Ce aniversează ungurii la 15 martie?

... uciderea a peste 40.000 români care nu înţelegeau să intre în raiul oferit de aristocraţia maghiară. Între aceşti 40.000 de români omorâţi de unguri şi secui intră: 4 prefecţi şi 10 tribuni, 100 de centurioni căzuţi în lupte, 100 de preoţi şi protopopi spânzuraţi, 300 de sate arse, restul pieriţi, tăiaţi, împuşcaţi, spânzuraţi, căzuţi în lupte.

Idele lui Marte în Arealul anilor 1848-1849
de Ion CERNAT | Crai nou nr. 4387 :: joi, 15 martie 2007 |15.03.2007|

Motto: "Poţi să călătoreşti zile în şir în Ardeal fără să auzi un cuvânt unguresc." (istoricul ungur Köváry)
În sfârşit, Marko Bela, ales iarăşi în fruntea organizaţiei antiromâneşti UDMR, n-a mai putut să-şi ascundă intenţia de a destabiliza situaţia din statul român, şi-a dat mâna cu pastorul episcop spion, cerând ultimativ autonomia culturală şi teritorială pentru secuio-maghiarii din Ardeal. Până acum poetul care semăna la înfăţişare cu Lenin, de la care şi-a însuşit dogma "autodeterminare până la despărţire", era considerat un moderat, îşi lua conştiincios tainul de la Bucureşti, intrând în toate guvernările, condiţionând sprijinul de obţinerea şi întărirea unor privilegii pentru secuio-maghiari. Masca a fost aruncată; rămâne să aflăm ce promisiuni s-au făcut, din imbold propriu sau la insistenţa comisarilor europeni, de către guvernanţii români şi Preşedinte. Dacă, aşa cum se spune, deşi eu refuz să cred, Preşedintele le-a promis autonomie şi crearea unui stat în stat, atunci cu atât mai mult este îndreptăţită suspendarea din funcţie, după o cercetare amănunţită. Schimbarea de atitudine la Marko Bela nu este întâmplătoare; are loc în preajma aniversării, ca în fiecare an, la 15 martie, a "revoluţiei" maghiare şi secuieşti, care a urmărit refacerea Ungariei Mari şi a unui Imperiu unguresc în S-E Europei.

........

Să ne aşteptăm şi în acest an ca reprezentanţii "splendidei rase" - ungurii de gradul II cu secuii şi ungurii din Pustă, care intră în România ca în-tr-o stână fără câini, să aniverseze "revoluţia" lor mult trâmbiţată, care de fapt este o contrarevoluţie, desfăşurată sub forma unui război purtat împotriva celor care nu voiau să fie unguri, într-o "patrie comună". Ce aniversează, de fapt, ungurii la 15 martie? S-o spunem direct, fără să mai invocăm mitul împăcării dintre cele două naţiuni asuprite, în egală măsură, de un duşman comun: Imperiul habsburgic. Aniversează, nici mai mult, nici mai puţin, decât uciderea a peste 40.000 ro-mâni care nu înţelegeau să intre în raiul oferit de aristocraţia maghiară. Între aceşti 40.000 de români omorâţi de unguri şi secui intră: 4 prefecţi şi 10 tribuni, 100 de centurioni căzuţi în lupte, 100 de preoţi şi protopopi spânzuraţi, 300 de sate arse, restul pieriţi, tăiaţi, împuş-caţi, spânzuraţi, căzuţi în lupte.

Dacă anul revoluţionar 1848-1849 poate fi considerat o "primăvară a popoarelor", pentru românii din Transilvania a fost o lungă iarnă, din care au ieşit printr-un război revoluţionar purtat împotriva împilatorilor de veacuri - un-gurii -, pentru menţinerea naţiunii politice ro-mâne în chiar inima românismului. O ideologie mai veche şi mai nouă vrea să acrediteze ideea că doar aristocraţia maghiară, vârfurile condu-cătoare, animate de fantasmele hungarismului ar fi vinovate de ceea ce s-a întâmplat în Ar-dealul românesc. Nimic mai fals. Pe câmpul de luptă nu s-au prezentat doar nemeşii şi grofii unguri; în cea mai mare parte de altă origine, decât maghiară, între care şi mulţi de origine românească, toate silniciile, schingiuirile, spânzurătorile, execuţiile au fost făcute de unguri şi secui, fără deosebire de clasă socială.

Când, la 15 martie 1848, Dieta maghiară, întrunită la Pojon-Bratislava, declară indepen-denţa naţiunii maghiare, desfiinţarea obligaţii-lor feudale, a iobăgiei, dar şi, lucru grav, unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără, însă, să consulte voinţa românilor, începe războiul împotriva Austriei, românii se pun în mişcare şi îşi al-cătuiesc propriul program revoluţionar, pre-zentat în Adunarea Naţională de la Blaj, din 3/5 mai 1848, în care se cere recunoaşterea po-litică a naţiunii române şi se protestează împo-triva unirii forţate a Transilvaniei cu Ungaria. Românii se aliază cu habsburgii care le-au pro-mis recunoaşterea şi egalitatea între naţiunile componente ale Imperiului şi autonomia Tran-silvaniei, ceea ce s-a şi recunoscut prin Consti-tuţia din 4 martie 1849. S-a spus cu destulă îndreptăţire că românii au ales din două rele, răul cel mai mic: între cel care nu te recunoaşte, dar pozează în faţa lumii şi a istoriei ca democrat şi umanist, care-şi ascunde intenţia de a-i maghiariza pe toţi, într-o patrie una şi nedes-părţită, care suportă greu "sângele puturos de valah" şi cel care-ţi oferă ceva, era firesc să-l sprijini şi să te aliezi cu el. Românii, prin con-ducătorii lor, Avram Iancu, Simion Bărnuţiu, Eftimie Murgu, Andrei Mureşanu, Andrei Şaguna etc. n-au fost "amăgiţi" de habsburgi, cum susţin ungurii, dimpotrivă, s-au ridicat la luptă, în condiţii de inferioritate ca pregătire militară şi înzestrare cu arme şi muniţie, în primul rând pentru recunoaşterea naţionali-tăţii. Când n-au mai putut îndura silniciile ungureşti, s-au adunat din nou la Blaj, între 25-28 septembrie 1848 şi au hotărât organi-zarea lor ostăşească, după care au trecut la de-zarmarea gărzilor secuieşti şi la preluarea administraţiei Transilvaniei.

Cu toate că Dieta maghiară votase desfiin-ţarea iobăgiei, nobilii maghiari din Transilva-nia au împiedicat aplicarea legii, voind să-şi prelungească vechile privilegii pe seama iobagilor români. S-a ajuns la lupte şi asasinate în masă: la Mihalţ au fost omorâţi 13 ţărani români, iar la Luna 20. Centrul de rezistenţa al românilor s-a fixat în Munţii Apuseni, având drept conducător pe Avram Iancu, "Crăişorul munţilor", şi pe prefecţii Simion Balint, Nicolae Solomon, Ion Axente Sever, Ion Buteanu, Mihai Andreica şi alţii. Conducătorul contrarevoluţiei maghiare, renegatul Lajos Kossuth, şi-a dat seama că până când nu înfrânge rezistenţa românilor, nu poate realiza marele obiectiv al Ungariei Mari şi al unui Im-periu unguresc. Cetatea Munţi-lor Apuseni a fost asaltată de trupe ungureşti, conduse de ofi-ţerii Hatvany, apoi Kemény şi pe urmă de Vasváry Pál, care, cu cei 3.000 de secui, este în-vins la Fântânele şi cade în lup-tă. Între timp, ungurii au orga-nizat aşa numitele "tribunale de sânge", conduse de comisa-rul secui Lajos Csany, dezlănţuind o represiune furibundă. Acestei prigoane i-a căzut victimă şi democratul sas, Stephan Ludwig-Roth, care a avut curajul şi cinstea de a spune în Dieta de la Cluj, că în Ardeal nu-i nevoie de o limbă oficială, deoarece aceasta există: este limba română.

Nu au lipsit nici promisiunile, vorbe goale, făcute în timpul tratativelor, care nu ofereau nimic românilor, cărora le-au căzut pradă naivitatea romantică a lui Nicolae Bălcescu şi Cezar Boliac, dar nu l-au putut îndoi pe Avram Iancu, care-i cunoştea bine pe unguri. Ce spun în esenţă promisiunile făcute de Kossuth şi Simonffy: "iubire şi iertarea patriei (citeşte Ungaria Mare) pentru rătăcirile politice; dacă refuză sunt ameninţaţi cu exterminarea şi depopularea prin foc şi sabie". Românii trebuiau să depună armele; Avram Iancu le-a propus un armistiţiu şi s-a declarat neutru în luptele ungurilor cu habsburgii şi cu ruşii, chemaţi în ţară de tânărul Francisc Iosif. La Siria, pe 13 august 1849, armata contrarevoluţionară maghiară a capitulat. Cei 13 generali, care nu toţi sunt unguri, împuşcaţi de habsburgi, sunt vinovaţi de moartea a zeci de mii de români. Ungurii i-au făcut eroi, deşi sunt nişte criminali, iar guvernanţii români, sub formula prostească, "să uită trecutul" le-a dat voie ungurilor din Transilvania şi Ungaria să amplaseze statuia celor 13 criminali la Arad.

Contrarevoluţia ungurească şi secuiască n-a putut realiza Ungaria Mare cu, atunci, 14 milioane locuitori, dintre care numai 5.250.000 erau unguri, ceilalţi 8.750.000 - români şi slavi şi alţii, trebuiau maghiarizaţi, dar nu au renunţat nici după, nici acum, la Ungaria Sfântului Ştefan.

Români, români, aduceţi-vă aminte de vor-bele lui Iancu: "Nu cu argumente filosofice şi umanitare vei convinge pe aceşti tirani, ci cu lancea lui Horea". Şi atunci şi acum, ungurii vor să apară în ochii Europei ca nişte apostoli ai libertăţii, democraţiei, drepturilor omului, apărători ai civilizaţiei şi valorilor europene, ce mai, "buricul pământului", încât poţi zice liniştit: "Dumnezeu i-a făcut pe unguri şi pe urmă a stat!".

Notă: O preconizată istorie româno-maghiară trebuie să se facă, obligatoriu, cu contribuţia istoricilor români, Dogaru de la Institutul de istorie militară din Bucureşti şi a prof.univ. Vasile Russu de la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iaşi, cei care i-au "citit" cel mai bine unguri.

10 martie 2007

Ion Cernat
http://www.partidulcivicmaghiar.com/Articol.asp?ID=236

JUSTITIA a ingenuncheat de ziua maghiarilor

Pavel Filip, vicepresedinte al Curtii de Apel Bucuresti, a fost cel care a dat viata, ieri, Partidului Secuiesc. Decizia istorica de inregistrare a Partidului Civic Maghiar a fost acordata in pofida normelor legale, desi semnaturile de pe listele de sustinatori sunt false. Pavel Filip, nasul PCM, a devenit partas la una dintre cele mai grave incalcari ale legii. De ziua maghiarilor, secuii au primit un nou instrument antiromanesc, PCM-ul, cadou de la un judecator roman. Justitia a ingenuncheat in fata maghiarilor, de 15 martie.

Vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti, Pavel Filip, a devenit partas al unei abominatii - PCM (www.partidulcivicmaghiar.com), vector al secesionismului si antiromanismului desantat. Alaturi de UDMR, principalul obiectiv al noii formatiuni politice, PCM, este castigarea autonomiei Tinutului Secuiesc. Nasterea partidului secuiesc s-a facut cu forcepsul, printr-o decizie de inregistrare ce constituie un act grav de favorizare a infractorilor. Pavel Filip a asezat inca o pata pe obrazul deja maculat al Justitiei romane, decizia sa reprezentand doar o continuare a unei alte „erori” a Tribunalului Bucuresti care a pretins ca a „verificat” semnaturile listei de membri ai Partidului Civic Maghiar.

Ziaristii au demonstrat falsul

Jurnalistii publicatiilor ZIARUL, GARDIANUL, ZIUA, care au anchetat independent unii de altii, au probat falsificarea grosolana a listei de inscriere a PCM. Inca o data ziaristii au fost aceia care au scos la iveala frauda, incalcarea normelor de drept in dispretul grosolan al legii. La sedinta instantei de ieri, cu o zi inainte de marea sindrofie din 15 martie a maghiarilor, judecatorul Pavel Filip a respins recursul procurorilor si a mentinut decizia de infiintare a Partidului Civic Maghiar a Tribunalului Bucuresti, hotararea fiind definitiva si irevocabila. Parchetul a cerut la termenul de ieri sa admita contestatia la infiintarea Partidului Civic Maghiar si sa se trimita dosarul la Tribunalul Bucuresti pentru rejudecare. Procurorul a aratat ca magistratii Tribunalului Bucuresti nu au cercetat cu atentie fondul cauzei si ca „exista falsuri grosolane in ceea ce priveste listele. Sunt numeroase semnaturi inscrise in acelasi fel pentru nume diferite”.

Partidul Civic Maghiar - sapte infractiuni penale

In dorinta de a se infiinta cat mai repede, pentru a participa la alegerile locale, Partidul Civic Maghiar a savarsit infractiunile de fals material in inscrisuri oficiale prev. de art. 288 CP, fals intelectual prev. de art. 289 CP, fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art. 290 CP, uz de fals prev. de art. 291 CP, falsul in declaratii prevazute de art. 292 CP, falsul privind identitatea prev. de art. 293 CP, precum si pentru infractiunile prevazute de legea speciala 677/2001. Vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti nu a facut altceva decat sa fie partas la incalcarea acestor legi. Publicatiile ZIARUL si ZIUA au contactat numerosi asa-zisi semnatari pentru a verifica validitatea semnaturilor depuse pentru infiintarea acestui partid, si multi dintre acestia au raspuns indignati si socati de abuzul savarsit de liderii maghiari, cerand sa se constituie ca martori la proces si contestatari alaturi de publicatia ZIARUL, care a depus, prin redactorul George Roncea, plangere penala la Parchetul General, in vederea suspendarii inregistrarii Partidului Civic Maghiar.

Szasz Jeno nu vrea sa renunte la „Tinutul Secuiesc”

Szasz Jeno, presedintele partidului, a fost prezent in sala de judecata alaturi de ceilalti membri fondatori. Redactorul ZIARUL, George Roncea, a intrat in dialog cu Szasz Jeno, definindu-se de la bun inceput pozitiile de adversari, dar si de persoane care pot discuta civilizat, in contradictoriu. Szasz Jeno a tinut sa precizeze ca Laszlo Tokes nu va fi in nici un caz presedinte al partidului secuiesc si ca el personal este convins ca incercarea de contestare a inregistrarii partidului sau este un complot al UDMR. Redactorul ZIARUL a recomandat primarului din Odorhei sa caute articolele publicate in ZIARUL despre Verestoy Attila, Nagy Szolt si alti lideri ai UDMR si sa se convinga singur, ca in aceasta privinta, parerea sa este neintemeiata. Liderul PCM i-a solicitat redactorului ZIARUL sa-si retraga plangerea penala, iar George Roncea a fost de acord cu oferta primarului din Odorhei cu conditia ca si Szasz Jeno sa renunte la autonomia asa-zisului „Tinut Secuiesc” si sa recunoasca public ca Romania este una si indivizibila. Sazsz Jeno a inghitit in sec si nu a fost de acord cu „barterul” propus de George Roncea. ZIARUL isi va mentine acuzatiile la adresa liderilor maghiari si secui, ale caror organizatii - UDMR si nou-nascutul PCM Ð sunt ramuri otravite ale aceluiasi vectorul antiromanesc.

Sesizare la CSM

Redactia ZIARUL s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii, Sectiei pentru judecatori a inspectiei judiciare a CSM, cu privire la judecatorul Pavel Filip, vicepresedinte al Curtii de Apel. S-a cerut luarea in considerare a hotararii de inregistrare prin evidenta fraudare a legii a PCM, fractiunea radicala a UDMR, emisa de judecatorul Pavel Filip. Deoarece decizia ridica mari semne de intrebare cu privire la actul de justitie, CSM-ul a fost solicitat sa analizeze raspunderea judecatorului Pavel Filip si sanctionarea sa in conformitate cu Legea nr. 303, din 28 iunie 2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor invocandu-se art. 99, punctul h) conform caruia constituie abateri disciplinare „exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”.

Ziarul / 2008-03-15 / Radu Cosma / Roxana Orcea

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=667&Itemid=1

Precedentul Kosovo nu a creat probleme pe 15 martie in România

Spre surprinderea multora, dupa evenimentele din Kosovo, 15 martie, Ziua maghiarilor de pretutindeni a fost sarbatorita destul de linistit in Romånia, fara discursuri prea incinse si aproape fara nici un incident, cu exceptia faptului ca un tånar maghiar a fost batut la Cluj. In majoritatea oraselor in care exista si etnici maghiari, festivitatile au cuprins depuneri de coroane de flori, intonari ale imnurilor de stat ale Ungariei si României si a celui secuiesc, discursuri si slujbe religioase. La acestea s-au adaugat, in câteva localitati, husarii si defilarile cu torte. Chiar si liderii maghiari din România au avut un discurs mai temperat, cu exceptia lui Laszlo Tokes, care a agitat vechea lui marota cu autonomia. UDMR si formatiunile maghiare radicale au colaborat, in câteva orase, la organizarea festivitatilor, insa in alte locuri acestia au sarbatorit separat 15 martie.

Intentia organizatorilor din majoritatea localitatilor a fost de a nu politiza sarbatoarea maghiarilor. Unii lideri au profitat insa de ocazie pentru a-si face campanie sau pentru a indemna etnicii maghiari pentru ce formatiune sa opteze, av&a

circ;nd in vedere ca, in acest an, alaturi de UDMR, in cursa electorala va intra si Partidul Civic Maghiar.

Tårgu-Mures: Discursuri cu tenta nationalista
La Târgu-Mures, evenimentul a fost serbat separat de catre UDMR si Partidul Civic Maghiar (PCM). La manifestarea organizata de UDMR, în fata unei statui numite „a secuilor martiri“, au participat în jur de 4-5 mii de persoane. A fost de fata si Marko Bela, care a tinut un discurs pe un ton razboinic. „Niciodata nu vom fi cetateni de rangul doi pe pamântul nostru natal!“, a tunat Marko. „În Parlamentul European se poate folosi limba maghiara. În cel de la Bucuresti, nu e voie! Nu tin neaparat sa vorbesc ungureste în Parlamentul României, dar ce, s-ar prabusi cerul de la atâta lucru?“, s-a intrebat liderul UDMR. Ceva mai ponderat a fost discursul lui Laszlo Borbely. Acesta nu si-a putut permite sa fie prea agresiv în vorbe, pentru ca tocmai a fost desemnat candidat UDMR la Primaria Târgu-Mures, functie pe care n-o poate obtine fara voturi din partea românilor de acolo. Borbely s-a multumit sa spuna, în esenta, ca „la Târgu-Mures avem o viata comuna, sa ne stimam reciproc“. Separat de show-ul UDMR, opozitia maghiara grupata în nou-înfiintatul PCM a organizat o alta manifestatie, într-un parculet unde se afla o statuie a lui Sandor Petofi. Laszlo Borbely a fost si el de fata, dorinta de-a obtine Primaria Târgu-Mures stergand inclusiv asperitatile dintre UDMR si PCM. Borbely si-a justificat simplu prezenta la serbarea „opozitiei“: „si ei sunt tot maghiari“. Vorbitorii la serbarea PCM au pedalat cât au putut de tare pe autonomie in fata a circa 300-400 de persoane (mult sub asteptarile organizatorilor).

Maghiarii din Cluj nu s-au înghesuit la manifestari
Maghiarii din Cluj nu s-au prea înghesuit în acest an sa participe la manifestarile dedicate Zilei Maghiarimii organizate de UDMR Cluj. Daca în anii precedenti numarul celor care defilau prin centrul Clujului de 15 martie ajungea la 1.000, de aceasta data s-au adunat sa-i comemoreze pe revolutionarii unguri de la 1848 aproximativ 200 de persoane. Participantii au asistat mai întâi la o slujba ecumenica în Biserica Sfântul Mihail. De aici, multimea, în fruntea careia se aflau tineri care tineau în mâini steaguri ale Ungariei Mari, s-a deplasat în fata cladirii in strada Avram. Au fost prezenti senatorul Peter Eckstein-Kovacs, deputatul Mate Andras, vicepresedintele Consiliului judetean, Zoltan Palfi, sau liderul UDMR Cluj Laszlo Attila si prefectul judetului Cluj, Calin Platon, dar si reprezentanti ai primariei. Festivitatile s-au încheiat cu depuneri de coroane de flori. Manifestarile organizate de UDMR la Cluj au fost precedate de un protest al miscarii Noua Dreapta si a Fundatiei Sarmizegetusa. Aproximativ 150 de tineri s-au adunat, începând cu ora 11, în fata Monumentului Mihai Viteazul, unde au asistat la discursurile rostite de liderii miscarii de dreapta. „15 martie 1848 a însemnat alipirea Transilvaniei la Ungaria, a însemnat masacrarea a 40 de mii de români de revolutionarii maghiari condusi de Lajos Kosssuth. Toti ungurii care aniverseaza 15 martie, an de an, fac o declaratie de ostilitate la adresa românilor si a românismului si demonstreaza ca la 90 de ani de la Marea Unire nu sunt împacati cu realitatile etnice, culturale si istorice dând dovada de spirit revansard si ura primitiva împotriva României“, a spus Alexandru Sântu, seful filialei Cluj Noii Drepte.

Harghita si Covasna – cereri de autonomie
Pentru prima data dupa Revolutie, în unele localitati din Harghita si Covasna, manifestarile dedicate zilei de 15 martie au fost organizate împreuna de Consiliul National Secuiesc si de organizatia locala a UDMR. Sâmbata, într-o atmosfera de sarbatoare, s-au adunat în centrul municipiului Odorheiu Secuiesc, în Piata Marton Aron, aproximativ 2.000 de oameni, care nu s-au sfiit sa vorbeasca deschis despre dorinta lor de autonomie. Presedintele proaspatului PCM, Szasz Jeno, a rostit în fata multimii: „La 1848, visul maghiarilor a fost sa redobândeasca libertatea si statul de drept. Maghiarii din 2008 trebuie sa stie ca au nevoie de aceleasi lucruri de care au avut nevoie cei din 1848. (...) Tinutul Secuiesc are nevoie de o forma administrativa proprie si aceasta este autonomia si trebuie sa reusim sa o realizam prin metodele democratiei europene. Asta le transmitem si celorlalte comunitati din Transilvania, este mesajul nostru din Odorheiu Secuiesc“.

Prezent la manifestatiile organizate în Odorheiu Secuiesc, liderul FIDESZ în Parlamentul European, Szajer Jozsef, a spus ca despre secui se vorbeste des, si nu numai în Ungaria, ci si în Parlamentul European. „Vorbim des despre secuime, pentru ca îl aveti pe episcopul Tokes Laszlo sa va reprezinte în Europa si o face foarte bine. (...) Si aici, si în Ungaria, trebuie sa luptam pentru libertatea presei si sustin ca, daca în tara Bascilor si în Finlanda exista autonomie, de ce nu ar avea-o si secuii?“ Mai multe biletele intitulate „Împotriva separatismului maghiar“ au fost aruncate, vineri seara, pe strazile din municipiul Sfântu Gheorghe. Pe verso erau enumerate, în zece puncte, obiectivele organizatiei Noua Dreapta. Printre acestea apare si „unificarea, dupa modelul german, a celor doua state românesti, România si Republica Moldova“, dar si „ameliorarea situatiei românilor din judetele Harghita si Covasna, expusi sistematic unui proces continuu si sustinut de deznationalizare“.

Tokés are birou europarlamentar cu steagul Ungariei
Ziua maghiarilor de pretutindeni a însemnat la Oradea o noua lovitura sub centura data autoritatilor române de pastorul extremist Tokés László. Europarlamentarul si-a deschis birou în Oradea sub steagul Ungariei. Mesajul este evident: cetateanul român Tokés se simte numai ungur. „Le cer maghiarilor din România sa îi voteze doar pe acei candidati care în mod deschis sprijina cauza autonomiei si autoguvernarea comunitatilor maghiare“, a declarat episcopul reformat. Tokés a facut publica o interventie scrisa la dezbaterea privind Kosovo in Parlamentului Europei. Episcopul a afirmat ca politicienii români „se înregimenteaza împotriva autonomiei comunitatii maghiare din Tinutul Secuiesc, teritoriu de aproximativ aceeasi marime ca si Kosovo, precum si împotriva autonomiei comunitatii nationale maghiare din Transilvania, o populatie asemanatoare ca numar cu cea albaneza din Kosovo“.

Un etnic maghiar care purta steagul Ungariei, agresat la Cluj
Leszai Lehel, în vârsta de 16 ani, fiul unui preot reformat din Cluj, sustine ca, sâmbata, se deplasa în jurul orei 11 spre Biserica Sfântul Mihail din Cluj, pe strada 21 Decembrie, cand, chiar în fata Sectiei 2 Politie, a fost atacat de patru tineri. Tânarul a declarat ca în momentul incidentului purta o cocarda cu tricolorul maghiar si un drapel al Ungariei. Interesant este ca tånarul a anuntat toata presa maghiara cu privire la incident, însa când a fost contactat de politisti, nu a dat detalii despre agresori si nici nu a depus plângere. Abia la insistentele tatalui sau s-a dus la spital, iar apoi a depus plângere la politie. O echipa formata din politisti si jandarmi a demarat cercetari, reusind ca în foarte scurt timp sa-i prinda pe agresori. Este vorba de Mihai Andrei Fesnic, de 17 ani, si Razvan Danciu, de 18 ani din Cluj-Napoca. Cei doi au fost retinuti, fiind acuzati de tâlharie deoarece l-au deposedat de drapelul Ungariei. Potrivit politistilor, Fesnic si Danciu fac parte din galeria U Cluj. Liderii politici maghiari din Cluj au încercat sa exploateze din plin acest incident, spunând ca a fost pus la cale pentru a-i intimida pe maghiarii care participa la comemorarea Revolutiei de la 1848-1849.

Ungaria: Miting al opozitiei pe imnuri de autonomie
Circa 25.000 de persoane s-au reunit în centrul Budapestei, la un miting organizat cu ocazia Zilei Nationale de principalul partid de opoziti, Fidesz. Mitingul de sâmbata dupa-amiaza a început cu intonarea imnului Ungariei si al Tinutului Secuiesc din Transilvania, relateaza MTI. Multi participanti au fluturat steaguri în culorile nationale, altii au purtat banderole rosu cu alb, folosite de extrema dreapta, si care pentru multe persoane reprezinta un simbol al regimului nazist din Ungaria din cel de-al Doilea Razboi Mondial. Multimea a fost infierbantata de discursurile presedintelui partidului Fidesz, Viktor Orban, ale vicepresedintelui Lajos Kosa si ale europarlamentarului german Elmar Brok. Manifestantii miscarii extremiste de dreapta au îndemnat, într-un mesaj transmis pe Internet, la actiuni pentru înlaturarea Guvernului. „Viktor Orban ne-a spus ca, dupa referendum, vom putea da jos Guvernul, sa trecem la actiune!“, au instigat acestia, desi dupa referendum Orban a facut apel la calm si la respectarea Constitutiei.

Adrian Horincar,Anna Kovacs, Sorin Simion, George Nicula, Sorin Sotoc,R.M.
http://www.gardianul.ro/2008/03/17/actualitate-c24/precedentul_kosovo_nu_a_creat_probleme_pe_15_martie_in_rom_nia-s110900.html