Se afișează postările cu eticheta Transnistria. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Transnistria. Afișați toate postările

joi, 7 august 2008

Limba romana, pe cale de disparitie in Moldova

Limba romana, pe cale de disparitie in Moldova
In Republica Moldova, numarul celor care prefera sa invete mai degraba limba rusa decat romana creste alarmant, potrivit ultimului sondaj Gallup facut pe aceasta tema in statele ex-sovietice. Astfel, intr-un sigur an, numarul celor care opteaza pentru rusa in locul limbii materne a crescut cu aproape 15 procente.

Explicatiile pentru amploarea pe care o ia limba rusa in Republica Moldova pornesc de la faptul ca aceasta a devenit o necesitate in viata de zi cu zi din cauza politicii de rusificare.
Limba rusa castiga teren in fata limbii romane in Republica Moldova, arata un sondaj Gallup dat publicitatii recent. Cu toate ca numarul vorbitorilor de limba rusa a scazut dupa destramarea Uniunii Sovietice, potrivit anchetei sociologice, numarul romanilor de peste Prut care prefera sa invete mai degraba limba rusa decat romana inregistreaza una dintre cele mai mari cresteri in randul populatiilor tarilor spatiului ex-sovietic. Astfel, daca in 2006 numai 27% din basarabeni socoteau invatarea limbii ruse mai importanta, in 2007 numarul acestora a crescut ridicandu-se la 39% in totalul populatiei. Ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, ne-a spus ca aceasta situatie s-ar datora, in parte, "politicii de rusificare pe care o duce guvernul de la Moscova, la care se adauga si schimburile culturale si energetice intensificate cu Rusia". In plus, un alt factor care a dus la crearea acestei situatii este, conform ministrului Culturii, faptul ca Televiziunea Romana nu mai emite in Republica Moldova, devenind "un mijloc de comunicare interzis". De altfel, potrivit lui Vitalie Ciobanu, redactor-sef al revistei moldovene Contrafort, editata de Institutul Cultural Roman, domeniul audiovizualului in Republica Moldova este dominat in proportie de 70% de posturi rusesti. Mai mult, explica Vitalie Ciobanu, aceasta proportie, care se regaseste si in spoturile publicitare, ar reprezenta "un indice pentru orientarea economica a Moldovei", fiindca principalele schimburi economice pe care le are Chisinaul se desfasoara pe directia Moscova.
Pe de alta parte, subliniaza Adrian Iorgulescu, institutiile statului moldovean ar trebui sa se preocupe cu precadere de aceasta problema pentru ca este vorba despre limba lor de stat, in timp ce statul roman ar trebui sa semneze cu autoritatile moldovene un parteneriat pentru practicarea si invatarea limbii romane in Republica Moldova. Cu alte cuvinte, oficialii autohtoni nu-si asuma in nici un fel aceasta tendinta, care lasa limba romana in offside dincolo de Prut.
Scriitorul Vitalie Ciobanu recunoaste in acelasi timp ca "este de preferat sa stii limba rusa in Moldova pentru ca este limba folosita cel mai des pentru comunicare, desi romana este limba de stat". Potrivit Constitutiei Republicii Moldova, limba oficiala a statului este cea moldoveneasca. Sociologul Mircea Kivu adauga ca declinul limbii romane in Republica Moldova se explica prin faptul ca "pentru viata de zi cu zi, rusa este o limba fara de care nu te poti descurca, iar apropierea fata de Bucuresti nu are relevanta – de exemplu, in toate firmele se vorbeste limba rusa, toate calculatoarele au sisteme de operare in aceasta limba".
In plus, subliniaza Vitalie Ciobanu, "daca limba romana, fie si sub forma de limba moldoveneasca, nu ar avea acest statut de limba oficiala, ar fi foarte greu sa se mentina pe pozitii". In cel mai rau caz, mai arata Vitalie Ciobanu, "daca rusa ar deveni limba oficiala, romana ar disparea".
In opinia lui Mircea Kivu, in conditiile in care Rusia isi extinde si mai mult sfera de influenta economica in Republica Moldova, iar "elitele vor fi ruse, sunt foarte mari sanse ca declinul sa se accentueze". Analistul economic Ilie serbanescu considera ca, in conditiile unei piete economice dominate de rusi, "in Romania nu exista interes pentru Republica Moldova din acest punct de vedere". Mai mult, analistul economic adauga ca "Romania nu are forta financiara necesara sa exploateze oportunitati precum Republica Moldova". In plus, adauga Ilie serbanescu, "romanii nu le pot oferi nimic basarabenilor, pe cand de la rusi iau gaz mai ieftin, energie si astfel le este mai usor sa se orienteze spre ei".
Solutii salvarea limbii romane
Din punct de vedere cultural, solutia ar fi, in opinia lui Adrian Iorgulescu, "schimbul activ de spectacole, exportarea spectacolelor de teatru si a productiilor romanesti acolo, astfel incat contactul cu limba sa aiba un suport clar". Totodata, ar trebui sa existe, in opinia ministrului Culturii, un parteneriat cu Republica Moldova pentru difuzarea productiilor romanesti de televiziune. Cu toate ca pune pe primul plan intarirea relatiilor economice intre cele doua tari, Vitalie Ciobanu mai adauga necesitatea reluarii parteneriatului de colaborare intre Ministerele Educatiei de la Bucuresti si de la Chisinau, intrerupt in 2001, in momentul venirii comunistilor la putere. Potrivit lui Vitalie Ciobanu, acest parteneriat le-ar fi oferit posibilitatea elevilor sa se inscrie la facultatile din Romania direct de la Chisinau.
» Romania a fost principala destinatie a exporturilor din Republica Moldova in primele sase luni din 2008, devansand Rusia care a fost mult timp cea mai mare piata de desfacere pentru exporturile moldovenesti. Atfel, livrarile de bunuri au crescut cu 64% fata de acelasi interval din anul trecut, conform datelor Statisticii din Republica Moldova.
Cristina Dobreanu, Romania Libera

Foto: Romania Libera

http://www.rgnpress.ro/Social/Limba-romana-pe-cale-de-disparitie-in-Moldova.html

sâmbătă, 23 februarie 2008

Eugen Tomac: “Stalin, creatorul Republicii Moldova”

Eugen Tomac: “Stalin, creatorul Republicii Moldova”
Romanian Global News a preluat de pe portalul Presa.md un interviu cu Eugen Tomac, doctorand, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti, redactor, Magazin istoric „Granitele de astazi ale Republicii Moldova sunt cele pe care le-a trasat Stalin in 1940”.

Reporter:Cum putem comenta astazi, la aproape jumatate de veac, pactul de neagresiune incheiat intre Uniunea Sovietica si Germania nazista, la 23 august 1939 si cunoscut sub denumirea de Pactul Ribbentrop-Molotov?

Pactul de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939 este comentat, cel mai adesea, doar prin prisma consecintelor concrete pe care le-a avut pentru noi, pentru polonezi, pentru Tarile Baltice. O foarte scruta rememorare a conditiilor in care s-a semnat ne permite sa-i descifram semnificatiile mult mai ample.
Dupa victoria revolutiei bolsevice din 1917, noua putere sovietica fusese izolata pe plan international. Rusia sovietica nu era recunoscuta si acceptata de catre comunitatea internationala. Prima recunoastere din partea unei mari puteri – este adevarat, in acel moment marea invinsa a Primului Razboi Mondial, Germania – i-a venit prin semnarea tratatului de prietenie sovieto-german de la Rapallo, la 16 aprilie 1922. A fost o surpriza, dar Rusia sovietica avea sa fie apoi recunoscuta si de celelalte mari puteri europene, fortate de acest gest al Germaniei Republicii de la Weimar, dar si de importanta economica si strategica a Rusiei.
Peste 17 ani, avea sa fie tot Germania – de data aceasta, condusa de Hitler – care va readuce Rusia sovietica la masa marilor puteri, recunoscandu-i dreptul la sfere de influenta. Din nou, contrar atitudinii celorlalte mari puteri europene. Ceea ce se spune mai rar la noi este faptul ca in primavara si vara anului 1939, Stalin a purtat negocieri in paralel cu Germania, Anglia si Franta. Atunci, cand la Moscova a sosit delegatia militara anglo-franceza pentru a negocia un tratat de asistenta cu sovieticii, acestia au pus o serie de conditii prealabile pe care occidentalii nu aveau cum sa le negocieze: dreptul pentru Armata Rosie de a trece prin Polonia, respectiv Romania, pentru a veni in sprijinul anglo-francezilor, respectiv extinderea garantiei de securitate si asupra tarilor baltice. Ceea ce anglo-francezii i-au refuzat lui Stalin i-a acordat, cu larghete, Hitler. Sovieticii au negociat in paralel cu anglo-francezii, dar si cu germanii si, in momentul cand au primit ceea ce au dorit – si acest lucru era consfintit prin Protocoalele secrete – au semnat Pactul de neagresiune cu Germania nazista. A inceput razboiul, si-au luat partea din Polonia, au atacat Finlanda, care le-a rezistat, au ocupat Tarile Baltice, ne-au adresat ultimatumul din 26 iunie, ocupand chiar mai mult decat cerusera in mod oficial. Din pacate, noi nu am urmat exemplul finlandezilor si am cedat fara un foc de arma.

Reporter : Cum au primit autoritatile romane aceasta veste si ce masuri concrete au fost luate pentru a evita o eventuala agresiune?

Autoritatile romane au stiut, in mod oficial, doar despre Pactul de neagresiune, Protocoalele fiind secrete. Dar cum nu exista secrete vesnice, sigur ca au capatat destul de curand informatii, venite pe cai neoficiale, ca acest Pact pregatea ceva urat Romaniei. O telegrama sosita din Londra, la 2 septembrie 1939, instiinta: „Acum cateva zile, un prieten englez a avut o lunga conversatie cu un membru al Ambasadei Germane, care i-a spus, intre altele: «Pactul germano-rus va avea consecinte si asupra Romaniei, care va trebui sa cedeze Transilvania si Basarabia». Au mai fost si alte asemenea semnale, dar asa cum se intampla, din pacate, adesea, oamenii politici au inlocuit analiza lucida cu sperante. Factorii politici de la Bucuresti si-au inchipuit ca, proclamand neutralitatea Romaniei, la sase zile dupa inceperea razboiului, ea avea sa si fie respectata. Inca din 1938, Romania incepuse sa oscileze intre tabara anglo-franceza si cea germana, cochetand si cu unii si cu altii, neasumandu-si angajamente ferme. Nu este mai putin adevarat ca Mica Antanta disparuse, practic, prin ocuparea Cehoslovaciei si lipsa de reactie a statelor membre, inclusiv a Romaniei. Antanta Balcanica nu functiona nici ea, dupa cum Romania nu a reactionat nici in cazul atacarii Poloniei, marginindu-se doar sa primeasca refugiatii polonezi si sa permita evacuarea tezaurului acestei tari.
Din pacate, pregatirile militare, menite sa asigure securitatea nationala, anuntate cu multa pompa de propaganda oficiala, s-au dovedit ulterior total ineficiente. Scandaluri, afaceri au minat capacitatea de aparare, dupa cum a lipsit si decizia politica de a rezista.
La 29 martie 1940, Molotov a prezentat, in fata Sovietului Suprem al URSS, un raport in care sublinia faptul ca URSS nu a semnat un pact de neagresiune cu Romania, deoarece exista in opinia sa o chestiune litigioasa nerezolvata, fiind vorba despre Basarabia. Rusia sovietica nu a recunoscut niciodata Unirea Basarabiei, iar mesajul era un semn clar ca aceasta problema nu se va rezolva pe cale pasnica.

Reporter : Odata ce a fost ocupata Basarabia, Stalin a hotarat ca provincia sa fie dezmembrata in trei parti. Care considerati ca a fost ratiunea si miza acestui act?

La 14 iunie 1940, trupele germane au ocupat Parisul. Guvernul sovietic a profitat de conjunctura creata si a adresat la 14 si 16 iunie guvernelor Lituaniei, Letoniei si Estoniei cererea de a permite trupelor sovietice sa intre pe teritoriul acestor state baltice. Aceasta nu a insemnat altceva decat anexare celor trei state. Dupa ce la 22 iunie 1940, Franta a capitulat, a doua zi, pe 23 iunie 1940, Moltov l-a informat pe Schulenburg, ambasadorul german la Moscova, despre faptul ca Guvernul sovietic doreste sa clarifice urgent chestiunea Basarabiei, dar ca revendicarile se rasfrang si asupra Bucovinei. Avand suportul Germaniei, dar si pe cel al Italiei, in data de 26 iunie 1940, Molotov i-a inmanat ministrului roman la Moscova, Gheorghe Davidescu, o nota ultimativa prin care Uniunea Sovietica cerea ca Romania sa-i „inapoieze” Basarabia si sa-i „transmita” partea de nord a Bucovinei. Raspunsul la aceasta nota era asteptat a doua zi, pe 27 iunie; in caz contrar, Molotov a amenintat ca atacul armat va fi lansat in seara urmatoare. Regele Carol al II-lea a convocat, pe 27 iunie, Consiliul de Coroana, care a votat, dupa lungi dezbateri, cu nouasprezece voturi pentru si sase contra, acceptarea notei ultimative. Astfel, autoritatile romane au ordonat retragerea armatei si a autoritatilor din Basarabia si Bucovina de Nord, proces plin de incidente dramatice, iar in data de 3 iulie a fost declarat doliu national in toata tara. Ocuparea Basarabiei a generat si alte drame. Peste 300 000 de romani s-au refugiat in tara, iar 100 000 de nemti au fost evacuati, cu ajutorul Germaniei, din aceste teritorii. Foarte multi dintre locuitorii fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti au traversat Nistrul pentru a primi functii de decizie in administratia noua si pentru a se ocupa de „reeducarea” populatiei in spiritul sovietelor.
Stalin manifesta un interes special pentru Ucraina si, odata anexate noile teritorii romanesti, el hotaraste dezmembrarea Basarabiei. La data de 2 august 1940, s-a luat decizia de a infiinta o noua republica – Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca. Aceasta insa nu va cuprinde teritoriul fostei provincii Basarabia si nici partea de nord a Bucovinei. Stalin va incorpora nordul Bucovinei, tinutul Herta si judetele Cetatea Alba si Ismail in componenta Ucrainei, iar o parte din RASSM va fi unita cu noua republica moldoveneasca. Prin acest act Stalin a urmarit sa creeze o noua republica ce trebuia sa fie dependenta de Ucraina, taindu-i Moldovei accesul la Marea Neagra si la Gurile Dunarii, pentru ca administrarea de catre o republica slava a acestor teritorii parea mult mai sigura. In concluzie, granitele de astazi ale Republicii Moldova sunt cele pe care le-a trasat Stalin in 1940.

Reporter : Cand a recunoscut URSS existenta protocolului aditional secret semnat la 23 august 1939?

Moscova a dorit sa pastreze secreta existenta acestui pact, dar odata cu restructurarile gorbacioviste, in iunie 1989, la primul Congres al Sovietului deputatilor, ales in conformitate cu principiile nou promovate, au izbucnit discutii aprinse in legatura cu tratatul sovieto-german incheiat la 23 august 1939. Aceste discutii erau provocate de catre deputatii republicilor baltice si vizau direct actul aditional secret al tratatului semnat de Ribbentrop si Molotov. Gorbaciov a incercat sa calmeze tensiunile create intre Moscova si republicile cotropite de Stalin in 1940 si a declarat ca in arhivele sovietice nu exista originalul acestui act. Mai mult, el a sustinut ca a discutat cu cancelarul german Helmut Kohl aceasta chestiune si ca nici in Germania nu exista originalul acestui act, prin urmare Congresul nu putea lua o decizie in aceasta privinta. Intrucat nu s-a putut pastra, totusi, ascunsa existenta acestui act secret, Congresul a luat hotararea de a infiinta o comisie care sa examineze, din punct de vedere politic si juridic, tratatul de neagresiune in cauza. In fruntea acestei comisii a fost ales Aleksandr Iakovlev, membru al Biroului Politic al CC al PCUS. Peste jumatate de an, la data de 23 decembrie 1989, s-a reunit cel de al doilea Congres, unde Iakovlev a prezentat concluziile comisiei. In acest raport se precizeaza ca actul aditional secret a existat si ca din punct de vedere juridic este un act nelegal si astfel Stalin a intors in mod imperialist Basarabia in componenta Uniunii Sovietice, precum si tarile baltice. Acest document insa, a fost supus aprobarii si votat dupa mai multe discutii aprinse pe marginea continutului, facandu-se, astfel, delimitarea clara intre tratatul pe care comisia il considera justificat din punct de vedere politic si actul aditional secret care era catalogat drept ilegitim si imoral. De asemenea, aceasta comisie a tinut sa precizeze ca responsabili pentru aceste decizii sunt „Stalin si anturajul sau” si nu conducerea Uniunii Sovietice. Tensiunile au fost extrem de mari in cursul acestui Congres, iar concluziile nu au urmarit altceva decat sa prezente intregii lumi ca noua restructurare ofera o alta abordare asupra unor chestiuni sensibile cu care se confrunta societatea sovietica. La insistenta unor deputati de la Chisinau si din tarile Baltice, referitor la luarea in considerare a consecintelor anexarii cu forta a Basarabiei si a tarilor baltice in componenta URSS, Iakovlev a raspuns evaziv, sustinand ca acea Comisie a avut mandat doar sa analizeze tratatul de neagresiune semnat in 1939.

Foto: Presa.md

http://www.rgnpress.ro/Interviuri/Eugen-Tomac-Stalin-creatorul-Republicii-Moldova.html


vineri, 15 februarie 2008

Va semna Romania un "tratat de baza" cu o parte a propriului sau teritoriu?!


Va semna Romania un "tratat de baza" cu o parte a propriului sau teritoriu?!
Netinand cont ca moda « tratatelor de baza » a trecut si ca un asemenea tratat ar dauna intereselor romanesti de pe ambele maluri ale Prutului, Ministrul de externe Adrian Cioroianu si omologul sau de la Chisinau, Andrei Stratan, au declarat, joi, la Kiev, ca Tratatul de baza si acordul transfrontalier sunt intr-o faza de finalizare, la nivel de experti, care trebuie sa mai faca insa unele "ajustari" inainte de semnarea documentelor.

Potrivit NewsIn, citata de Romanian Global News, ministrul de externe de la Chisinau, Andrei Stratan, a spus ca a vorbit joi cu seful diplomatiei romane despre "tot ce s-a acumulat in ultimii ani". Romania nu are alta alternativa decat sa ajute Basarabia, considera Stratan. El a subliniat ca pentru aceasta ca este necesara semnarea Tratatului politic de baza si mai ales a acordului privind frontiera de stat, dar a dat asigurari ca "exista disponibilitate si dorinta deschisa de a continua dialogul" pentru definitivarea negocierilor celor doua documente politice.
"Am discutat astazi despre relatiile bilaterale si tot ce s-a acumulat in ultimii ani. Dorinta este de a avea o continuitate a bunelor relatii pe care le-am avut cu Romania. Problemele de pe ordinea de zi trebuie sa fie mai detaliat discutate si solutionate. Este disponibilitate si dorinta deschisa de a continua dialogul in ceea ce priveste definitivarea negocierilor celor doua documente politice - Tratatul politic de baza si Tratatul de partneneriat si cooperare, ma refer la acordul privind frontiera de stat", a declarat Stratan dupa intalnirea bilaterala avuta cu ministrul Adrian Cioroianu.
Stratan a mai afirmat ca "definitivarea documentelor trebuie facuta la nivelul expertilor", chiar daca practic s-a finalizat procedura de negocieri."Urmeaza doar finalizarea, semnarea si punerea in aplicare a acestor documente, care sunt deosebit de importante, atat pentru Republica Moldova, cat si pentru Romania. Dupa aceea vor urma si alte eforturi, care sunt astazi in discutie la nivel ministerial si la nivel de cooperare sectoriala. Mai avem de muncit. Totul depinde de dorinta noastra, pentru ca intelegere este", a completat acesta.
Si Adrian Cioroianu a declarat ca "grosul celor doua documente este deja lucrat" si ca vor mai exista numai "unele ajustari din partea ambelor parti".

Tratatul de baza si acordul de frontiera sunt doua documente aflate in centrul disputelor dintre Bucuresti si Chisinau. La sfarsitul anului trecut, Chisinaul a expulzat doi diplomati romani, dupa ce autoritatile statului vecin au fost profund deranjate de unele declaratii ale ambasadorului roman in capitala basarabeana, Filip Teodorescu, referitoare la motivele care impiedica semnarea Tratatului de baza.
Romania este prima interesata sa aiba un tratat de baza si un tratat de frontiera cu Chisinaul, dar nu poate accepta insistenta partii basarabene de a introduce prevederi si referiri inacceptabile pentru un stat modern european, afirmase ambasadorul. El a explicat ca partea moldoveana solicita introducerea in acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre Romania si Uniunea Sovietica: "Granita dintre Romania si URSS este granita care a fost convenita intre Romania si URSS in 1940".
"Pentru toata lumea este insa clar ca in 1940 si pana in 1947 Romania nu a incheiat niciun fel de acord cu URSS in legatura cu o asemenea granita. Deci, e un fals istoric si, daca atunci a fost acceptat, este pentru ca Romania era un stat invins si ocupat si fara posibilitatea de a-si apara interesele sale suverane", a argumentat ambasadorul Teodorescu. "Este evident ca in anul 2007 acceptarea aceluiasi fals istoric care s-a facut in 1947 ar fi cu totul de neconceput", a adaugat reprezentantul diplomatic al Romaniei la Chisinau.
Unii observatori au apreciat ca aceste declaratii au fost "stangace". Ministrul roman de externe a precizat ulterior ca Romania respecta toate tratatele si acordurile la care este parte, inclusiv Tratatul de la Paris din 1947.
Aflat in decembrie la Chisinau, la inaugurarea noului sediu al Consulatului Romaniei, Cioroianu a fost rugat sa comenteze o declaratie a presedintelui moldovean Vladimir Voronin, care spusese ca semnarea Tratatului de baza si a Tratatului de frontiera cu Basarabia este cheia pentru restabilirea bunelor relatii. Seful diplomatiei a afirmat ca este foarte optimist in ceea ce priveste cele doua tratate.
Au fost pana acum cinci intalniri ale expertilor pe marginea Tratatului de baza si sapte intalniri ale expertilor pe Tratatul de frontiera, a explicat Cioroianu. Dar acest optimism, a precizat ministrul, se bazeaza pe munca expertilor, care trebuie lasati sa se intalneasca si sa nu fie incurajata obstructionarea expertilor prin declaratii politice.
Acordul de Cooperare dintre Bucuresti si Chisinau, numit cu titlul generic Tratat de baza, a fost parafat de ministrii de externe ai celor doua state in anul 2000, iar in primavara anului 2003 ministrul de externe de atunci al Romaniei a anuntat ca Bucurestiul este gata sa semneze Tratatul parafat in anul 2000. Tot atunci s-a convenit ca, la nivel de experti, cele doua parti sa definitiveze aspectele formale minore legate de semnarea acestui acord. Insa la prima intalnire a expertilor, in vara anului 2003, autoritatile moldovene au venit cu un alt document, care punea in evidenta faptul ca oferta Romaniei de a semna acordul parafat in anul 2000 a primit un raspuns negativ. In aceste conditii procesul de dialog a fost reluat si in momentul de fata se discuta despre incheierea unui Acord european de Parteneriat si Cooperare, explicase anul trecut, in decembrie, ambasadorul Filip Teodorescu. In ceea ce priveste Acordul de frontiera, in 2003 Romania a venit cu un set de propuneri privind cooperarea la frontiera, printre care si un Acord privind regimul frontierei. Intrucat nu s-au inregistrat progrese, in 2006 Bucurestiul a retransmis documentul privind regimul de frontiera.

Pozitia lui Adrian Cioroianu in privinta Tratatului de baza cu Chisinaul a fost diferita de cea a precedesorului sau in fruntea diplomatiei, Razvan Mihai Ungureanu."La ce mai foloseste un Tratat de baza la 70 de ani de la incheierea Razboiului Mondial? De ce ne este teama? Ca Romania va da buzna peste Chisinau? Acestea sunt afirmatii fara absolut niciun fel de continut, fara absolut niciun fel de motivatie. Ele provin dintr-o atitudine pe care eu nu o pot explica altfel decat o mentalitate retrograda", declara Ungureanu intr-un interviu. Fostul sef al diplomatiei pleda pentru o viziune moderna, care sa tina cont de atasamentul comun fata de Uniunea Europeana.
Intrebat, joi, daca se asteapta ca Romania sa puna o vorba buna pentru aderarea Basarabiei la UE, ministrul Andrei Stratan a raspuns echivoc: "Noi vom vedea care va fi vorba buna sau nu prea buna din partea Romaniei". Iar apoi a adaugat, ca o explicatie: "Decizia se adopta in unanimitate, prin consensul statelor membre".
La remarca ministrului moldovean, cum ca Romania nu ar avea alta alternativa decat sa ajute Basarabia, Adrian Cioroianu a explicat ca exista si posibilitatea "inteparii si tachinarii prin conferintele de presa", dar ca datoria ministrilor este cultivarea unui dialog deschis, pentru ca "nimeni nu castiga din asa ceva".
"Nu e prima data cand ne intalnim, dar e prima data cand am stat de vorba la aceeasi masa. Si nu e niciun secret, va spun ca am schimbat numere de telefon, acum sper ca le vom si folosi", a declarat ministrul de externe Adrian Cioroianu despre intalnirea sa cu omologul de la Chisinau. Comentariul lui Stratan privind schimbul de numere de telefon a fost scurt: "De aia schimbam numere de telefon, ca sa le folosim".
Adrian Cioroianu participa la reuniunea OCEMN a ministrilor de externe ai statelor UE si ai statelor din regiunea extinsa a Marii Negrei, la Kiev, unde s-a lansat oficial “Sinergia Marii Negre – o noua initiativa de cooperare regionala”. In cadrul acestei reuniuni a avut o intalnire bilaterala cu omologul sau basarabean, Andrei Stratan.
Cand a fost, in decembrie, la Chisinau, pentru a inaugura noul sediu al Consulatului, Adrian Cioroianu nu a fost intampinat de nici un oficial la aeroport si, mai mult, ministerul condus de Stratan l-a acuzat pe ministrul de la Bucuresti ca nu a solicitat nicio intrevedere cu oficiali de la Chisinau cu prilejul acestei vizite, gest interpretat de autoritatile chisinauene drept "inamical si deloc in corespundere cu spiritul unei cooperari dintre doua state, care cu siguranta nu va contribui la ameliorarea situatiei actuale a relatiilor bilaterale intre Republica Moldova si Romania".
Cioroianu a sustinut insa contrariul, spunand ca si-a anuntat aceasta vizita si ca este deschis oricaror discutii cu autoritatile moldovene.
Cioroianu a reiterat atunci, in decembrie, prin intermediul jurnalistilor, invitatia catre omologul sau Andrei Stratan, spunand ca oricand ii va face placere sa-l intalneasca si sa poata discuta toate aspectele si dosarele bilaterale. "Il rog pe colegul meu Andrei sa ne ajutam unul pe altul sa dam jos acest zid al neincrederii si al suspiciunii ce pare a se ridica pe Prut. Nici cetatenii de aici, din Republica Moldova, nici cei din Romania nu au nevoie de acest zid", a spus ministrul roman de externe.
Inainte de vizita la Chisinau, seful diplomatiei subliniase ca prezenta sa in capitala Basarabiei nu inseamna ca va avea neaparat si o intrevedere cu omologul sau de la Chisinau, Andrei Stratan. "Nu stiu daca ma intalnesc" cu ministrul de externe Stratan, a spus Cioroianu in 11 decembrie, adaugand: "Vreau sa am aceasta intalnire". Ministrul se intalnise cu Stratan la reuniunea OSCE de la Madrid, care a avut loc la sfarsitul lunii noiembrie. Intrebat de ce nu a stabilit atunci intalnirea cu Stratan, ministrul roman de externe a declarat ca, la dorinta sefului diplomatiei basarabene, a ramas ca cei doi sa mai vorbeasca la telefon.
Inca de la preluarea mandatului de sef al diplomatiei, in aprilie, Cioroianu isi exprima dorinta de a se intalni si a discuta cu omologul sau basarabean. Explicand de ce nu a avut loc aceasta intalnire, ministrul de externe a spus la un moment dat: "Nu poti sa te inviti in casa cuiva". Intrebat de ce nu l-a invitat el pe Stratan in Romania, seful diplomatiei romane a reiterat explicatia pe care o dadea inca de la preluarea mandatului - nu vrea sa dea impresia de frate mai mare care il cheama la ordine pe fratele mai mic.

http://www.rgnpress.ro/Politic/Va-semna-Romania-un-tratat-de-baza-cu-o-parte-a-propriului-sau-teritoriu.html

miercuri, 13 februarie 2008

Separatistii pro-rusi de la Tiraspol isi fac serviciul de spionaj extern

Separatistii pro-rusi de la Tiraspol isi face serviciu de spionaj extern
Pretinsul Legislativ de la Tiraspol a adoptat, in prima lectura, un proiect de lege privind constituirea Serviciului de Informatii Externe al anclavei separatiste transnisterne, transmite Presa.md preluata de Romanian Global News. Potrivit presedintelui Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, la care face trimitere si presa din stanga Nistrului, in proiectul nominalizat, adoptat marti in prima lectura, Serviciul de Informatii Externe al pretinsei republici transnistrene va avea prerogative extinse, inclusiv organizarea de catre agentii Tiraspolului, care vor putea utiliza cele mai moderne tehnologii de spionaj, a operatiunilor de spionaj in mai multe tari ale lumii.
http://www.rgnpress.ro/Politic/Separatistii-pro-rusi-de-la-Tiraspol-isi-face-serviciu-de-spionaj-extern.html

luni, 11 februarie 2008

Voronin la Munchen: limba moldoveneasca a aparut inaintea limbii romane

Image
Foto "Cotidianul"
Cu ocazia prezentei la Conferinta de securitate de la Munchen, Adrian Cioroianu si Vladimir Voronin (cioroi in rusa n.r.) s-au duelat in privinta limbii vorbite in cele doua state romanesti.
Adrian Cioroianu, l-a intrebat pe Voronin daca Republica Moldova nu ar fi avantajata in ceea ce priveste integrarea in UE de faptul ca limba oficiala este aceeasi cu a unui stat membru al Uniunii, informeaza Mediafax, citandu-l pe ministrul de externe de la Bucuresti. Potrivit lui Cioroianu, Voronin a raspuns ca stie ca este vorba despre doua limbi identice, dar a adaugat ca limba moldoveneasca a aparut inaintea limbii romane si de aceea va sustine intotdeauna existenta unei limbi moldovenesti.Voronin in prezentarea pozitiei sale a afirmat in cadrul conferintei ca "razboaiele informationale, interpretarile divergente privind identitatea statala si nationala a Moldovei" pun existenta acesteia "sub un mare semn de intrebare".Voronin a fost insotit la Munchen de ministrul de externe Andrei Stratan, ministrul apararii Vitalie Vrabie si de consilierul prezidential Mark Tkaciuk, considerat pionul principal al Moscovei din anturajul lui Voronin.

http://www.rgnpress.ro/Politic/Voronin-la-Munchen-limba-moldoveneasca-a-aparut-inaintea-limbii-romane.html

joi, 7 februarie 2008

Vladimir Voronin face diplomatie secreta

Image
Avand in vedere tainicele consultari moldo-ruse, inclusiv la nivel inalt, unii lideri ai opozitiei de peste Prut nu exclud posibilitatea aparitiei unui nou stat care ar substitui Basarabia si regiunea transnistreana, transmite Radio Deutsche Welle.

Sa rebobinam un pic filmul ultimelor evenimente: 22 ianuarie 2008 – Vladimir Voronin se intalneste la Moscova cu Vladimir Putin. Absolut nici un detaliu cert al acestei intrevederi nu a fost facut public. Exact peste zece zile de la acea intrevedere, consilierul sau prezidential, Mark Tkaciuk si ministrul moldovean al Reintegrarii, Vasilii Sova, pleaca la Moscova „pentru consultari”. Deloc intamplator, plecarea delegatiei moldovene in capitala rusa coincide cu prezenta deja la Kremlin a pretinsului presedinte al sovietului suprem de la Tiraspol (parlamentul transnistrean), Evgheni Sevciuk, despre care presa rusa a scris ca ar urma sa-l inlocuiasca, in scurt timp, pe seful gruparii separatiste, Igor Smirnov. Nici despre aceasta intrevedere nu s-a putut afla nimic oficial. Doar speculatii! Pe acest fundal, liderul opozitiei social-liberale de la Chisinau, Oleg Serebrean, a lansat ipoteza, plauzibila si nedezmintita de Presedintia moldoveana, despre un proiect politic ce ar urma sa culmineze cu aparitia unui nou stat, compus din Basarabia si Transnistria, proiect care i-ar oferi presedintelui Voronin, aflat la ultimul sau mandat, dreptul de a mai pretinde nu la unul, ci inca la doua.
Oleg Serebrian: „Avem senzatia ca in Republica Moldova, in anul 2008, anumite proiecte, deocamdata tainuite, pregatesc lansarea unui nou stat - de fapt, juridic – baza pentru un al treilea mandat al cuiva. Deci doua entitati – „rmn”-ul si Basarabia – constituie un al treilea stat”.
In opinia lui Oleg Serebrean, puterea ar urma sa lanseze oficial acest proiect politic la vara, atunci cand opozitia va fi mai fragila ca niciodata, cand mass-media independenta va fi sugrumata definitiv si, cel mai grav, cand multi dintre cei in masura sa se opuna si sa faca zarva – se vor afla in vacanta. Ca sa adoarma la loc vigilenta jurnalistilor si a reprezentantilor societatii civile, care au inceput deja sa analizeze ipoteza liderului social-liberal, seful diplomatiei moldovene, Andrei Stratan, a declarat ieri, in treacat, ca nu exista nici un plan secret si ca „la Moscova a avut loc o noua runda de consultari asupra unor documente cunoscute si de partile antrenate in solutionarea conflictului”, adica inclusiv de SUA si UE care au statut de observatori la negocierile in problema transnistreana. El a refuzat, insa, sa spuna clar in baza caror documente s-a discutat la Moscova. Ministrul Staratan a reiterat totusi ca “problema transnistreana va fi solutionata pana la sfarsitul acestui an si numai in formatul 5+2” – cu participarea Rusiei, Ucrainei si OSCE. In acest context trebuie reamintit si faptul ca inainte de intrevederea cu Vladimir Putin, presedintele moldovean intr-adevar s-a intalnit, la Bruxelles, cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, iar despre discutiile avute de cei doi oficiali s-a vorbit foarte putin. Iata de ce la Chisinau se crede ca Vladimir Voronin a plecat la Moscova avand acordul Bruxelles-ului in problema proiectului politic care se presupune ca i-a fost inmanat lui Vladimir Putin.

Vitalie Calugareanu, Radio Deutsche Welle (preluare Unimedia)

http://www.rgnpress.ro/Politic/Vladimir-Voronin-face-diplomatie-secreta.html



Moscova va recunoaste independenta Tiraspolului in cazul declararii independentei Kosovo

Moscova va recunoaste independenta Tiraspolului in cazul declararii independentei Kosovo
Agentia rusa de stiri ITAR TASS publica o declaratie a presedintelui Comitetului pentru afaceri externe al Dumei de Stat a Federatiei Ruse, Constantin Kosaciov, potrivit caruia Rusia ar putea recunoaste independenta Transnistriei, in cazul in care nealinierea provinciei sarbe Kosovo va fi recunoscuta pe plan international. „Daca provincia Kosovo va fi recunoscuta drept stat independent de statele occidentale, Rusia ar putea sa-si modifice atitudinea rezervata fata de enclavele separatiste din spatiul fostei Uniuni Sovietice –regiunea transnistreana, Osetia de Sud si Abhazia si chiar sa recunoasca independenta acestora” transmite Presa.md preluata de Romanian Global News. Reamintim ca in raioanele de est ale Basarabiei, asa numita regiune transnistreana, peste 40% din populatie este reprezentata de etnici romani supusi unui proces de rusificare fortata si unui agresiv control al fortelor paramilitare ale regimului pro-rus de la Tiraspol. Numeroase surse militare americane au afirmat ca enclava separatista este unul dintre principalii furnizori de armament catre terorismul international si in special catre cel din Irak si Sudan.
http://www.rgnpress.ro/Politic/Moscova-va-recunoaste-independenta-Tiraspolului-in-cazul-declararii-independentei-Kosovo.html

luni, 15 octombrie 2007

Gavarisi transnistreana, Orbane?

-- Multor romani li s-a parut, poate, aberanta ultima actiune agresiva a Republicii Moldova indreptata impotriva Romaniei. Aceasta este, insa, un mizilic pe langa ce ne-au facut "moldovenii" la Bruxelles.
Pentru prima oara parca, multimi de oficiali romani au protestat in cor la tupeul autoritatilor de la Chisinau de a bloca mai multe delegatii romanesti la granita artificiala a micii republici inventate de Stalin si strategii URSS. Ce nu au observat multi este ca avem, inca, de-a face cu granita dintre CSI cu NATO si UE si ca soldatul rus scruteaza teritoriul inamic nu numai de la Nistru, ci si de pe Prut. Iar Vladimir Voronin, generalul de plumb al Moscovei, tocmai s-a intors de la "congresul popoarelor" CSI desfasurat la Dusanbe. Aici s-a "intarit", printre altele, Tratatul colectiv de Securitate al CSI si protocolul de colaborare, inclusiv militara, cu Organizatia Cooperarii de la Shanghai, un colos mondial care bate la fund UE si prin care China are o noua granita cu SUA, pe Marea Neagra. Revolta este maxima la Bucuresti. Suntem doar in campanie. Dar isi asuma oare cineva responsabilitatea pentru stadiul in care au ajuns, din nou, relatiile dintre cele doua state romanesti?

Graficul agresivitatii in crescendo a Chisinaului este la indemana oricarui observator al zonei: de la blocarea transmisiilor TVR si batjocorirea istoriei Romaniei la scandalul vizelor si al dublei cetatenii. Nimic nou pe frontul de est. Doar MAE face pe mortu-n papusoi. Iar Cioroianu permite papagaliceste - de la Ungureanu mostenire -, ca Ungaria si Bulgaria sa reprezinte perfect, sub acoperire europeana, interesele ungro-slave in spatiul vecinatatii apropiate a UE, Rasaritul Romanesc. Podul de gheata s-a reinstalat peste Prut, inainte chiar de venirea iernii siberiene. Miza, desi putini vor sa recunoasca, este, de fapt, Transnistria, garnizoana Rusiei aflata la putin peste 200 de kilometri de o baza militara importanta a SUA la Marea Neagra, pe teritoriu romanesc. O provocare care, daca ar fi corect abordata, ar putea duce la dezintegrarea statului artificial moldovenesc. Din pacate, administratia romaneasca este incapabila sa o rezolve singura. Si asta nu-i nimic, pe langa ce incaseaza Romania cu mana ei.

Pentru ca bomboana moldoveneasca pe coliva Romaniei a fost pusa deja de cateva luni bune, aproape de necrezut, cu stiinta tuturor factorilor abilitati sa apere statul roman si spre bucuria tuturor dusmanilor insulei de latinitate. Incredibil: UE a recunoscut si oficializat "limba moldoveneasca"! Pe care Romania este obligata acum sa o inghita, pe nemestecate. Rezultatul operatiunii inteligentelor de la Moscova si Chisinau ar trebui sa cada ca o ghilotina peste capetele responsabililor romani: de la ambasadorul nostru la UE, Lazar Comanescu - "4500 euro", la ministrul de Externe Adrian Cioroianu si aparatul din SIE care se presupune ca serveste Romania. Stirea ne-a picat in brate saptamana trecuta, strecurandu-se pe neobservate prin spatiul publicistic romanesc. Pe 10 octombrie, Comisarul european al Justitiei, Franco Frattini, a semnat cu ministrul de Externe Andrei Stratan Acordul intre Comunitatea Europeana si Republica Moldova privind readmisia persoanelor aflate in situatia de sedere ilegala. Documentul a fost incheiat in limbile oficiale ale UE, printre care apare, scoasa din joben, "limba moldoveneasca". In contextul in care Romania este mandra sa fi produs pentru "multilingvism" un Comisar UE neaos: Leonard Orban. Actul mai prevede ca nationalitatea cetatenilor moldoveni va fi recunoscuta si dovedita inclusiv prin rezultatele unui test oficial in limba vorbita de acesta.

Prin ce se definesc o natiune si un stat national? O data ce teritoriul a devenit deja parte integranta dintr-un alt intreg, mai raman limba si religia, in principal. Ortodoxia este atacata din toate directiile, inclusiv din interior. Acum ne-am pierdut pe sest si o parte din limba. Fara nici o aparare - desi documentul era cunoscut de "organe" din septembrie; fara nici o reactie oficiala - desi au trecut deja zile bune. O solutie exista: sa propunem si oficializarea limbii transnistrene...


http://www.ziua.ro/

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc