Precedentul Kosovo nu a creat probleme pe 15 martie in România

Spre surprinderea multora, dupa evenimentele din Kosovo, 15 martie, Ziua maghiarilor de pretutindeni a fost sarbatorita destul de linistit in Romånia, fara discursuri prea incinse si aproape fara nici un incident, cu exceptia faptului ca un tånar maghiar a fost batut la Cluj. In majoritatea oraselor in care exista si etnici maghiari, festivitatile au cuprins depuneri de coroane de flori, intonari ale imnurilor de stat ale Ungariei si României si a celui secuiesc, discursuri si slujbe religioase. La acestea s-au adaugat, in câteva localitati, husarii si defilarile cu torte. Chiar si liderii maghiari din România au avut un discurs mai temperat, cu exceptia lui Laszlo Tokes, care a agitat vechea lui marota cu autonomia. UDMR si formatiunile maghiare radicale au colaborat, in câteva orase, la organizarea festivitatilor, insa in alte locuri acestia au sarbatorit separat 15 martie.

Intentia organizatorilor din majoritatea localitatilor a fost de a nu politiza sarbatoarea maghiarilor. Unii lideri au profitat insa de ocazie pentru a-si face campanie sau pentru a indemna etnicii maghiari pentru ce formatiune sa opteze, av&a

circ;nd in vedere ca, in acest an, alaturi de UDMR, in cursa electorala va intra si Partidul Civic Maghiar.

Tårgu-Mures: Discursuri cu tenta nationalista
La Târgu-Mures, evenimentul a fost serbat separat de catre UDMR si Partidul Civic Maghiar (PCM). La manifestarea organizata de UDMR, în fata unei statui numite „a secuilor martiri“, au participat în jur de 4-5 mii de persoane. A fost de fata si Marko Bela, care a tinut un discurs pe un ton razboinic. „Niciodata nu vom fi cetateni de rangul doi pe pamântul nostru natal!“, a tunat Marko. „În Parlamentul European se poate folosi limba maghiara. În cel de la Bucuresti, nu e voie! Nu tin neaparat sa vorbesc ungureste în Parlamentul României, dar ce, s-ar prabusi cerul de la atâta lucru?“, s-a intrebat liderul UDMR. Ceva mai ponderat a fost discursul lui Laszlo Borbely. Acesta nu si-a putut permite sa fie prea agresiv în vorbe, pentru ca tocmai a fost desemnat candidat UDMR la Primaria Târgu-Mures, functie pe care n-o poate obtine fara voturi din partea românilor de acolo. Borbely s-a multumit sa spuna, în esenta, ca „la Târgu-Mures avem o viata comuna, sa ne stimam reciproc“. Separat de show-ul UDMR, opozitia maghiara grupata în nou-înfiintatul PCM a organizat o alta manifestatie, într-un parculet unde se afla o statuie a lui Sandor Petofi. Laszlo Borbely a fost si el de fata, dorinta de-a obtine Primaria Târgu-Mures stergand inclusiv asperitatile dintre UDMR si PCM. Borbely si-a justificat simplu prezenta la serbarea „opozitiei“: „si ei sunt tot maghiari“. Vorbitorii la serbarea PCM au pedalat cât au putut de tare pe autonomie in fata a circa 300-400 de persoane (mult sub asteptarile organizatorilor).

Maghiarii din Cluj nu s-au înghesuit la manifestari
Maghiarii din Cluj nu s-au prea înghesuit în acest an sa participe la manifestarile dedicate Zilei Maghiarimii organizate de UDMR Cluj. Daca în anii precedenti numarul celor care defilau prin centrul Clujului de 15 martie ajungea la 1.000, de aceasta data s-au adunat sa-i comemoreze pe revolutionarii unguri de la 1848 aproximativ 200 de persoane. Participantii au asistat mai întâi la o slujba ecumenica în Biserica Sfântul Mihail. De aici, multimea, în fruntea careia se aflau tineri care tineau în mâini steaguri ale Ungariei Mari, s-a deplasat în fata cladirii in strada Avram. Au fost prezenti senatorul Peter Eckstein-Kovacs, deputatul Mate Andras, vicepresedintele Consiliului judetean, Zoltan Palfi, sau liderul UDMR Cluj Laszlo Attila si prefectul judetului Cluj, Calin Platon, dar si reprezentanti ai primariei. Festivitatile s-au încheiat cu depuneri de coroane de flori. Manifestarile organizate de UDMR la Cluj au fost precedate de un protest al miscarii Noua Dreapta si a Fundatiei Sarmizegetusa. Aproximativ 150 de tineri s-au adunat, începând cu ora 11, în fata Monumentului Mihai Viteazul, unde au asistat la discursurile rostite de liderii miscarii de dreapta. „15 martie 1848 a însemnat alipirea Transilvaniei la Ungaria, a însemnat masacrarea a 40 de mii de români de revolutionarii maghiari condusi de Lajos Kosssuth. Toti ungurii care aniverseaza 15 martie, an de an, fac o declaratie de ostilitate la adresa românilor si a românismului si demonstreaza ca la 90 de ani de la Marea Unire nu sunt împacati cu realitatile etnice, culturale si istorice dând dovada de spirit revansard si ura primitiva împotriva României“, a spus Alexandru Sântu, seful filialei Cluj Noii Drepte.

Harghita si Covasna – cereri de autonomie
Pentru prima data dupa Revolutie, în unele localitati din Harghita si Covasna, manifestarile dedicate zilei de 15 martie au fost organizate împreuna de Consiliul National Secuiesc si de organizatia locala a UDMR. Sâmbata, într-o atmosfera de sarbatoare, s-au adunat în centrul municipiului Odorheiu Secuiesc, în Piata Marton Aron, aproximativ 2.000 de oameni, care nu s-au sfiit sa vorbeasca deschis despre dorinta lor de autonomie. Presedintele proaspatului PCM, Szasz Jeno, a rostit în fata multimii: „La 1848, visul maghiarilor a fost sa redobândeasca libertatea si statul de drept. Maghiarii din 2008 trebuie sa stie ca au nevoie de aceleasi lucruri de care au avut nevoie cei din 1848. (...) Tinutul Secuiesc are nevoie de o forma administrativa proprie si aceasta este autonomia si trebuie sa reusim sa o realizam prin metodele democratiei europene. Asta le transmitem si celorlalte comunitati din Transilvania, este mesajul nostru din Odorheiu Secuiesc“.

Prezent la manifestatiile organizate în Odorheiu Secuiesc, liderul FIDESZ în Parlamentul European, Szajer Jozsef, a spus ca despre secui se vorbeste des, si nu numai în Ungaria, ci si în Parlamentul European. „Vorbim des despre secuime, pentru ca îl aveti pe episcopul Tokes Laszlo sa va reprezinte în Europa si o face foarte bine. (...) Si aici, si în Ungaria, trebuie sa luptam pentru libertatea presei si sustin ca, daca în tara Bascilor si în Finlanda exista autonomie, de ce nu ar avea-o si secuii?“ Mai multe biletele intitulate „Împotriva separatismului maghiar“ au fost aruncate, vineri seara, pe strazile din municipiul Sfântu Gheorghe. Pe verso erau enumerate, în zece puncte, obiectivele organizatiei Noua Dreapta. Printre acestea apare si „unificarea, dupa modelul german, a celor doua state românesti, România si Republica Moldova“, dar si „ameliorarea situatiei românilor din judetele Harghita si Covasna, expusi sistematic unui proces continuu si sustinut de deznationalizare“.

Tokés are birou europarlamentar cu steagul Ungariei
Ziua maghiarilor de pretutindeni a însemnat la Oradea o noua lovitura sub centura data autoritatilor române de pastorul extremist Tokés László. Europarlamentarul si-a deschis birou în Oradea sub steagul Ungariei. Mesajul este evident: cetateanul român Tokés se simte numai ungur. „Le cer maghiarilor din România sa îi voteze doar pe acei candidati care în mod deschis sprijina cauza autonomiei si autoguvernarea comunitatilor maghiare“, a declarat episcopul reformat. Tokés a facut publica o interventie scrisa la dezbaterea privind Kosovo in Parlamentului Europei. Episcopul a afirmat ca politicienii români „se înregimenteaza împotriva autonomiei comunitatii maghiare din Tinutul Secuiesc, teritoriu de aproximativ aceeasi marime ca si Kosovo, precum si împotriva autonomiei comunitatii nationale maghiare din Transilvania, o populatie asemanatoare ca numar cu cea albaneza din Kosovo“.

Un etnic maghiar care purta steagul Ungariei, agresat la Cluj
Leszai Lehel, în vârsta de 16 ani, fiul unui preot reformat din Cluj, sustine ca, sâmbata, se deplasa în jurul orei 11 spre Biserica Sfântul Mihail din Cluj, pe strada 21 Decembrie, cand, chiar în fata Sectiei 2 Politie, a fost atacat de patru tineri. Tânarul a declarat ca în momentul incidentului purta o cocarda cu tricolorul maghiar si un drapel al Ungariei. Interesant este ca tånarul a anuntat toata presa maghiara cu privire la incident, însa când a fost contactat de politisti, nu a dat detalii despre agresori si nici nu a depus plângere. Abia la insistentele tatalui sau s-a dus la spital, iar apoi a depus plângere la politie. O echipa formata din politisti si jandarmi a demarat cercetari, reusind ca în foarte scurt timp sa-i prinda pe agresori. Este vorba de Mihai Andrei Fesnic, de 17 ani, si Razvan Danciu, de 18 ani din Cluj-Napoca. Cei doi au fost retinuti, fiind acuzati de tâlharie deoarece l-au deposedat de drapelul Ungariei. Potrivit politistilor, Fesnic si Danciu fac parte din galeria U Cluj. Liderii politici maghiari din Cluj au încercat sa exploateze din plin acest incident, spunând ca a fost pus la cale pentru a-i intimida pe maghiarii care participa la comemorarea Revolutiei de la 1848-1849.

Ungaria: Miting al opozitiei pe imnuri de autonomie
Circa 25.000 de persoane s-au reunit în centrul Budapestei, la un miting organizat cu ocazia Zilei Nationale de principalul partid de opoziti, Fidesz. Mitingul de sâmbata dupa-amiaza a început cu intonarea imnului Ungariei si al Tinutului Secuiesc din Transilvania, relateaza MTI. Multi participanti au fluturat steaguri în culorile nationale, altii au purtat banderole rosu cu alb, folosite de extrema dreapta, si care pentru multe persoane reprezinta un simbol al regimului nazist din Ungaria din cel de-al Doilea Razboi Mondial. Multimea a fost infierbantata de discursurile presedintelui partidului Fidesz, Viktor Orban, ale vicepresedintelui Lajos Kosa si ale europarlamentarului german Elmar Brok. Manifestantii miscarii extremiste de dreapta au îndemnat, într-un mesaj transmis pe Internet, la actiuni pentru înlaturarea Guvernului. „Viktor Orban ne-a spus ca, dupa referendum, vom putea da jos Guvernul, sa trecem la actiune!“, au instigat acestia, desi dupa referendum Orban a facut apel la calm si la respectarea Constitutiei.

Adrian Horincar,Anna Kovacs, Sorin Simion, George Nicula, Sorin Sotoc,R.M.
http://www.gardianul.ro/2008/03/17/actualitate-c24/precedentul_kosovo_nu_a_creat_probleme_pe_15_martie_in_rom_nia-s110900.html

Romanii din Covasna resping drapelul iredentist al Consiliului Judetean

Comunitatea romaneasca din judetul Covasna a reactionat fata de initiativa Consiliului Judetean Covasna de aprobare a drapelului secuiesc ca drapel al judetului, considerand aceasta initiatia ca una ce va genera tensiuni interetnice in comunitate, transmite Romanian Global News.

In aceasta directie, Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, a lansat un apel catre reprezentantii CJ Covasna prin care solicita renuntarea la acest demers, bazandu-si solicitarea pe urmatoarele argumente: aprobarea steagului acesta nefiind reprezentativ pentru regiune nu are nici un temei legal, drapelul si fanionul ce se intentioneaza a fi aprobate, reprezinta de fapt drapelul secuiesc, drapel sub culorile caruia s-a organizat in mun. Sf. Gheorghe, contrar pozitiei oficiale a Statului Roman, manifestatia de solidaritate a C.N.S. cu declararea unilaterala a independentei provinciei Kosovo, considerata un precedent de catre organizatori. In concluzie acest drapel se doreste a fi un drapel etnic al unui teritoriu pentru care se doreste o autonomie teritoriala pe criterii etnice. Aprobarea unui drapel lipsit de temei normativ si alaturarea lui, ca simbol de separare teritoriala fata de teritoriul national, unei steme revizioniste, unor panouri cu inscriptia „tinutul secuiesc” cu scopul marcarii unor granite imaginare sau unor manifestatii publice, dar monoetnice si costisitoare precum intalnirea mondiala a maghiarilor covasneni, nu sunt de natura a crea o imagine pozitiva judetului Covasna, care sa conduca la o dezvoltare economica si sociala normala, in folosul tuturor cetatenilor judetului indiferent de apartenenta la majoritatea romaneasca sau la diverse minoritati nationale. Dimpotriva, politicile publice cu caracter separatist, monoetnic si antiromanesc promovate de autoritatile administratiei publice locale ne rup si ne izoleaza de viata economica si sociala a Romaniei, exemplu graitor fiind felul in care se dezvolta mun. Brasov la numai 30 de km de Sf. Gheorghe. Poate pentru ca autoritatile locale de acolo sunt interesate de proiecte de dezvoltare economica si nu de marcare a teritoriului. Toate masurile de acest gen: aprobarea ca drapel al judetului Covasna a drapelului secuiesc, aprobarea unei steme monoetnice secuiesti, initierea de manifestari de amploare si subventionarea acestora pe criterii etnice etc. sunt masuri discriminatorii fata de comunitatea romaneasca a judetului conform art. 2, alin. 1 – 4 din OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, se arata in comunicatul Forumului, preluat de Romanian Global News.

Foto: blogul lui Alexandru Santu

http://www.rgnpress.ro/Politic/Romanii-din-Covasna-resping-drapelul-iredentist-al-Consiliului-Judetean.html

Front maghiar pentru "Tinutul Secuiesc"

-- UDMR a decis sa sprijine "autonomia teritoriala" alaturi de Consiliul National Secuiesc, Uniunea Civica Maghiara si de neinregistratul Partid Civic Maghiar

Apropierea zilei de 15 martie, data la care mai multe organizatii radicale au anuntat ca doresc sa proclame unilateral autonomia Tinutului Secuiesc, a dus la antrenarea spre realizarea acestui deziderat anti-constitutional a tuturor formatiunile maghiare din Romania. UDMR a decis la sfarsitul saptamanii trecute sa sprijine direct pretentiile Consiliului National Secuiesc, ale Uniunii Civice Maghiare si ale neinregistratului Partid Civic Maghiar pentru "autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc". Participantii la Conferinta regionala a reprezentantilor UDMR in autoritatile locale, care s-a desfasurat la Jimbolia, au adoptat o declaratie in care apreciaza drept "fireasca" nazuinta Tinutului Secuiesc la autonomie teritoriala, transmite Mediafax. Conform unui comunicat al UDMR transmis ieri presei, participantii la reuniunea de la Jimbolia au adoptat o Declaratie privind unirea administratiilor locale pentru folosirea posibilitatilor de accesare a fondurilor Uniunii Europene, pentru "dainuirea si modernizarea comunitatii maghiare", in care isi fixeaza o serie de principii si obiective. Astfel, intre dezideratele mentionate in document se afla faptul ca folosirea eficienta a fondurilor UE depinde de elaborarea planurilor de dezvoltare coordonate si de unirea administratiilor locale. "De aceea, Conferinta Regionala pentru Administratie Locala a UDMR considera ca sarcina primordiala a sa unirea administratiilor locale din Tinutul Secuiesc, Partium si din zonele de diaspora pentru asigurarea dezvoltarii rationale si coordonate si asigurarea dezvoltarii durabile", se arata in declaratie. "De viata noastra trebuie sa decidem noi insine. Telul nostru este respingerea centralizarii, realizarea autonomiei culturale depline. Consideram fireasca nazuinta Tinutului Secuiesc la autonomie teritoriala", adauga semnatarii documentului. Limitarea puterii prefectului Acestia sustin totodata limitarea atributiilor prefectului la controlul aplicarii legislatiei. "Consideram deosebit de necesara desavarsirea procesului de descentralizare in conformitate cu principiile formulate in Programul UDMR. Este necesar sa inceteze cat mai grabnic centralizarea in domeniul invatamantului, sanatatii, protectiei mediului si al agriculturii. Concomitent, institutiile descentralizate trebuie subordonate consiliilor judetene, impreuna cu resursele necesare functionarii lor in continuare", se mai arata in declaratie. Aceaste dorinte reprezinta de fapt intentia unei segragari totale, domeniile respective urmand sa fie gestionate exclusiv in limba maghiara. Semnatarii mai precizeaza ca UDMR isi declara sprijinul pentru "reorganizarea regiunilor conform conceptiei Uniunii Democrate Maghiare din Romania". "Precedentul Kosovo" Declararea unilaterala a independentei Kosovo de catre albanezii separatisti a starnit pe langa efectul dominoului din fostul spatiu sovietic si numeroase reactii din partea minoritatilor din Europa, dintre care se remarca cea maghiara, in numar de aproximativ 2.000.000, raspandita in jurul Ungariei. Pretentiile maghiarilor sunt mult mai vehemente ca urmare a instituirii "precedentului Kosovo". Cei aproximativ 300.000 de unguri din Vojvodina, cea mai importanta minoritate din provincia sarba de doua milioane de locuitori, considera independenta Kosovo drept un precedent, dar sustin in acelasi timp ca nu nutresc ambitii separatiste, remarca Agentia France Press intr-un comentariu preluat de Rompres. Liderul unuia dintre cele mai importante partide unguresti din Vojvodina, Istvan Pasztor, reclama autonomia pentru localitatile unde ungurii sunt majoritari, in special in domeniul finantelor, culturii si educatiei, precum si dreptul de a vorbi in limba maghiara. Situatia este asemanatoare in Slovacia, unde se mai afla aproximativ 500.000 de maghiari din cei colonizati in timpul Imperiului Austro-Ungar. Alianta PNL-UDMR In Romania, noteaza agentia franceza de presa, reprezentantii minoritatii maghiare (circa 1,4 milioane de persoane sau 7% din populatia tarii) estimeaza ca "tarile europene au creat un precedent". "De acum inainte ele nu se vor putea sustrage responsabilitatii cand va fi vorba de reglementarea altor probleme etnice nerezolvate", a estimat Bela Marko, presedintele UDMR, aliat la guvernare impreuna cu PNL. Partidul National Liberal, chiar daca este considerat succesorul formatiunii istorice care a faurit Romania Mare, nu pare deranjat azi de faptul ca imparte acelasi pat guvernamental cu o grupare care se impotriveste Articolului 1 din Constitutia Romaniei care stipuleaza "statul national roman, suveran si independent, unitar si indivizibil". O alta asociatie a maghiarilor din Romania - Consiliul National al Secuilor (CNS) - profita insa de precedentul Kosovo pentru a face apel la autonomia regiunii lor - "Tinutul Secuiesc" -, situate in centrul Romaniei: "Daca Uniunea Europeana si SUA au recunoscut independenta Kosovo, ei trebuie sa sprijine si autonomia regiunii secuilor", afirma presedintele acestei organizatii, Benedek Barna. Laszlo Tokes, ajuns europarlamentar, sustine chiar mai mult: "autonomia Transilvaniei" ca fost teritoriu al Ungariei "anexat la Romania". Autonomia teritoriala, obiectivul PCM Curtea de Apel Bucuresti va judeca, vineri, cu doar o zi inainte de sarbatoarea maghiara din 15 martie, contestatia privind inregistrarea, in 29 ianuarie, a Partidului Civic Maghiar in Registrul Partidelor Politice din Romania. Hotararea de inregistrare a formatiunii politice, data de Tribunalului Capitalei in 29 ianuarie, a fost contestata de Parchet si de Partidul Solidaritatii Democratice pentru Egalitate de Sanse si o Societate mai Buna (in calitate de intervenient) si de ziaristul George Roncea. La sfarsitul lunii noiembrie 2007, Uniunea Civica Maghiara a depus la Tribunalul Bucuresti documentatia necesara pentru inregistrarea Partidului Civic Maghiar. Conform liderilor UCM, Partidul Civic Maghiar se doreste a fi o alternativa la UDMR si principalul obiectiv al acestei formatiuni politice este castigarea autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc. Acest deziderat, ca si alte declaratii extremiste ale liderilor UCM-PCM, constituie acte anti-constitutionale. UCM sustine ca a adunat din 18 judete si din Bucuresti aproximativ 27.000 de semnaturi. Presedintele UCM - "Scaunul Sfantu Gheorghe", Gazda Zoltan, si-a exprimat speranta ca, la Bucuresti, Curtea de Apel va respinge cele doua contestatii si astfel inregistrarea PCM va deveni definitiva. In caz contrar participarea formatiunii cu liste proprii la alegerile locale din acest an va fi imposibila. Dictatorul Horthy si criminalul Wass, preamariti de 15 martie Seria manifestarilor dedicate zilei maghiarimii, 15 martie, a fost deschisa la Cluj cu proiectarea filmului "Horthy Miklos - Guvernatorul". Filmul, realizat de regizorul Koltay Gabor, acelasi care a facut si filmul "Trianon" prin care se contesta dreptul Romaniei asupra Transilvaniei, a rulat la initiativa filialei clujene a Fundatiei "Rakoczy", transmite Romanian Global News. Filmul despre Horthy Miklos va mai fi prezentat la Oradea, Sfantu Gheorghe si Targu Mures, la initiativa organizatiei Tineretul Maghiar din Ardeal care va organiza si un turneu de vizionare a filmului "Wass Albert" - un cunoscut criminal de razboi anti-semit si anti-roman -, semnat de acelasi regizor maghiar Koltay Gabor. In filmul despre Horthy, dictatorul este prezentat ca un adevarat salvator de evrei, care s-a opus deportarii evreilor si ar fi salvat de la cuptoarele mortii peste 800.000 de evrei. Realitatea este cu totul alta. Anexarea Transilvaniei la Ungaria, in 1940, a dus la exterminarea in masa a evreimii ardelene, fapt evidentiat clar la Muzeul Holocaustului din Washington. La 31 ianuarie 1941, traiau in Transilvania 191.125 de evrei. La sfarsitul razboiului mai supravietuiau doar 58.000. Multi fusesera salvati de romanii din Regat prin "retelele omeniei". Nu se poate uita ca Horthy a fost primul conducator in Europa care a introdus in sistemul sau de guvernare legile discriminarii rasiale.

Pagina realizata de Victor RONCEA si Tesu SOLOMOVICI

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-11&id=234411

Ce fac autoritatile maghiare in judetele Harghita si Covasna

Problema autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, ceruta de extremistii maghiari din Romania, a tinut ocupate studiourile televiziunilor de stiri. Au fost chemati, evident, analistii experimentati care se pricep la toate, de care ne-am cam plictisit deja, si tot felul de politicieni care vorbeau, in marea lor majoritate, doar ca se se auda. Mai putin cei maghiari, care stiau foarte clar ce vor. Si vor, de ceva vreme, si fac ce vor, tot de ceva vreme. Adica de 18 ani.

Nu au fost chemati in studiourile fastuoase ale televiziunilor cu rating din ce in ce mai mic, si reprezentanti ai romanilor din Harghita si Covasna. Adica cei mai indreptatiti sa vorbeasca si sa vina cu o replica la ceea ce se intampla cu ei in aceste doua judete. Ei resimt pe piele lor, zilnic, ce inseamna autoritate locala maghiara. Si o simt de 18 ani.
Intr-o analiza extrem de pertinenta, legata de autonomia maghiara deja „de facto”, in judetele Harghita si Covasna, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, preluata de Romanian Global News, se explica ce inteleg prin autonomie locala autoritatile locale maghiare, si cum o aplica de 18 ani pe cei 100.000 de romani care au mai ramas in judetele Harghita si Covasna si impotriva statului roman.

Analiza
„Exista o vorba care tine de intelepciunea populara conform careia, daca doresti sa cunosti cu adevarat caracterul si calitatile unui om, trebuie sa-l urmaresti cum se comporta atunci cand este sef (conducator), la orice nivel. Extrapoland, putem afirma ca, atunci cand dorim sa cunoastem fizionomia reala a unei formatiuni politice, in exercitarea prerogativelor sale publice, este necesara monitorizarea discursului si comportamentului conducerii acesteia, incepand cu programul politic si terminand cu modul de rezolvare a unor aspecte punctuale, in aparenta marunte, dar care au o semnificatie precis conturata si transmit un mesaj, mai greu, sau mai usor de descifrat.
Am facut aceasta introducere, pentru a putea intelege de ce resping categoric reprezentantii romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures, demersurile formatiunilor politice si civice maghiare, care urmaresc institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice, in aceasta parte de tara si, totodata, a raspunde la intrebarea: De ce nu accepta romanii traitori in aceste judete, cu populatie maghiara numeric majoritara, institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice, atat de dorita de liderii maghiari, deopotriva cei “moderati” si cei “radicali”? Am mentionat institutionalizarea, deoarece din punctul nostru de vedere aceasta autonomie exista de facto, urmand ca din perspectiva liderilor maghiari, ea sa fie obtinuta si de jure.
Intelegerea acestei probleme si raspunsul la intrebarea formulata, le putem afla daca, prezentam pozitia formatiunilor politice si civice maghiare, fata de romanii din judetele Covasna si Harghita, in anii tranzitiei postdecembriste.
Dupa decembrie 1989, ca parte a societatii romanesti, reprezentantii concetatenilor maghiari, si-au exprimat public frustrarile acumulate in timpul regimului comunist si au invatat “din mers” – de regula mult mai repede si mai bine decat romanii – modalitatile democratice de rezolvare a dezideratelor identitare, obtinand din partea populatiei majoritare aprobarea cadrului legislativ si institutional necesar prezervarii si afirmarii identitatii etnice, culturale si confesionale.
Normal ar fi fost, ca in toti acesti ani, toate succesele obtinute de etnicii maghiari din Romania, in general, si de catre cei din judetele Covasna, Harghita si Mures, in special, sa se rasfranga pozitiv si asupra atitudinii liderilor si a formatorilor de opinie din mass-media maghiara, fata de romanii din judetele mentionate, unde acestia formeaza o minoritate regionala. Dar, asa dupa cum este cunoscut – din numeroasele semnale trase de catre reprezentantii societatii civile romanesti din zona –, si fara institutionalizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului “Tinut secuiesc”, relatiile interetnice din aceasta parte de tara, au fost si mai sunt inca caracterizate de o lipsa cronica de intelegere si chiar de intoleranta, din partea liderilor maghiari – aflati perpetuu la carma “autoguvernarilor” locale – fata de populatia de nationalitate romana si fata de romanitate, in general.
Sa ne reamintim cateva dintre principalele discriminari ale cetatenilor de nationalitate romana din judetele Covasna si Harghita, cauzate de nerespectarea prevederilor legale in vigoare, de catre liderii maghiari aflati perpetuu la conducerea celor doua judete, in ultimii 18 ani.
In domeniul culturii: transformarea unilaterala a muzeelor judetene si locale, din muzee comunitare, in muzee etnice secuiesti, cu toate consecintele negative ce au decurs din acest act asupra specialistilor romani, a cercetarii istoriei romanilor din zona si cu neglijarea totala a patrimoniului romanesc; desfiintarea ansamblurilor folclorice profesioniste si transformarea lor in “ansambluri secuiesti”, fara a manifesta spijinul cuvenit cultivarii folclorului romanesc; lipsa de vointa si interes pentru asigurarea functionarii Ansamblului folcloric profesionist “Ciobanasul” care, in final a condus la desfiintarea acestei formatii romanesti; prevederea in Programul organizatiei UDMR din judetul Covasna, din perioada 2000-2004, a transformarii Teatrului “Andrei Muresan” din Sf. Gheorghe, in “teatru de gazduire”, ceea ce insemna practic desfiintarea institutiei; intreprinderea unor demersuri de catre unii fruntasi UDMR (Marko Bela, Kelemen Hunor s.a) pentru desfiintarea Muzeului National al Carpatilor Rasariteni; obtinerea, dupa indelungate si nenumarate demersuri, a cladirii in care functioneaza muzeul mentionat si a transferului in patrimoniului muzeului a cladirii in care a functionat prima scoala confesionala ortodoxa din Sf. Gheorghe; discrepanta dintre finantarea proiectelor initiate de catre ONG-uri, institutiile si cultele maghiare si cele romanesti; neincluderea unor spectacole in limba romana in cadrul unor manifestari finantate din fonduri publice precum: “Zilele localitatilor” – Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe (cu foarte mare greutate), sau Zilele judetului Harghita; lipsa specialistilor romani si a manifestarilor culturale romanesti la majoritatea casele municipale si orasenesti de cultura s.a.
In domeniul cultelor: boicotarea infiintarii Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei; reticenta manifestata de conducerea unitatilor administratiei publice locale, fata de actiunea de retrocedare a proprietatilor ce au apartinut parohiilor ortodoxe si care au fost expropiate de regimul comunist; lipsa totala de sprijin a parohiilor ortodoxe din partea administratiei publice locale subordonate UDMR (tot ceea ce s-a realizat in acest domeniul, a fost finantat de la bugetul central, prin intermediul Episcopiei); prezentarea Bisericii ortodoxe din cele doua judete, in mass-media de limba maghiara, ca o institutie ce urmareste “cucerirea pamantului secuiesc, prin intermediul bisericilor avand cupola in forma de ceapa”, fara a se pune in evidenta faptul ca Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei, pastorita cu intelepciune de catre P.S. Ioan Selejan, a fost in toti acesti ani, si este in continuare un factor de promovare a intelegerii si bunei convietuiri interetnice si interconfesioanle.
In domeniul invatamantului: nerespectarea prevederilor legale privind asigurarea ocuparii posturilor de director adjunct in scolile mixte, de catre profesori romani; obtinerea, dupa numeroase interventii la ministerul de resort, a unor clase cu predarea in limba romana; acordarea preferentiala a fondurilor pentru functionarea scolilor cu predare in limba maghiara si neglijarea celor cu predare in limba romana (indeosebi a Grupului Scolar “Constantin Brancusi”); discriminarea elevilor romani in unele scoli mixte (cazul Grupului Scolar Economic – Administrativ din Sf. Gheorghe) respingerea, intr-o prima faza, si acceptarea dupa numeroase demersuri si dupa interventia Ministerului Educatiei si Invatamantului a denumirilor “Nicolae Colan” si “Constantin Brancusi” acordate la doua scoli din municipiul Sf. Gheorghe.
In domeniul administratiei publice locale: neacceptarea nici unui roman in conducerea Consiliilor judetene Covasna si Harghita, sau in cea a altor municipii, orase si comune cu populatie etnic mixta; raportarea negativa la prezenta si activitatea in teritoriu, a unor institutii fundamentale ale statului roman, cum sunt: armata, politia, jandarmeria, serviciul de informatii s.a.; conditionarea ocuparii functiilor in institutiile publice, din cele doua judete, de cunoasterea limbii maghiare, in alte posturi decat cele prevazute in Legea administratiei publice (sa amintim doar cateva cazuri recente din Sf. Gheorghe, Arcus, Chichis s.a.); acest fapt a condus ca, in institutii precum Consiliul judetean Covasna, Primariile Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Baraolt si in majoritatea comunelor cu populatie etnic mixta, sa nu existe functionari de nationalitate romana; editarea revistei Primariei Sf. Gheorghe, doar in limba maghiara; continuarea acestei practici si dupa sanctionarea primita din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminarii; folosirea banilor publici doar in interesul populatiei maghiare – cazul intalnirii maghiarilor de pretutindeni de la Moacsa: Folosirea acestei intalniri pentru promovarea unor deziderate iredentiste, separatiste, antiromanesti; neacceptarea includerii in stema judetului Covasna si a altor localitati din cele doua judete, a nici unui element care sa simbolizeze istoria si cultura populatiei romanesti, care reprezinta un sfert din populatia judetului; neglijarea simbolurilor romanesti (majoritatea primarilor UDMR nu poarta esarfa tricolora la evenimentele prevazute de lege – vezi cazul primarului din Sf. Gheorghe, la Ziua Nationala 2007), lipsa acestora in spatiile publice (sala de sedinte a municipiului Sf. Gheorghe); aprobarea denumirilor strazilor si institutiilor publice, cu eludarea sau neglijarea personalitatilor romanesti, de rezonanta nationala sau locala (Sf. Gheorghe si Miercurea-Ciuc, sunt singurele municipii resedinta de judet din Romania care nu au o strada cu numele lui Stefan cel Mare; Consiliul local Sf. Gheorghe a respins propunerile ca dou strazi din municipiu sa poarte numele juristului Grigore Paltineanu si a protopopului Aurel Nistor – lideri marcanti ai romanilor din judet, in perioada interbelica, acordand, in schimb, unei strazi numele preotului Iosif Popovici aservit elitei maghiare locale, din perioada respectiva); respingerea, de catre Consiliul local Sf. Gheorghe, a unor propuneri ale reprezentantilor societatii civile romanesti, si ale consilierilor romani, de acordare a distinctiei “Pro Urbe” unor cetateni romani din Sf. Gheorghe (cazul regretatului economist Emil Tanasoiu); nerespectarea prevederilor legale referitoare la folosirea limbii romane in institutiile publice – cazul Regulamentului de functionare al Consiliului local Sf. Gheorghe si a altor reglementari asemanatoare.
In domeniul politic: lipsa de interes si chiar blocarea tuturor initiativelor care vizeaza inlaturarea discriminarii cauzate de inexistenta cadrului legislativ si institutional care sa protejeze pe etnicii romani, numeric minoritari in judetele Covasna si Harghita; nerespectarea obligatiilor stabilite prin protocoalele de colaborare cu unele partide, referitoare la discriminarea pozitiva a romanilor din cele doua judete; acceptarea si incurajarea explicita sau tacita a unor discursuri intolerante, antiromanesti prezente in mass-media de limba maghiara din cele doua judete; raportarea negativa la prezenta in aceste judete, considerate “fiefurile baronilor maghiari locali” si a prietenilor acestora de pretutindeni, a unor oameni politici si demnitari romani s.a.
Pe drept cuvant, se pune intrebarea: Daca asa s-au comportat si se comporta liderii maghiari, fara a dispune de autonomie etnica institutionalizata, care va fi comportamentul lor, dupa o posibila obtinere a acestui deziderat? Intrebarea este pe deplin indreptatita, cunoscand mai ales si antecedentele istorice – in deosebi cele din perioada 1944-1945 si cele din timpul Regiunii Autonome Maghiare –, cat si faptul ca acum este o adevarata intrecere pe tema intolerantei fata de romani, intre UDMR si Partidul Civic Maghiar.
Sunt doar cateva aspecte asupra carora va propun sa reflectam cu totii si, sa actionam in consecinta, fiecare dupa responsabilitatea si puterea sa. Aceasta cu atat mai mult, cu cat, fiecare gest public individual sau colectiv, ramane consemnat in documentele vremii, ca o marturie peste timp, asupra contributiei la instaurarea unui climat de normalitate, in beneficiul tuturor, in spiritul perceptelor crestine si a valorilor europene de acceptare, intelegere si pretuire a alteritatii”

http://www.rgnpress.ro/Analize/Ce-fac-autoritatile-maghiare-in-judetele-Harghita-si-Covasna.html

O actiune de natura sa aprinda spiritele in Transilvania urmeaza sa aiba loc in luna martie a acestui an, cel mai probabil in preajma datei de 15 a lunii, când se sarbatoreste ziua maghiarilor de pretutindeni. Organizatia iredentista “Tineretul Maghiar din Ardeal” va organiza in Transilvania turneul de vizionare a filmului “Wass Albert, in productia regizorului Koltay Gabor, cel care a realizat si controversatul film “Trianon”.

Filmul “Wass Albert” realizat recent de regizorul ungar Koltay Gabor este o combinatie intre artistic si documentar. Pelicula dureaza de doua ore, iar in prima parte il prezinta pe actorul maghiar Reakasi Karoly care porneste in Ardeal pentru cautarea adevarului despre Wass Albert. Acesta ajunge in localitatea clujeana Rascruci, locul unde s-a nascut scriitorul maghiar. Aici actorul afla multe lucruri despre Wass, fapt care-l ajuta sa se lamureasca in legatura cu rolul pe care l-a avut scriitorul atât in cultura, cât si in societatea maghiara. Filmul va rula in 12 orase din Transilvania Filmul a fost prezentat deja in mai multe orase din Ungaria chiar de regizorul Koltay Gabor. Surse din rândul simpatizantilor EMI ne-au declarat ca opera regizorului maghiar Koltay va fi difuzata in luna martie in 12 orase din Transilvania pentru a marca 100 de ani de la nasterea lui Wass Albert. “Anul acesta este centenarul nasterii lui Wass si vrem sa se cunoasca cât mai mult depre el. Pe de alta parte, vrem sa sensibilizam opinia publica cu privire la necesitatea reabilitarii lui Wass Albert”, a declarat unul dintre simpatizantii EMI. De altfel, site-ul EMI (www.erdely.tk) a anuntat inca din luna ianuarie ca va organiza turneul de vizionare a filmului “Wass Albert” in Ardeal, insa, potrivit unor surse, initiatorii actiunii au amânat proiectia pentru a realiza traducerea in limba româna. “Se vrea ca fimul sa poata fi vizionat si de români si de aceea acum se lucreaza la traducere”, a spus un alt apropiat EMI.

O sinteza a filmului a fost deja postata pe site-ul youtube la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=ZpI3Km-z5VY.

«Trianon» a fost scos in afara legii

Wass Albert a fost declarat criminal de razboi in 1946 dupa ce a fost gasit vinovat de moartea mai multor români si evrei din Sucutard si Muresenii de Câmpie, imediat dupa ocuparea Ardealului de Nord de catre horthysti.Prezentarea unui astfel de film in România ar putea intra sub incidenta Ordonantei 31/2002, care interzice organizatiile si simbolurile cu caracter rasist, xenofob sau fascist, precum si promovarea cultului persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii. Turneul de vizionare a filmului Wass Alber nu ar fi prima actiune de acest gen a EMI. In urma cu patru ani, EMI a organizat in Transilvania turneul de vizionare a filmului “Trianon”, in productia aceluiasi regizor - Koltay Gabor.Turneul a declansat o seama de reactii in lant, ministrul de atunci al culturii si cultelor Mona Musca afirmând ca proiectia filmului a fost ilegala si ca trebuiau luate masuri.

George Nicula / Gardianul / 15.02.2008

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=632&Itemid=1

Cazul Mortii lui Aurel Agache

Ilona Agache este refugiatã de 11 ani la Codlea. Femeia s-a nãscut în comuna Lunga, din Covasna.

Sotul ei, Aurel Agache, conducea sectia economicã a Militiei din Târgu Secuiesc. A fost linsat, în stradã, de multimea rãsculatã în decembrie 1989. Cadavrul i-a fost profanat. În gurã i s-a pus un sobolan mort. Ilona, împreunã cu cei cinci copii ai sãi, a fost nevoitã sã fugã din fata gloatei care i-a distrus locuinta. Post mortem, Aurel Agache a fost ridicat la grad de colonel si declarat erou martir. Astãzi, vãduva lui este plutonier-adjutant la Politia din Codlea. Desi este unguroaicã, Ilona Agache se teme sã se întoarcã în secuime. Casa i-a fost devastatã de revolutionari furiosi. Ca sã poatã fi înmormântat crestineste, cadavrul maiorului a fost furat de la morgã.

Asasinii n-au fost pedepsiti. Fiul lui cel mare, Aurel Dionisie Agache, cere sã se facã dreptate. Când s-a întors în Târgu Secuiesc pentru a aprinde o lumânare pe locul în care a murit tatãl sãu, a fost pãzit tot drumul de Politie. Locuitorii orasului au vãzut în gestul lui o sfidare. În cei zece ani de la deschiderea dosarului Agache, cazul a devenit politic. Recursul procesului, care initial i-a condamnat pe cinci dintre agresori la pedepse între 3 si 7 ani de închisoare, se judecã încã. Astãzi, 6 februarie, la Curtea Supremã de Justitie se desfãsoarã ultimul termen.

Pentru familia Agache, Revolutia din decembrie 1989 a însemnat începutul cosmarului. În 22 decembrie, multimea furioasã care iesise pe strãzile orasului l-a surprins pe Agache Aurel, pe atunci maior de Militie. L-au lovit pânã când a cãzut la pãmânt. Dupã ce l-a adus în stare de inconstientã, gloata a oprit Salvarea în care fusese urcat. Au trântit targa cu militianul rãnit si l-au omorât. Cadavrul a fost profanat si lãsat în stradã. Într-un ochi i s-a înfipt insigna de la caschetã, iar în celãlalt o monedã. În gurã i s-a pus un sobolan mort. Târziu, în noapte, doi necunoscuti au luat cadavrul si l-au dus la morga spitalului orãsenesc, unde a stat sase zile. La rugãmintea fiului cel mare, Aurel Dionisie Agache, corpul maiorului a fost furat în 28 decembrie de la morgã, cu ajutorul câtorva din fostii colegi ai maiorului.
http://www.geocities.com/agache1989/brasoveanul1.htm

Îndemnuri revizioniste rămase nesancţionate

TRADUCERI DIN PRESA MAGHIARA

Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna Îndemnuri revizioniste rămase nesancţionate Monitorizând presa de limbă maghiară din judeţele Covasna şi Harghita, apărută înainte şi după 15 martie 2006, din multitudinea discursurilor jurnalistice radicale, unul se detaşează, prin îndemnuri revizioniste, şovine şi antiromâneşti, cât şi prin reactualizarea unor sloganuri revizioniste maghiare, din perioada interbelică. Considerăm că asemenea articole, încalcă grav Constituţia şi legile ţării şi, prin urmare, nu pot rămâne nesancţionate, de instituţiile abilitate ale statului. Este vorba de articolul „ Va fi înviere secuiască? Sau „Ungaria trebuie salvată (dar mai întâi pământul secuiesc)”, apărut în „Europa Ido, nr. 5 din martie 2006, sub semnătura lui Csiby Karoly, din care redăm un fragment: (…) „Ce sens are cerşirea unei „autonomii interne” dacă ea nu este permisă de Constituţie ? (…) Banda de răufăcători de la Bruxelles (UE), foarte înţelegătoare în plan declarativ, dă din umeri. A fost păcat să faceţi atâtea drumuri la Bruxelles, domnule Csopo! (…) Irlandezii nu au corespondat cu invadatorii englezi, rugând Parlamentul să modifice Constituţia britanică, pentru ca ei să poată reînfiinţa Irlanda independentă, după aproape 800 de ani de invazie. Nici poporul indian, condus de Gandhi, nu a expediat petiţii guvernatorului britanic, ci prin puternica armă a rezistenţei pasive a reuşit să-i determine pe colonizatori să se care! Ceva se mişcă totuşi semnalând că a trecut vremea cerşitului. () În loc să fi cerut Universitatea de Ştiinţe Ferenc Josef, construită de strămoşii noştri, şterpelită în mod infam de statul român, sau măcar restabilirea imediată a Universităţii Bolyai, cadrele universitare maghiare au cerşit – cât curaj!- facultăţi maghiare. (…) Potrivit comunicatului Grupului de Iniţiativă Bolyai, s-au epuizat toate mijloacele politice, iar lupta poate fi dusă mai departe doar prin mijloace de nesupunere civică (). Ce înseamnă acest lucru? Cadrele universitare maghiare curajoase au evidenţiat că a trecut vremea petiţiilor şi a venit vremea acţiunii! Aceasta este vorba dreaptă! V-aţi dat seama în sfârşit de ceea ce noi, „radicalii”, ştiam de 10-15 ani.” (…) Pe secuii îi aşteaptă sarcini mari: „ Polonia ne arată drumul/ Să urmăm calea poloneză!”.Acum am putea spune că avem suficientă putere: „Ţara Secuiască ne arată drumul/Să urmăm calea secuiască!” Atunci şi în celelalte teritorii ocupate ale ţării noastre, maghiarii se vor ridica şi vor da jos robia de 86-88 de ani. Sau dacă nu, s-a terminat cu noi. Să avem încredere şi să ne rugăm în fiecare zi aşa: „ Cred într-un unic Dumnezeu, cred într-o unică patrie, Cred într-un veşnic adevăr dumnezeiesc, Cred în învierea Ungariei! Amin! (cunoscuta rugăciune folosită de cercurile revizioniste maghiare, în perioada interbelică- n.n.) Fără comentarii! 16 iunie 2006 http://www.forumharghitacovasna.ro/ Biroul de presă

Unguri în acţiune

In aceste filmuleţe, aceşti extremişti îşi prezinta teoriile lor de "mari istorici" lumii. Teoria cum că noi suntem o populaţie migratoare care ar fi venit in România de astăzi. Se vede prostia din capul lor.
Nu ştiu istoria ţarii lor dar pretind ca ştiu istoria noastră.





P.S. Am mai auzit un idiot spunând ca ca Ungurii sunt de fapt urmaşii Dacilor. Măi să fie!
Serios?

Cît mai toleram iredentismul maghiar?

articol de: Ing. prof. Adrian Moisoiu, Deputat PRM de Mures

Daca declaratia politica de saptamîna trecuta a fost intitulata "Atentie la Ungaria!", astazi, datorita faptului ca raportul prezentat de vicepremierul Markó Béla la cel de al VIII-lea Congres al UDMR a depasit orice limita minima de bun-simt, atrag atentia si asupra Guvernului României. În afara de raportul prezentat la cel de-al VIII-lea Congres al UDMR, Markó Béla a avut o interventie în care si-a prezentat programul de candidat la presedintie, care a fost neglijata de media de limba româna. Dat fiind ca persoana în cauza este vicepremier al Guvernului României, consider ca este necesar sa fac referiri la ea, mai ales ca domnia sa este o persoana de decizie în domenii deosebit de importante pe care le coordoneaza prin fisa postului, ca: integrarea europeana, învatamîntul si cultura. Cuvîntarea, intitulata "Transilvanie noua, maghiarime noua", analizeaza contextul în care UDMR si-a desfasurat activitatea si constituie un moment de bilant, ajungînd la concluzia ca oamenii au fost verificati în timp, iar UDMR a tinut piept cu brio încercarilor. Ea contine o serie de exprimari care consider ca merita o deosebita atentie, pentru a-i determina atît pe domnul presedinte Basescu, cît si pe domnul premier Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu sa se întrebe daca Alianta DA si-a luat la guvernare un partener leal: "...Depindem de Ungaria, dar si Ungaria depinde de noi. Nu numai de România, ci si de noi, maghiarii din Transilvania. Unul sau altul dintre politicienii din Ungaria degeaba îsi vîra capul în nisip ca strutul, fiindca daca noi ne facem treaba bine, aceasta este si în folosul Ungariei, pe cînd daca ne poticnim, aceasta va constitui imediat, în mod cert, un izvor de tensiuni între tarile noastre...". "...Aici, pe lînga limba româna, trebuie sa dobîndeasca statut oficial si alte limbi, lucru ce s-a si întîmplat partial, dar trebuie mers în continuare pe acest drum...". "...Poporul transilvan aici traitor are traditii multe, este de culturi diferite, se compune din comunitati, de diverse nationalitati carora trebuie sa li se acorde drepturile legitime, necesare pentru convietuire, precum si autonomiile care sa le garanteze propriile decizii. Autonomie culturala si teritoriala. Aceasta trebuie sa o tratam si cu Uniunea Europeana.

Totodata, trebuie sa-i convingem si pe români ca aceasta nu înseamna subrezirea României, ca noi croim planuri în interesul întaririi Transilvaniei si, ca urmare, România va fi mai puternica. Fara a mai vorbi de faptul ca experienta poate servi drept model pentru toata tara, pentru ca mai traiesc si prin alte parti minoritati, iar noi lucram si în interesul acestora si, bineînteles, n-am uitat nici de maghiarii care traiesc, rupti de noi, dincolo de Carpati. De la tinutul Ceangailor pîna la Bucuresti, de la Suceava pîna la Constanta si lor va trebui sa le acordam atentie. Pentru acest scop îmi asum în continuare functia! Ca sa edificam ca lumea convietuirea maghiaro-maghiara. Ca nici la Bors, nici la Nadlac, nici la Petea, nici în sufletele noastre sa nu fie nici un fel de granite. Ca sa fim si pe mai departe ardeleni si între timp sa ramînem maghiari...". "...Împreuna cu Ungaria pentru obiectivele noastre nationale, dar împreuna cu românii pentru o tara mai locuibila, mai plina de viata, si acesta în interiorul unei Transilvanii dupa model elvetian, împreuna cu toti europenii pentru o Uniune Europeana mai puternica". Fata de cele citatemai înainte, cred ca orice comentariu este de prisos. O data în plus, si sper ca pentru ultima oara, "cavalerul fidelitatii fata de patria maghiara, Markó Béla", si-a dat arama pe fata. Cei care militeaza pentru federalizarea României atenteaza la integritatea tarii, indiferent cum fardeaza acest obiectiv, care îsi permit sa îndemne la încalcarea Constitutiei si aduc atingere Legii sigurantei nationale, trebuie imediat deferiti justitiei, cercetati si condamnati în regim de urgenta. Si pentru ca tacîmul sa fie complet, cu ocazia Zilei Maghiarilor de pretutindeni, de 15 marie, Markó Béla a mai lansat un apel cu îndemnuri separatiste si de unitate: "....Trebuie sa înfaptuim principalul obiectiv al comunitatii maghiare din Transilvania, autonomia, adica diferitele forme ale deciziei autonome, iar asta o putem realiza numai uniti...Sa fie prezent între noi, ca si pîna acum, drapelul national, sa rasune imnul nostru national de sarbatoarea natiunii maghiare!...". De altfel, perioada de dinainte de 15 martie a fost si perioada unor peripluri turistice prin România, cea fara cîini, dar plina de jigodii... În afara de presedinta Parlamentului ungar, Szilli Katalin, si a presedintelui ungar, Solyom László, a fost prezenta în aceste zile si Barki Eva Mária, avocata care tine tot felul de prelegeri pe tema autonomiei Tinutului Secuiesc. Si daca ea a mai fost de doua ori declarata persoana indezirabila pe teritoriul României, nu vad de ce nu ar mai fi declarata o data si pentru totdeauna. Iar în masura în care instiga la autonomie teritoriala si toate celelalte persoane care au asemenea preocupari ar trebui tratate în mod similar! Fiindca problema noastra este ce facem cu cei care de 17 ani nu au vrut sa vada, desi au avut semnale clare, adevaratele obiective ale UDMR-ului. Acestia ramîn mai departe pe scaune, lor nu li se poate oferi un piolet sau macar un simplu tîrnacop pentru spart sarea în ocne? Îi alegem în continuare, dupa care ne lamentam cu privire la tarisoara noastra? Se adevereste ca atunci cînd doi se cearta, al treilea cîstiga. Asa se întîmpla întotdeauna cînd factorii politici de decizie de la Bucuresti sînt preocupati de alte probleme si nu de interesul national! Deci, ATENTIE la GUVERNUL ROMÂNIEI!

Traduceri din presa maghiara

TRADUCERI DIN PRESA MAGHIARA

Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna Argumente în favoarea înfiinţării Grupului pentru Combaterea şi Monitorizarea Anti-românismului În presa de limbă maghiară din zonă, apare tot mai des sloganele revizioniste din perioada interbelică: - “Cred într-un unic Dumnezeu, cred într-o unică patrie, Cred într-un unic veşnic adevăr dumnezeiesc, Cred în învierea Ungariei” (Publicaţia bilunară “Europai –Ido”, nr 7/ aprilie 2006, din Sf. Gheorghe) - “Nu, Nu, Niciodată. Dreptate Ungariei. Dreptate maghiarilor anexaţi. Daţi-ne înapoi munţii”.(Publicaţia bilunară “Europai –Ido”, nr 11/ mai 2006, din Sf. Gheorghe). - Sunt formulate îndemnuri revizioniste de genul: “Toate consiliile scăunale ar trebui să realizeze sondaje de opinie – sub forma unor acţiuni de strângere de semnături – în cadrul cărora să se adreseze secuilor (…) întrebarea cheie: Care formă a autodeterminării naţionale doriţi să o validaţi? a) Reanexarea Pământului Secuiesc la Ungaria? b) Pământ Secuiesc independent? c) Un fel de autonomie în interiorul României.” (“Când va fi învierea secuiască?/sau Ungaria trebuie salvată – dar mai întâi Pământul Secuiesc”, în “Europai –Ido”, nr 7/ aprilie 2006 - „Nu este un secret că România este singura ţară cârpită care îşi mai păstrează graniţele create la sfârşitul primului război mondial, iar UE tot nu susţine aspiraţiile maghiarilor” (Gazda Zoltan, “Unde este dreptatea?”, în “Szekely hirmondo”, nr. 21/ 02-08.06.2006). - În 4 iunie 2006, la Sf. Gheorghe a avut loc o adunare publică de comemorare a 86 de ani de la Tratatul de la Trianon. - Consiliul Naţional Secuiesc, în calitate de reprezentat al secuimii, convoacă în 18 iunie 2006, la Ditrău, Marea Adunare Secuiască, aceasta reprezentând o nouă manifestare a luptei duse prin mijloace democratice, pentru autonomia Pământului Secuiesc” (Radio MIX FM - limba maghiară, Sf. Gheorghe, 30.05.2006) - Continuă denigrarea istoriei României, solicitându-se “încetarea minciunilor vehemente, susţinute de la grădiniţă până la facultate, despre daco-romani (…), despre maghiarii răi, prezentaţi în manualele de istorie false doar sub forma Monarhiei Austro-Ungare” (“Când va fi învierea secuiască?/sau Ungaria trebuie salvată – dar mai întâi Pământul Secuiesc”, în “Europai –Ido”, nr 7/ aprilie 2006). - Sunt formulate îndemnuri la ură interetnică de un antiromânism feroce: ”… Venetici violenţi ne ocupă munţii, terenurile arabile, pădurile (…) Ne pătrund în case, în familii, în sufletul copiilor noştri. Apoi solicită un loc în stemă, în istoria noastră şi în viitorul nostru furat. Sus consanguinii mei secui-maghiari: Să ne opunem cotropitorilor cu toate mijloacele” (Ciki Sandor, ”Cimitir al popoarelor: numele tău este Transilvania”, în “Europai-Ido”, nr. 10/ mai 2006). - “Să nu aveţi încredere în constituţia falsă, în legile perfide, potrivit cărora suntem la fel cu cei care ne-au invadat. Să nu aveţi încredere nici în promisiunile venite din ţara –mamă. Nu-I urmaţi orbeşte pe politicienii – oportunişti maghiari din ţară. Mai degrabă ridicaţi-vă feţele către cer şi hotărâţi-vă voi soarta, cu îndrăzneală. Atunci veţi fi de rang egal cu străinii invadatori neruşinaţi. Consangvinii mei, cetăţeni de rangul al doilea: Aruncaţi-vă lanţurile” (Ciki Sandor, “Consangvinii mei, cetăţeni de rangul al doilea”, în “Europai-Ido”, nr. 11/ mai 2006). 7 iunie 2006 Biroul de presă http://www.forumharghitacovasna.ro/

Romanii din Cristuru Secuiesc plang dupa scoli

Romanii din Cristuru Secuiesc plang dupa scoli

Foto: Gandul Romanii care au ajuns cu serviciul in Cristuru Secuiesc sau in satele din imprejurimi nu stiu cum sa plece mai repede. Dorul de duca ii apuca dupa ce au primul copil. In Cristuru, de cativa ani, exista o sectie romana la gradinita. Sunt 12 locuri pe care se inghesuie copiii romanilor si cei din familiile secuiesti ai caror parinti vor ca pruncii lor sa invete limba romana de mici. Radu Dragan n-a mai prins loc pentru fetita lui si a dat-o la o sectie maghiara. "Am avut probleme cu ea. Nici eu, nici sotia nu stim boaba de maghiara, copila nu vorbea decat maghiara la gradinita si cand veneam s-o luam acasa era foarte dezorientata ca nu-i raspundeam la ce gangurea ea. Anul asta o sa ma mut cu locuinta, plecam la Sighisoara. Mai bine sa fac eu naveta 20 de kilometri pe zi decat sa zapacesc copilul. Sper ca in viitor sa ma mut definitiv cu serviciul". Problemele pe care le au la gradinita sunt nesemnificative fata de cele care apar cand ajung copiii la scoala. Exista o sectie de limba romana la scoala generala din Cristuru Secuiesc, dar, din cauza numarului foarte mic de copii, se invata otova. Clasele I - IV sunt comasate si profesorii predau simultan. Clasa a V-a are 10 copii, asa ca are "statut autonom". In clasa a VI-a, insa, exista un singur copil ai carui parinti vor sa invete in limba romana, in a VII-a - trei copii, in a VIII-a - patru. Profesorul de matematica de la sectia de limba romana preda simultan la clasele VI si VII. "Le dau exercitii celor din a saptea si ii predau copilei din a sasea. Apoi ii dau exercitii copilei din a sasea si le explic teoria celor din a saptea. Ne descurcam. Rau a fost anii trecuti cand aveam simultan clasele a V-a, a VI-a si a VII-a. Cand am auzit ca am trei clase am zis: «Doamne cu ce ti-am gresit?»". Parintii care refuza sa-si dea copiii la scoala din Cristuru ii duc la Casa Sfantul Iosif, din Odorheiu Secuiesc, un asezamant destinat copiilor orfani, cu dizabilitati sau proveniti din familii foarte sarace. Casa este proprietatea Congregatiei Inimii Neprihanite, o organizatie a Bisericii Greco-Catolice. Surorile care ingrijesc de copii sunt venite din toata tara si vorbesc romaneste. Alaturi de casa este liceul cu predare in limba romana - Marin Preda. "N-a fost usor sa iau hotararea ca pruncul meu de opt ani sa stea departe de mine. Parca as fi dat divort si as fi avut dreptul sa-l vad doar cateva zile pe luna. Imi era casa goala si cand auzeam copiii pe strada ca veneau de la scoala, mi se strangea stomacul", povesteste Buzamat. Acum copiii lui - o fata si un baiat - sunt "marisori", adica "pot sa duca ghiozdanul in spate" si fac naveta intre Cristuru si Odorhei - vreo 20 de kilometri in fiecare zi. Inainte, insa, stateau la Casa Sfantu Iosif prin bunavointa surorilor, ca la internat. Ii aducea luni si ii lua acasa vineri, iar peste saptamana se repezea sa-si vada copiii de cate ori putea. "A fost foarte greu, dar nu se putea altfel. In Cristuru, degeaba ii zice sectie de limba romana. Cum sa predea gramatica si literatura romana un profesor maghiar care vorbeste toata ziua numai maghiara? Si apoi, chiar doctor in limba romana sa fie, ce poti sa faci cu nu stiu cate clase simultan? Si asa manualele sunt foarte grele, daca ai un sfert din timpul standard ca sa predai, ce sa faci? Am un coleg al carui copil a invatat la scoala din Cristuru pana in clasa a sasea. Apoi a plecat la Sighisoara si imi povestea ca profesorii din Sighisoara l-au intrebat: "Unde a trait, domnule, copilul asta? Unde l-ati tinut pana acum?" Directorul scolii generale din Cristuru Secuiesc spune ca nu poate sa faca nimic in privinta sectiei de limba romana. "Legea ne obliga sa comasam clasele daca au sub zece copii. Si peste zece, cum este cazul clasei a cincea, ne trebuie aprobare speciala de functionare, dar sub zece nici nu ai ce sa discuti la Ministerul Educatiei. Pe de alta parte, acum cativa ani, au fost clase independente cu unu - doi - trei copii. Nici asa nu era bine. Va dati seama: sa stea 5-6 profesori pe capul unui elev, sa-l asculte in fiecare zi, copilul era stresat. Ideal este sa ai o clasa cu 15 elevi, dar din pacate nu avem de unde sa aducem atatia copii la o sectie de limba romana". Daca directorul scolii are un punct de vedere "tehnic", Szasz Jeno, primarul din Odorheiu Secuiesc, un sustinator infocat al dreptului ca maghiarii sa aiba universitatea in limba maghiara, nu facultati cum exista la Cluj, si nu universitate particulara, ci musai de stat, ne-a raspuns sec: "Scoala pentru copiii politistilor din Cristuru... Dar copiii maghiarilor din Galati au unde sa invete in limba lor materna?". Caterina NICOLAE | 22 februarie 2007 | Gandul