Secuii se pregătesc să arboreze drapelul autonomiei

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a solicitat ieri autorităţilor locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să organizeze referendumurile oficiale pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc pe data de 30 noiembrie, în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare. Preşedintele CNS, Izsak Balasz, a declarat ieri că referendumul va fi urmat de o iniţiativă legislativă cetăţenească ce va fi înaintată viitorului Parlament al României, în vederea acordării autonomiei teritoriale Ţinutului Secuiesc. Totodată, preşedintele CNS le-a cerut primarilor din cele trei judeţe să arboreze drapelul secuilor pe clădirile publice, ca un gest simbolic. La sfârşitul anului trecut, vicepreşedintele CNS, Tulit Attila, a făcut un apel public ca instituţiile publice din Secuime să arboreze drapelul secuiesc, acesta fiind, în opinia sa, un prim pas spre dialogul social pe tema autonomiei Ţinutului.

http://www.curentul.ro/index.php/Politic/Secuii-se-pregatesc-sa-arboreze-drapelul-autonomiei.html

„Autonomie” prin retrocedare

Urmasii grofilor maghiari vor padurile din Romania, desi marea majoritate a cererilor de retrocedare a terenurilor, inaintate de urmasii fostelor familii nobiliare maghiare, nu se incadreaza in prevederile legilor actuale. In Arad, urmasii grofului Iosif Gross cer 8.000 de hectare, iar alti mostenitori ai unor cunoscute familii maghiare - Banffy, Bethlen si Kemeny, au solicitat retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure din judetul Mures.
In cadrul manifestarii de comemorare a 160 de ani de la Revolutia ungara de la 1848, desfasurata sambata, la monumentul asa-zisilor Secui martiri din Targu Mures, presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat: „Ceea ce a fost al nostru, am redobandit: nu doar padurile, pamanturile, casele, ci si limba, cultura, scoala. Iar ceea ce nu am putut redobandi pana acum, vom redobandi in viitor”. „Redobandirea” se refera si la procesele de retrocedare in favoarea grofilor maghiari, retrocedari care contribuie la conturarea proiectelor autonomiste maghiare din Ardeal. In acest an, locuitorii din Nadas, localitate situata in apropierea Aradului, sunt amenintati cu pierderea a 8.000 de hectare din terenul comunei, in folosul urmasilor grofului Gross Iosif. Potrivit unei legi promulgate in 1945, bunurile detinute de grofii unguri care, impreuna cu armatele de ocupatie germane si maghiare, s-au retras din Transilvania, sunt considerate bunuri inamice si, evident, nu pot face obiectul unei retrocedari.
Petru Groza - binefacatorul ungurilor
In timpul lui Petru Groza s-au intors in Romania aproximativ 140.000 de unguri care fugisera din tara dupa atrocitatile savarsite in perioada administratiei horthyste, un adevarat genocid etnic de care au avut parte romanii din Transilvania de Nord, in anii care au urmat Dictatului de la Viena (1940-1944). Minoritatea maghiara a beneficiat in continuare de noi privilegii, intr-o Transilvanie ocupata de sovietici si administrata de fosti functionari horthysti maghiari, deveniti proaspeti comunisti (1944-1945). Lucretiu Patrascanu, pe atunci ministru al Justitiei, a fost singurul comunist care a protestat fata de situatia scandaloasa a „reintegrarii” criminalilor unguri in aparatul administrativ al statului, si a avut un sfarsit tragic, dupa cum se stie.
Jaf, cu acte austro-ungare
Instanta Tribunalului Arad a conchis, de curand, ca urmasii grofului Gross Iosif au dreptul la 8.000 de hectare din terenul comunei Nadas, conform unor acte vechi. Locuitorilor Nadasului nu li s-a spus, probabil, ca terenurile grofilor au fost expropriate si ca statul roman a platit bani pentru acest lucru. Totodata, respectivele terenuri au fost oferite spre folosinta comunei sau au intrat in posesia invalizilor de razboi si urmasilor celor care au cazut in cele doua razboaie mondiale, ca o recunoastere materiala a jertfei lor. Actele fluturate de urmasii grofilor de pe aceste meleaguri, din vremea Imperiului AustroÐUngar, sunt lovite de nulitate, pentru ca s-au succedat de atunci doua reforme agrare, cea din 1921, respectiv 1945, si ca au fost improprietariti peste 300 de eroi de razboi.
Proiect de lege UDMR pentru grofii de partid
In 2006, UDMR, prin senatorul Zoltan Puskas, a incercat sa treaca prin Parlament un proiect de lege care se referea la restituirea bunurilor preluate in 1945 de Casa de Administratie si Supraveghere a Bunurilor Inamice, insa demersul a fost respins. Legea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI) este inca in vigoare, deci pretentiile urmasilor grofilor maghiari, pentru a-si recupera averile, sunt ilegale. Dar, se pare ca aceste realitati istorice ar putea fi date la o parte in fata intereselor: terenul atribuit urmasilor grofului Gross Iosif cuprinde aproximativ 4.000 de hectare de padure, valorand zeci de milioane de euro!
Vor pamant si in judetul Mures
Dar scandalul de la Nadas nu este un caz singular. Acum doi ani, pe rolul Judecatoriei Reghin se afla pe rol un proces prin care mostenitorii a trei cunoscute familii nobiliare maghiare Ð Banffy, Bethlen si Kemeny - solicitau retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure, situate in nordul judetului Mures, la hotarul cu Harghita. Desi legea de infiintare a CASBI prevedea confiscarea de catre statul roman a averilor tuturor cetatenilor romani care au parasit tara impreuna cu trupele germane si maghiare, in retragere Ð cum a fost cazul celor trei familii, cu exceptia unei singure persoane - instanta din Reghin a decis sa retrocedeze, partial, peste 20.000 de hectare de padure din nordul Muresului. Legea CSABI, care i-a deposedat pe grofii unguri de mii de hectare de padure, a intrat in vigoare pe 9 februarie 1945, cu o luna in urma instalarii guvernului comunist Petru Groza (6 martie 1945).

Romanii din Covasna resping drapelul iredentist al Consiliului Judetean

Comunitatea romaneasca din judetul Covasna a reactionat fata de initiativa Consiliului Judetean Covasna de aprobare a drapelului secuiesc ca drapel al judetului, considerand aceasta initiatia ca una ce va genera tensiuni interetnice in comunitate, transmite Romanian Global News.

In aceasta directie, Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, a lansat un apel catre reprezentantii CJ Covasna prin care solicita renuntarea la acest demers, bazandu-si solicitarea pe urmatoarele argumente: aprobarea steagului acesta nefiind reprezentativ pentru regiune nu are nici un temei legal, drapelul si fanionul ce se intentioneaza a fi aprobate, reprezinta de fapt drapelul secuiesc, drapel sub culorile caruia s-a organizat in mun. Sf. Gheorghe, contrar pozitiei oficiale a Statului Roman, manifestatia de solidaritate a C.N.S. cu declararea unilaterala a independentei provinciei Kosovo, considerata un precedent de catre organizatori. In concluzie acest drapel se doreste a fi un drapel etnic al unui teritoriu pentru care se doreste o autonomie teritoriala pe criterii etnice. Aprobarea unui drapel lipsit de temei normativ si alaturarea lui, ca simbol de separare teritoriala fata de teritoriul national, unei steme revizioniste, unor panouri cu inscriptia „tinutul secuiesc” cu scopul marcarii unor granite imaginare sau unor manifestatii publice, dar monoetnice si costisitoare precum intalnirea mondiala a maghiarilor covasneni, nu sunt de natura a crea o imagine pozitiva judetului Covasna, care sa conduca la o dezvoltare economica si sociala normala, in folosul tuturor cetatenilor judetului indiferent de apartenenta la majoritatea romaneasca sau la diverse minoritati nationale. Dimpotriva, politicile publice cu caracter separatist, monoetnic si antiromanesc promovate de autoritatile administratiei publice locale ne rup si ne izoleaza de viata economica si sociala a Romaniei, exemplu graitor fiind felul in care se dezvolta mun. Brasov la numai 30 de km de Sf. Gheorghe. Poate pentru ca autoritatile locale de acolo sunt interesate de proiecte de dezvoltare economica si nu de marcare a teritoriului. Toate masurile de acest gen: aprobarea ca drapel al judetului Covasna a drapelului secuiesc, aprobarea unei steme monoetnice secuiesti, initierea de manifestari de amploare si subventionarea acestora pe criterii etnice etc. sunt masuri discriminatorii fata de comunitatea romaneasca a judetului conform art. 2, alin. 1 – 4 din OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, se arata in comunicatul Forumului, preluat de Romanian Global News.

Foto: blogul lui Alexandru Santu

http://www.rgnpress.ro/Politic/Romanii-din-Covasna-resping-drapelul-iredentist-al-Consiliului-Judetean.html

Maghiarizarea romanilor din asa zisul „Tinut secuiesc”

Centrul European de Studii Covasna- Harghita, preluat de Romanian Global News, continua seria analizelor legate de judetele Harghita si Covasna si de modul cum de-a lungul timpului administratia maghiara, a continuat metodic si profesionist sa asimilize, deznationalizand, pe romanii traitori in cele doua judete pentru a creea, ceea ce numai nazistii urmareau, si anume un « spatiu etnic pur ».

« Preocupati exclusiv de promovarea dezideratelor privind obtinerea autonomiei etnice a asa-zisului „Tinut secuiesc”, liderii maghiarilor „radicali” si „moderati”, deopotriva, trec sub tacere, printre altele, un subiect „incomod” pentru ei, respectiv deznationalizarea si asimilarea unor intregi comunitati romanesti din Arcul intracarpatic.
Cunoscut si semnalat, de liderii romanilor ardeleni, inca din cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea, amplu proces de maghizare a romanilor din „Secuime”, a fost pus in evidenta, in perioada interbelica, de o serie de autori precum: Nicolae Iorga, Gheorghe Popa-Lisseanu, Sabin Opreanu, Teodor Chindea, Nicolae Sulica, Aurel Nistor, Octavian Dobrota s.a. Au urmat anii de teroare si epurare etnica de dupa Dictatul de la Viena, intoleranta fata de romani din timpul defunctei Regiuni Autonome Maghiare si „embargoul” impus de vechiul regim, care nu a permis abordarea cestui subiect „delicat”.
Studiile pe acesta tema, reluate dupa decembrie 1989, au pus in evidenta, pe baza de izvoare incontestabile, dimensiunile reale a procesului de maghiarizare a romanilor din fostele scaune secuiesti. Studiile amintite, au relifat faptul ca, deznationalizarea este un proces istoric, care atenteaza la limba, cultura si religia unei comunitati, fie pe cale „pasnica”, fie materializata prin dezinteresul sau lipsa totala a sprijinului moral si material acordat de catre oficialitati scolii, bisericii si altor institutii identitare ale comunitatii respective, fie pe cale mai putin “pasnica”, prin masuri legislative (vezi legile Trefort, Appony etc) sau pe cale violenta de „purificare”, din care nu lipsesc mijloacelor extremelor violente din timpul Dictatului de la Viena, spre exemplu, sau cele de intensa persuasiune psihologica, de dupa decembrie 1989. Deznationalizarea se produce in mai multe etape, intr-o prima faza este folosit biligvismul, apoi se pierde limba materna si in cele din urma confesiunea.
Maghiarizarea romanilor era constientizata la nivelul discursului public al liderilor cei mai autorizati, si pusa in evidenta de statisticile oficiale. Astfel, referindu-se la aceasta realitate, intr-o circulara din 1870, prin care se solicita colectarea fondurilor pentru restaurarea bisericii si a scolii confesionale ortodoxe din Sf. Gheorghe, mitropolitul Andrei Saguna spunea: „Stim cu totii Iubitilor! Intre ce imprejurari critice au trait confratii nostri din tinutul Secuimei si traiesc inca si pana in ziua de azi. Cu totii simtim daunatoarele urme, ce le-au lasat influientele timpurilor de mai inainte asupra credinciosilor nostri din Secuime. Nicaieri nu este atat de amenintata nationalitatea si confesiunea noastra, ca acolo”.
Despre unele dimensiuni ale procesului de maghiarizare a romanilor din fostele judete Ciuc, Odorhei si Treiscaune, vorbesc si recensamintele de la sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul secolului XX. Astfel, in cele trei judete, au fost inregistrati un numar important de „maghiari de religie romana” (ortodoxa si greco-catolica), respectiv in 1890 – 13.506 persoane, in 1900 – 15.838 si in 1910 – 16.854. Cele mai „vulnerabile” la procesul de maghiarizare au fost comunitatile romanesti mici, sub 200 de membrii, comunitati care sub acest „prag demografic”, nu au putut sa asigure existenta si functionarea principalelor institutii identitare – biserica si scoala.
Sunt insa si multe cazuri de comunitati romanesti cu un numar mare de membrii care, in ultimul secol, au fost aproape complect maghiarizate. Edificatoare sunt, in acest sens, numeroase comunitati, din randul carora mentionam: din judetul Covasna: Micfalau (localitate in care numarul romanilor a scazut de la 919, in anul 1900, la 43 in anul 2002), Dobolii de jos (de la 926, la 200), Chichis (de la 719, in 1900, la 197, in 2002), Bixad (de la 674, la 21), Belin (de la 685, la 220), Ghelinta (de la 600, in 1700, la 63, in 2002), Lisnau (484 – 25), Cernat (235 – 48), Aita Seaca (316 – 33), Batanii Mari (207 – 67). Au fost asimilate comunitati romanesti care, in sec. al XVIII-lea aveau intre 100-200 de membri, din localitatile: Arcus, Brates, Bodoc, Capeni, Chilieni, Dobolii de Sus, Ghidfalau, Ilieni, Magherus, Moacsa, Poian, Sanzaieni, Turia, Valea Crisului. O soarta asemanatoare au avut-o comunitatile romanesti, care in secolul al XIX-lea aveau aceleasi dimensiuni demografice, din localitatile: Aita Mare, Aita Medie, Bicfalau, Comolau, Lemnia, Ojdula, Santionlunca, Valea Zalanului s.a.; din judetul Harghita: Vlahita (de la 644 la 73), Mihaileni (de la 493 la 18), Meresti (de la 431 la 6), Ocland (de la 355 la 10), Plaiesii de Sus (de la 325 la 52), Bodogaia (de la 310 la 18, in 2002), Ditrau (de la 300 la 54), Satu Nou (de la 305 la 4), Porumbenii Mari (de la 208 la 2), Joseni (de la 286 la 46), Lazarea (de la 285 la 57), Sandominic (de la 258 la 29), Lazaresti (de la 259 la 11), Tomesti (de la 240 la 6). Au fost asimilate comunitati romanesti care, in sec. al XVIII-lea aveau intre 100-200 de membri, din localitatile: Aldea, Atid, Bradesti, Casinul Nou, Ciucsangiorgiu, Filias, Martinis s.a O soarta asemanatoare au avut-o comunitatile romanesti, care in secolul al XIX-lea aveau aceleasi dimensiuni demografice, din localitatile: Armaseni, Craciunel, Cusmed, Eliseni, Frumoasa, Lueta, Suseni, Valea Stramba s.a. La toate acestea trebuie sa adaugam fostele comunitati de armeni – indeosebi de la Gheorgheni si Frumoasa, cele de rromi – care in unele asezari din zona reprezinta in prezent o pondere insemnata din populatia totala a unor localitati precum Ghidfalau, Borosneul Mare, Batanii Mari, Baraolt, Corund, Plaiesii de Jos, Ciucsangeorgiu, Tusnad, s.a., precum si comunitatile evreiesti din Sf. Gheorghe, Targu Secuiesc, Borosneul Mare, Comandau, Zagon, Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, s.a. – majoritate cazute prada holocaustului practicat de administratia horthista locala si de alte nationalitati, absorbite de comunitatile maghiare.
Desi este cunoscut faptul ca, in istorie nu se folosesc ipoteze de lucru de genul „daca … atunci”, sa incercam totusi sa ne imaginam care ar fi fost structura etnica actuala a populatiei judetelor din asa-zisul „Tinut secuiesc”, daca evolutia comunitatilor romanesti din cele peste 60 de localitati mentionate, cat si din alte asezari din judetele Covasna si Harghita unde au trait armeni, rromi, evrei, germani s.a., ar fi fost una normala. Este cert faptul ca, in prezent, in aceasta zona din inima tarii, romanii nu ar mai fi numeric minoritari, iar „apostolii” autonomiei teritoriale pe criterii etnice ramaneau fara „obiectul muncii”.
Unele cercetari sociologice recente (Maria Cobianu-Bacanu, Codrina Sandru, Radu Baltaziu s.a.), au evidentiat faptul ca, in judetele Covasna, Harghita si Mures, ca mediul aculturativ, cultura maghiara este putin deschisa la interschimburi culturale reciproce, putin permisiva si ospitaliera fata de nevoia celorlalti de a-si afirma si dezvolta identitatea specifica, pe care o apreciaza ca pe o amenintare la propria identitate. In aceste conditii una din prioritatile dezvoltarii regiunii o reprezinta generalizarea modelului romanesc si a celui european de convietuire interetnica, de acceptare a alteritatii si de dezvoltare a unei societati multietnice si pluriconfesionale, si nu de sustinere a separatismului si a enclavizarii etnice.”

http://www.rgnpress.ro/Social/Maghiarizarea-romanilor-din-asa-zisul-Tinut-secuiesc.html

Buletinele de vot care spuneau NU autonomiei maghiare au fost arse

Zeci de buletine de „vot” autonomiste, au fost gasite la marginea orasului Targu-Mures, titreaza cotidianul Gardianul, intr-un material realizat de Sorin Simion si Sorin Sortoc, reluat de Romanian Global News.

Toate aveau marcate cuvantul „Nem” („Nu”) la intrebarea legata de autonomia Tinutului Secuiesc. La Oradea au aparut manifeste care fac propaganda pentru infaptuirea Ungariei Mari prin orice fel de mijloace. Orasul a fost invadat de afise care infatiseaza harta Ungariei Mari alaturi de sloganuri precum „Ardealul pamant unguresc”. Publicatia de limba maghiara „Europai Ido” continua campania de jigniri si umilinte la adresa romanilor din Ardeal. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii nu a amendat niciodata „Europai Ido” pentru jignirile adresate romanilor si tiganilor. A facut-o, in schimb, atunci cand a fost atacata de catre aceeasi publicatie minoritatea evreiasca din Romania.Zeci de buletine de vot utilizate de separatistii unguri din Transilvania la referendum-ul de anul trecut, privind autonomia asa-numitului « Tinut Secuiesc » au fost gasite, ieri la pranz, intr-o groapa la marginea satului Livezeni, situat la doar 5 km de Targu-Mures. Cele mai multe dintre buletine erau arse, complet sau partial, insa, pe cele ramase, cat de cat lizibile, se poate vedea faptul ca aceia care „votasera” la simulacrul de referendum o facusera impotriva autonomiei. Noul lider al Consiliului National Secuiesc, targumureseanul Balazs Izsak, a spus, initial, ca ar fi vorba despre „o diversiune”. Ulterior, acelasi Izsak a admis ca exista posibilitatea ca buletinele respective sa fi fost aruncate si incendiate de voluntari ai CNS, care au umblat cu urnele mobile din poarta in poarta si care, pesemne, au gasit mai comod sa se debaraseze de buletinele de vot decat sa mai piarda timpul cu numararea buletinelor si centralizarea rezultatelor. Potrivit conducerii „secuilor”, peste 99,3% din locuitorii din judetele Mures, Harghita si Covasna, care au acceptat sa participe la „referendumul” organizat de CNS, ar fi raspuns afirmativ la intrebarea daca sunt sau nu de acord cu autonomia teritoriala a „Tinutului Secuiesc”.
«Europai Ido» toarna gaz pe focul relatiilor romano-maghiare
Periodicul de limba maghiara „Europai Ido” („Timpul Europei”, in traducere – n.r.), care apare la Sfantu-Gheorghe, isi inteteste atacurile la adresa comunitatii romanesti din zona asa-zisului „Tinut Secuiesc”. In numarul 4 din luna februarie a anului in curs, un anume Sandor Csiki, membru de vaza al Consiliului National Secuiesc Mures, publica doua articole care impresioneaza prin abundenta de insulte si injurii la adresa comunitatii romanesti din Targu-Mures.
CNCD se face ca nu citeste «Europai Ido»
„Europai Ido” nu este la primul atac de acest fel indreptat impotriva comunitatii romanesti. Aproape ca nu exista numar al publicatiei din care sa nu lipseasca insulte si atacuri de tot felul la adresa romanilor ca popor, a Romaniei ca stat si a ordinii constitutionale. Nu lipsesc din „Europai Ido” nici insultele la adresa altor etnii. Evreii si tiganii sunt principalele grupuri etnice vizate constant. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a sanctionat doar o singura data, cu o amenda modica, publicatia respectiva pentru insulte aduse comunitatii evreiesti. Niciodata insa CNCD nu a sanctionat textele profund jignitoare la adresa majoritatii romanesti.
Zeci de afise purtand sloganuri iredentiste si revizioniste au impanzit Oradea. Este prima reactie de proportii in urma tumultuoaselor evenimente din Kosovo, ale caror efecte erau deja asteptate de autoritatile locale sa apara si in Oradea. „Erdely magyar fold es az is marad!” si „Erdely magyar fold”, insemnand „Ardealul pamant unguresc si asa ramane” si „Ardealul pamant unguresc”, sunt cele doua motouri ale afiselor care au umplut centrul Oradiei.
Conform surselor oficiale, primele sesizari au fost semnalate duminica dupa-amiaza la Politie si Jandarmerie dupa ce cateva patrule stradale au descoperit ca in mai multe locatii din centrul municipiului de pe malurile Crisului Repede au fost lipite afise reprezentand steagul Ungariei suprapus peste harta Ardealului, simbolistica Ungariei Mari si insemne cu tenta sovina, iredentista si revizionista. Zeci de afise au fost postate pe avizierul din fata Prefecturii Bihor, pe peretii cladirilor de pe pietonala, ai Liceului Ady Endre si pe soclul Statuii Ostasului Roman.
Surse credibile care monitorizeaza astfel de actiuni au acreditat ideea ca in spatele acestei actiuni total deplasate se afla fundatia „Tinerii Maghiari ai Ardealului”, condusa de Barna Jozsef Nagy, unul dintre acolitii lui Laszlo Tokes.
Romanii, stapani straini la Targu-Mures
„Pentru ca, daca in calitate de maghiar liber si cu coloana vertebrala il vei saluta in limba maghiara pe soferul de autobuz, pe taximetrist, pe vanzatorul de ziare sau poate pe vanzatorul din magazin, ti se va raspunde de cele mai multe ori in limba romana, si poate ca respectivul te mai si trimite, in gand, undeva… Vinovati sunt atat cel pe care ni l-a adus pe cap invazia comunista si globala, cat si cel care isi baga singur gatul in jugul romanesc si se ploconeste in fata stapanilor straini (adica romani – n.r.) pentru o existenta slugarnica… Cum este posibil, maghiarule, ca azi sa aplauzi pana si faptul ca invadatorii sunt dispusi, dupa ani de zile, sa puna pe zidul Palatului Culturii, construit de cosangvinii tai, o placuta cu denumirea lui straveche, in limba maghiara?... Atunci de ce te simti tensionat cand soferul de autobuz, taximetristul, vanzatorul sau functionarul face scarbit o grimasa daca i te adresezi in limba maghiara?” (Articolul “Maghiarimea, transformata in sluga”). “Cel mai scump este gazul, pe care il avem aici, sub noi. Gaz pe care romanii imbuibati il exploateaza din pamantul stramosilor nostri si ni-l vand noua la pret piperat. Noi traim in saracie, in timp ce ei se imbogatesc cu neobrazare. De parca ei ar fi inventat gazul.” (Articolul “La mana romanului Cel de Sus”).

Foto: Gardianul

http://www.rgnpress.ro/Politic/Buletinele-de-vot-care-spuneau-NU-autonomiei-maghiare-au-fost-arse.html