In data de 13 ianuarie, intr-un restaurant din Camenita Mica un roman a fost omorat de catre un sarb bosniac pentru ca a tinut sa se cante in romana la o petrecere a romanilor, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.
Tragicul incident a avut loc cu coplicitatea preotului sarb Djordje Jokic din satul Meilovat(Mihailovat in sarba), si el venit din Bosnia, care a instigat impotriva romanilor ce-si serbau o zi de nastere a unuia dintre ei. Deoarece romanii au deranjat pe cei cativa sarbi condusi de preot prin faptul ca ascultau muzica romaneasca, sarbii au sarit la bataie si l-au trantit pe sarbatorit de mai multe ori cu capul de ciment. Acesta a decedat.
Mai multi romani din localitatea unde preotul sarb-bosniac este preot, au declarat corespondentului Romanian Global News ca acesta este un betiv si ca ei au cerut sa fie luat de acolo, avand de multe ori si atitudini antiromanesti.
Apăsaţi pentru a descărca
- Istoria Transilvaniei
- Filip Teodor - Secretele USLA-S
- Mircea Dogaru - NATO şi criminalii grofi Wass de Taga
- Teroarea Horthysto-Fascistă din Nord-Vestul României
- Maria Ciobanu Bacanu - Românii la contactul dintre culturi
- Mircea Dogaru - Afacerea Bastroe, Strategia lui Putin
- Baicu Vasile Dan - Istorie si arhivistica in arcul intracarpatic
- Ioan Lăcătuşu - Dăinuirea românească în Covasna şi Harghita
- Gheorghe Popa Lisseanu - Originea secuilor şi secuizarea românilor
- Ioan Lăcătuşu - Românii în mass-media maghiară din Harghita şi Covasna
- Ioan Lăcătuşu - Tendinţe de enclavizare a unui spaţiu românesc Covasna - Harghita
- Ion Longin Popescu - O Insulă a Şerpilor în inima României -despre soarta românilor din Harghita şi Covasna
- Ioan Lăcătuşu, Ioan Solomon - UN FALS "REFERENDUM" PENTRU IMPUNEREA UNEI AUTONOMII ANACRONICE
- Ioan Lăcătuşu - A FALSE “REFERENDUM” FOR GAINING AN ALREADY EXISTING AUTONOMY
joi, 24 ianuarie 2008
Cantece romanesti insangerate la Camenita Mica in Timoc
joi, 18 octombrie 2007
Cazul Mortii lui Aurel Agache
Ilona Agache este refugiatã de 11 ani la Codlea. Femeia s-a nãscut în comuna Lunga, din Covasna.
Sotul ei, Aurel Agache, conducea sectia economicã a Militiei din Târgu Secuiesc. A fost linsat, în stradã, de multimea rãsculatã în decembrie 1989. Cadavrul i-a fost profanat. În gurã i s-a pus un sobolan mort. Ilona, împreunã cu cei cinci copii ai sãi, a fost nevoitã sã fugã din fata gloatei care i-a distrus locuinta. Post mortem, Aurel Agache a fost ridicat la grad de colonel si declarat erou martir. Astãzi, vãduva lui este plutonier-adjutant la Politia din Codlea. Desi este unguroaicã, Ilona Agache se teme sã se întoarcã în secuime. Casa i-a fost devastatã de revolutionari furiosi. Ca sã poatã fi înmormântat crestineste, cadavrul maiorului a fost furat de la morgã.
Asasinii n-au fost pedepsiti. Fiul lui cel mare, Aurel Dionisie Agache, cere sã se facã dreptate. Când s-a întors în Târgu Secuiesc pentru a aprinde o lumânare pe locul în care a murit tatãl sãu, a fost pãzit tot drumul de Politie. Locuitorii orasului au vãzut în gestul lui o sfidare. În cei zece ani de la deschiderea dosarului Agache, cazul a devenit politic. Recursul procesului, care initial i-a condamnat pe cinci dintre agresori la pedepse între 3 si 7 ani de închisoare, se judecã încã. Astãzi, 6 februarie, la Curtea Supremã de Justitie se desfãsoarã ultimul termen.
Pentru familia Agache, Revolutia din decembrie 1989 a însemnat începutul cosmarului. În 22 decembrie, multimea furioasã care iesise pe strãzile orasului l-a surprins pe Agache Aurel, pe atunci maior de Militie. L-au lovit pânã când a cãzut la pãmânt. Dupã ce l-a adus în stare de inconstientã, gloata a oprit Salvarea în care fusese urcat. Au trântit targa cu militianul rãnit si l-au omorât. Cadavrul a fost profanat si lãsat în stradã. Într-un ochi i s-a înfipt insigna de la caschetã, iar în celãlalt o monedã. În gurã i s-a pus un sobolan mort. Târziu, în noapte, doi necunoscuti au luat cadavrul si l-au dus la morga spitalului orãsenesc, unde a stat sase zile. La rugãmintea fiului cel mare, Aurel Dionisie Agache, corpul maiorului a fost furat în 28 decembrie de la morgã, cu ajutorul câtorva din fostii colegi ai maiorului.http://www.geocities.com/agache1989/brasoveanul1.htm
Spaţiul etnogenetic românesc