semnate saptamana trecuta, pe 10 octombrie, de seful diplomatiei Andrei Stratan, si de Franco Frattini, vicepresedintele Comisiei Europene, sub ochii reprezentantului Romaniei la UE, Lazar Comanescu (foto).

Documentele urmeaza sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2008. In cele doua acorduri se specifica faptul ca sunt semnate in "limba moldoveneasca", ceea ce confera acestei limbi recunoastere din partea Uniunii Europene. In ciuda faptului ca aceasta situatie era cunoscuta de la inceputul lunii septembrie in cercurile oficiale, si comisarul Romaniei la Bruxelles, Leonard Orban se ocupa tocmai de problemele limbilor in UE, autoritatile romanesti nu au facut nici un pas pentru a preintampina oficializarea la Bruxelles a inventiei staliniste "limba moldoveneasca".

Teste de "limba moldoveneasca"

Proiectul Acordului privind readmisia persoanelor cu sedere ilegala intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana a fost stabilit la data de 5 septembrie 2007. In incheierea acestui document publicat pe pagina electronica a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se arata ca acordul a fost: "incheiat (...) in doua exemplare, in limbile bulgara, ceha, daneza, engleza, estoniana, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, moldoveneasca, neerlandeza, poloneza, portugheza, romana, slovaca, slovena, spaniola si suedeza, textele in fiecare limba fiind egal autentice". Prin mentionarea "limbii moldovenesti" intr-un acord oficial, Uniunea Europeana practic recunoaste existenta limbii moldovenesti. In schimb, alte limbi ale tarilor membre UE beneficiaza de protectie. In acest text apare doar limba franceza, si nu si limba belgiana, germana, si nu austriaca, greaca, si nu cipriota.

Mai mult, acest acord paveaza calea spre crearea si punerea in aplicare a unor test oficial recunoscute de Uniunea Europeana, de "limba moldoveneasca". Astfel, in anexele acestui acord se prevede ca stabilirea cetateniei se va face in baza unor "declaratii scrise facute de persoana in cauza si limba vorbita de aceasta, dovedita inclusiv prin rezultatele unui test oficial". Avand in vedere faptul ca acordul se refera la readmisia cetatenilor Republicii Moldova, este clar ca va aparea si un test de "limba moldoveneasca".

Recunoscuta la Bruxelles, contestata la Chisinau

"Limba moldoveneasca" a aparut in urma deciziei lui Stalin din 1924 de infiintare a Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenesti in stanga Nistrului. RASSM era destinata sa fie un cap de pod pentru recucerirea Basarabiei, iar "limba moldoveneasca", unul din instrumentele de crearea artificiala a unui nou popor. In 1961 a avut loc la Chisinau un colocviu lingvistic in care lingvisti sovietici veniti de la Moscova au sustinut identitatea dintre limba romana si limba moldoveneasca, insa lucrarile colocviului au fost tinute secrete.

In Declaratia de independenta a Republicii Moldova, limba vorbita in stanga Prutului este definita ca fiind "romana". In Constitutia Republicii Moldova se vorbeste de "limba de stat". In scoli, limba se numeste romana. Academia de Stiinte a Moldovei foloseste si ea termenul de limba romana. Inainte de 19 iunie 2006, majoritatea institutiilor oficiale moldovenesti foloseau acelasi termen, inclusiv pe siturile lor web. O hotarare a guvernului cu privire la modul de publicare a informatiei pe paginile oficiale ale autoritatilor administratiei publice in reteaua Internet de la acea data stipula ca "informatia pe paginile-web oficiale ale autoritatilor administratiei publice va fi publicata, in mod obligatoriu, in limba moldoveneasca si in limba rusa, in conformitate cu legislatia in vigoare privind functionarea limbilor". Unele situri web s-au conformat normei, desi exista in continuare situri web care folosesc denumirea de "limba romana" sau abrevieri ale acesteia.

George Damian
http://www.ziua.ro/