Dupa trei zile de cercetari la fata locului, presedintele Romaniei Traian Basescu a plecat azi dimineata din zona unde se doreste, de catre unii unguri, reinfiintarea Regiunii Autonome Maghiare staliniste cu numele preschimbat “istoriceste” de “Tinutul Secuiesc”. Presedintele Basescu le-a explicat agitatorilor anti-Romania ca nu vor obtine o autonomie mai mare ca la Calarasi, de exemplu. Cu toate acestea, in sprijinul revendicarilor lor, extremistii maghiari, condusi de Szasz Jeno, primarul din Odorheiu Secuiesc si sef al contestatului Partid Civic Maghiar, au prezentat presedintelui inclusiv rezultatele unui referendum ilegal si fals condus in judetele Harghita, Covasna si Mures. Civic Media va prezinta lucrarea CENTRULUI EUROPEAN DE STUDII COVASNA – HARGHITA, realizata de dr. Ioan Lăcătuşu si av. Ioan Solomon, intitulata UN FALS „REFERENDUM” PENTRU IMPUNEREA UNEI AUTONOMII ANACRONICE DEJA EXISTENTE, care prezinta in detaliu toate incalcarile legii de catre sustinatorii unei “solutii” Kosovo in Romania. De mentionat ca pentru "precedentul Kosovo" militeaza in egala masura UDMR si PCM, "ulii si promumbeii" comunitatii maghiare din Romania. Potrivit presedintelui, "a vorbi in cadru neconstitutional, a face solicitari neconstitutionale intr-un astfel de moment nu face decat sa arate ca cei care fac astfel de declaratii au orice dorinta, numai aceea de buna intelegere in Romania nu". Gasiti lucrarea Centrului European de Studii Harghita-Covasna, in varianta integrala, in format PDF, la baza textului de mai jos.
MARIUS OPREA executa ordinele UDMR si PCM * PARTIDUL CIVIC MAGHIAR la tribunal * Autonomia "Tinutului secuiesc" - radiografia unei intoxicari * Purificarea etnica in 2008
Un „referendum” fals, anticonstituţional şi fără obiect
„Referendumul” s-a desfăşurat pe o perioadă de peste 9 luni de zile, deoarece conducerea CNS nu a fost capabilă să strângă într-un timp mai scurt jumătate plus unu din semnăturile alegătorilor cu drept de vot din Covasna, Harghita şi sud-estul judeţului Mureş. După cum se observă, este prima situaţie din ţările democratice în care nu se ştie sigur când a început procesul consultativ şi când s-a terminat acesta.
Prezenta lucrare îşi propune să demonstreze că acţiunea CNS nu corespunde niciunei teorii şi nici practicii ştiinţifice în materie, fiind în afara principiilor legale şi sociologice, aspecte susţinute de următoarele argumente:
1. „Referendumul” este lovit de nulitate ca urmare a raportării la normele legislative din ţara noastră, respectiv Constituţia României şi Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului în România;
- Art. 148 din Constituţie prevede: „Limitele revizuirii Constituţiei”:
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului roman, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
- Art. 3 din Legea referendumului (3/2000) prevede că: „problemele care, potrivit art. 148 din Constituţie, nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul referendumului”.
2. Din punct de vedere sociologic, acţiunea nu poate să fie considerată nici măcar sondaj de opinie deoarece încalcă cele mai elementare norme acceptate în comunitatea specialiştilor în domeniu:
- a lipsit un eşantion reprezentativ asupra căruia „studiul este aplicat”;
- a fost utilizată doar „urna mobilă” pentru adunarea voturilor;
- termenul de colectare a adeziunilor a fost prelungit de nenumărate ori doar pentru atingerea scopului propus, respectiv colectarea a jumătate plus unu de adeziuni din totalul populaţiei cu drept de vot din cele trei judeţe;
- nu a fost asigurat secretul votului, ba mai mult, acesta a fost vădit influenţat de faptul că întrebarea este adresată direct, de un reprezentant al CNS, influenţarea subiectului fiind evidentă în acest caz;
- activităţile s-au desfăşurat în absenţa u-nor persoane imparţiale („observatori”),
- reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din ţară sau străinătate;
- colectarea, centralizarea şi interpretarea rezultatelor a fost realizată doar de membri ai CNS, fapt ce şi-a pus amprenta radical asupra obiectivităţii rezultatului final al acestei acţiuni;
- în procesul de colectare a adeziunilor a fost evitată chestionarea populaţiei româneşti pentru a evita obţinerea de rezultate negative. Mai mult, o mare parte a „buletinelor de vot” care nu susţineau cauza autonomiei au fost ignorate (nu au fost numărate).
Punctul nostru de vedere este confirmat şi de poziţia publică a Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice şi a Institutului de Sociologie (ambele organizaţii activând sub egida Academiei Române), redat în continuare:
Comunicat
Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice şi Institutul de Sociologie, ambele instituţii subordonate Academiei Române atrag atenţia asupra următoarelor probleme înregistrate în procesul de colectare a adeziunilor pentru obţinerea autonomiei aşa zisului „Ţinut Secuiesc”:
Din punct de vedere constituţional: - referendumul este o instituţie a statului, reglementată prin legi speciale şi printr-o deontologie riguroasă. Ca orice altă instituţie a statului, referendumul nu poate fi utilizat în afara voinţei statului, şi dincolo de căile specifice de acces la exerciţiul său. Oricine se foloseşte de instituţia referendumului în afara voinţei statului se face vinovat de lovituri aduse integrităţii statului însuşi;
- un guvern care admite utilizarea unei instituţii a statului pe alte căi decât cele admise de Constituţie şi de legile ţării se face vinovat el însuşi de complicitate la un tip de operaţiune care loveşte în stat şi încalcă principalul contract al voinţei colective în stat: Constituţia.
Din punct de vedere legal şi al credibilităţii datelor colectate (al strângerii „semnăturilor”) :
- problema pusă de către CNS este ilegală, căci ideea de autonomie locală pe criteriu etnic este neconstituţională;
- procedura declanşată de către CNS se situează în afara principiului juridic elementar, potrivit căruia o probă colectată în afara cadrului legal nu poate fi folosită formal, fiind lipsită de relevanţă şi eficienţă juridică;
- pretenţia că referendumul este doar consultativ este absurdă. Dacă este referendum, e reglementat legal, dacă nu, este cel mult un sondaj de opinie. Însă nici condiţiile administrative, nici cele ştiinţifice în care s-a colectat informaţia nu prezintă siguranţă datorită presiunilor informale, de natură „morală”, exercitate asupra respondenţilor, printr-o campanie cvasipolitică şi prin media, centrată exclusiv pe necesitatea autonomizării regiunii. Este greu de spus dacă s-a înţeles şi cum s-a înţeles mesajul privind autonomia de către populaţie, mai ales în mediul rural.
Din punct de vedere istoric, politic şi etnic:
- acest „referendum” este fără obiect, din moment ce pretenţia de fond, anume că minoritatea maghiară nu s-ar bucura de drepturile prevăzute prin Actul de fundamentare, minoritatea maghiară se bucură în prezent de „deplină libertate naţională”, în sensul că „se poate instrui, administra şi judeca în limba sa proprie”, se bucură „de reprezentare în corpurile legiuitoare şi (se află) la guvernarea ţării”, având o pondere politică care adesea condiţionează echilibrul politic intern. Limitându-ne numai la problema administraţiei locale din zonă, sesizăm că aceasta este controlată în prezent aproape exclusiv de către reprezentanţi ai populaţiei majoritare maghiare, chiar şi acolo unde, prin lege, ar trebui să existe şi reprezentanţi ai populaţiei româneşti, care este, astfel, lipsită de dreptul de administrare prevăzut tocmai de Rezoluţia de la 1 Decembrie 1918;
- în acelaşi timp, raportarea insistentă a iniţiatorilor „referendumului” la Declaraţia (Rezoluţia) de la Alba Iulia - Act care stă la baza Statului Român unitar modern - este în contradicţie cu afirmaţiile lor publice repetate că nu sunt dispuşi să recunoască tocmai principiul întemeietor al statului român, anume caracterul său naţional, unitar şi indivizibil;
- tot în ceea ce priveşte obiectul „referendumului” - anume autonomia teritorială pentru populaţia maghiară, constatăm pedalarea excesivă pe teza identităţii dintre „minoritatea secuiască” şi „comunitatea naţională maghiară”, care este o inexactitate şi care pune, într-adevăr, în pericol, identitatea culturală a etniei secuilor;
- autonomia teritorială pe criterii etnice ar însemna pentru populaţia română a regiunii, în locul unei îndreptăţite eliminări a surselor de discriminare la care este expusă, consacrarea legislativă a statutului aberant, resimţit în fapt, de minoritate naţională în propriul stat naţional, neglijată social, economic şi politic, mai ales, că aceasta n-a constituit „obiect de consultare” al „referendumului” în niciun fel.
Din punct de vedere economic:
- se promovează mitul Secuimii ca „mică Elveţie” care „trebuie lăsată să se pună în valoare”.
Zona în cauză este una dintre cele mai sărace din ţară, caz în care autonomia ar fi de facto finanţată de celelalte regiuni. Mitul „emancipării economice” se bazează astfel pe o judecată de tip politic incorectă, în condiţiile în care iniţiatorii autonomiei pe criterii etnice sunt dezinteresaţi total de problemele sociale, economice care afectează România, în ansamblu. Concepţia economică a autonomiei etnice, atât cât a fost exprimată, este centrată pe potenţialul local „nepus în valoare”. Însă nu este clar de ce până acum acest potenţial nu a putut fi pus în valoare în condiţiile în care interesele maghiare sunt cât se poate de bine reprezentate la nivelul autorităţilor locale şi centrale.
Din punct de vedere geopolitic:
- noua filozofie a relaţiilor inter-naţionale, de după anii '90, arată că, acolo unde nu există tensiuni deosebite între etnii etc., soluţia autonomiei regionale creează comunităţi conflictuale, prin accentuarea diferenţelor. Noile drepturi câştigate nu vor diminua revendicările faţă de centru, treptat putându-se ajunge la ameninţări severe la adresa statului, de regulă, în favoarea altor structuri statale (nou create sau de aiurea).
Punctul de vedere al societăţii civile româneşti din cele două judeţe, a fost exprimat în Comunicatul Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, din 6 februarie 2007, semnat de preşedintele Forumului, av. Ioan Solomon.
„În legătură cu aşa-zisul „referendum” pe care Uniunea Civică Maghiară şi Consiliul Naţional Secuiesc intenţionează să-l organizeze în perioada 10-18 februarie a.c., în localităţile din zona Sfântu Gheorghe, Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, consideră că „această acţiune este o încălcare flagrantă a Constituţiei, a legislaţiei româneşti şi europene, reprezentând o nouă incitare la separatism teritorial pe criteriu etnic şi o sursă de înveninare politicianistă a relaţiilor interetnice. (…) În calitate de cetăţeni români, direct afectaţi de aceste acţiuni anticonstituţionale, solicităm autorităţilor Statului Român, să exprime o poziţie publică, fermă şi tranşantă, de condamnare a acestor iniţiative separatiste care reprezintă o nouă sursă de deteriorare a relaţiilor interetnice din această zonă şi din întreaga ţară”.(Anexa nr.2 )
Este important de observat că acţiunile şi demersurile segregaţioniste făţişe, printre care şi „referendumul” pentru autonomia „Ţinutului Secuiesc”, au început să apară după intrarea în vigoare a dispoziţiile art.1, pct. 52. din Legea nr. 278/2006, prin care au fost modificate prevederile articolului 1661 din Codul penal privind infracţiunea de "Acţiuni împotriva ordinii constituţionale”.
Prin această modificare au fost dezincriminate toate faptele care pun în pericol ordinea constituţională, caracterul naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român, care nu sunt comise prin violenţă, fiind sancţionate doar acţiunile pentru schimbarea prin acţiuni ilegale şi prin violenţă a ordinii constituţionale sau a caracterului naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român.
S-a ajuns astfel la situaţia în care, deşi Constituţia României impune în mod imperativ interzicerea – şi deci sancţionarea – prin lege a faptelor de defăimare a ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contra bunelor moravuri, să nu mai existe în legislaţia în vigoare dispoziţii legale care să asigure aplicarea şi respectarea acestor dispoziţii constituţionale clare şi imperative, nici sub aspect preventiv, nici punitiv.
Prin această dezincriminare neconstituţională, statul român a fost lipsit efectiv de instrumentele şi pârghiile legale prin care să poată asigura – prin intermediul autorităţilor competente - respectarea valorilor fundamentale prevăzute de art.1 şi art.2 din Constituţia României, referitoare la caracterul naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român, fiind pus în situaţia de a nu se putea apăra legal faţă de asemenea fapte deosebit de periculoase, în pofida dispoziţiilor imperative ale art. 30 alin.(7) din Constituţia României.
Acest fapt a fost demonstrat de realităţile actuale, în condiţiile escaladării acţiunilor concertate ale unor organizaţii separatiste care, deşi sunt în afara legii, nefiind înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş şi Braşov, prin realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”,
Deşi prin declaraţiile oficiale din data de 12.02.2007, atât Preşedintele României a atenţionat asupra neconstituţionalităţii acţiunii liderilor secui, declarând totodată ca referendumul este ilegal, fiind un act neconstituţional realizat pe teritoriul unui stat naţional, unitar, indivizibil şi suveran (Anexa nr.3), cât şi Primul Ministru, care a ţinut să precizeze caracterul neconstituţional al referendumului organizat in diferite localităţi din Transilvania, cu precizarea că „demersul CNS a căpătat forma unei provocări extrem de periculoase”, Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost nevoit să recunoască prin comunicatul oficial din aceeaşi zi că autorităţile abilitate ale statului nu pot acţiona pentru asigurarea respectării Constituţiei României întrucât nu există nici o baza legală pentru interzicerea desfăşurării unei consultări publice informale cum este cea organizată de Consiliul Naţional Secuiesc, întrucât nici un act normativ nu prevede interdicţii cu privire la organizarea unor astfel de consultări, indiferent care ar fi obiectul acestora. (Anexa nr.4) În legătură cu aceste aspecte vădite de neconstituţionalitate, Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, împreună cu celelalte organizaţii neguvernamentale, precum şi cu partidele politice româneşti din cele două judeţe au sesizat printr-un memoriu atât Avocatul poporului, cât şi Preşedinţia României, Guvernul şi Parlamentul României (Anexa nr. 5).
UN FALS „REFERENDUM” PENTRU IMPUNEREA UNEI AUTONOMII ANACRONICE DEJA EXISTENTE
http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=643&Itemid=1
Emil Boc, seful principalului partid politic romanesc, daca avem in vedere cota de sustinere publica, este atacat violent de organizatii maghiare si de anuntatul viitor presedinte al PCM (www.partidulcivicmaghiar.com), Laszlo Tokes. Acesta din urma il acuza pe Emil Boc ca „a aprobat manifestatia de protest antimaghiara, cu caracter fascistoid, organizata la Cluj-Napoca”. De asemenea, Emil Boc a primit din partea Asociatiei Tinerilor Maghiari o scrisoare in care este acuzat ca „a cauzat grave prejudicii natiunii noastre”. In finalul scrisorii, presedintele PD-L este somat sa raspunda bilingv, (si) in limba maghiara!
Politie cu stema Ungariei Mari
Alte argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului “Ţinut secuiesc”
Kosovo a devenit de ieri stat independent arborand drapelul albanez si noul steag realizat in urma unui “concurs ONU”. Din acest moment, in regiune, nimic nu va mai fi ca inainte. Consecintele pentru Romania sunt usor de estimat daca luam in considerare agitatia mediilor maghiare. Doi demnitari posesori ai cetateniei romane, deputati ai UDMR, au participat la festivitatile prilejuite de proclamarea independentei provinciei Kosovo. Csaba Sogor, fost senator UDMR si actual eurodeputat, si Antal Arpad Andras, deputat UDMR, au declarat ca se afla in Kosovo “intr-o vizita privata”. Csaba Sogor a spus ca “pe noi ne intereseaza independenta tinutului Kosovo”. Pe care noi, nu a precizat, dar este usor de apreciat la cine s-a referit eurodeputatul de origine maghiara. 
"Vă pot spune că în discuţii, personal am recunoscut că sunt încă lucruri de făcut pentru minorităţi, cum am şi reproşat UDMR că sunt aspecte în Covasna şi Harghita care pot fi interpretate ca fiind elemente de purificare etnică îndreptate împotriva românilor." - Traian Băsescu, presedintele Romaniei, 18.02.2008
