AVIZ UDMR-UCM-PCM: "Profitorii se cunosc!"

"Vă pot spune că în discuţii, personal am recunoscut că sunt încă lucruri de făcut pentru minorităţi, cum am şi reproşat UDMR că sunt aspecte în Covasna şi Harghita care pot fi interpretate ca fiind elemente de purificare etnică îndreptate împotriva românilor." - Traian Băsescu, presedintele Romaniei, 18.02.2008

In ciuda declaratiilor exceptionale ale presedintelui Traian Basescu privind ilegalitatea independentei provinciei Kosovo si imposibilitatea crearii un "precedent" in Romania, agitatorii unguri, fie ei din UDMR sau UCM-PCM, nu inceteaza provocarile:

„In Ardeal ar putea fi un al doilea Kosovo in cazul in care statul roman nu va respecta drepturile minoritatii maghiare“ - Csaba Sogor, fost senator UDMR, actual europarlamentar, pastor si acolit al extermistului maghiar Laszlo Tokes, euro-"independent".

Generalul italian Fabio Mini, fost comandant al forţelor NATO în Kosovo, critică dur independenţa iminentă a acestei provincii sârbe, apreciind că ea va fi profitabilă pentru "clanuri" şi nu pentru populaţie.

Independenţa "va fi profitabilă pentru cei care comandă: Thaci (Hashim, premier) care are afaceri cu petrol, Ramush Haradinaj (fost premier), care este judecat de Tribunalul penal internaţional (TPI) de la Haga, Agim Ceku (fost premier) care vrea să devină generalisim, Behgjet Pacolli (om de afaceri) care are nevoie de un loc pentru a depozita banii imperiului său", a declarat generalul care a comandat forţele NATO în perioada 2002-2003.

"Clanurile sunt interesate de (...) un loc în Europa unde se vor deschide noi bănci. Un port în care să nu fie percepute taxe pentru banii care vor veni din Est. Monte Carlo, Cipru, Madera nu mai sunt sigure", a subliniat el. "Înţeleg graba populaţiei din Kosovo (pentru independenţă). Nu o înţeleg, însă, pe cea a comunităţii internaţionale", a denunţat generalul, adăugând că recunoaşterea independenţei Kosovo de către Italia ar fi "eroare fatală".

"O lecţie de urmat"

Guvernul regional basc a apreciat că proclamarea independenţei Kosovo "constituie o lecţie de urmat cu privire la modul de reglementare, în mod paşnic şi democratic, a conflictelor de identitate şi apartenenţă", a declarat purtătoarea de cuvânt al Guvernului basc, Miren Azkarate, într-o conferinţă de presă la San-Sebastian (nord). Acest lucru arată că respectarea "voinţei cetăţeneşti este cheia reglementării problemelor politice închistate", a adăugat ea, referindu-se în mod voalat la problema Ţării Bascilor (nord). Guvernul basc este condus de Partidul Naţionalist basc (PNV), principala mişcare politică din Ţara Bascilor.

Ambasadorul Serbiei la Bucureşti: Misiunea UE este ilegală

Ambasadorul Serbiei la Bucureşti, Dusan Crnogorcevic, a declarat, duminică, că declararea independenţei provinciei Kosovo creează "un cvasi-stat" cu încălcarea Cartei ONU, a Rezoluţiei 1244 şi a normelor dreptului internaţional, iar misiunea UE în zonă este, în opinia sa, ilegală.

Întrebat la ce reacţie se aşteaptă Belgradul din partea altor state, după declararea independenţei de către Kosovo, ambasadorul sârb a răspuns: "Nu ştiu. depinde de celelalte state" adăugând însă şi insistând asupra faptului că Serbia nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo.

Dusan Crnogorcevic consideră că trupele KFOR sunt pe deplin responsabile pentru securitatea din zonă, mandatul lor bazându-se pe Rezoluţia 1244 a ONU, care prevede în preambul integritatea teritorială a Serbiei, dar anunţata misiune a UE în Kosovo este, în opinia Belgradului, ilegală, asemenea oricăror alte misiuni care ar putea fi trimise pe altă bază decât Rezoluţia 1244.

Ambasadorul nu a dorit să se pronunţe asupra reacţiilor care vor urma din partea comunităţii internaţionale, dar s-a declarat convins că gestul de la Priştina va avea valoare de precedent nu numai pentru Europa, ci şi pentru alte regiuni ale lumii, menţionând că, în lume, există circa 200 de zone de tensiune unde acest gest ar putea fi folosit ca precedent.

Ambasadorul şi-a exprimat "tristeţea" faţă de declararea independenţei de către provincia Kosovo. "Sunt trist, pentru că astăzi s-a întâmplat ceva trist, complet contrar dreptului internaţional, care este oribil pentru toţi cei care respectă normele internaţionale", a conchis ambasadorul Serbiei în România.

Misiune "de ocupaţie"

Vicepremierul sârb Bozidar Djelici a remis oficial sâmbătă o notă de protest faţă de decizia Uniunii Europene de a trimite o misiune în Kosovo pentru a "coordona independenţa" proclamată duminică.

Guvernul Serbiei consideră această decizie, luată în afara auspiciilor Consiliului de Securitate al ONU, drept ilegală", se arată în nota de protest, transmisă de Djelici, "în numele Guvernului sârb", lui Miroslav Luci, ambasadorul sloven la Belgrad, ţară care deţine preşedinţia semestrială a UE. "Guvernul Serbiei se opune clar sosirii unei misiuni fără o bază legală clară, care nu poate fi oferită decât de Consiliul de Securitate al ONU", adaugă textul.

Statele UE au aprobat, săptămâna trecută, desfăşurarea unei misiuni de poliţie şi justiţie, EULEX, menită "să coordoneze independenţa Kosovo".

Înainte de protestul oficial, ministrul sârb pentru Kosovo, Slobodan Samardzici, apreciase drept "ruşinoasă" misiunea UE, calificată drept "ocupaţie" de liderul naţionalist al sârbilor din Kosovo, Milan Ivanovici.

"Cu o asemenea decizie, UE acceptă politica secesiunii drept soluţie la problema minorităţilor", a declarat Samardzici.

Belgradul, susţinut de Rusia, consideră că desfăşurarea misiunii este incompatibilă cu rezoluţia 1244, adoptată de ONU la sfârşitul conflictului din 1998-1999 dintre forţele sârbe şi separatiştii albanezi din Kosovo.

Primele elemente ale misiunii UE - cea mai importantă misiune civilă din istoria blocului comunitar - nu vor pleca, însă, mai devreme de una sau două săptămâni.

Acestea vor trebui să pregătească desfăşurarea, timp de patru luni, a altor 2.000 de persoane (dintre care 1.500 de poliţişti şi 250 de judecători şi procurori) venite din toate statele membre (cu excepţia Maltei, din motive logistice) şi din ţări terţe, precum Turcia şi SUA.

"Deciziile UE nu ne impun obligaţii!"

Principalul lider al sârbilor din Kosovo, Milan Ivanovici, a declarat, tot sâmbătă, că "misiunea (UE) are caracteristicile unei ocupaţii şi nu va fi acceptată nici de Serbia, nici de sârbii din Kosovo". "O vom boicota şi vom utiliza toate metodele rezistenţei civile", a adăugat Ivanovici, menţionând că "decizia UE este ilegală şi este adoptată contrar Cartei ONU şi principiilor de bază privind inviolabilitatea frontierelor". "Serbia este membru ONU şi nu al UE, iar această decizie este o încălcare a Cartei 1244", a mai spus acesta. (AZI / 19.02.2008)

Voncu: De ce nu consimtim; Roncea: Kosovo: cand SUA calca in propria-i balega * PRECEDENTUL KOSOVO tinde sa surpe fundamentele statului national unitar roman * KOSOVO-ul romanesc aproape iesit de sub autoritatea statului roman * KOSOVO, inceputul sfarsitului Europei * Azi, Kosovo, maine, Voivodina. Urmeaza Harghita-Covasna? * Razboiul pentru Kosovo asa cum a fost * Kosovo - reduta mafiei islamice din Europa * Traian Basescu s-a duelat cu extremismul maghiar la Bruxelles * Vartejul Kosovo absoarbe Romania * S-a deschis Cutia Pandorei * Kosovo si purificarea etnica in Romania anului 2008

Harta posibilelor conflicte ale unor minoritati din Europa zi zona Marii Negre, conform "Gandul"

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=638&Itemid=1

Marko Bela: „România ar trebui să recunoască noul stat”

Liderul UDMR tratează cu un limbaj diplomatic chestiunea autonomiei „Ţinutului Secuiesc“

Preşedintele Uniunii, Marko Bela, ne-a declarat că era de aşteptat ca provincia Kosovo să-şi proclame independenţa faţă de Serbia, evitând însă să spună dacă acelaşi model de acţiune ar putea fi „împrumutat” pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc.

- Care este poziţia oficială a UDMR în privinţa proclamării independenţei Kosovo?

- Ştim cu toţii de foarte mult timp că aceasta va fi soluţia. Proclamarea independenţei acestei regiuni este o consecinţă firească a istoriei zbuciumate a zonei respective. Din punctul de vedere al UDMR, această soluţie a fost necesară şi România ar trebui să recunoască cât mai repede noul stat.

- Doi reprezentanţi ai Uniunii, europarlamentarul Sogor Csaba şi deputatul Antal Arpad, vor să participe, în Kosovo, la momentul în care va fi declarată independenţa. Au fost trimişi de conducerea UDMR, au primit un mandat în acest sens?

- Nu s-au dus acolo cu o poziţie oficială din partea noastră. S-au dus să vadă ce se întâmplă. Nu au o misiune sau un mandat, sunt doar curioşi. Ce ne interesează pe noi în mod special este problema sârbilor, ce soluţii şi ce drepturi li se vor oferi lor.

- Domnul deputat Antal Arpad vorbea însă despre o o scrisoare pe care să o semneze toate organizaţiile maghiare din Transilvania, care militează pentru autonomie, care să fie trimisă autorităţilor statelor UE şi SUA, imediat după ce ţările respective vor recunoaşte independenţa provinciei Kosovo.

- Nu mă interesează ce a declarat Antal Arpad. Declaraţia mea a fost cea de mai sus şi este mai importantă. (R.D.)

http://www.gandul.info/lumea/marko-bela-romania-ar-trebui-sa-recunoasca-noul-stat.html?3929;2394957

Deputatul roman Ion Popescu-portocaliul de la Kiev, nu seamana cu cel de la Bucuresti

Romanii din Ucraina pleaca din tara pentru ca nu au de lucru, scolile in limba romana sunt amenintate cu disparitia, apropiatii lui Timosenko au interese in Canalul Bistroe, spune Ioan Popescu, singurul deputat roman din Parlamentul de la Kiev, relateaza NewsIn, preluat de Romanian Global News.

Ecuatia privind situatia minoritatii romane din Ucraina nu este una pozitiva, a declarat Ion Popescu, intr-o discutie purtata miercuri cu jurnalisti romani prezenti la Kiev. "Suntem intre trecut si viitor, este o situatie foarte grea. Romania este deja in UE, Ucraina are inca mult de strabatut pana acolo. Contam ca Romania sa fie un avocat pentru UE, sa o aduca mai aproape de Europa, nu vorbim de blocurile militare. In acelasi timp, ar trebui sa fie un avocat si pentru romanii din Ucraina asa cum Ungaria este un avocat pentru ungurii din Romania, din Slovacia si din alte tari. Daca acest lucru se va intampla, atunci viitorul nostru este optimist", a declarat Ion Popescu, membru al comisiei pentru probleme ecologice si presedinte al delegatiei permamente a Ucrainei la Consiliul Europei. "In Constitutia Ucrainei sunt multe lucruri spuse bine", considera Ioan Popescu. "Mai ales ca am fost unul dintre autorii acestei Constitutii si am insistat ca in Ucraina sunt numai ucraineni ca populatie bastinasa, dar se recunoaste si existenta altor popoare ca fiind populatie autohtona. In art. 19 este prevazut ca exista programe de dezvoltare national-culturala, iar administratiile de stat sunt obligate sa le finanteze in zonele unde minoritarii locuiesc compact si traditional. Nu intotdeauna sunt bani la nivelul bugetului si depinde de cei care sunt la guvernare, iar pentru 2008 nu au fost prevazuti bani pentru astfel de programe", a declarat deputatul. In regiunea Cernauti s-a propus, de exemplu, finantarea programelor din bugete regionale. Insa acolo, fiind majoritari portocaliii, doar 26 de deputati au votat pentru acest lucru, subliniaza deputatul de origine romana, care face parte din grupul parlamentar al Partidului Regiunilor, formatiunea politica a fostului premier prorus Viktor Ianukovici. Un alt lucru bun din Constitutie este invatamantul, dreptul la studii superioare. Totusi, nici pana in ziua de astazi nu s-a deschis la Cernati universitatea multiculturala, promisa din 1999 de fostii presedinti ucrainean, Leonid Kucima, moldovean, Petru Lucinschi, si roman, Ion Iliescu. Nu s-au gasit nici bani, nici cadre si nici dorinta diplomatica pentru a face acest lucru, explica Popescu. "Avem probleme cu scolile romanesti", adauga Popescu. "De exemplu, la Cernauti s-a luat decizia ca cel putin patru obiecte, intre care istoria si geografia, sa se predea in limba stat ucraineana in scolile romanesti. Inainte, predarea se facea in limba materna, iar limba de stat era studiata profund pentru a ca elevii sa se poata descurca. Riscam ca scolile romanesti sa se transforme in scoli ucrainene, iar unele chiar pot disparea", avertizeaza deputatul. Cea mai spinoasa problema insa este problema sociala, pentru ca in satele unde locuiesc romani nu a fost dezvoltata infrastructura, nu au fost introduse gaze, nu au fost dezvoltate intreprinderi puternice. De aceea, romanii pleaca din Ucraina sa isi caute de lucru in alte tari. In acest fel, din populatia apta de munca circa 50% a plecat, subliniaza Ioan Popescu. Apropiatii lui Timosenko sunt interesati de Bistroe, portocaliul de la Kiev nu seamana cu cel de la Bucuresti.
In opinia unicului deputat roman din Rada Suprema a Ucrainei, daca va functiona bine Canalul Bistroe, atunci vor fi mai multe locuri de munca pentru populatia din zona, care are probleme economice. Totul depinde de puterea locala de acolo, repeta deputatul, membru al comisiei pentru probleme ecologice din Rada Suprema a Ucrainei. De Canalul Bistroe sunt legate insa interese economice, explica Ion Popescu. "Daca ne uitam cine are interes la zona Dunarea, ajungem la un oarecare deputat Krug, care e seful grupului de prietenie Ucraina-Romania. Domnul Krug are mare interes si influenta la Dunare. El este reprezentantul partidului lui Timisenko. Nu vorbim de el ca deputat, ci de structrurile care il sustin", precizeaza deputatul din partidul rival, al lui Ianukovici. "Unde va fi domnul Krug, unde vor fi oameni care ii sunt alaturi, acestia vor decide ce se va intampla cu Bistroe in continuare si daca se vor da bani in continuare pentru dezvoltarea acestuia", spune Popescu.
Culoarea portocalie din Romania si cea din Ucraina nu e aceeasi. "Portocaliul din Romania inca mi se pare ca miroase a liberalism, iar cel din Ucraina este cu totul altceva, au aderat majoritatea fortelor nationaliste. E ca si cum in Romania culoare portocalie i-ar apartine lui Vadim Tudor", explica deputatul din Partidul Regiunilor. In opinia lui, problemele cu Bistroe si cu Insula Serpilor pot fi rezolvate si in alt fel: impreuna, Romania si Ucraina sa elaboreze niste proiecte comune, care sa ia in considerare si probleme de ecologie, si problema economica si sa fie in beneficiul ambelor state, dar in primul rand, al populatiei din zona. Apoi, exista solutia de a transforma aceste zone in euroregiuni, in zone de comert liber, si atunci ar veni si capital strain si ar fi aplicate standarde internationale. "Poate se va dezvolta si tursimul rural", se gandeste deputatul. Singurul deputat roman din Parlamentul Ucrainei a declarat ca se opune aderarii la NATO, pentru ca acest demers ar diviza Ucraina si ar supune unor pericole inutile populatia, care isi doreste doar aderarea la UE. "As vota NU la un referendum pentru NATO, pentru ca am imparti populatia in doua. Ucraina ca stat ar fi in situatia balcanizarii, in varianta Iugoslaviei. Fiecare zona etnica si confesionala se va transforma intr-o mini-Transnistrie, or, cu mentalitatea si saracia de astazi, totul se traduce in trafic de droguri, armament si zona de instabilitate", a detaliat deputatul roman Ioan Popescu.
"Ucraina a doptat in 1991 o declaratie ca este tara neutra, iar pentru a adera la un bloc militar este nevoie de referendum si acest referendum va esua, daca ar fi facut astazi. Daca Ucraina adera la NATO, atunci tara se va dezbina pentru ca este divizata teritorial: partea occidentala este pro-NATO, iar partea din sud este impotriva", a explicat Popescu. El a aratat ca NATO este o "problema foarte dificila", intrucat 70% din populatia Ucrainei este impotriva aderarii. "In acelasi timp, in aceeasi proportie sau chiar mai mare, ucrainenii sunt pentru aderarea la UE. In Uniunea Sovietica blocul NATO arata ca un bloc advers. In al doilea rand, armata Uniunii Sovietice participa la misiuni internationale, precum cea din Afganistan, unde oamenii au fost inapoi in sicrie. In fiecare sat exista morminte ale celor care nu s-au intors si au fost adusi morti din Afganistan. Acum, fortele NATO se afla in Afganistan. Ucraina a participat si la o misiune in Irak si de acolo au fost aduse 18 sicrie. Se poate considera foarte putin, dar pentru o familie este foarte mult", a mai spus Popescu, subliniind ca ucrainenii nu vor sa "isi trimita copii la moarte" si ca nu isi doresc "un razboi in componenta NATO". Ioan Popescu a evidentiat si problema de ordin militar-economic in ceea ce priveste aderarea la NATO, amintind si de amenintarile venite dinspre Rusia. "In Ucraina exista inca un complex militar-industrial: avioanele si tancurile. Aderand la NATO trebuie schimbat echipamentul si armamentul. Daca industria militara ucraineana se trezeste in fata cuvantului conversie, va sti ca inseamna somaj. Exista problema ca rachetele rusesti nu vor mai fi indreptate numai spre Bruxelles, Praga, Sofia sau Bucuresti, ci si catre Ucraina", a spus Ioan Popescu. Intrebat daca, in opinia sa, venirea lui Putin la summitul NATO de la Bucuresti vizeaza sa intensifice presiunea Moscovei asupra Ucrainei, in sensul renuntarii la aderarea la NATO, Ivan Popescu a infirmat aceasta ipoteza. "Putin vine la Bucuresti sa discute la Bucuresti acelasi lucru pe care l-a discutat cu Bulgaria. Sa-si rezolve problema diversificarii surselor de gaze, sa vanda mai mult gaz in Europa, sa aiba mai multe cai de acces in Europa", a punctat deputatul de origine romana.

http://www.rgnpress.ro/Politic/Deputatul-roman-Ion-Popescu-portocaliul-de-la-Kiev-nu-seamana-cu-cel-de-la-Bucuresti.html

Va semna Romania un "tratat de baza" cu o parte a propriului sau teritoriu?!

Netinand cont ca moda « tratatelor de baza » a trecut si ca un asemenea tratat ar dauna intereselor romanesti de pe ambele maluri ale Prutului, Ministrul de externe Adrian Cioroianu si omologul sau de la Chisinau, Andrei Stratan, au declarat, joi, la Kiev, ca Tratatul de baza si acordul transfrontalier sunt intr-o faza de finalizare, la nivel de experti, care trebuie sa mai faca insa unele "ajustari" inainte de semnarea documentelor. Potrivit NewsIn, citata de Romanian Global News, ministrul de externe de la Chisinau, Andrei Stratan, a spus ca a vorbit joi cu seful diplomatiei romane despre "tot ce s-a acumulat in ultimii ani". Romania nu are alta alternativa decat sa ajute Basarabia, considera Stratan. El a subliniat ca pentru aceasta ca este necesara semnarea Tratatului politic de baza si mai ales a acordului privind frontiera de stat, dar a dat asigurari ca "exista disponibilitate si dorinta deschisa de a continua dialogul" pentru definitivarea negocierilor celor doua documente politice. "Am discutat astazi despre relatiile bilaterale si tot ce s-a acumulat in ultimii ani. Dorinta este de a avea o continuitate a bunelor relatii pe care le-am avut cu Romania. Problemele de pe ordinea de zi trebuie sa fie mai detaliat discutate si solutionate. Este disponibilitate si dorinta deschisa de a continua dialogul in ceea ce priveste definitivarea negocierilor celor doua documente politice - Tratatul politic de baza si Tratatul de partneneriat si cooperare, ma refer la acordul privind frontiera de stat", a declarat Stratan dupa intalnirea bilaterala avuta cu ministrul Adrian Cioroianu. Stratan a mai afirmat ca "definitivarea documentelor trebuie facuta la nivelul expertilor", chiar daca practic s-a finalizat procedura de negocieri."Urmeaza doar finalizarea, semnarea si punerea in aplicare a acestor documente, care sunt deosebit de importante, atat pentru Republica Moldova, cat si pentru Romania. Dupa aceea vor urma si alte eforturi, care sunt astazi in discutie la nivel ministerial si la nivel de cooperare sectoriala. Mai avem de muncit. Totul depinde de dorinta noastra, pentru ca intelegere este", a completat acesta. Si Adrian Cioroianu a declarat ca "grosul celor doua documente este deja lucrat" si ca vor mai exista numai "unele ajustari din partea ambelor parti". Tratatul de baza si acordul de frontiera sunt doua documente aflate in centrul disputelor dintre Bucuresti si Chisinau. La sfarsitul anului trecut, Chisinaul a expulzat doi diplomati romani, dupa ce autoritatile statului vecin au fost profund deranjate de unele declaratii ale ambasadorului roman in capitala basarabeana, Filip Teodorescu, referitoare la motivele care impiedica semnarea Tratatului de baza. Romania este prima interesata sa aiba un tratat de baza si un tratat de frontiera cu Chisinaul, dar nu poate accepta insistenta partii basarabene de a introduce prevederi si referiri inacceptabile pentru un stat modern european, afirmase ambasadorul. El a explicat ca partea moldoveana solicita introducerea in acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre Romania si Uniunea Sovietica: "Granita dintre Romania si URSS este granita care a fost convenita intre Romania si URSS in 1940". "Pentru toata lumea este insa clar ca in 1940 si pana in 1947 Romania nu a incheiat niciun fel de acord cu URSS in legatura cu o asemenea granita. Deci, e un fals istoric si, daca atunci a fost acceptat, este pentru ca Romania era un stat invins si ocupat si fara posibilitatea de a-si apara interesele sale suverane", a argumentat ambasadorul Teodorescu. "Este evident ca in anul 2007 acceptarea aceluiasi fals istoric care s-a facut in 1947 ar fi cu totul de neconceput", a adaugat reprezentantul diplomatic al Romaniei la Chisinau. Unii observatori au apreciat ca aceste declaratii au fost "stangace". Ministrul roman de externe a precizat ulterior ca Romania respecta toate tratatele si acordurile la care este parte, inclusiv Tratatul de la Paris din 1947. Aflat in decembrie la Chisinau, la inaugurarea noului sediu al Consulatului Romaniei, Cioroianu a fost rugat sa comenteze o declaratie a presedintelui moldovean Vladimir Voronin, care spusese ca semnarea Tratatului de baza si a Tratatului de frontiera cu Basarabia este cheia pentru restabilirea bunelor relatii. Seful diplomatiei a afirmat ca este foarte optimist in ceea ce priveste cele doua tratate. Au fost pana acum cinci intalniri ale expertilor pe marginea Tratatului de baza si sapte intalniri ale expertilor pe Tratatul de frontiera, a explicat Cioroianu. Dar acest optimism, a precizat ministrul, se bazeaza pe munca expertilor, care trebuie lasati sa se intalneasca si sa nu fie incurajata obstructionarea expertilor prin declaratii politice. Acordul de Cooperare dintre Bucuresti si Chisinau, numit cu titlul generic Tratat de baza, a fost parafat de ministrii de externe ai celor doua state in anul 2000, iar in primavara anului 2003 ministrul de externe de atunci al Romaniei a anuntat ca Bucurestiul este gata sa semneze Tratatul parafat in anul 2000. Tot atunci s-a convenit ca, la nivel de experti, cele doua parti sa definitiveze aspectele formale minore legate de semnarea acestui acord. Insa la prima intalnire a expertilor, in vara anului 2003, autoritatile moldovene au venit cu un alt document, care punea in evidenta faptul ca oferta Romaniei de a semna acordul parafat in anul 2000 a primit un raspuns negativ. In aceste conditii procesul de dialog a fost reluat si in momentul de fata se discuta despre incheierea unui Acord european de Parteneriat si Cooperare, explicase anul trecut, in decembrie, ambasadorul Filip Teodorescu. In ceea ce priveste Acordul de frontiera, in 2003 Romania a venit cu un set de propuneri privind cooperarea la frontiera, printre care si un Acord privind regimul frontierei. Intrucat nu s-au inregistrat progrese, in 2006 Bucurestiul a retransmis documentul privind regimul de frontiera. Pozitia lui Adrian Cioroianu in privinta Tratatului de baza cu Chisinaul a fost diferita de cea a precedesorului sau in fruntea diplomatiei, Razvan Mihai Ungureanu."La ce mai foloseste un Tratat de baza la 70 de ani de la incheierea Razboiului Mondial? De ce ne este teama? Ca Romania va da buzna peste Chisinau? Acestea sunt afirmatii fara absolut niciun fel de continut, fara absolut niciun fel de motivatie. Ele provin dintr-o atitudine pe care eu nu o pot explica altfel decat o mentalitate retrograda", declara Ungureanu intr-un interviu. Fostul sef al diplomatiei pleda pentru o viziune moderna, care sa tina cont de atasamentul comun fata de Uniunea Europeana. Intrebat, joi, daca se asteapta ca Romania sa puna o vorba buna pentru aderarea Basarabiei la UE, ministrul Andrei Stratan a raspuns echivoc: "Noi vom vedea care va fi vorba buna sau nu prea buna din partea Romaniei". Iar apoi a adaugat, ca o explicatie: "Decizia se adopta in unanimitate, prin consensul statelor membre". La remarca ministrului moldovean, cum ca Romania nu ar avea alta alternativa decat sa ajute Basarabia, Adrian Cioroianu a explicat ca exista si posibilitatea "inteparii si tachinarii prin conferintele de presa", dar ca datoria ministrilor este cultivarea unui dialog deschis, pentru ca "nimeni nu castiga din asa ceva". "Nu e prima data cand ne intalnim, dar e prima data cand am stat de vorba la aceeasi masa. Si nu e niciun secret, va spun ca am schimbat numere de telefon, acum sper ca le vom si folosi", a declarat ministrul de externe Adrian Cioroianu despre intalnirea sa cu omologul de la Chisinau. Comentariul lui Stratan privind schimbul de numere de telefon a fost scurt: "De aia schimbam numere de telefon, ca sa le folosim". Adrian Cioroianu participa la reuniunea OCEMN a ministrilor de externe ai statelor UE si ai statelor din regiunea extinsa a Marii Negrei, la Kiev, unde s-a lansat oficial “Sinergia Marii Negre – o noua initiativa de cooperare regionala”. In cadrul acestei reuniuni a avut o intalnire bilaterala cu omologul sau basarabean, Andrei Stratan. Cand a fost, in decembrie, la Chisinau, pentru a inaugura noul sediu al Consulatului, Adrian Cioroianu nu a fost intampinat de nici un oficial la aeroport si, mai mult, ministerul condus de Stratan l-a acuzat pe ministrul de la Bucuresti ca nu a solicitat nicio intrevedere cu oficiali de la Chisinau cu prilejul acestei vizite, gest interpretat de autoritatile chisinauene drept "inamical si deloc in corespundere cu spiritul unei cooperari dintre doua state, care cu siguranta nu va contribui la ameliorarea situatiei actuale a relatiilor bilaterale intre Republica Moldova si Romania". Cioroianu a sustinut insa contrariul, spunand ca si-a anuntat aceasta vizita si ca este deschis oricaror discutii cu autoritatile moldovene. Cioroianu a reiterat atunci, in decembrie, prin intermediul jurnalistilor, invitatia catre omologul sau Andrei Stratan, spunand ca oricand ii va face placere sa-l intalneasca si sa poata discuta toate aspectele si dosarele bilaterale. "Il rog pe colegul meu Andrei sa ne ajutam unul pe altul sa dam jos acest zid al neincrederii si al suspiciunii ce pare a se ridica pe Prut. Nici cetatenii de aici, din Republica Moldova, nici cei din Romania nu au nevoie de acest zid", a spus ministrul roman de externe. Inainte de vizita la Chisinau, seful diplomatiei subliniase ca prezenta sa in capitala Basarabiei nu inseamna ca va avea neaparat si o intrevedere cu omologul sau de la Chisinau, Andrei Stratan. "Nu stiu daca ma intalnesc" cu ministrul de externe Stratan, a spus Cioroianu in 11 decembrie, adaugand: "Vreau sa am aceasta intalnire". Ministrul se intalnise cu Stratan la reuniunea OSCE de la Madrid, care a avut loc la sfarsitul lunii noiembrie. Intrebat de ce nu a stabilit atunci intalnirea cu Stratan, ministrul roman de externe a declarat ca, la dorinta sefului diplomatiei basarabene, a ramas ca cei doi sa mai vorbeasca la telefon. Inca de la preluarea mandatului de sef al diplomatiei, in aprilie, Cioroianu isi exprima dorinta de a se intalni si a discuta cu omologul sau basarabean. Explicand de ce nu a avut loc aceasta intalnire, ministrul de externe a spus la un moment dat: "Nu poti sa te inviti in casa cuiva". Intrebat de ce nu l-a invitat el pe Stratan in Romania, seful diplomatiei romane a reiterat explicatia pe care o dadea inca de la preluarea mandatului - nu vrea sa dea impresia de frate mai mare care il cheama la ordine pe fratele mai mic. http://www.rgnpress.ro/Politic/Va-semna-Romania-un-tratat-de-baza-cu-o-parte-a-propriului-sau-teritoriu.html

“Moldova Mare” – o ordinara provocare moldovenista

« Saptamana aceasta, putinii chisinauieni care procura si citesc ziare de la chiosc au constatat aparitia unei noi publicatii – „Moldova Mare”. De fapt, calificativul „noua” nu este cel mai potrivit pentru ea - desi aceasta publicatie ca aparitie este noua, ca mesaj, continut insa, nu aduce nicio noutate, fiind o manifestatie ordinara a teoriei moldoveniste, elaborata, inca in prima jumatate a secolului trecut, in laboratoarele ideologice ale lui Stalin », scrie Sergiu Praporsic (foto) in Flux preluat de Romanian Global News.

« Este suficient sa dam numele catorva „moldovenisti” care semneaza textele acestei foite ca cititorii nostri sa-si dea seama despre ce este vorba: Vasile Stati, Andrei Hropotinschi, Dinu Mihail, Constantin Munteanu. In prima pagina, editorii respectivei tiparituri anunta ca la 12 ianuarie 2008, la Chisinau, s-a intrunit un grup de initiativa care a decis constituirea Miscarii social-politice „Patriotii Moldovei”, o formatiune politica noua ce va fi creata pe baza organizatiilor obstesti „Pro Moldova” si „Meleag Natal”. „Patriotii Moldovei” isi propun sa readuca Basarabia la normalitate”, asta insemnand, de fapt, lupta impotriva identitatii romanesti a populatiei majoritare din tara noastra. Iata doar un citat din aceasta publicatie, semnat de Vasile Stati: „In Republica Moldova locuiesc peste 3 milioane de moldoveni. In ciuda acestui fapt, scolile, gradinitele si alte institutii de invatamant s-au transformat in adevarate „fabricute de romanasi”. „Patriotii Moldovei” isi fixeaza trei tinte predilecte: liderii Partidului Popular Crestin Democrat, Mitropolia Basarabiei si Romania, in special conducerea statului roman. Un lucru mi se pare demn de retinut din cele doar patru 4 pagini ale „Moldovei Mari”, ticsite cu greseli gramaticale si ineptii politice: Partidul Popular Crestin Democrat si Mitropolia Basarabiei sunt doua institutii din Basarbia care-i deranjeaza cel mai mult pe promotorii teoriei moldovenismului. Dar nu este uitata nici Romania, care, potrivit „patriotilor Moldovei”, ne-a imbacsit tara cu spioni care trudesc zi de zi la romanizarea ei. „Marele moldovean” Dinu Mihail consacra un articol de aproape jumatate de pagina liderilor crestin-democrati, intr-o incercare disperata de a-i ponegri. Deoarece imaginatia lui Dinu Mihail nu este tot atat de mare, precum doreste el sa fie Moldova, respectivul preia povestea lui Neagu si Burca, cu tot angrenajul de etichetari si invective, privind „autorapirea” lui Vlad Cubreacov. Nimic deosebit, as spune eu. Iata ca lucrurile devin mai mult decat clare: promotorii moldovenismului de sorginte stalinista fac front comun cu detractorii PPCD-ului, atat unii, cat si ceilalti executand aceleasi comandamente venite de la Moscova. A doua tinta este Mitropolia Basarabiei. Reproducem doar un citat din foita „moldovenilor mari”: „Cat putem tolera in statul suveran si independent Republica Moldova doua mitropolii? Doar se stie ca Mitropolia Basarabiei nu este decat calul Troian al Romaniei? Cine trebuie sa curme acest amestec nerusinat in treburile interne ale statului nostru? Guvernul? Presedintele? Parlamentul? Procuratura Generala?”. Dupa cum vedem, „marii moldoveni” nu sunt decat niste instigatori care vor sa provoace autoritatile statului, pe liderii Partidului Comunistilor de guvernamant sa recurga la actiuni represive impotriva unei institutii care activeaza in perfecta concordanta cu prevederile legislatiei nationale si internationale. Este interesant sa remarcam ca liderii viitoarei formatiuni politice isi propun „sa-si gaseasca loc pe scena politica, in afara PCRM”. In alta parte, Dinu Mihail afirma: „In Moldova nu exista comunism. Nu este comunista acea formatiune politica care [...] nu are in programul sau lupta de clasa, revolutia proletara si hegemonia unui singur partid. Comunistii de astazi [...] sunt comunisti fara comunism, exact la fel cum marea majoritate a filozofilor lumii sunt fara sistem filozofic. Atunci de ce naiba ne impiedicam de dansii la tot pasul, cu si fara ocazie? Nu zicem ca sunt scosi din pudriera, au si ei pacate si slabiciuni, ca tot omul nostru cel de toate zilele, insa faptele lor prevaleaza clar asupra greselilor de moment inevitabile”. Sa insemne asta ca „moldovenii mari” doresc sa smulga cateva aschii din segmentul moldovenist si traditionalist al electoratului PCRM sau doar este o forma de a se lingusi pe langa fratele mai mare care detine puterea in stat?Cred ca, in foarte scurt timp, vom avea un raspuns la aceasta intrebare. »

Sergiu Praporsic, Flux

http://www.rgnpress.ro/Politic/Moldova-Mare-o-ordinara-provocare-moldovenista.html

« Tradatorii ! »

Bucuresti, Romania/Romanian Global News

marţi, 23 octombrie 2007

Acestea au fost cuvintele pe care au mai reusit sa le rosteasca cativa tineri basarabeni care muti de uimire au asistat la aranjamentul ticalos dintre PSD si PD pentru a face sa cada amendamentul care recunostea ca sub denumirea de romani de pretutindeni se regasesc si cei care se denumesc sau sunt denumiti :vlahi, valahi, aromani, macedo-romani, istroromani, meglenoromani, moldoveni, etc. Ieri in Camera Deputatilor s-au votat varianta Legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, adoptata de Senat, si unul din amendamentele pe care Traian Basescu le ceruse a fi introduse in corpul legii si anume categoriile de conationali care ar trebui definite de sintagma « romanii de pretutindeni ». Amendamentul nu era numai al lui Basesecu, ci a fost cerut in repetate randuri de reprezentantii de marca ai comunitatilor romanesti din jurul frontierelor si Balcani si a fost sustinut in cadrul Comisiei pentru Drepturile omului si de reprezentantii PRM, PSD si PD. Dupa interventia lui Mihai Gheorghiu, seful DRRP, care a sustinut ramanerea acestui departament in MAE pentru diverse motive, care de fapt pledau pentru statutul de diplomat al gastii formate in jurul sau la acest departament si incercau sa acopere incompetenta sa manageriala, a luat cuvantul deputatul PLD Horatiu Buzatu, care intr-un discurs de exceptie a sustinut trecerea DRRP la Guvern si adoptarea amendamentului cu denumirile romanilor de pretutindeni. Un discurs de asemenea exemplar prin coerenta si reflectarea intereselor romanesti a avut deputatul Olguta Vasilescu de la PRM, care a fost inca de la inceput o sustinatoare a acestor modificari in cadrul legii. S-a declarat impotriva amendamentului Costica Canacheu, cel care sub umbrela PD desfasoara de ceva timp o campanie antiromaneasca de recunoastere, in Romania, a minoritatii aromane. Daca ii auzeau argumentele aberante, Gojdu si Saguna s-ar fi intors in mormant. Tot in aceeasi nota a respingerii amendamentului au mai luat cuvantul Cristian Radulescu (foto) liderul PD din Camera si Vasile Puscas de la PSD. Deputatul PSD Titus Corlatean (foto) care in cadrul Comisiei pentru drepturile omului declarase ca lasa la libera alegere a deputatilor PSD votarea amendamentului (care a si fost votat de deputatii PSD din comisie), de data aceasta, probabil la presiunile facute de cine stie ce baieti cu ochii albastri, si-a schimbat parerea si a pledat impotriva amendamentului, adica impotriva votului PSD-ului din comisie. Cum se va vota, adica impotriva amendamentului propus de Basescu s-a hotarat la pupitrul lui Vasile Puscas unde alaturi de Titus Corlatean a venit si liderul PD Cristian Radulescu si dupa o scurta sueta care semana izbitor cu o sueta intre smenarii din Obor, s-a trecut la vot. La primul vot deputatii PSD care nu mai intelegeau nimic, in ciuda gesturilor disperate ale lui Corlatean care arata cu degetul in jos, au votat amendamentul. Vazand ca amendamentul trece deputatii PSD la imboldurile lui Corlatean si la privirile disperate ale lui Cristian Radulescu de la PD, au invocat faptul ca nu functioneaza bine aparatele de vot si au cerut reluarea votului. In final la indemnul gesturilor largi si furioase ale lui Corlatean care arata cu degetul in jos(semn de vot negativ), amendamentul a fost respins cu 64 de voturi si numai 59 « pentru », sase fiind abtineri. Jocurile ticaloase care s-au facut in Parlamentul Romaniei, pe spatele a milioane de romani care si asa sunt supusi unor procese de deznationalizare agresive, carora li se schimba numele si care nu sunt lasati sa-si vorbeasca limba sau sunt tarati prin tribunale pentru ca isi fac biserici, demonstreaza abjectia in care se scalda o buna parte a clasei politice din Romania. Si mai demostreaza ceva. Ca o institutie ca Parlamentul Romaniei este infiltrata de interese straine intereselor romanesti. Si ca uneori aceste interese domina si i-au decizii in numele romanilor. Actori ca Titus Corlatean, Vasile Puscas sau Cristian Radulescu mai au ceva in comun. Toti trei au fost semnalati in presa ca servind acum sau in trecut interesele unei anumite institutii. Iata ce scria Amos News in septembrie 2006, despre Cristian Radulescu : « Printre deciziile controversate din ultima vreme ale CNSAS face parte si 'albirea' deputatului Cristian Radulescu, dupa studierea dosarelor sale, din care reiesea ca a fost colaborator al Securitatii cu angajament in regula si cu mai multe chitante in care semna pentru primirea a 300 de lei pentru fiecare informatie utila. Chiar daca a adus in apararea lui argumentul ca lucra cu USLA, votul in colegiu a fost strans, cativa dintre membri opunandu-se deciziei cel putin pentru ca, teoretic, USLA facea parte din Securitate. » Trebuie vazut daca raul nu cumva de acolo vine, iar acolo principala vina ca raul a ramas, undeva sub umbrela acelei institutii este a lui Traian Basescu. La ordin votul PD-ului se intoarce chiar si impotriva lui Basescu. Intrebarea este la ordinul cui ? Astazi Legea va fi supusa votului final in varianta votata deja de ieri. http://www.rgnpress.ro/

Reasezarea politica a Europei va repara nedreptatea istorica, a rapirii Basarabiei de catre URSS

Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News

l

Marea nedreptate istorica, care se numeste rapirea Basarabiei de la Romania de catre Uniunea Sovietica, ar putea fi reparata odata cu reasezarea politica a Europei in cadrul hotarelor sale continentale de la Atlantic pana la Ural, transmite Flux reluat de Romanian Global News. Reputatul istoric roman Gheorghe Buzatu a specificat la Chisinau, in cadrul unei conferinte stiintifice privind consecintele celui de-al doilea razboi mondial, desfasurate, vineri, 5 octombrie, in aula Universitatii de Stat de la Chisinau, ca in ciuda eforturilor depuse de marile puteri de a institui pacea, linistea nu a fost castigata: al II-lea razboi mondial a fost urmat imediat de razboiul rece, iar dupa 1990 lumea este inca in balanta. “Unii istorici vorbesc despre un razboi al haosului, de o planeta care pluteste spre obiective greu de prevazut si despre faptul ca linistea necesara popoarelor nu s-a atins”, considera Buzatu.Si istoricul de la Chisinau, Anatol Petrencu, este de parerea ca cea mai dureroasa consecinta a celui de-al II-lea razboi mondial consta in faptul ca basarabenii sunt despartiti de neamul romanesc. “Moldova fiinteaza ca un stat aparte care, se pare, nu este viabil, mai ales din perspectiva situatiei foarte grave la capitolul respectarea drepturilor si libertatilor omului”, considera profesorul universitar Anatol Petrencu. “Cel de-al II-lea razboi mondial a inceput in urma semnarii unui tratat dintre Germania nazista si URSS, prin care cele doua puteri au impartit Europa de Est. In 1940, URSS a rapit de la Romania nu numai Basarabia, cum era stipulat in protocolul secret al tratatului, dar si nordul Bucovinei, tinutul Herta si cateva insule de la gurile Dunarii. In 1941, Romania a intrat in razboi pentru a-si recupera teritoriile pierdute, insa pe parcursul conflagratiei URSS a obtinut de la marile puteri recunoasterea hotarelor. In 1944, Romania a iesit din razboi, iar la 10 februarie 1947 a semnat tratatul de pace de la Paris, alaturi de alte state invinse”, a mai specificat Petrencu. La conferinta de vineri au mai participat istoricii romani Ioan Scurtu si Mihai Retegan, precum si studenti si cadre didactice de la Facultatea de Istorie a Universitatii de Stat din Basarabia. http://www.rgnpress.ro/