Liderii CNS susţin că Ţinutul Secuiesc îşi cere autonomia

23/02/2008 de Ovidiu Ciutescu

Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) a anunţat sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, că referendumului pentru autonomie, organizat în perioada decembrie 2006 - februarie 2008, a fost un succes, în favoarea lui exprimându-se 99% dintre cei care au participat la el. Potrivit raportului Comisiei Permanente a CNS, prezentat sâmbătă la Sf. Gheorghe, în acest interval, în aproape 200 de localităţi, mai mult de 200.000 de cetăţeni au răspuns afirmativ la întrebarea "Doriţi ca Ţinutul Secuiesc să dobândească statut autonom şi localitatea în care trăiţi să aparţină de acesta?".

PRIMII PAŞI. În raport se susţine că referendumul a fost un succes: "În baza rezultatelor înregistrate, CNS a considerat că referendumul este valabil şi a avut succes, locuitorii Ţinutului Secuiesc pe baza dreptului la autodeterminare au votat pentru înfiinţarea prin lege a Ţinutului Secuiesc ca o entitate administrativ-teritorială autonomă. Prin aceasta comunitatea şi-a exprimat voinţa pentru autonomie. Consiliul Naţional Secuiesc, luând în considerare recomandarea Comisiei Legislative a Parlamentului României privind proiectul de lege a statutului de autonomie, care prevede că, pe baza Legii 215/2001 privind administraţia locală, proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum, şi în acest caz organizarea referendumului este obligatorie, a iniţiat un referendum oficial la nivelul consiliilor locale din Ţinutul Secuiesc privind autonomia acestuia". Potrivit acestora, peste 99% dintre cei care au participat la referendum s-au exprimat în favoarea autonomiei teritoriale.

http://www.jurnalul.ro/articole/117781/liderii-cns-sustin-ca-tinutul-secuiesc-isi-cere-autonomia

Sfântul Gheorghe. La mitingul Consiliului Secuiesc au venit doar 100 de persoane

Mitingul de simpatie faţă de proclamarea independeţei Kosovo, miting la care erau invitaţi să participe toţi cei care doresc autonomia Ţinutului Secuiesc, a atras foarte puţini oameni. Manifestaţia organizată de Consiliul Naţional Secuiesc a început la ora 17.00, însă doar 100 de participanţi s-au strâns în piaţa centrală de la Sfântul Gheorghe. Vor urma discursuri ale membrilor Consiliului Naţional Secuiesc, după care toţi participanţii vor aprinde lumânări, pentru a-şi manifesta simpatia faţă de independenţa kosovarilor. La manifestare au fost chemaţi să participe toţi cei care doresc proclamarea autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Organizatorii se aşteptau la un număr mai mare de participanţi, undeva peste 300. Cei mai mulţi etnici maghiari din Covasna şi Harghita susţin independenţa provinciei Kosovo. Mai mult, aceştia spun că vecinii noştri au creat un precedent care ar trebui urmat şi de maghiarii din România.

Există însă şi localnici care cred că, în România, situaţia este diferită. Oamenii spun ca invocarea autonomiei ar putea crea conflicte grave între români şi unguri.

Antena 3

KOSOVO, inceputul sfarsitului Europei

Un deputat şi un europarlamentar UDMR se afla în capitala kosovarilor, Priştina, pentru a "celebra" momentul în care va fi proclamată independenţa fostei provincii iugoslave.

KOSOVO-ul romanesc aproape iesit de sub autoritatea statului roman

În opinia lor, precedentul Kosovo ar trebui folosit în mod inteligent de către reprezentanţii comunităţii maghiare de acasă pentru promovarea autonomiei Ţinutului Secuiesc. „Este evident că, prin recunoaşterea provinciei Kosovo ca stat independent, se recunosc într-un fel soluţiile violente din această regiune. Din câte se ştie, noi, maghiarii din România, am militat pentru autonomie exclusiv prin mijloace democratice şi considerăm că un sprijin din partea autorităţilor europene şi a SUA ar legitima în Europa rezolvarea unor potenţiale conflicte fără conflicte, deci ar legitima soluţiile nonviolente", a declarat deputatul UDMR Antal Arpad. La rândul său, europarlamentarul Sogor Csaba susţine că vizita mai are încă un scop: sărbătorirea obţinerii de către sârbii din Kosovo a unor forme de autonomie.

Eurodeputatul UDMR con­sideră că problema Kosovo reprezintă însă „un precedent periculos pentru toate statele europene care nu înţeleg să asigure dreptul de autodeterminare astfel încât toţi cetăţenii lor să se simtă ca acasă". „Nu-l văd însă ca un precedent negativ. Dacă în acest ţinut minoritatea sârbă, care e mult mai mică decât cea maghiară din Voievodina, a reuşit să aibă unele drepturi, să zicem autonomie culturală, teritorială, atunci modelul Kosovo poate fi şi un model pentru Europa", a conchis Sogor. (Marius Vulpe, Adevarul)

Medicii si asistentele obligati sa invete ungureste

Guvernul vrea sa oblige medicii si asistentele sa invete ungureste. Potrivit unei ordonante de modificare a Legii reformei in sanatate, cunoscuta ca Legea Nicolaescu, personalul medical care lucreaza in regiuni unde minoritatile nationale depasesc 20 la suta din populatie trebuie sa cunoasca limba acelei minoritati. Reprezentantii UDMR au propus aceasta lege, sustinuti de Ministerul Sanatatii, care a inclus prevederea in ordonanta de urgenta. Pe de alta parte, Asociatia „Noi Românii“ din judetul Covasna sesiseaza, printr-o scrisoare, Guvernul României, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin care solicita respingerea aprobarii stemei orasului Covasna.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 20/2007 a fost respinsa de Senat si trimisa de urgenta pentru examinare Comisiei de sanatate din cadrul Camerei Deputatilor. Comisia a facut mici modificari, dar prevederile privind minoritatile au ramas neschimbate. Initiatorii acestei prevederi sunt deputatii UDMR Kerekes Karoly si Borros Istvan si Ministerul Sanatatii. „Este o discriminare grosolana, atata timp cat limba oficiala a tarii este romana“, a declarat dr. Dan Peretianu, presedintele Camerei Federative a Medicilor, care a mai adaugat ca nimeni nu-i obliga pe reprezentantii minoritatilor sa vorbeasca romana, dar daca nu inteleg atunci cand un medic le explica diagnosticul sau tratamentul, este problema lor. Specialistii sustin ca in nicio tara a lumii nu s-a mai pomenit o asemenea prevedere. Presedintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Vasile Astarastoaie, a trimis o scrisoare Comisiei de sanatate a Camerei Deputatilor pentru a reexamina ordonanta de urgenta.

Drapelul judetului Covasna este identic cu drapelul secuiesc

Subliniind faptul ca orasul este o statiune de interes national, se arata ca stema inaintata spre aprobare este „o stema vadit revizionista, cu continut monoetnic si coloratura ce face trimitere la culorile drapelului national al Ungariei si care neaga existenta majoritatii românesti, numeric inferioare in acest oras.“ In acelasi timp, Asociatia „Noi Românii“ semnaleaza si faptul ca Consiliul Judetean (CJ) Covasna ar fi aprobat, ca steag al judetului, drapelul national secuiesc.Semnatarii scrisorii, directorul executiv al Asociatiei „Noi Românii“, ing. Ioan Mugur Topolnitchi, si presedintele Asociatiei „Iustinian Teculescu“, prof. Dumitru Furtuna, sustin ca stema trimisa spre aprobare „este o stema discriminatorie fata de majoritatea româneasca din orasul Covasna, care nu se vede reprezentata in viitorul insemn oficial al orasului“. De asemenea, Asociatia „Noi Românii“ acuza Consiliul Local (CL) Covasna, ca ar fi adoptat Proiectul de stema printr-o hotarâre ilegala. „Stema ce urmeaza sa fie aprobata de Guvernul României, adoptata prin Hotarârea nr. 97/2005 de CL cu unanimitatea voturilor consilierilor UDMR, este cu totul alta si nu face parte din cele trei steme afisate spre dezbaterea publica, de unde deriva si incontestabila ilegalitate a hotarârii ce o promoveaza. A fost, evident, o inselare a tuturor locuitorilor orasului Covasna, statiune balneara de interes national“, se arata in scrisoare. Semnatarii sunt indignati si de faptul ca „institutia prefectului nu a sesizat vizibila ilegalitate de fond si nu a atacat in contencios, ca nelegala, Hotarârea CL Covasna“, drept pentru care solicita „anchetarea acestei situatii si sanctionarea celor vinovati de nerespectarea legilor României.“

Totodata, Asociatia „Noi Românii“ sesizeaza Guvernul si Ministerul de Interne si despre faptul ca ar exista o aprobare din partea Consiliului Judetean Covasna ca drapelul judetului sa fie steagul national secuiesc si solicita anularea acestei hotarâri. „Pe aceasta cale, tot in contextul amplei politici UDMR-iste de marcare a teritoriului cu simbolistica maghiara, va sesizam asupra aprobarii Consiliului Judetean Covasna a drapelului national secuiesc ca drapel al judetului. Fata de aceasta provocare neconstitutionala si nelegala va solicitam sa dispuneti prefectului judetului Covasna, dl. Gyorgy Ervin, sa intreprinda toate demersurile necesare conform atributiilor sale legale pentru anularea hotarârii nelegale“, solicita semnatarii scrisorii. (Florin Pupaza, Kovacs Anna - Gardianul / 16.02.2008)

Provincia Kosovo, luată Serbiei şi dată mafioţilor

Generalul italian Fabio Mini, fost comandant al fortelor NATO în Kosovo, critica dur independenta iminenta a provinciei sârbe. Albanezii kosovari sunt decisi sa îsi proclame unilateral independenta, duminica, iar Statele Unite si o parte din tarile UE o vor recunoaste, în timp ce Rusia si Serbia o vor respinge. Generalul spune ca de aceasta situatie vor profita "clanurile" si nu populatia, într-un interviu acordat cotidianului Corriere della Stampa, relateaza AFP.

Independenta "va fi buna pentru cei care conduc: premierul Thaci Hashim, care face afaceri cu petrol, Ramush Haradinaj, fost premier, care este judecat de Tribunalul Penal International de la Haga, Agim Ceku, fost premier, care vrea sa devina generalissim sau omul de afaceri Behgjet Pacolli, care are nevoie de un loc unde sa-si aduca banii", a declarat generalul care a comandat fortele NATO în perioada 2002-2003. "Ceea ce prezinta interes pentru clanuri (...) este existenta unui loc din Europa în care se deschid noi banci. O destinatie pentru banii care vin din est. Monte Carlo, Cipru nu mai sunt locuri sigure", a subliniat el. "Înteleg graba kosovarilor (pentru independenta). Nu înteleg însa graba comunitatii internationale", a spus generalul, adaugând ca recunoasterea independentei de catre Roma ar fi "o greseala fatala".

Reprezentantii Consiliului Secuiesc din Ardeal spun ca au ce învata din “cazul Kosovo”

Secretarul Biroului Permanent al CNS, Andrassi Arpad, a afirmat ca secuii au avut rabdare 500 de ani si înca mai au pentru a obtine autonomia Tinutului Secuiesc pe cai pasnice, transmite corespondentul NewsIn. "Problemele autonomiei în acest tinut al Ardealului dureaza de peste cinci secole. Sibiul, capitala culturala a Europei, este o dovada ca sasii au reusit sa obtina autonomia. Problema Kosovo ar putea sa ne ajute. În ce fel? În Kosovo exista o minoritate sârba a caror probleme trebuie rezolvate cu ocazia declararii independentei acestui tinut. În acest sens Kosovo ar putea fi un precedent care sa accelereze rezolvarea problemei Tinutului Secuiesc", a spus Andrassi.

Reprezentantii secuilor au ales politica pasilor marunti, dar siguri, având drept exemplu cazul Liceului Bolyai din Târgu Mures. "În 1990, toata lumea spunea ca Liceul Bolyai nu va fi niciodata liceu maghiar. Niciodata a însemnat 15 ani", au argumentat reprezentantii CNS. Liderii CNS spun ca vor colabora cu formatiunile politice din Parlament pentru a se discuta despre proiectul de lege prin care ar putea fi obtinuta autonomia Tinutului Secuiesc.

România a aprobat, tacit, “ocupatia” UE

Un general francez în retragere, Yves de Kermabon, fost comandant al trupelor NATO din Kosovo, va conduce misiunea EULEX destinata sa asiste tânarul stat kosovar dupa proclamarea independentei. Olandezul Pieter Feith va fi reprezentantul special al UE pentru Kosovo, s-a anuntat oficial sâmbata. "În calitatea sa de sef al celei mai importante misiuni civile din istoria UE, Yves de Kermabon va avea un rol crucial în asistarea politiei kosovare si a institutiilor judiciare în progresul lor menit sa atinga normele europene", a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externa, Javier Solana, care a facut acest anunt. "Aceste numiri ilustreaza înca o data angajamentul UE în Balcani", a comentat Solana. Cei 27 si-au dat oficial acordul pentru desfasurarea celor circa 2.000 de membri ai misiunii, majoritatea politisti si magistrati. UE a folosit pentru aceasta o procedura specifica, denumita a "aprobarii tacite": daca pâna vineri la miezul noptii (1.00, ora României) niciunul dintre membrii UE nu îsi exprima împotrivirea, operatiunea poate fi lansata. Însa primele elemente ale acestei misiuni - cea mai ampla misiune civila din istoria UE - nu vor fi trimise în provincia sârba mai devreme de una sau doua saptamâni. Politistii si magistratii vor veni din toate statele membre, cu exceptia Maltei (din motive logistice), dar si din state terte, între care Turcia si Statele Unite. Principalul lider al sârbilor din Kosovo, Milan Ivanovici, a calificat, sâmbata, drept "ocupatie" misiunea pe care UE o va trimite în Kosovo pentru a asista liderii kosovari dupa proclamarea independentei provinciei. "În esenta, misiunea UE are caracteristicile unei ocupatii si nu va fi acceptata nici de Serbia, nici de sârbii din Kosovo", a declarat liderul sârbilor din Kosovo, Milan Ivanovici.

Biserica Ortodoxa le cere sârbilor sa ramâna în provincie

Biserica Ortodoxa sârba le-a cerut, sâmbata, sârbilor din Kosovo sa-si pastreze calmul, dupa proclamarea independentei de catre liderii kosovari, relateaza AFP. "Le-am transmis tuturor sa-si pastreze calmul si sa ramâna în Sfântul Kosovo", le-a spus episcopul Artemije credinciosilor, în timpul unei slujbe în partea nordica, majoritar sârba, a orasului divizat etnic, Kosovska Mitrovita. "Aceasta este tara noastra si nu avem niciun motiv sa plecam. Acesta este testamentul nostru si juramântul nostru", a spus episcopul Artemije. Episcopul, care a fost însotit de un pretendent la tronul Serbiei, printul Aleksandar, a tinut slujba în fata câtorva sute de credinciosi, la biserica Sfântul Dimitrie. "Întelepciunea, calmul, legea si dreptatea sunt singurele noastre arme si nu trebuie sa le uitam", a spus printul Aleksandar Karadjordjevic. El a cerut "ajutorul" prietenilor Serbiei. "Avem nevoie de Europa si nu de izolare. Nu vreau sa vad aici o situatie asemanatoare celei din Palestina", a precizat el. "Nimeni nu are dreptul sa ne ia Kosovo si sa se joace cu soarta unei natiuni", a subliniat el. Aproximativ 120.000 de sârbi, alaturi de 1,8 milioane de albanezi, au ramas în Kosovo dupa razboiul din 1998-1999. Partea nordica a provinciei, unde traiesc multi sârbi, ar putea face secesiune din momentul în care Kosovo îsi va declara independenta. (N.I. - Gardianul)

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=634&Itemid=1

Kosovo independent Putin «arunca» Transilvania In mainile separatistilor maghiari

Belgradul a pierdut, ieri, oficial, inca o provincie. Situatia politica din Kosovo l-a determinat pe Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, sa faca declaratii dure sustinand ca „exista ingrijorari potrivit carora Kosovo stabileste un precedent pentru eventuale miscari de independenta in regiunea Abhazia din Georgia, in regiunea Transnistria din Moldova si in Transilvania din Romania”. Mai mult, liderul de la Kremlin a sustinut ca „Rusia se opune categoric independentei unilaterale a provinciei Kosovo”. “Aceasta situatie va încalca legislatia internationala si va avea consecinte imediate pentru Balcani si restul lumii”, a atras atentia Putin

Surprinzator sau nu, dupa declaratiile lui Vladimir Putin, Abhazia si Osetia de Sud, cele doua regiuni separatiste ale Georgiei, au anuntat ca vor cere Rusiei si ONU sa le recunoasca independenta. Mai mult decat atat, liderii maghiarilor din Romania au solicitat guvernului roman sa recunoasca imediat autodeterminarea Kosovo. Presedintele UDMR Marko Bela a precizat ca Romania nu trebuie sa amane recunoasterea provinciei, iar radicalii din Harghita si Covas

na au sustinut ca autonomia Tinutului Secuiesc reprezinta o necesitate

Dezmembrarea Uniunii Sovietice si disparitia “lagarului” comunist impus de URSS in estul Europei au avut efecte pozitive si negative asupra tarilor scapate de sub dominatia ruseasca. Iugoslavia a luat-o, dupa anul 1990, pe un drum periculos, care s-a soldat, ieri, cu inca o lovitura: independenta Kosovo. Insa Kosovo nu este ultima regiune din Serbia care ar putea avea astfel de pretentii. In Voievodina (provincie autonoma), la granita cu Ungaria, exista o comunitate maghiara compacta care si-ar putea declara independenta fata de Serbia

Provincia separatista Kosovo este, de ieri, stat de sine statator. Potrivit declaratiei de independenta, votata de toti cei 109 deputati ai Parlamentului de la Pristina, noul stat „este o societate democratica, laica si multietnica“ si va fi „consacrat pacii si independentei“. „Noi, liderii poporului, democratic alesi, prin aceasta declaratie, proclamam Kosovo drept un stat independent si suveran“, a spus adunarii premierul provinciei, Hashim Thaci. „Aceasta declaratie reflecta vointa poporului nostru“, a mai precizat el. Mii de oameni din orasele kosovare, majoritatea albanezi, au iesit in strada pentru a sarbatori aparitia noului stat. In paralel, autoritatile sårbe au vizionat, neputincioase, evolutia evenimentului. Ei au organizat proteste, iar liderii politici si cei religiosi au incercat sa-i consolideze pe sårbii care sustin ca pierd o parte a identitatii nationale odata cu provincia din sud. Câteva sute de fosti combatanti ai armatei sârbe care doreau sa protesteze fata de proclamarea independentei provinciei au fost împiedicati sa intre în Kosovo. Securitatea militara este asigurata de fortele de pace KFOR sub comandamentul NATO, iar prezenta civila, de UE.

„Succesul“ separarii provinciei Kosovo de Serbia este pus pe seama Occidentului. Sarbii nutresc resentimente puternice fata de acestia, considerandu-i vinovati de amputarea unei parti a teritoriului sau. SUA, Franta, Marea Britanie, Germania, Italia, Belgia si, mai nou, Irlanda vor recunoaste chiar astazi independenta regiunii. Drept raspuns, Serbia a „promis“ inrautatirea relatiilor cu aceste tari. Pe de alta parte, Rusia, Bulgaria, Cipru, Spania, Grecia, Romania si Slovacia se opun deschis independentei regiunii.

Putin pozeaza in aparator al Romåniei
„Rusia se opune categoric independentei unilaterale a provinciei Kosovo. Asta va încalca legislatia internationala si va avea consecinte imediate pentru Balcani si restul lumii. Exista ingrijorari potrivit carora Kosovo stabileste un precedent pentru eventuale miscari de independenta in regiunea Abhazia din Georgia, in regiunea Transnistria din Moldova si in zona Transilvania din Romania“, a declarat pentru Euronews presedintele rus, Vladimir Putin.

Washington - da, Moscova - ba!
George W. Bush a declarat ca sustine planul de independenta al Kosovo sub supraveghere internationala, pentru ca regiunea Balcanilor sa fie stabila. La polul opus, liderul de la Kremlin a fost, de la inceput, un sustinator indarjit al Belgradului, avertizand ca are un plan pentru momentul in care Occidentul va recunoaste independenta. Moscova nu a oferit, insa, deocamdata, detalii vizavi de acest plan. La doar cateva minute de la declararea independentei, Rusia a cerut consultari in Consiliul de Securitate al ONU.

Arme rusesti pentru recucerirea Kosovo
Seful Bisericii Ortodoxe sârbe din Kosovo, Artemije Radosavljevic, s-a pronuntat pentru masuri radicale in cazul Kosovo. Acesta a spus ca Serbia ar trebui sa-si convoace fortele militare, sa declare Kosovo „teritoriu ocupat“ si sa cumpere arme de la Rusia pentru a-l obtine înapoi. „Kosovo a fost si va fi mereu al Serbiei“, a subliniat Artemije, cu câteva ore înainte de declararea independentei de catre provincia sârba. Ceva mai temperat, presedintele proaspat ales al Serbiei, Boris Tadici, un prooccidental convins, si-a reiterat refuzul de a pleca fruntea în juramântul pe care l-a depus la preluarea noului mandat. „Nu voi abandona niciodata lupta pentru provincia noastra Kosovo“, a jurat acesta. Liderul sârb din Kosovo, Oliver Ivanovici, a spus, la randul sau, ca sarbii vor suferi o grea lovitura în ceea ce priveste identitatea lor nationala, care ar putea provoca frustrari periculoase.

«Fuck Yu», titreaza un ziar kosovar
In timp ce liderii sarbi cheama la calm, cotidianul kosovar Express a pus un mesaj pe prima pagina care arata clar sentimentele albanezilor legate de declararea independentei si de faptul ca scapa de Serbia. „FUCK YU“ (fonetic, expresia are semnificatia unei înjuraturi adresate în mod direct unei persoane, dar grafic ea este adresata fostei Iugoslavii, al carei simbol era YU - n.red.). Noul stat Kosovo nu va fi ceea ce isi imagineaza albanezii kosovari, avertizeaza seful Forumului sarb pe probleme etnice, Dusan Ianici. Declararea unilaterala a independentei Kosovo nu le va permite cetatenilor lui libertate maxima si un nivel decent de trai. Ba, mai mult, pasapoartele lor nu le vor permite sa calatoreasca in intreaga lume. „Kosovo este recunoscut doar de 40 de tari. Momentul in care kosovarii vor realiza ca asta nu este ceea ce li s-a promis in ultimii 20 de ani va fi unul foarte periculos, care va lasa deschisa poarta pentru extremisti“, sustine el. Potrivit acestuia, sunt asteptate imigrari masive ale albanezilor din Kosovo in tarile occidentale care le-au recunoscut independenta.

UDMR: România nu trebuie sa amâne recunoasterea independentei Kosovo
UDMR considera ca proclamarea independentei Kosovo este o consecinta fireasca a schimbarilor survenite în Europa Centrala si în Balcanii de Vest, conform unui comunicat al Uniunii semnat de presedintele UDMR, Marko Bela, remis, ieri, presei. Mai mult, Marko Bela sustine ca România „nu trebuie sa amâne recunoasterea“ provinciei. Deputatul Antal Árpád si europarlamentarul Sógor Csaba fac un „drum de studiu“ la Pristina (capitala provinciei Kosovo). Antal Árpád a sustinut in ziarul covasnean Háromszék ca ar fi nesesar ca toate organizatiile politice si civile maghiare, care si-au propus obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc, sa ia o „atitudine comuna“ pentru obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc. La randul ei, Uniunea Civica Maghiara (UCM) - Scaunul Sfântu Gheorghe va face un apel la localnicii din aceasta zona sa aprinda, maine seara, câte o lumânare la fereastra, în semn de solidaritate fata de proclamarea independentei provinciei Kosovo. Presedintele UCM - Scaunul Sfântu Gheorghe, Gazda Zoltan, a subliniat ca acesta ar fi un semnal si catre autoritatile române sa sprijine dezideratul comunitatii maghiare privind autonomia Tinutului Secuiesc.

Romania nu este Serbia. Statul roman, inclus in categoria democratiilor avansate
Spre deosebire de Serbia, România si Bulgaria au fost incluse în categoria democratiilor avansate într-un studiu al Fundatiei Bertelsmann, care urmeaza sa fie prezentat oficial maine, la Berlin, relateaza publicatia germana Die Welt, citata de agentia bulgara Focus News în pagina electronica, informeaza Mediafax. În Indexul Statelor în Tranzitie pentru 2008 fundatia a creat o scara cu trei niveluri pentru a evalua progresele tarilor pe plan politic. Autorii studiului subliniaza ca progresele înregistrate de Bucuresti si Sofia se datoreaza în special apartenentei lor la Uniunea Europeana, care a constituit un stimulent pentru schimbari politice. Pe primele locuri se afla state precum Cehia, recunoscuta ca o democratie consolidata, în timp ce Turcia a fost criticata pentru lipsa vointei de a crea institutii democratice. Fundatia Bertelsmann întocmeste, începând din 2003, rapoarte anuale privind schimbarile politice si economice din 125 de state.

Kosovo, ultima lovitura? Din Iugoslavia au mai ramas doar Serbia si... Voievodina
Dezmembrarea Uniunii Sovietice si disparitia „lagarului“ comunist impus de URSS in estul Europei au avut efecte pozitive si negative asupra tarilor scapate de sub dominatia ruseasca. Iugoslavia a luat-o, dupa anul 1990, pe un drum periculos, care s-a soldat, ieri, cu inca o lovitura: independenta Kosovo. Insa Kosovo nu este ultima regiune din Serbia care ar putea avea pretentii de independenta. In Voievodina (provincie autonoma), la granita cu Ungaria, exista o comunitate maghiara compacta care ar putea avea pretentii de autodeterminare. Agentia France Press, citata de NewsIn, reaminteste în ce mod si-au obtinut independenta celelalte componente ale fostei Iugoslavii.

Slovenia
A fost prima republica ce s-a detasat de federatie, obtinându-si independenta în mod relativ pasnic. La 23 decembrie 1990, 88% dintre sloveni se pronunta prin referendum pentru independenta. Aceasta este proclamata la 25 iunie 1991. Dupa zece zile de confruntari cu fortele slovene, în 6 iulie 1991, Armata Populara Iugoslava (JNA) se retrage din Slovenia. Statul este recunoscut de Comunitatea Economica Europeana (CEE) si de peste 30 de tari la 15 ianuarie 1992, apoi de Statele Unite la 7 aprilie.

Croatia
Sosirea la putere a lui Franjo Tudjman, la 30 mai 1990, este urmata de modificari constitutionale care stârnesc nemultumiri în Serbia. Regiunile croate locuite de sârbi îsi proclama autonomia în 21 decembrie 1990. În referendumul din 19 mai 1991, boicotat de sârbi, care reprezentau la acea data 12,6% din populatie, 92% dintre participanti se pronunta pentru independenta. Autoritatile anunta independenta în aceeasi zi cu Slovenia (25 iunie 1991), iar aceasta devine oficiala în 7 octombrie. Dar conflictele armate dintre formatiunile croate, pe de o parte, si formatiunile sârbe si JNA, pe de alta parte, se transforma în august 1991 într-un razboi deschis care va dura pâna în august 1995. CEE, Statele Unite si peste 30 de tari recunosc Croatia si Slovenia în acelasi timp. Croatia si Republica Federala Iugoslavia se recunosc reciproc în august 1996.

Bosnia-Hertegovina
Parlamentul bosniac proclama suveranitatea la 15 octombrie 1991. În 1992, dupa discutiile de la Lisabona mediate de comunitatea internationala, bosniacii, croatii si sârbii semneaza un tratat care împarte Bosnia-Hertegovina în trei regiuni. Dar, dupa doua zile, presedintele bosniac Alija Izetbegovici îsi retrage semnatura de pe tratat si organizeaza un referendum în 29 februarie 1992. Sârbii boicoteaza referendumul, dar independenta este aprobata cu 62,8% din voturi. Autoritatile proclama independenta la 5 aprilie 1992, moment în care conflictele armate fusesera deja declansate. Bosnia-Hertegovina este recunoscuta a doua zi de Cei 12, iar la 7 aprilie, de catre Statele Unite. Dar în 6 aprilie începe asediul de la Sarajevo, care va dura pâna la sfârsitul razboiului, în 1995. Belgradul recunoaste în cele din urma independenta Bosniei prin acordurile de pace de la Dayton, care pun capat razboiului în 21 noiembrie 1995.

Macedonia
Macedonia si-a obtinut independenta fara varsare de sânge. Aprobata în proportie de 95% printr-un referendum din 8 septembrie 1991, independenta este proclamata în 15 septembrie.

Muntenegru
Muntenegrul este ultima republica iugoslava ramasa într-o uniune cu Serbia, aliatul sau istoric, dupa razboaiele din anii ‘90. În aprilie 1992, cele doua tari formeaza Republica Federala Iugoslavia, care devine în februarie 2003 o uniune flexibila numita statul Serbia-Muntenegru. Dar muntenegrenii încep sa aiba aspiratii de independenta, iar la referendumul din 21 mai 2006, 55,5% din populatie voteaza pentru separarea de Serbia. Independenta este proclamata la 3 iunie 2006.

Echilibru etnic din Kosovo, modificat dupa dominatia otomana
Kosovo a fost de-a lungul istoriei un teritoriu revendicat, rând pe rând, de sârbi si albanezi. n Secolul al XII-lea - Kosovo este în centrul unui imperiu sârb condus de dinastia Nemanjici, în timpul careia se construiesc numeroase manastiri si biserici. n 1389 - sârbii sunt învinsi de Imperiul Otoman în batalia de la Kosovo Polje. Începe o dominatie turca de mai multe secole, care modifica echilibrul etnic în favoarea musulmanilor si albanezilor. n 1913 - Serbia recâstiga controlul asupra Kosovo, în urma razboaielor balcanice. n 1946 - Kosovo devine parte a federatiei iugoslave conduse de comunistul Josip Broz Tito. n 1987- in timpul unei vizite în Kosovo, Slobodan Milosevici adopta o atitudine de aparare a sârbilor din provincie. n 1992 - Rugova, ales „presedinte“ al Kosovo, pledeaza pentru rezistenta pasiva pentru a obtine independenta si înfiinteaza institutii paralele. n 1997 – se infiinteaza Armata de Eliberare a Kosovo (UCK), care începe o gherila împotriva fortelor sârbe. n 1998 februarie - martie: Fortele lui Milosevici încep o represiune împotriva UCK si sustinatorilor acesteia. n 1999- 10 iunie - constrâns de atacurile NATO, Belgradul îsi retrage fortele din Kosovo, care este plasat sub protectia ONU (Minuk) si NATO. n 2005 - noiembrie - Parlamentul kosovar adopta o rezolutie pentru crearea unui stat independent.

Regiuni separatiste care ar putea lua drumul Kosovo
Mai multe regiuni separatiste din lume urmaresc cu interes situatia din Kosovo. Iata cateva dintre ele: Transnistria (Republica Moldova), Abhazia si Oasetia de Sud (Georgia), Nagorno-Karabah – (Azerbaidjan), Papua (Indonezia), Tara Bascilor (Spania), Kurdistan (teritoriu nerecunoscut international - ce strabate Turcia, Irak, Siria, Iran - dominat de kurzi) si Sahara Occidentala (Maroc), informeaza Mediafax. La numai cateva minute dupa ce Kosovo si-a proclamat independenta, Abhazia si Osetia de Sud au anuntat ca vor cere Rusiei si ONU sa le recunoasca independenta.

Ambasada SUA la Belgrad, atacata cu pietre
Circa 2.000 de sârbi au atacat cu pietre ambasada americana de la Belgrad, protestând fata de declararea independentei Kosovo, sustinuta de Washington, relataza Reuters. “Kosovo este inima Serbiei”, au strigat demonstrantii, în majoritate barbati tineri, care au înconjurat ambasada pazita de peste 500 de politisti complet echipati. Unii dintre manifestanti au spart geamurile sediului ambasadei si au intonat cântece patriotice, iar traficul pe unul dintre bulevardele principale situate în apropiere a fost blocat. Demonstrantii au smuls pietre din pavaj si din cladirile situate în apropiere, atacându-i pe politisti si aruncând catre acestia si cu sticle si pocnitori. Întreaga zona este acoperita de fum, iar câtiva politisti au fost raniti si transportati catre o ambulanta aflata în apropiere. Politia a intervenit, încercând sa îi îndeparteze pe demonstranti de cladirea ambasadei.

http://www.gardianul.ro/2008/02/18/politica-c7/kosovo_independent_putin_arunca_transilvania_in_mainile_separatistilor_maghiari-s109320.html

Proclamarea Independenţei Kosovo ar putea afecta România în privinţa Transilvaniei

Evenimentele din Kosovo crează un precedent care ar putea afecta şi România în privinţa Transilvaniei. Declaraţia a fost făcută de preşedintele rus Vladimir Putin şi transmisă în cadrul unui reportaj Euronews. În plus, o agenţie de presă bulgară scrie că autorităţile române resping independenţa kosovarilor, din cauza cererilor de autonomie pretinse de etnicii maghiari din Transilvania.

„Rusia se opune categoric independenţei unilaterale a provinciei Kosovo, spune Putin. Asta va încălca legislaţia internaţională şi va avea consecinţe imediate pentru Balcani şi restul lumii. Există îngrijorări potrivit cărora Kosovo stabileşte un precedent pentru eventuale mişcări de independenţă în regiunea Abhazia din Georgia, în regiunea Transnistria din Moldova şi în zona Transilvania din România.”

Acest comentariu a apărut la postul de televiziune Euronews, în cadrul unui material de analiză privind posibilele scenarii, după declararea independenţei Kosovo. Pe de altă parte, numele ţării noastre apare şi în stirile agenţiei bulgare Focus News. Potrivit acesteia, „România este îngrijorată de emanciparea teritorială a etnicilor albanezi din Kosovo, din cauza potenţialelor cereri ale comunităţii maghiare din Transilvania, în număr de 1,5 milioane.”

Ziarul american San Antonio Express News susţine însă contrariul. România este dată ca exemplu pentru faptul că a reuşit să aplaneze conflictul cu Ungaria, în privinţa Transilvaniei: „De exemplu, Ungaria şi România, state membre NATO, au redus mult un potenţial conflict în privinţa Transilvaniei, o regiune românească, locuită în majoritate de etnici maghiari”.

Antena 3

Un deputat UDMR îndeamnă la folosirea precedentului KOSOVO pentru independenţa Ţinutului Secuiesc

Anunţul independenţei provinciei Kosovo a stârnit reacţii imediate în România. Iar cei mai sensibili la această veste, deşi neoficială, au fost membrii Uniunii Democrate Maghiare din România. Deputatul de Covasna Antal Arpad Andras a atras atenţia comunităţii maghiare din Transilvania că trebuie să se folosească în mod inteligent de modul în care se va rezolva situaţia provinciei Kosovo. Motivul: obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Mai mult, deputatul UDMR a anunţat că va merge în Pristina, pentru a participa la proclamarea independenţei unilaterale a provinciei Kosovo.

„Se pare că pe data de 17 februarie, autorităţile din Kosovo îşi vor declara independenţa. Voi fi prezent şi eu în Pristina la aceste manifestări. Ca sociolog, în primul rând, mă interesează reacţia populaţiei albaneze şi a minorităţii sârbe din Kosovo”, a declarat Antal Arpad Andras.

Deputatul nu s-a dat înlături nici de la a invoca un eventual sprijin din partea autorităţilor europene şi chiar americane. Marile puteri ale lumii ar avea astfel şansa să recunoască soluţiile non-violente în chestiuni care ţin de independenţa unor regiuni. „Este evident că, prin recunoaşterea provinciei Kosovo ca stat independent, se recunosc într-un fel soluţiile violente din această regiune. Din câte se ştie, noi, maghiarii din România, am militat pentru autonomie exclusiv prin mijloace democratice şi considerăm că un sprijin din partea autorităţilor europene şi a SUA ar legitima în Europa rezolvarea unor potenţiale conflicte fără conflicte, deci ar legitima soluţiile non-violente”, a subliniat Antal Arpad.

El a îndemnat toate organizaţiile maghiare din Transilvania să trimită o scrisoare autorităţilor SUA şi UE pentru a le cere ajutorul în obţinerea independenţei Ţinutului Secuiesc, imediat după ce ţările respective vor recunoaşte independenţa Kosovo.
http://www.antena3.ro/Un-deputat-UDMR-indeamna-la-folosirea-precedentului-Kosovo-pentru-independenta-Tinutului-Secuiesc-_act_45679_ext.html

Turneu impotriva referendumului pentru autonomia teritoriala

AUTORII volumului “Un fals referendum pentru impunerea unei autonomii anacronice deja existente”, Ioan Lacatusu si Ioan Solomon, vor face un turneu in tara pentru a trage un semnal de alarma cu privire la ceea ce ei numesc recrudescenta demersurilor de segregare si enclavizare a judetelor Covasna si Harghita.

Ioan Lacatusu, unul dintre liderii Forumului Civic al romanilor din cele doua judete, a declarat pentru Rompres ca volumul aparut recent la Editura “Eurocarpatica” din Sfintu Gheorghe a fost prezentat in urma cu citeva zile la Bucuresti, iar in perioada urmatoare va fi itinerat in alte citeva centre importante din tara, printre care Tirgu Mures, Brasov, Cluj si Iasi.

De asemenea, cartea va fi distribuita deputatilor si senatorilor, Administratiei Prezidentiale, cabinetului primului-ministru si altor institutii ale statului roman, carora autorii le cer sa intervina ferm pentru stoparea demersurilor separatiste pe criterii etnice.

“In cele doua judete din mijlocul Romaniei – pamint natal al poporului roman – cu cea mai mare densitate de cetati dacice si castre romane dupa Tara Hategului, se produce un fenomen antieuropean de enclavizare nemaiintilnit in Europa. Comunitatea maghiara se transforma intr-o masa etnica inchisa, blocata intre propriile frontiere mentale, obsesiv segregationiste”, a declarat Ioan Lacatusu.

In acelasi timp, a spus el, judetele Covasna si Harghita sint supuse unui “proces constant de epurare etnica”, accesul romanilor la locurile de munca, la decizii si la resurse financiare fiind restrictionat de 18 ani de “dictatura etnocratica” a formatiunilor politice maghiare. Potrivit lui Ioan Lacatusu, limba romana, ca limba oficiala a statului roman, este eliminata din spatiul public, fiind inlocuita cu limba maghiara, iar administratia publica e pe punctul de a fi scoasa total de sub autoritatea statului roman.

Ioan Lacatusu a adaugat ca scopul acestui volum este si de a demonta asa-zisul referendum pentru autonomia teritoriala a judetelor Covasna, Harghita si o parte din Mures locuite preponderent de maghiari, organizat anul trecut in zona de Consiliul National Secuiesc, demers ce nu are niciun fel de suport juridic si stiintific.

Dupa prezentarea volumului la Bucuresti, o serie de organizatii neguvernamentale si institutii publice s-au solidarizat cu reprezentantii Forumului Civic, printre acestea numarindu-se Centrul de Geopolitica al Universitatii din Bucuresti, Institutul de Sociologie al Academiei Romane, Centrul pentru Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni si Asociatiunea pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman - ASTRA din Sibiu.

Liderii Consiliul National Secuiesc au anuntat ca la sfirsitul acestei luni vor face publice rezultatele finale ale referendumului privind autonomia Tinutului Secuiesc, realizat anul trecut cu urna mobila, din casa in casa. Potrivit acestora, peste 200.000 de persoane din zona s-ar fi pronuntat in favoarea autonomiei teritoriale. (DIVERS)

Noua Ordine Mondiala in chinurile facerii. Azi, Kosovo. Maine, Voivodina?

Un articol scris de analistul de politica internationala Corneliu Vlad, la vremea respectiva, este de extrema actualitate astazi. Il prezentam integral mai jos.

Prin bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, „legitimate" de reuniunea NATO de la Washington, Noua Ordine Mondiala incepe sa devina dintr-un concept mai degraba vag formulat o realitate care, treptat, prinde contur. Kosovo pare sa aiba tristul privilegiu de a marca precis momentul intrarii omenirii intr-o noua etapa a istoriei sale.

Principii ale relatiilor dintre state considerate pana mai ieri de catre toti ca fiind intangibile, imuabile si prioritare (integritatea teritoriala, nerecurgerea la forta, neamestecul in treburile interne, dreptul fiecarui popor de a decide asupra propriei dezvoltari etc) sunt acum privite drept caduce, anacronice, ori numai subordonate altor principii (respectarea drepturilor omului, dreptul la ingerinta in treburile altor state etc).

Soarta ONU incepe sa semene tot mai mult cu cea a Ligii Natiunilor din perioada agoniei sale, rolul si atributiile ei tinzand sa fie asumate, din proprie initiativa, de NATO.

NATO insasi nu mai este organizatia defensiva a carei ratiune de a fi consta in apararea mutuala a intereselor statelor membre pe teritoriul insumat al acestor state.

Daca nici principii unanim acceptate, nici institutii cu vocatie universala unanim respectate nu mai pot fi ceea ce au fost, nici relatiile dintre state nu vor mai putea ramane ca pana acum. Clivajul dintre etnii, religii, ideologii ia forme brutale, sangeroase. Morala este exclusa cu dezinvoltura din conduita pe plan extern a statelor, iar aliante traditionale solide incep sa dea semne de disfunctionalitate. Incepand cu insasi Alianta Atlantica. „In Iugoslavia, NATO bombardeaza de fapt edificiul integrarii europene, moneda euro" - consemneaza saptamanalul francez L’Express opinia (cinica?) a unui fost agent KGB.

Perspectivele luminoase ale Noii Ordini Mondiale, evocate de summitul de la Washington, sunt, din pacate, mai putin vizibile. Asa cum era nucleara a debutat cu bombardamentele de la Hiroshima si Nagasaki, si nu cu o performanta binefacatoare a atomului pasnic, asa cum tranzitia de la comunism la capitalism a inceput prin efectele palpabile ale somajului, inflatiei, inegalitatilor sociale, pauperizarii in masa, nasterea Noii Ordini Mondiale este harazita parca sa se produca in sange, lacrimi, neincredere si nesiguranta generala.

Sa speram ca aceasta prima pagina a noului capitol din istoria lumii va fi intoarsa cat mai repede sau inlocuita printr-o erata, pentru ca inceputul secolului si mileniului sa fie si primul, adevaratul capitol initial al noii deveniri benefice a societatii omenesti.

Azi, Kosovo. Maine, Voivodina?

Va avea fosta provincie autonoma Voivodina soarta fostei provincii autonome Kosovo, ambele componente teritoriale ale Republicii Serbia din cadrul Republicii Federale Iugoslavia? Cate asemanari indreptatesc, cate deosebiri dezmint un destin kosovar la indigo pentru Voivodina?

Ambele, deci, au beneficiat de un statut autonom in cadrul RS Serbia, parte a RSFI, de pe vremea si din partea lui Tito. Ambele au fost decazute din acest statut, care le-a fost conferit pentru ca au minoritati etnice semnificative, de catre Slobodan Milosevici, dupa adoptarea noii Constitutii a Iugoslaviei, in 1991. Si in ambele cazuri, minoritatile si-au pierdut drepturi la care ajunsesera cu greu. In ambele situatii, minoritati importante traiesc in vecinatatea unor state in care conationalii lor isi au propriul stat national. Albanezii din Kosovo dincoace de frontiera iugoslava cu Albania, in Voivodina, ungurii dincoace de cea cu Ungaria. Nici kosovarii albanezi, nici voivodinii maghiari nu sunt multumiti de privarea brutala de drepturile lor de catre actualul regim federal de la Belgrad. Dar sunt nemultumiti in grade diferite, caci au fost afectati in mod diferit si au reactionat/ reactioneaza in mod diferit.

Si acum, sa intram pe taramul diferentelor. In Kosovo, albanezii reprezinta 90% din totalul populatiei. Sunt majoritari. In Voivodina, maghiarii sunt circa 20% din totalul locuitorilor. Nu au nici majoritate simpla. In Kosovo, celelalte minoritati, inclusiv cea vlaha/romana reprezinta un procent minim. In Voivodina, celelalte minoritati decat cea maghiara (slovaca, romana, ruteana etc) nu sunt chiar neglijabile, ca procentaj din totalul populatiei.

Voivodina este situata pe harta in partea exact opusa locului geografic in care se afla Kosovo. Dar raidurile de bombardament asupra Voivodinei par sensibil egale ca intensitate. Si ca distrugeri provocate. Poduri peste Dunare, artere de comunicatie, cladiri, rafinarii, intreprinderi petrochimice - toate, tinte ochite, lovite, distruse. Nopti iluminate apocaliptic de incendii, zile invaluite intr-un fum greu, inecacios, toxic.

Un simbol bombardat

Novi Sad, 4 aprilie (AFP). Distrugerea de catre NATO a doua poduri la Novi Sad a paralizat traficul pe Dunare si a afectat legaturile fluviale si rutiere intre acest oras si Belgrad. La 70 km nord de Belgrad, la intrarea in Novi Sad, resedinta provinciei Voivodina, podul Sloboda (Libertatea) este in ruina. Numeroase rachete au pulverizat sambata seara pilonul central si, pe mai mult de 200 de metri, in mijlocul fluviului s-au prabusit dale enorme de beton.

Navigatia a devenit imposibila pe aceasta cale de apa folosita in mod regulat de convoaie de remorchere transportand marfuri din multe tari: Ucraina, Bulgaria, Romania, Austria, Germania.

Pe o portiune a podului care a ramas pe piloni, trei carcase de masini calcinate lasa a se presupune ca pasagerii si-au pierdut viata. „Nimeni nu stie exact cati oameni se aflau pe pod in momentul atacului - spune un politist -, dar am auzit spunandu-se ca erau multi".

„De ce Novi Sad?, se intreaba Zuki, un tanar sarb venit sa constate distrugerile impreuna cu prietenii sai. Daca NATO vrea sa-i pedepseasca pe sarbi, uita ca aici traiesc si unguri, croati, romani si alte etnii".

Belgrad, 19 aprilie (RTS - Televiziunea de stat sarba). In jurul orei 1,30, NATO a atacat cladirea administratiei din Voivodina, aflata in centrul Novi Sadului. Racheta a provocat uriase distrugeri si explozia a spart geamurile cladirilor din apropiere. „Este o cladire cu destinatie civila care serveste provincia si cetatenii ei si nu are legatura cu militarii, declara presedintele Consiliului Executiv al Voivodinei, Bosko Perosevic. Nimic din aceasta cladire nu are vreo importanta strategica pentru apararea Iugoslaviei".

Novi Sad, 19 aprilie (AFP). Cei 400 000 de locuitori ai Novi Sadului n-au mai putut vedea luni sediul guvernului provinciei Voivodina, atins de aviatia NATO.

De la inceputul loviturilor Aliantei in Iugoslavia, 24 martie, regiunea Novi Sad n-a fost crutata de bombardamente decat trei zile.

„NATO a bombardat simbolul Novi Sadului, o cladire ce figureaza in enciclopediile de arhitectura europeana, afirma presedintele guvernului din Voivodina. Din fericire, nimeni nu se afla in imobil si n-au fost victime".

El a adaugat ca NATO a distrus trei poduri si a avariat alte patru in Voivodina. 20 de scoli si 15 intreprinderi civile au fost tinta loviturilor in regiune, iar rafinaria din Novi Sad a fost scoasa din functiune. Au suferit distrugeri si doua manastiri, pe muntele Truska Gora.

„Voivodina este un model de convietuire intre minoritati. Bombardamentele NATO risca sa distruga aceasta armonie", remarca Nada si Zorna, un tanar cuplu aflat la plimbare pe faleza Dunarii. Voivodina (2 milioane de locuitori) numara o majoritate de sarbi (58%) si 17% unguri, 5% romani, 5% slovaci, dar si croati, tigani si ucraineni.

Ostatici in tara lor

Iata o stare de fapt care face ca in Voivodina bombardamentele sa creeze complicatii mult mai mari decat in alte parti ale Iugoslaviei (cu exceptia, desigur, a regiunii Kosovo). Edificatoare in acest sens este o alta relatare de presa.

Budapesta, 7 aprilie (AFP). Puternica comunitate a iugoslavilor de origine maghiara ce traiesc in Voivodina critica sprijinul acordat de Ungaria loviturilor NATO si isi exprima vointa de a nu fi amestecata prea mult in conflict. Relatiile lor cu sarbii nu sunt intru totul bune, nici in timp de pace.

La randul ei, Budapesta este prost plasata intre angajamentul sau fata de NATO, in care a intrat la 12 aprilie, si vointa sa de a proteja importantele comunitati de originari unguri care traiesc in tarile limitrofe dupa Tratatul de la Trianon. Liderul ungurilor din Voivodina, Jozsef Kasza, crede ca „Ungaria trebuie sa-si onoreze angajamentele fata de NATO fara a-i sacrifica, pentru aceasta, pe ungurii din Voivodina". El a calificat drept „o grava eroare" decizia ungara de a deschide pentru NATO spatiul sau aerian si bazele sale. „Datorita acestui fapt, opinia publica sarba considera Ungaria un dusman si aceasta pune in pericol comunitatea noastra". Pentru el, declaratiile premierului ungar Viktor Orban, care a apreciat ca „nu numai armele, dar si dreptatea istorica si umana sunt de partea NATO", sunt „iresponsabile si imposibil de inteles". Aceasta inseamna sacrificarea ungurilor din Voivodina in numele intereselor Ungariei sau abandonarea lor ca ostatici, in Iugoslavia. Orban poate spune ce vrea, dar o sa ne coste". Deja „o grenada artizanala a fost aruncata de curand la o biserica a comunitatii maghiare din Kaptalanfalva. Iar la Subotica, graffiti i-a avertizat pe catolicii croati si unguri ca <>".

Minoritarii maghiari dezerteaza

Care e pozitia oficiala a Belgradului in aceasta problema potential exploziva? Presedintele Milosevici a pus in garda Ungaria, la 8 aprilie, in ce priveste un eventual ajutor logistic pe care aceasta l-ar putea furniza NATO in actiunea sa militara impotriva Iugoslaviei. „Daca Ungaria va permite sa fie folosita ca un instrument al NATO, alianta fascista, in planurile acesteia impotriva Iugoslaviei, ea va comite eroarea cea mai tragica", a spus Milosevici.

Cam in acelasi timp, fara a sti inca de acest avertisment, premierul Orban declara la televiziune ca Ungaria este in securitate, amintind ca documentele NATO prevad ca fiecare tara din Alianta sa le ajute pe oricare din statele membre in caz de atac extern. Daca s-ar simti in pericol, a adaugat el, Ungaria ar putea „cere imediat NATO sa-si amplaseze fortele la frontiera", dar „nu vad acum motivul pentru a o face".

De ambele parti, asadar, pozitii care se doresc cat mai prudente. Ar mai fi de adaugat ca Belgradul a renuntat sa inroleze in fortele combatante ale armatei sarbe originari maghiari.

Si totusi, tensiunea iugoslavo-ungara pare tot mai greu de stavilit. Situatia se poate inflama din orice. La jumatatea lui aprilie, un avion de lupta iugoslav, MIG 29, a patruns putin in spatiul aerian ungar. Belgradul s-a grabit insa sa-si ceara scuze. Dincolo insa de asemenea incidente, mai sunt si acte premeditate de otravire a atmosferei. Manipularile, minciunile, adevarurile pe jumatate infloresc.

Un ziarist din Szeged, Ferenc Kishmmire, nascut in Voivodina, dar care s-a stabilit, dupa 1991, in Ungaria, comenteaza de peste granita ce se intampla „dincolo": „Tuturor le e teama. Tinerilor etnici maghiari din armata iugoslava, parintilor lor". (Or, se stie ca Belgradul s-a abtinut sa cheme sub arme etnici unguri tocmai pentru a nu complica situatia.) La Budapesta lucrurile sunt prezentate de presa mai emotional, mai subtil, dar intentiile sunt clare. La 11 aprilie, un post de radio ungar relata ca etnia maghiara din Voivodina este tot mai preocupata de „afluxul de refugiati sarbi inarmati care fug de atacurile NATO din Kosovo si restul Iugoslaviei". Acesti refugiati s-ar organiza pe cont propriu in unele sate, proferand atacuri... verbale la adresa etnicilor maghiari si nazuind sa le ia locuintele. Dar liderul etnicilor maghiari, Kasza, precizeaza: „Acest pericol nu e atat de evident incat sa duca pe moment catre o atmosfera de panica".

Principiul dominoului

Oricum, tensiunea creste. Sunt puse in circulatie si „solutii" de reglementare. De pilda, in cadrul NATO, unde se vorbeste de o eventuala impartire a provinciei Kosovo pe criterii etnice si de trimitere de trupe terestre, ceea ce s-ar putea intampla si in Voivodina. Dar acest lucru, noteaza un comentator occidental, „ameninta cu repercusiuni insolubile pentru Voivodina si Ungaria". S-ar deschide o cutie a Pandorei ce ar pune in discutie frontiere de stat, s-ar crea enclave, s-ar declansa operatiuni de „purificare etnica" si s-ar pune in miscare noi valuri de refugiati.

„Prin aceasta formula, continua comentatorul, noua tara a NATO, Ungaria, ar fi afectata in propria casa. Enclave importante de etnici maghiari au ramas dupa primul razboi mondial in spatele noilor frontiere cu Slovacia, Romania si Serbia. Dorinta Ungariei de revenire a acestor populatii si regiuni a fost suprimata sub mantia unitatii socialiste in timpul razboiului rece. Si ea a fost din nou fortata sa-si abandoneze pretentiile de a fi protectoare a drepturilor minoritatilor maghiare din statele vecine cand si-a dorit sa intre in NATO. NATO nu are interesul sa mosteneasca disputele de frontiera ale noilor membri. Acum NATO lupta pentru o enclava a unei minoritati etnice oprimate in Serbia. Ea s-a jucat cu posibilitatea de a modela frontierele nationale prin repartizari etnice. Si dintr-odata sarbii devin beligeranti cu ungurii din Voivodina. Daca situatia s-ar deteriora in Voivodina, Ungaria, cu siguranta, va cauta un remediu rapid. Si daca in Voivodina, de ce nu s-ar redeschide problema minoritatilor ungare din Slovacia si Romania. Kosovo reinvie o problema diplomatica de lunga durata de care NATO a incercat sa determine Ungaria sa o lase deoparte.

Daca, in curand, criza din Kosovo s-ar incheia printr-o decizie diplomatica, atunci problema Voivodinei s-ar putea transforma intr-un ghimpe diplomatic latent, de durata. Dar daca bombardamentele NATO si diplomatia ONU nu il supun cat mai repede pe Milosevici, NATO va incepe sa analizeze din ce in ce mai serios posibilitatea unui atac terestru. Ceea ce nu inseamna ca va si da verde unei astfel de ofensive, dar Alianta trebuie sa aiba in vedere mai multe optiuni. Una dintre ele ar fi atacul dinspre nord, din Ungaria, prin Voivodina, cu tinta la Belgrad. Aceasta cale este preferabila unei lovituri in Kosovo, caci relieful Voivodinei este deschis si plat, desi mlastinos, iar o amenintare asupra Belgradului este de departe mai convingatoare decat asupra Prizrenului.

Cu toate acestea, daca Ungaria incepe sa acuze situatia proasta a ungurilor din Voivodina, Romania si Slovacia vecine se vor opune prezumtivelor incercari ale NATO de a smulge o bucata din Iugoslavia pentru a o darui Ungariei, asa cum se pare ca intentioneaza sa faca pentru albanezi. In plus, nevoita sa permita trupelor NATO sa-i traverseze teritoriul pentru a ajunge in Ungaria in eventualitatea unei invazii totale in Serbia, Slovacia nu vrea ca frontierele Ungariei sa se modifice. Nici Romania, nici Slovacia nu vor sa vada cum se implineste aceasta dorinta a Ungariei. Nimeni nu spune insa ca NATO va ataca Serbia de la sol, cu atat mai putin din directia Voivodinei, dar confruntarea diplomatica cu Belgradul depinde de abilitatea Aliantei de a arata ca dispune de optiuni credibile. Cum NATO nu doreste sa alimenteze aspiratiile teritoriale ale noului sau membru, nici sa-si indeparteze Romania si Slovacia, aceasta cale pare inchisa."

Un avertisment insolent

Intr-un asemenea context ce ar putea deveni incendiar, lobby-ul si unele publicatii occidentale se simt ca pestele in apa.

In aceeasi cheie apocaliptica si la fel de departe de adevar e reportajul semnat H.P. in, de altfel, seriosul saptamanal parizian Le Nouvel Observateur, care relateaza ca minoritarii maghiari din Voivodina „se simt prinsi in capcana si se tem sa nu aiba soarta kosovarilor". Unul dintre victimizati este Janos Laszlo, care s-a refugiat din Voivodina la Szeged. Imbracat impecabil, frecventeaza localurile sic, „se exprima in ungureste, se simte ungur, dar e cetatean iugoslav".

Un vames ungur ii deplange pe barbatii etnici maghiari din Voivodina care nu se pot refugia. De ce? Pentru ca trebuie sa ramana disponibili in Serbia pentru inrolare in armata. Dar, in fond, ei nu sunt cetateni iugoslavi, nu au aceleasi drepturi si indatoriri ca restul cetatenilor iugoslavi? Un refugiat anonim, 30 de ani, e convins ca nu. „Ma simt ungur pur. N-am indatoriri fata de statul sarb". El traieste inca intr-un lagar de refugiati de langa frontiera. Dar alti „dezertori" se reunesc la barul Underground din Szeged si isi compatimesc rudele care au ramas in locurile care s-au naruit in Voivodina.

Oricum, scrie H.P, „soarta maghiarilor din Voivodina ar putea antrena o redesteptare a nationalismului diasporei ungare: cele doua milioane care traiesc ca pe o insula in frumosul centru al Transilvaniei romanesti si minoritatile risipite in Ucraina, Slovacia, Austria, Croatia si Slovenia. La Budapesta - continua reporterul francez - se minimalizeaza riscul. Pana acum a fost facut totul pentru a rezolva cat mai bine problema acestor minoritati cu tarile in care se afla acestea. Dar optimismul ambiant ar putea fi tulburat de norii venind din Voivodina".

Si ziaristul parizian are grija sa-si incheie corespondenta din Szeged cu o replica pe cat de sibilinica, pe atat de avertizanta a unui confrate ungur de breasla: „Nu doresc - spune Istvan Lantos, fost responsabil al ziarului Kurir - ca occidentalii sa afle diferenta dintre ungurii din Voivodina, cei din Transilvania si cei de aici, cum au aflat-o pe cea dintre sarbi, bosniaci si croati".

Ce-i de inteles de aici? Ca daca occidentalii nu se grabesc sa rezolve problemele etnice ale ungurilor ridicate de cei asemenea lui Istvan Lantos, aria geografica a Ungariei si a diasporei sale ar putea avea soarta fostei Iugoslavii?

Corneliu VLAD

Autorităţile locale şi populaţia maghiară sunt îndemnate să arboreze „drapelul secuimii” pe toate clădirile publice sau proprietate privată

Consiliul Naţional Secuiesc cere referendum „oficial” pentru autonomie
C.N.S. Sfântu Gheorghe v cere conducerii centrale a Consiliului Naţional Secuiesc să demareze, „în cel mai scurt timp”, organizarea unui nou referendum, de data asta „oficial”, pentru autonomia teritorială a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, vicele acestei organizaţii, Tullit Attila. Acesta a invocat, în acest sens, rezultatul electoral obţinut la scrutinul europarlamentar de episcopul Tokes Laszlo - pe care CNS l-a sprijinit în campania electorală –, susţinând că voturile obţinute de acesta „demonstrează clar voinţa de autonomie şi autoguvernare a poporului secui, pentru că mesajul domnului episcop a fost acelaşi cu mesajul nostru la referendumul neoficial organizat pentru autonomia Ţinutului Secuiesc”.

În prim jumătate a acestui an, C.N.S. – organizaţie neînregistrată juridic - a organizat, în cele 8 „scaune secuieşti” din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, un „referendum neoficial” pentru proclamarea autonomiei teritorial-etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, la care, potrivit spuselor liderilor săi, ar fi strâns circa 200 000 de voturi „Da”. Din start, referendumul a fost contestat de mai-marii UDMR, care l-au considerat „un simplu sondaj de opinie, în cel mai bun caz, inutil şi fără nici un efect juridic”. Până când conducerea C.N.S. va hotărî dacă va organiza sau nu referendumul „oficial” cerut de liderii „scaunali” din Sf. Gheorghe, vicele Tullit a făcut un „apel deschis” către autorităţile locale şi populaţia maghiară majoritară din „Ţinutul Secuiesc” să arboreze pe toate clădirile publice sau proprietate privată „drapelul secuiesc”, albastru cu simboluri „istorice” aurii!

UDMR va cere Europei autonomia "Ţinutului Secuiesc"

Lansarea oficială a candidaţilor UDMR pentru Parlamentul European a fost un nou prilej pentru Gyorgy Frunda de a susţine autonomia Ţinutului Secuiesc. Frunda le-a recomandat celor aproximativ 800 de persoane prezente la eveniment să îşi ia în considerare atunci când vor vota că „UDMR va cere Europei autonomia Ţinutului Secuiesc”. El a amintit că în Europa există în momentul de faţă „17 modele de autonomie, iar a noastră se va adăuga lor prin specificitate”.

Cu aceeaşi ocazie Frunda şi-a exprimat dezamăgirea că reprezentanţii maghiarilor din România nu candidează pe o listă comună, făcând astfel aluzie la Laszlo Tokes care va candida din postura de independent. La lansarea candidaţilor UDMR în judeţul Harghita au participat 20 din cele 45 de persoane propuse de Uniune pentru Parlamentul European, delegaţia fiind condusă de preşedintele Marko Bela.

Antena3.ro

Cazul Mortii lui Aurel Agache

Ilona Agache este refugiatã de 11 ani la Codlea. Femeia s-a nãscut în comuna Lunga, din Covasna.

Sotul ei, Aurel Agache, conducea sectia economicã a Militiei din Târgu Secuiesc. A fost linsat, în stradã, de multimea rãsculatã în decembrie 1989. Cadavrul i-a fost profanat. În gurã i s-a pus un sobolan mort. Ilona, împreunã cu cei cinci copii ai sãi, a fost nevoitã sã fugã din fata gloatei care i-a distrus locuinta. Post mortem, Aurel Agache a fost ridicat la grad de colonel si declarat erou martir. Astãzi, vãduva lui este plutonier-adjutant la Politia din Codlea. Desi este unguroaicã, Ilona Agache se teme sã se întoarcã în secuime. Casa i-a fost devastatã de revolutionari furiosi. Ca sã poatã fi înmormântat crestineste, cadavrul maiorului a fost furat de la morgã.

Asasinii n-au fost pedepsiti. Fiul lui cel mare, Aurel Dionisie Agache, cere sã se facã dreptate. Când s-a întors în Târgu Secuiesc pentru a aprinde o lumânare pe locul în care a murit tatãl sãu, a fost pãzit tot drumul de Politie. Locuitorii orasului au vãzut în gestul lui o sfidare. În cei zece ani de la deschiderea dosarului Agache, cazul a devenit politic. Recursul procesului, care initial i-a condamnat pe cinci dintre agresori la pedepse între 3 si 7 ani de închisoare, se judecã încã. Astãzi, 6 februarie, la Curtea Supremã de Justitie se desfãsoarã ultimul termen.

Pentru familia Agache, Revolutia din decembrie 1989 a însemnat începutul cosmarului. În 22 decembrie, multimea furioasã care iesise pe strãzile orasului l-a surprins pe Agache Aurel, pe atunci maior de Militie. L-au lovit pânã când a cãzut la pãmânt. Dupã ce l-a adus în stare de inconstientã, gloata a oprit Salvarea în care fusese urcat. Au trântit targa cu militianul rãnit si l-au omorât. Cadavrul a fost profanat si lãsat în stradã. Într-un ochi i s-a înfipt insigna de la caschetã, iar în celãlalt o monedã. În gurã i s-a pus un sobolan mort. Târziu, în noapte, doi necunoscuti au luat cadavrul si l-au dus la morga spitalului orãsenesc, unde a stat sase zile. La rugãmintea fiului cel mare, Aurel Dionisie Agache, corpul maiorului a fost furat în 28 decembrie de la morgã, cu ajutorul câtorva din fostii colegi ai maiorului.
http://www.geocities.com/agache1989/brasoveanul1.htm

Proiect UDMR - Redesenarea României

Gabi Boholt/Jurnalul National

SCOP. Marko Bela spune că proiectul a fost lansat în discuţie pentru a vedea pe ce bază trebuie clădită "o ţară cu totul şi cu totul diferită"

2007 10 15| de Aniela Nine UDMR a elaborat un document care propune redesenarea regiunilor de dezvoltare, de la 8, câte sunt în prezent, la 15, pe motiv de mai bună absorbţie a fondurilor europene. Reîmpărţirea ar crea Regiunea Ţinutul Secuiesc. Partidele, preşedinţia, dar şi alte instituţii sunt chemate să elaboreze un punct de vedere.


Ideea mai veche a Uniunii de redesenare a teritoriului României a prins chip. Sâmbătă la Târgu-Mureş, liderul UDMR, Marko Bela, însoţit de ministrul delegat pentru amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely, au făcut public un proiect de reîmpărţire a teritoriului în 15 regiuni administrative de dezvoltare de tip NUTS II, care să aibă între 800.000 şi 3 milioane de locuitori. Singura regiune care ar rămâne neschimbată este Bucureşti – Ilfov, iar una din noile regiuni ar urma să fie Regiunea Ţinutului Secuiesc. "Ideea acestei reîmpărţiri este să existe regiuni mai mici, cu un număr mai mic de locuitori, care să le facă funcţionale şi să asigure o mai bună absorbţie a fondurilor europene. În actuala împărţire, din cele opt regiuni, două nu respectă prevederile UE în privinţa numărului de locuitori, de maximum 3 milioane de locuitori", ne-a explicat ieri ministrul Laszlo Borbely. Tot în scopul eficientizării absorbţiei fondurilor europene, o altă modificare importantă ar fi aceea prin care se dă personalitate juridică noilor unităţi administrative.


INVITAŢIE LA CONSULTÅRI. Pentru ca aceste modificări să intre în vigoare este necesară modificarea Legii regiunilor de dezvoltare, ceea ce ar presupune necesitatea unei majorităţi parlamentare favorabilă acestui demers. De aceea, liderii UDMR au anunţat că vor trimite acest proiect tuturor partidelor şi preşedinţiei, dar şi instituţiilor europene, împreună cu invitaţia de a forma grupuri de lucru pentru dezbaterea acestui proiect. Marko crede că acest proiect va stârni multe comentarii, mai ales pe marginea propunerilor legate de Ţinutul Secuiesc. "Aşa este, Ţinutul Secuiesc este o zonă tradiţională şi nu întâmplător, fiindcă aceste tradiţii se bazează pe o anumită coerenţă economică, culturală, pe anumite interese comune, dar şi caracteristici geografice aparte", a susţinut el. "Cineva trebuie să spargă gheaţa, şi noi ne-am asumat această menire, dar ştim că vor exista şi critici", a mai spus Marko. Un punct de sprijin însă, crede ministrul Laszlo Borbely, ar putea veni chiar de la preşedintele Băsescu, având în vedere solicitările repetate de descentralizare exprimate de şeful statului.


TIMING. Cât priveşte intervalul de timp în care ar trebui operate aceste modificări, Borbely arată că, ţinând cont de calendarul european, până la sfârşitul anului viitor ar trebui finalizate toate aceste discuţii. Secretarul de stat Adrian Ciocănea, şeful Departamentului de Afaceri Europene, spune însă că nici o modificare a împărţirii regionale nu poate fi făcută mai devreme de încheierea exerciţiului bugetar al UE în 2014. Motivul? "Avem un angajament ferm de păstrare a regiunilor în forma de acum, tocmai pentru a nu afecta procesul de acordare a fondurilor", ne-a declarat Ciocănea. Iar o discuţie pe această temă ar trebui să înceapă cu o analiză a ceea ce nu a funcţionat până acum.

http://www.jurnalul.ro/

Romanii din Cristuru Secuiesc plang dupa scoli

Romanii din Cristuru Secuiesc plang dupa scoli

Foto: Gandul Romanii care au ajuns cu serviciul in Cristuru Secuiesc sau in satele din imprejurimi nu stiu cum sa plece mai repede. Dorul de duca ii apuca dupa ce au primul copil. In Cristuru, de cativa ani, exista o sectie romana la gradinita. Sunt 12 locuri pe care se inghesuie copiii romanilor si cei din familiile secuiesti ai caror parinti vor ca pruncii lor sa invete limba romana de mici. Radu Dragan n-a mai prins loc pentru fetita lui si a dat-o la o sectie maghiara. "Am avut probleme cu ea. Nici eu, nici sotia nu stim boaba de maghiara, copila nu vorbea decat maghiara la gradinita si cand veneam s-o luam acasa era foarte dezorientata ca nu-i raspundeam la ce gangurea ea. Anul asta o sa ma mut cu locuinta, plecam la Sighisoara. Mai bine sa fac eu naveta 20 de kilometri pe zi decat sa zapacesc copilul. Sper ca in viitor sa ma mut definitiv cu serviciul". Problemele pe care le au la gradinita sunt nesemnificative fata de cele care apar cand ajung copiii la scoala. Exista o sectie de limba romana la scoala generala din Cristuru Secuiesc, dar, din cauza numarului foarte mic de copii, se invata otova. Clasele I - IV sunt comasate si profesorii predau simultan. Clasa a V-a are 10 copii, asa ca are "statut autonom". In clasa a VI-a, insa, exista un singur copil ai carui parinti vor sa invete in limba romana, in a VII-a - trei copii, in a VIII-a - patru. Profesorul de matematica de la sectia de limba romana preda simultan la clasele VI si VII. "Le dau exercitii celor din a saptea si ii predau copilei din a sasea. Apoi ii dau exercitii copilei din a sasea si le explic teoria celor din a saptea. Ne descurcam. Rau a fost anii trecuti cand aveam simultan clasele a V-a, a VI-a si a VII-a. Cand am auzit ca am trei clase am zis: «Doamne cu ce ti-am gresit?»". Parintii care refuza sa-si dea copiii la scoala din Cristuru ii duc la Casa Sfantul Iosif, din Odorheiu Secuiesc, un asezamant destinat copiilor orfani, cu dizabilitati sau proveniti din familii foarte sarace. Casa este proprietatea Congregatiei Inimii Neprihanite, o organizatie a Bisericii Greco-Catolice. Surorile care ingrijesc de copii sunt venite din toata tara si vorbesc romaneste. Alaturi de casa este liceul cu predare in limba romana - Marin Preda. "N-a fost usor sa iau hotararea ca pruncul meu de opt ani sa stea departe de mine. Parca as fi dat divort si as fi avut dreptul sa-l vad doar cateva zile pe luna. Imi era casa goala si cand auzeam copiii pe strada ca veneau de la scoala, mi se strangea stomacul", povesteste Buzamat. Acum copiii lui - o fata si un baiat - sunt "marisori", adica "pot sa duca ghiozdanul in spate" si fac naveta intre Cristuru si Odorhei - vreo 20 de kilometri in fiecare zi. Inainte, insa, stateau la Casa Sfantu Iosif prin bunavointa surorilor, ca la internat. Ii aducea luni si ii lua acasa vineri, iar peste saptamana se repezea sa-si vada copiii de cate ori putea. "A fost foarte greu, dar nu se putea altfel. In Cristuru, degeaba ii zice sectie de limba romana. Cum sa predea gramatica si literatura romana un profesor maghiar care vorbeste toata ziua numai maghiara? Si apoi, chiar doctor in limba romana sa fie, ce poti sa faci cu nu stiu cate clase simultan? Si asa manualele sunt foarte grele, daca ai un sfert din timpul standard ca sa predai, ce sa faci? Am un coleg al carui copil a invatat la scoala din Cristuru pana in clasa a sasea. Apoi a plecat la Sighisoara si imi povestea ca profesorii din Sighisoara l-au intrebat: "Unde a trait, domnule, copilul asta? Unde l-ati tinut pana acum?" Directorul scolii generale din Cristuru Secuiesc spune ca nu poate sa faca nimic in privinta sectiei de limba romana. "Legea ne obliga sa comasam clasele daca au sub zece copii. Si peste zece, cum este cazul clasei a cincea, ne trebuie aprobare speciala de functionare, dar sub zece nici nu ai ce sa discuti la Ministerul Educatiei. Pe de alta parte, acum cativa ani, au fost clase independente cu unu - doi - trei copii. Nici asa nu era bine. Va dati seama: sa stea 5-6 profesori pe capul unui elev, sa-l asculte in fiecare zi, copilul era stresat. Ideal este sa ai o clasa cu 15 elevi, dar din pacate nu avem de unde sa aducem atatia copii la o sectie de limba romana". Daca directorul scolii are un punct de vedere "tehnic", Szasz Jeno, primarul din Odorheiu Secuiesc, un sustinator infocat al dreptului ca maghiarii sa aiba universitatea in limba maghiara, nu facultati cum exista la Cluj, si nu universitate particulara, ci musai de stat, ne-a raspuns sec: "Scoala pentru copiii politistilor din Cristuru... Dar copiii maghiarilor din Galati au unde sa invete in limba lor materna?". Caterina NICOLAE | 22 februarie 2007 | Gandul