Ce fac autoritatile maghiare in judetele Harghita si Covasna

Problema autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, ceruta de extremistii maghiari din Romania, a tinut ocupate studiourile televiziunilor de stiri. Au fost chemati, evident, analistii experimentati care se pricep la toate, de care ne-am cam plictisit deja, si tot felul de politicieni care vorbeau, in marea lor majoritate, doar ca se se auda. Mai putin cei maghiari, care stiau foarte clar ce vor. Si vor, de ceva vreme, si fac ce vor, tot de ceva vreme. Adica de 18 ani.

Nu au fost chemati in studiourile fastuoase ale televiziunilor cu rating din ce in ce mai mic, si reprezentanti ai romanilor din Harghita si Covasna. Adica cei mai indreptatiti sa vorbeasca si sa vina cu o replica la ceea ce se intampla cu ei in aceste doua judete. Ei resimt pe piele lor, zilnic, ce inseamna autoritate locala maghiara. Si o simt de 18 ani.
Intr-o analiza extrem de pertinenta, legata de autonomia maghiara deja „de facto”, in judetele Harghita si Covasna, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, preluata de Romanian Global News, se explica ce inteleg prin autonomie locala autoritatile locale maghiare, si cum o aplica de 18 ani pe cei 100.000 de romani care au mai ramas in judetele Harghita si Covasna si impotriva statului roman.

Analiza
„Exista o vorba care tine de intelepciunea populara conform careia, daca doresti sa cunosti cu adevarat caracterul si calitatile unui om, trebuie sa-l urmaresti cum se comporta atunci cand este sef (conducator), la orice nivel. Extrapoland, putem afirma ca, atunci cand dorim sa cunoastem fizionomia reala a unei formatiuni politice, in exercitarea prerogativelor sale publice, este necesara monitorizarea discursului si comportamentului conducerii acesteia, incepand cu programul politic si terminand cu modul de rezolvare a unor aspecte punctuale, in aparenta marunte, dar care au o semnificatie precis conturata si transmit un mesaj, mai greu, sau mai usor de descifrat.
Am facut aceasta introducere, pentru a putea intelege de ce resping categoric reprezentantii romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures, demersurile formatiunilor politice si civice maghiare, care urmaresc institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice, in aceasta parte de tara si, totodata, a raspunde la intrebarea: De ce nu accepta romanii traitori in aceste judete, cu populatie maghiara numeric majoritara, institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice, atat de dorita de liderii maghiari, deopotriva cei “moderati” si cei “radicali”? Am mentionat institutionalizarea, deoarece din punctul nostru de vedere aceasta autonomie exista de facto, urmand ca din perspectiva liderilor maghiari, ea sa fie obtinuta si de jure.
Intelegerea acestei probleme si raspunsul la intrebarea formulata, le putem afla daca, prezentam pozitia formatiunilor politice si civice maghiare, fata de romanii din judetele Covasna si Harghita, in anii tranzitiei postdecembriste.
Dupa decembrie 1989, ca parte a societatii romanesti, reprezentantii concetatenilor maghiari, si-au exprimat public frustrarile acumulate in timpul regimului comunist si au invatat “din mers” – de regula mult mai repede si mai bine decat romanii – modalitatile democratice de rezolvare a dezideratelor identitare, obtinand din partea populatiei majoritare aprobarea cadrului legislativ si institutional necesar prezervarii si afirmarii identitatii etnice, culturale si confesionale.
Normal ar fi fost, ca in toti acesti ani, toate succesele obtinute de etnicii maghiari din Romania, in general, si de catre cei din judetele Covasna, Harghita si Mures, in special, sa se rasfranga pozitiv si asupra atitudinii liderilor si a formatorilor de opinie din mass-media maghiara, fata de romanii din judetele mentionate, unde acestia formeaza o minoritate regionala. Dar, asa dupa cum este cunoscut – din numeroasele semnale trase de catre reprezentantii societatii civile romanesti din zona –, si fara institutionalizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului “Tinut secuiesc”, relatiile interetnice din aceasta parte de tara, au fost si mai sunt inca caracterizate de o lipsa cronica de intelegere si chiar de intoleranta, din partea liderilor maghiari – aflati perpetuu la carma “autoguvernarilor” locale – fata de populatia de nationalitate romana si fata de romanitate, in general.
Sa ne reamintim cateva dintre principalele discriminari ale cetatenilor de nationalitate romana din judetele Covasna si Harghita, cauzate de nerespectarea prevederilor legale in vigoare, de catre liderii maghiari aflati perpetuu la conducerea celor doua judete, in ultimii 18 ani.
In domeniul culturii: transformarea unilaterala a muzeelor judetene si locale, din muzee comunitare, in muzee etnice secuiesti, cu toate consecintele negative ce au decurs din acest act asupra specialistilor romani, a cercetarii istoriei romanilor din zona si cu neglijarea totala a patrimoniului romanesc; desfiintarea ansamblurilor folclorice profesioniste si transformarea lor in “ansambluri secuiesti”, fara a manifesta spijinul cuvenit cultivarii folclorului romanesc; lipsa de vointa si interes pentru asigurarea functionarii Ansamblului folcloric profesionist “Ciobanasul” care, in final a condus la desfiintarea acestei formatii romanesti; prevederea in Programul organizatiei UDMR din judetul Covasna, din perioada 2000-2004, a transformarii Teatrului “Andrei Muresan” din Sf. Gheorghe, in “teatru de gazduire”, ceea ce insemna practic desfiintarea institutiei; intreprinderea unor demersuri de catre unii fruntasi UDMR (Marko Bela, Kelemen Hunor s.a) pentru desfiintarea Muzeului National al Carpatilor Rasariteni; obtinerea, dupa indelungate si nenumarate demersuri, a cladirii in care functioneaza muzeul mentionat si a transferului in patrimoniului muzeului a cladirii in care a functionat prima scoala confesionala ortodoxa din Sf. Gheorghe; discrepanta dintre finantarea proiectelor initiate de catre ONG-uri, institutiile si cultele maghiare si cele romanesti; neincluderea unor spectacole in limba romana in cadrul unor manifestari finantate din fonduri publice precum: “Zilele localitatilor” – Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe (cu foarte mare greutate), sau Zilele judetului Harghita; lipsa specialistilor romani si a manifestarilor culturale romanesti la majoritatea casele municipale si orasenesti de cultura s.a.
In domeniul cultelor: boicotarea infiintarii Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei; reticenta manifestata de conducerea unitatilor administratiei publice locale, fata de actiunea de retrocedare a proprietatilor ce au apartinut parohiilor ortodoxe si care au fost expropiate de regimul comunist; lipsa totala de sprijin a parohiilor ortodoxe din partea administratiei publice locale subordonate UDMR (tot ceea ce s-a realizat in acest domeniul, a fost finantat de la bugetul central, prin intermediul Episcopiei); prezentarea Bisericii ortodoxe din cele doua judete, in mass-media de limba maghiara, ca o institutie ce urmareste “cucerirea pamantului secuiesc, prin intermediul bisericilor avand cupola in forma de ceapa”, fara a se pune in evidenta faptul ca Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei, pastorita cu intelepciune de catre P.S. Ioan Selejan, a fost in toti acesti ani, si este in continuare un factor de promovare a intelegerii si bunei convietuiri interetnice si interconfesioanle.
In domeniul invatamantului: nerespectarea prevederilor legale privind asigurarea ocuparii posturilor de director adjunct in scolile mixte, de catre profesori romani; obtinerea, dupa numeroase interventii la ministerul de resort, a unor clase cu predarea in limba romana; acordarea preferentiala a fondurilor pentru functionarea scolilor cu predare in limba maghiara si neglijarea celor cu predare in limba romana (indeosebi a Grupului Scolar “Constantin Brancusi”); discriminarea elevilor romani in unele scoli mixte (cazul Grupului Scolar Economic – Administrativ din Sf. Gheorghe) respingerea, intr-o prima faza, si acceptarea dupa numeroase demersuri si dupa interventia Ministerului Educatiei si Invatamantului a denumirilor “Nicolae Colan” si “Constantin Brancusi” acordate la doua scoli din municipiul Sf. Gheorghe.
In domeniul administratiei publice locale: neacceptarea nici unui roman in conducerea Consiliilor judetene Covasna si Harghita, sau in cea a altor municipii, orase si comune cu populatie etnic mixta; raportarea negativa la prezenta si activitatea in teritoriu, a unor institutii fundamentale ale statului roman, cum sunt: armata, politia, jandarmeria, serviciul de informatii s.a.; conditionarea ocuparii functiilor in institutiile publice, din cele doua judete, de cunoasterea limbii maghiare, in alte posturi decat cele prevazute in Legea administratiei publice (sa amintim doar cateva cazuri recente din Sf. Gheorghe, Arcus, Chichis s.a.); acest fapt a condus ca, in institutii precum Consiliul judetean Covasna, Primariile Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Baraolt si in majoritatea comunelor cu populatie etnic mixta, sa nu existe functionari de nationalitate romana; editarea revistei Primariei Sf. Gheorghe, doar in limba maghiara; continuarea acestei practici si dupa sanctionarea primita din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminarii; folosirea banilor publici doar in interesul populatiei maghiare – cazul intalnirii maghiarilor de pretutindeni de la Moacsa: Folosirea acestei intalniri pentru promovarea unor deziderate iredentiste, separatiste, antiromanesti; neacceptarea includerii in stema judetului Covasna si a altor localitati din cele doua judete, a nici unui element care sa simbolizeze istoria si cultura populatiei romanesti, care reprezinta un sfert din populatia judetului; neglijarea simbolurilor romanesti (majoritatea primarilor UDMR nu poarta esarfa tricolora la evenimentele prevazute de lege – vezi cazul primarului din Sf. Gheorghe, la Ziua Nationala 2007), lipsa acestora in spatiile publice (sala de sedinte a municipiului Sf. Gheorghe); aprobarea denumirilor strazilor si institutiilor publice, cu eludarea sau neglijarea personalitatilor romanesti, de rezonanta nationala sau locala (Sf. Gheorghe si Miercurea-Ciuc, sunt singurele municipii resedinta de judet din Romania care nu au o strada cu numele lui Stefan cel Mare; Consiliul local Sf. Gheorghe a respins propunerile ca dou strazi din municipiu sa poarte numele juristului Grigore Paltineanu si a protopopului Aurel Nistor – lideri marcanti ai romanilor din judet, in perioada interbelica, acordand, in schimb, unei strazi numele preotului Iosif Popovici aservit elitei maghiare locale, din perioada respectiva); respingerea, de catre Consiliul local Sf. Gheorghe, a unor propuneri ale reprezentantilor societatii civile romanesti, si ale consilierilor romani, de acordare a distinctiei “Pro Urbe” unor cetateni romani din Sf. Gheorghe (cazul regretatului economist Emil Tanasoiu); nerespectarea prevederilor legale referitoare la folosirea limbii romane in institutiile publice – cazul Regulamentului de functionare al Consiliului local Sf. Gheorghe si a altor reglementari asemanatoare.
In domeniul politic: lipsa de interes si chiar blocarea tuturor initiativelor care vizeaza inlaturarea discriminarii cauzate de inexistenta cadrului legislativ si institutional care sa protejeze pe etnicii romani, numeric minoritari in judetele Covasna si Harghita; nerespectarea obligatiilor stabilite prin protocoalele de colaborare cu unele partide, referitoare la discriminarea pozitiva a romanilor din cele doua judete; acceptarea si incurajarea explicita sau tacita a unor discursuri intolerante, antiromanesti prezente in mass-media de limba maghiara din cele doua judete; raportarea negativa la prezenta in aceste judete, considerate “fiefurile baronilor maghiari locali” si a prietenilor acestora de pretutindeni, a unor oameni politici si demnitari romani s.a.
Pe drept cuvant, se pune intrebarea: Daca asa s-au comportat si se comporta liderii maghiari, fara a dispune de autonomie etnica institutionalizata, care va fi comportamentul lor, dupa o posibila obtinere a acestui deziderat? Intrebarea este pe deplin indreptatita, cunoscand mai ales si antecedentele istorice – in deosebi cele din perioada 1944-1945 si cele din timpul Regiunii Autonome Maghiare –, cat si faptul ca acum este o adevarata intrecere pe tema intolerantei fata de romani, intre UDMR si Partidul Civic Maghiar.
Sunt doar cateva aspecte asupra carora va propun sa reflectam cu totii si, sa actionam in consecinta, fiecare dupa responsabilitatea si puterea sa. Aceasta cu atat mai mult, cu cat, fiecare gest public individual sau colectiv, ramane consemnat in documentele vremii, ca o marturie peste timp, asupra contributiei la instaurarea unui climat de normalitate, in beneficiul tuturor, in spiritul perceptelor crestine si a valorilor europene de acceptare, intelegere si pretuire a alteritatii”

http://www.rgnpress.ro/Analize/Ce-fac-autoritatile-maghiare-in-judetele-Harghita-si-Covasna.html

“Garda Secuiasca” la Miercurea Ciuc, dupa modelul Garzii Maghiare

Fostul presedinte al Consiliului National Secuiesc, Scaunul Ciuc, Csibi Barna, intentioneaza sa înfiinteze „Garda Secuiasca“, dupa modelul Garzii Maghiare. Zilele trecute, Csibi Barna a dat chiar si un anunt într-un cotidian local din municipiul Miercurea Ciuc, cu ajutorul caruia spera sa-si gaseasca înca doi „tovarasi“ pentru întemeierea legala a unei asociatii, care, la rândul ei, sa puna bazele „Garzii Secuiesti“.

Csibi Barna a fost de la începutul aparitiei Garzii Maghiare un simpatizant al acesteia, motiv pentru care a încercat chiar sa se „înroleze“, pentru a deveni membru activ al Garzii, însa, fiind cetatean român, nu a fost primit. Atunci i-a venit ideea de a înfiinta, dupa modelul maghiar, Garda Secuiasca, împrumutând de la unguri notiunuile de baza ale uniformei, ale steagului si chiar si ale juramântului, dându-i însa caracter specific secuiesc.

Pentru a-si realiza visul, Csibi Barna a luat legatura cu Vona Gabor, presedintele Garzii Maghiare, care l-a asigurat de tot sprijinul sau. Trebuie mentionat faptul ca Csibi Barna este unul dintre cei care, la începutul lunii august, au organizat Tabara EMI de la Gheorgheni.

Csibi Barna a refuzat sa faca vreo declaratie, fiind usor iritat din cauza faptului ca ne interesam de asa-zisa Garda Secuiasca. „Am dat un anunt pentru a cauta înca doua persoane, cu care sa putem înfiinta legal o asociatie pentru ca sa depunem bazele Garzii Secuiesti. Nimic mai mult“, a conchis Csibi Barna. Însa acesta a facut mai multe „marturisiri“ unor ziare maghiare, carora le-a declarat ca a discutat cu mai multi tineri si ca acestia ar fi interesati de Garda Secuiasca, care, în viziunea lui, ar avea menirea de a lupta pentru constientizarea identitatii secuiesti, traind pentru natie, pentru popor. Conform lui Csibi, viitorii membri ai Garzii Secuiesti vor depune juramântul pentru ocrotirea limbii maghiare, a natiunii secuilor, a poporului maghiar, pentru ocrotirea Pamântului Secuiesc si a Patriei Maghiare.

Acesta a mai declarat aceluiasi ziar ca dupa parerea lui secuimea are doar o singura sansa de a supravietui: aceea de a se defini ca o natiune de sine statatoare, separat de cea maghiara. „Conform dreptului international, daca ne definim ca si un popor, atunci vom avea dreptul la independenta. În momentul de fata putem fi caracterizati ca si un popor colonizat, drept urmare putem solicita dreptul la autodeterminare, asa cum ne-a atras atentia si avocata austriaca Eva Maria Barki si membrul fondator al Consiliului National Secuiesc, Csapo I. Jozsef. Daca nu ne cunoastem drepturile, secuimea va piere“, a declarat Csibi.

Gruparea paramilitara pregateste tineretul

Miscarea pentru o Ungarie mai buna (Jobbik Magyarorszagert Mozgalom), pe scurt Jobbik, este un partid politic de dreapta din Ungaria care pe 25 august 2007 a oficiat o ceremonie în care a înfiintat o organizatie paramilitara, Garda Maghiara, la care si-au depus juramântul primii 56 de membri (simbolizând revolutia din 1956). În data de 21 octombrie, peste 500 de persoane au depus juramântul si au intrat în componenta Garzii Maghiare. Desi la constituire s-a avansat ideea ca pâna la sfârsitul anului va numara 2.000 de membri, reactia dura a societatii civile pare sa constituie o piedica serioasa în calea Garzii Maghiare. Vona Gabor, conducatorul Garzii si presedintele partidului Jobbik, a vorbit, cu ocazia ceremoniei de depunere a juramântului, despre constituirea de universitati populare unde sa se predea „adevarata istorie a Ungariei“. Aceasta initiativa nu este una întâmplatoare, caci unul din obiectivele Garzii Maghiare îl constituie „salvarea Ungariei“ si schimbarea actualului regim politic.

Scopul Garzii Maghiare este acela de a crea conditii-cadru pentru „autoapararea nationala“. Membrii organizatiei paramilitare urmeaza sa fie instruiti atât în privinta disciplinelor sportive de lupta, cât si în mânuirea armelor. Garda vrea sa instruiasca tineretul maghiar „atât sufleteste, cât si spiritual si corporal pentru ziua în care oamenii vor trebui mobilizati“. Conform declaratiilor liderului Jobbik din publicatia „Nepszabadsag“, acesta nu a exclus posibilitatea unui razboi cu România sau cu Slovacia, tari unde traiesc minoritati maghiare. În viziunea lui Vona Gabor, cele doua tari sunt capabile sa atace Ungaria.

Daca la constituirea Garzii au existat voci care acuzau FIDESZ - principalul partid de opozitie din Ungaria - ca s-ar afla în strânsa legatura cu Jobbik si cu Garda Maghiara, formatiunea politica a lui Viktor Orban a avut grija sa înlature orice urma de suspiciune. FIDESZ s-a delimitat poate cel mai vehement de orice legatura cu aceasta miscare cu iz paramilitar.

În luna august, societatea civila maghiara a organizat o serie de manifestatii împotriva miscarii pe care o denumeau „neofascista“. Politologul Tamas Gaspar Miklos a declarat la vremea respectiva ca Garda Maghiara este o urmasa a SS-ului. Nici depunerea juramântului noilor membri, din data de 21 octombrie, nu a scapat neobservata de formatiunile politice unguresti, dar nici de societatea civila, care s-au delimitat de Garda Maghiara. Nu mai putin de patru organizatii civice au format cordoane în jurul manifestarilor neofasciste, agitând pancarte uriase, ocazie cu care acestea se pronuntau împotriva Garzii Maghiare.

Escaladari antisemite

Si Congresul Mondial al Evreilor a cerut premierului Ferencz Gyurcsany sa ia masuri împotriva Garzii Maghiare. Premierul a cerut Parchetului sa monitorizeze îndeaproape actiunile gruparii paramilitare. Gyurcsany a adaugat faptul ca înfiintarea Garzii reprezinta o rusine pentru Ungaria, neconforma cu statutul de tara europeana. Organizatiile de evrei din Ungaria se plâng de cresterea valului de antisemitism din tara si de folosirea de însemne specifice regimului fascist al Crucii cu Sageti, care a ucis mii de evrei si a deportat alte sute de mii în lagarele d concentrare. Steagul în dungi albe si rosii, sustin membrii Jobbik, ar fi însa un simbol medieval maghiar. Partidul neaga faptul ca ar fi antisemit.

Partidul Socialist, aflat la guvernare, l-a îndemnat pe presedintele tarii, Laszlo Solyom, sa îsi anunte public pozitia fata de Magyar Garda. Seful administratiei prezidentiale, Ferenc Kumin, a declarat ca Solyom a condamnat toate evenimentele menite sa raspândeasca teroare. Partidul de opozitie FIDESZ a cerut liderilor Magyar Garda sa respecte legile Ungariei si drepturile civice. Forumul Democratic (MDF) a cerut tuturor partidelor politice sa excluda din rândurile lor orice persoana care va face parte din Magyar Garda si din Jobbik.
http://ro.novopress.info/

Cazul Tariceanu - Spionul maghiar nu mai poate fi ascuns sau evitat

Oct 01, 2007 at 12:00 PM

Interesul public reclama intr-o noua serie de dezvaluiri ca premierul Romaniei Calin Popescu Tariceanu a fost mana in mana cu spionul maghiar Rudas Erno, in perfecta cunostinta de cauza @ Călin Popescu Tăriceanu a recunoscut, săptămâna trecută, că a fost asociat în afaceri vreme de doi ani, în timp ce era patron al firmei Automotive Trading Service, dar şi prim-ministru al României, cu spionul ungar @ Hărmălaia din spatele tăcerii premierului tradeaza o mare teama in tabara dirijata din umbra de Dorel Sandor @ SRI nu comenteaza @ Deocamdata @ In schimb, Radu Moraru a fost solicitat "sa o lase mai moale" @ Norica Nicolai de la PNL (Partidul Novaia Liberalnaia) l-a amenintat pe Victor Roncea "ca il va aranja" @ Firma premierului a zis ca ne da pe toti in judecata: "B1TV", "Interesul public", "Curentul", Civic Media @ Raspunsul nostru este unul singur: publicam adevarul pana la capat @ Rudas Ernö, fostul şef al spionajului ungar în România, a intrat în atenţia Securităţii încă din 1982, când folosea valiza diplomatică pentru a introduce în România materiale antiromâneşti pentru o revistă coordonată de Laszlo Tokes şi Szocs Geza @ În 1988, spionul cu acoperire diplomatică a avut misiunea să verifice credibilitatea lui Stelian Tănase în vederea folosirii acestuia ca sursă @ Retras în acelaşi an de la post, pentru a nu fi expulzat, el a fost retrimis în 1989 în România, pe o funcţie inferioară, în locul unui alt coleg care fusese prins în flagrant răspândind manifeste în Bucureşti @ Ungaria s-a implicat direct in "revolutie" in scopuri revizioniste @ Speranta Budapestei era sa smulga Transilvania @ Rudas Erno era tovaras la catarama cu Domokos Geza, primul presedinte al UDMR @ Numit ambasador al Ungariei în România, după 1990, Rudas Ernö şi-a continuat activitatea de spionaj @ In 1993, autoritatile romanesti au prezentat autoritatilor ungare, chiar la Gyula, un dosar cu faptele ofiţerului @ NOUA BOMBA: Dosarele serviciilor secrete româneşti cuprind în cazul operaţiunii Rudas Erno-Călin Popescu Tăriceanu numele de cod „IFRIM“ @ Acest indicativ este atribuit unuia dintre cei doi @ Sursele noastre ne-au dezvăluit că metoda prin care sunt alese indicativele pentru persoanele dintr-o operaţiune informativ-operativă cuprinde neapărat un indiciu legat de persoana urmarita @ Astfel, cum IFRIM nu poate fi asociat cu identitatea lui Rudas Erno, ar rezulta că actualul premier are acest nume de cod @ Mai aflam cum politicienii si diplomatii maghiari au abuzat de practica racolarii ziaristilor romani sau a "agatarii" ziaristelor infometate in vederea folosirii lor ulterioare @ La Ambasada Ungariei s-au derulat afaceri pe bani grei in slujba politicii revizioniste maghiare @ Fostul ataşat militar al Ungariei la Bucureşti, Arady Sandor, dovedit si el ca spion ungar înainte de 1990: „Autorităţile budapestane vor acţiona lent, dar precis în sfera economicului, considerâ nd această cale cea mai sigură pentru a penetra şi acapara Transilvania“ @ Trecut: bunicul kominternist al lui Rudas Erno a fost acuzat şi el de spionaj @ Din punct de vedere al originii socio-politice, spionul Rudas Ernö, partenerul de afaceri al premierului Tăriceanu si nepot al kominternistului Rudas Laszlo, este ceea ce sunt Vladimir Tismăneanu, Horia Radu Patapievici, Bogdan Olteanu, Petre Roman şi alţi fii sau nepoţi de kominternisti bolsevici @ Pe langa acestia sunt si cei care s-au casatorit cu fiice de comunisti ilegalisti si kominternisti: Calin Popescu Tariceanu, Dinu Patriciu, Adrian Nastase, etc @ Prezentam aici faptele de arme ale spionului Rudas, partenerul de afaceri al premierului Tăriceanu, si perdelele nereusite de fum aruncate de brigada de spin-dezinformare a consilierului sau personal, Dorel Sandor, fost cadru activ al Securitatii si al Academiei PCR "Stefan Gheorghiu" Dezinformarea practicata de Palatul Victoria Asocierea în afaceri a premierului Călin Popescu Tăriceanu cu Rudas Erno, fostul şef al rezidenţei de spionaj a Ungariei în România, este un adevăr de necontestat. Documentele publicate de "Interesul public", confirmă această afirmaţie. Deşi au trecut deja zile bune de la dezvăluirea noastră privind legătura pe cât de vizibilă, pe atât de suspectă, dintre primul-ministru al României şi spionul ungar Rudas Erno, cei vizaţi au aplicat tactica struţului şi au refuzat să dea o replică normala. Premierul se află într-un mare impas: nu poate să infirme legătura cu Rudas Erno, pentru că există probe care l-ar contrazice, dar nu poate nici să confirme, pentru că, în acest caz, ar recunoaşte că s-a asociat cu un spion, ceea ce ar conduce rapid la suspiciuni de trădare. In planul relatiilor bilaterale deja poate fi constatat un act de tradare nationala intreprins de echipa C.P. Tariceanau - M.R.Ungureanu, fostul ministru de Externe care a perfectat instrainarea averii mobile si imobile a Fundatiei private Gojdu catre statul strain Ungaria - nota ACM. Ministrii Ungureanu si Somogyi Se pare însă că premierul a găsit totuşi o soluţie, evident, provizorie, să ne aburească. După ce a întors problema pe toate părţile, soluţia găsită este de a afirma că numele său nu apare, direct, în firma H-D Clasic Motorcycles SRL (H-D), alături de cel al lui Rudas Erno. Prin urmare, el nu este DIRECT, implicat în afacere. În acest mod, crede el, a închis gura „detractorilor“. Numai că, un asemenea răspuns, dacă ar fi oficial, ar depăşi limitele bunului simţ, ca să nu spunem ale prostiei. Asta deoarece nici noi n-am afirmat că Tăriceanu este direct implicat în firma H-D, ci indirect, prin intermediul societăţii Automotive Trading Services SRL (ATS), al cărei patron, cu 85% din capitalul social, este Călin (Constantin Anton) Popescu Tăriceanu, premierul de azi al României. Dacă nu apare numele lui Tăriceanu în firma H-D (iniţialele provin de la de la Harley Davidson), asta nu înseamnă că el nu este implicat în afacerea cu Rudas Erno, câtă vreme firma sa, ATS, deţine jumătate din afacerea cu spionul ungar. Altfel spus, banii rezultaţi din această relaţie suspectă se duc jumătate la Rudas Erno şi jumătate la ATS, deci la Călin Popescu Tăriceanu şi la asociatul său Răzvan Valeriu Bucurescu. Este exact ceea ce am arătat deja în articolele noastre precedente. O mică particulă care a ascuns secretul lui Tăriceanu Ceea ce n-am spus atunci, din lipsă de spaţiu, a fost faptul că, în opinia noastră, a existat o oarecare premeditare a ascunderii acestei asocieri dubioase de ochii curioşilor. Este vorba despre o chestiune tehnică, utilizată des de cei care vor să-şi ascundă urmele. Astfel, la înregistrarea acţionarilor firmei H-D la Registrul Comerţului s-a comis o „greşeală“ privind numele firmei lui Tăriceanu care intra în asocierea cu ungurul Rudas: firma a fost trecută în acte, ca acţionar, cu particula „SC“ în faţă, adică „SC ATS“ SRL şi nu „ATS“, cum era normal. Asta face ca, la o căutare pe serviciul electronic al ONRC, după criteriul „acţionari persoane juridice“, dacă vrei să afli în ce firme apare acţionarul „Automotive Trading Services“, să nu ajungi la H-D Clasic Motorcycles, motorul de căutare fiind reglat să găsească toate firmele care încep cu primul cuvânt („Automotive“). Prin urmare, în cazul nostru, în care firma lui Tăriceanu a fost înscrisă cu particula „SC“ înaintea denumirii reale, existau toate şansele să nu dăm peste panamaua cu spionul ungur. Numai că experienţa îndelungată în depăşirea acestor tipuri de şmecherii tehnice, ne-a fost utilă şi ne-a dus exact în centrala de spionaj de la Budapesta. Am afirmat mai sus că a existat „o oarecare premeditare“ a ascunderii asocierii otrăvite cu spionul ungar. Tăriceanu nu este la prima astfel de şmecherie „tehnică“ utilizată în afaceri. Recent, revista „Q Magazine“ a publicat un document din care rezultă că, în 1992, înainte de înregistrarea firmei ATS la Registrul Comerţului, o anume Cornelia Trântescu a declarat că este verişoara lui Tăriceanu şi că este de acord cu stabilirea sediului firmei „vărului“ în apartamentul său din strada str. Rovine nr.3 Bucureşti. Conform aceleiaşi publicaţii, la puţin timp de la această declaraţie, cei doi „verişori“ au devenit soţi: Cornelia s-a căsătorit cu Călin. Dacă relaţia lor de rudenie, anterioară căsătoriei, este reală, atunci Tăriceanu are apucături cel puţin ciudate. Guvernul României in culpa Printr-un comunicat de presă, Guvernul anunţă că acţionarii firmei ATS, care distribuie motociclete, sunt Călin Popescu Tăriceanu şi B.Bucurescu. La fel, se spune, „unele cotidiene au prezentat informaţii potrivit cărora premierul Călin Popescu- Tăriceanu ar fi partener de afaceri, în cadrul firmei respective, cu fostul ambasador al Ungariei la Bucureşti, Rudas Erno, considerat ca fiind spion“. Or, nimeni nu a prezentat „informaţiile“ la care se referă comunicatul. Ziarul nostru a dezvăluit altceva: Călin Popescu Tărticeanu este asociat în afaceri, prin firma Automotive Trading Service SRL (ATS), cu spionul ungar Rudas Erno. Altfel spus, firma lui Tăriceanu, ATS, apare în acte ca asociat al lui Rudas Erno. SRI aplică politica struţului: „NO COMMENT“ Pentru o corectă informare a opiniei publice cu privire la cazul Rudas Erno - Călin Popescu Tăriceanu am solicitat SRI un punct de vedere referitor la dezvăluirile făcute de ziarul nostru. Prutătorul de cuvânt al SRI, Marius Bercaru, a fost contactat de reporterii noştri şi a înregistrat cele trei întrebări: 1. Îl aveţi în evidenţă pe Rudas Erno? 2. Dacă răspunsul este afirmativ, cu ce anume, în măsura în care poate fi spus acest lucru? 3. Aţi trimis informare la Preşedinţia României în legătură cu Erno Rudas în asociere cu Tăriceanu? Înainte de a pune receptorul în furcă, Marius Bercaru a spus că ne va oferi datele după ce directorul SRI îşi va da acceptul. După mai bine de o oră, sunat de reporterii „Interesul Public“, Bercaru a declarat: „Sunt la cabinetul directorului şi în aproximativ 20-30 de minute veţi avea un punct de vedere oficial“. Era ora 17.00. Din acel moment Marius Bercaru nu a mai răspuns la telefon. Apoi, în jurul orei 18.50, un apel sec, de la Marius Bercanu: „Răspunsul nostru este No comment“. Hărmălaia din spatele tăcerii premierului Inca de luni, 24 septembrie, cotidianul „Interesul public“ a prezentat „o veritabilă bombă de presă“, cum nu s-au sfiit unii dintre colegii de breaslă să recunoască: „Agentul Victoria. Primul-ministru Tăriceanu este asociat în afaceri cu un spion maghiar“. Materialul incendiar a fost preluat doar de site-ul Asociaţiei Civic Media, de unde a fost preluat, la rândul lui, de mai multe agenţii de presă româneşti, din diaspora. „Interesul Public“, la fel ca şi subiectul „Agentul Victoria“ este trecut sub tăcere la toate emisiunile care se ocupă de „revista presei“. Ca şi când acest subiect nici n-ar fi existat. A doua zi, marţi, 25 septembrie, toată presa continuă să abunde în materiale promoţionale sau informative despre firma care va aduce Harley Davidson. Adică firma H-D Clasic Motorcycles SRL, exact firma la care societatea premierului Tăriceanu este asociată cu cea a lui Rudas Erno! Deşi toată ziua reporterii „Interesului Public“ au încercat să-l contacteze pe purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, acesta n-a putut fi contactat telefonic. Seara, Radu Morar, în emisiunea sa „Naşul“, dezbate, uluit, acest subiect. Face apel la premier sau la purtătorul său de cuvânt să sune în cadrul emisiunii şi să-şi precizeze poziţia. Tăcere. Miercuri, 26 septembrie: Aceeaşi linişte înmormântală. Premierul ţine şedinţă de Guvern, anunţă, printre altele, majorarea alocaţiei pentru copii de la 1 ianuarie 2008. Niciun cuvânt despre afacerea sau asocierea sa cu Rudas Erno. În acest timp, în spatele uşilor închise, convocată în celulă de criză, echipa de strategi a PNL munceşte pe brânci. Scopul este unul singur: au trecut două zile, în curând se termină şi cea de-a treia zi, iar premierul tace mâlc. Cum poate fi gestionat scandalul, în aşa fel încât să nu scape de sub control iar premierul Tăriceanu să fie scos basma curată?! Premierul nu le oferă nicio soluţie. Documentele de la registrul comerţului sunt foarte clare. La fel şi mărturiile publicate ale foştilor ofiţeri de informaţii, Traian Poncea şi Aurel Rogojan, referitoare la calitatea de spion maghiar al asociatului premierului, Rudas Erno. Ziua de miercuri trece şi ea, fără niciun punct de vedere oficial din partea Guvernului. Celula de criză a liberalilor nu găseşte nicio variantă salvatoare. Celelalte instituţii tac şi ele, mâlc. Joi, 27 septembrie: Purtătorul de cuvânt raspunde la telefon. Ne anunţă că va da un drept la replică atât „Interesului public“ cât şi postului tv B1. Apoi se declară uimit că am putut publica un astfel de material, fără a verifica documentele la Registrul Comerţului. Susţine că ar fi fost mult mai bine dacă reporterii noştri ar fi cerut un punct de vedere al guvernului în ziua în care ne-am decis să publicăm articolul, altfel n-am fi lansat la apă o asemenea dezinformare. Îi replicăm faptul că nu am avut de ce solicita un punct de vedere înainte, întrucât aveam dovezi foarte clare. „Vă trimit dreptul la replică într-o jumătate de oră“, ne-a anunţat, Camelia Spătaru, fix la ora 12,00. La ora 14,00, neprimind niciun „răvaş„ de la Guvern, am revenit cu un telefon. Purtătorul de cuvânt ne spune că acum se redactează textul, mai durează puţin. Dar, ne roagă, aşa „din curiozitate“ să-i trimitem dovezile noastre, de la Registrul Comerţului. Că nu înţelege cum de l-am găsit în acea firmă pe Călin Popescu Tăriceanu. „Doar n-aţi inventat un al treilea asociat. Sunt doar doi, ambii români“. Replicăm direct:“ aşteptăm comunicatul Guvernului“. Ora 16,00: Colegii de la B1TV ne trimit comunicatul Guvernului, întrucât la redacţia „Interesului public“ n-a fost transmis! Radu Moraru a fost solicitat "sa o lase mai moale" Rep: - Sunteţi reprezentantul singurului post tv care a preluat şi dezvoltat subiectul „Interesului public“, referitor la asocierea dintre premierul Tăriceanu şi spionul maghiar Rudas Erno. În emisiunea de miercuri seară, aţi lăsat să se înţeleagă că au existat anumite telefoane prin care vi s-a sugerat să mai lăsaţi din braţe subiectul. Aţi fost ameninţat cumva? Radu Morar: - Nu. Nişte cunoştinţe de-ale mele au primit telefoane, prin care erau rugate să mă roage s-o las mai moale. Eu personal, n-am fost sunat. Nu mă plâng de presiuni, ci de modul de comunicare în ceea ce priveşte acest subiect. După cum aţi observat, am făcut apel la Premier, dar şi la purtătorul de cuvânt al Guvernului să sune în emisiune şi să-şi precizeze poziţia. Dacă se punea problema de dat telefoane, atunci aceste telefoane trebuia să le primesc eu. După apelul meu televizat, comunicarea a început să funcţioneze: am primit un comunicat de la Guvern şi un alt comunicat de la companiile implicate. Ceea ce este reacţia normală şi firească. - Cum vă explicaţi faptul că sunteţi singura televiziune şi singurul moderator care a preluat acest subiect? De ce credeţi că restul mass media a trecut sub tăcere subiectul, în condiţiile în care dvs aţi recunoscut că e vorba de „o veritabilă bombă de presă“, ca să vă citez? - Nici eu nu ştiu de ce colegii noştri n-au preluat informaţia. Poate îţi trebuie şi un pic de fler pentru asta, să vezi ştirea. Trebuie să recunosc că nici colegii mei mai tineri din redacţie n-au mirosit subiectul. Nu era chiar atât de vizibilă ştirea. Eu şi producătorul meu, care suntem vechi în presă, am mirosit-o imediat. - Credeţi că e vorba numai de fler în cazul acesta? Că restul colegilor noştri sunt nişte ziarişti lipsiţi de fler? - N-am argumente sau probe ca să cred altceva! - Ca ziarist cu state vechi, ce v-a şocat cel mai mult în cazul „Agentul Victoria“, cum l-a intitulat cotidianul „Interesul Public“? - Ca cetăţean şi ziarist m-a şocat faptul că un prim-ministru este asociat în afaceri, la profit, adică la câştig, cu un fost ambasador al unei alte ţări, care pe deasupra mai e bănuit că ar fi agent secret. Ori, se ştie foarte clar că interesele a două ţări sunt divergente. Eu cred că niciun preşedinte, niciun premier sau ministru, adică acei oameni care jură că vor respecta şi lupta numai pentru interesele ţării lor, nu pot face afaceri. În niciun caz cu un cetăţean străin, fost ambasador, care a jurat şi el, la rândul lui, să apere interesele ţării sale. Vă spun sincer. Toată echipa noastră de documentare se chinuie acum să găsească exemple similare în alte ţări. N-am găsit. Acum căutăm în Africa, să vedem...(a consemnat Aura Alexa). Faptele de arme ale spionului Rudas Ernö, partenerul de afaceri al premierului Tăriceanu Rudas Laszlo - Komintern Bunicul kominternist a fost acuzat şi el de spionaj Rudas Ernö, cel care avea să devină, în 2003, asociatul în afaceri al viitorului prim-ministru al României, este, din punct de vedere al originii socio-politice, ceea ce sunt Petre Roman, Volodea Tismăneanu, Bogdan Olteanu, Horia Radu Patapievici, Bujor Sion şi alţi fii sau nepoţi de comunişti pursânge. Cum vom exemplifica mai jos, el este continuatorul unei îndelungate tradiţii a activităţilor de spionaj, propagandă, contrapropagandă, influenţă şi dezinformare desfăşurate de seviciile speciale sovietice prin Comintern, apoi prin Cominform, în fostul „lagăr“ al ţărilor de democraţie populară şi socialiste“. Bunicul lui Ernö Rudas, Laszlo a fost un membru cunoscut al Cominternului şi s-a refugiat la Moscova la începutul anilor ‘20 unde a militat alături de liderii de vârf ai noului stat sovietic. În arhivele de la Moscova există informaţii conform cărora, după ani depuşi pe frontul sovietizării, Laszlo Rudas a fost totuşi arestat în 1941, împreună cu filozoful marxist Gyorgy Lukacs şi deţinut, vreme de două luni la închisoarea Lubianka. Cei doi au fost anchetaţi atunci pentru spionaj în favoarea Ungariei. Iată ce afirma, despre acest caz, fostul secretar general al partidului comunist ungar, Matyas Rakosi, în memoriile sale publicate la Moscova după 1956: „Cu puţin timp înainte de agresiunea germano-fascistă, cu vreo 10 zile numai înainte, au fost arestaţi Laszlo Rudas şi Gyorgy Lukacs, doi reprezentanţi de frunte ai emigraţiei comuniste ungare. Situaţia internaţională era extrem de tensionată, iar arestarea lor a stârnit panică în rândul tovarăşilor unguri de la Moscova, care o asociau unui nou val de represiuni“. Cominternistul bulgar G.Dimitrov a dezvăluit şi el, mult mai târziu, faptul că emigranţii ungari erau bănuiţi de spionaj: „Merkulov mi-a comunicat că Lukacs şi Rudas au fost arestaţi pentru că în ianuarie 1941 a fost capturat la graniţă un spion ungur, care a declarat că fusese însărcinat cu misiunea de a intra în contact cu Lukacs şi Rudas. La proces el a recunoscut acest lucru“. Cei doi cominternişti, Rakosy şi Dimitrov au fost, de fapt, şi cei care au intervenit la Stalin pentru eliberarea emigranţilor unguri. În memoriile sale păstrate în arhiva preşedintelui Federaţiei Ruse, Rakosy afirma: „Stalin a ascultat toată istoria - destul de întunecat la faţă - şi, făcând menţiunea că eu garantez şi port răspunderea, mi-a îndeplinit rugămintea. Peste câteva zile, arestaţii au fost eliberaţi, iar mie mi-a spus un tovarăş, bine informat în materie de afaceri cekiste (din câte îmi amintesc, Ene Varga), că bine n-o să-mi fie: Beria nu-mi va ierta faptul că, în ciuda voinţei lui, am obţinut eliberarea lui Rudas şi Lukacs“. Ulterior, după terminarea războiului, cominternistul Rudas s-a întors la Budapesta şi a devenit rapid preşedintele Tribunalului Poporului. El a primit o înaltă distincţie din partea liderului comunist Janos Kadar, şi a decedat apoi, la jumătatea anilor ‘70. Atât fiul cât şi nepotul său, Ernö, aveau să-i calce pe urme. Fiica sa, Eva Rudas, născută în 1925 a avut un traseu oarecum diferit de al fiului. Ea a revenit în 1945 în Ungaria, şi-a schimbat numele după căsătorie, în Miklos Molnar, şi în 1957 a emigrat în Elveţia (cu soţul ei) unde a lucrat ca interpret-translator la Naţiunile Unite. Tatăl lui Rudas Ernö, tot un activist comunist de la Budapesta, a fost trimis în misiune în România şi, după al Doilea Război Mondial s-a stabilit la Cluj, locul în care avea să se nască viitorul spion, Ernö. El s-a căsătorit cu o româncă, Rodica, mama lui Ernö şi a lui Richard Viktor. La sfârşitul anilor ‘50, când Rudas Ernö avea opt ani, familia lui s-a mutat în Ungaria. Prezentăm astăzi câteva dintre faptele „de arme“ ale lui Rudas Ernö, partenerul de afaceri al premierului Tăriceanu vreme de mai bine de patru ani În loc să renunţe la colaboarea cu spionul ungar, dezvăluită de noi, premierul Tăriceanu a continuat legătura otrăvită cu Rudas Ernö cel puţin doi ani după ce a devenit primul-ministru al României. Deşi astăzi spune că a renunţat de câteva luni la asocierea flagrantă dintre firma sa, Automotive Trading Service SRL, şi fostul ambasador al Ungariei la Bucureşti, Rudas Ernö, asta nu schimbă cu nimic conflictul de interese (ca să nu spunem trădarea) în care s-a aflat până la „ruperea“ legăturii. Şi nu e vorba de interesul său financiar, ci de interesul public. Nu ştim încă în ce a constat această colaborare otrăvită. Nu ştim nici dacă asta a influenţat în vreun fel mariajul la guvernare dintre partidul condus de Tăriceanu şi UDMR. Ceea ce ştim cu certitudine este faptul că premierul României are mari probleme la capitolul morală. Evident, când vorbim de morală, nu ne referim nici la celebrul bileţel prin care a încercat să intervină pentru magnatul Dinu Patriciu, şi nici la obiceiul său de a-şi schimba nevasta după cum îi filează farul de la motocicletă. Ne referim la morala specifică unui şef de guvern obligat să-i slujească exclusiv pe români şi interesele lor naţionale. Cât de inspirată a fost asocierea lui Tăriceanu cu Rudas Ernö rezultă şi din cele de mai jos, unde am încercat să „culegem“ aspecte din trecutul glorios al asociatului său şi al neamurilor acestuia. Urma oficială, prin România, a lui Rudas Ernö Rudas Ernö s-a născut la Cluj, în 1951, deşi în actele de la Registrul Comerţului figurează că s-ar fi născut la Budapesta. Când Ernö avea opt ani, familia sa s-a întoars în Ungaria, iar el şi-a continuat acolo studiile, beneficiind de privilegiile presupuse de „calitatea“ înaintaşilor săi. A revenit însă în România la terminarea facultăţii, a stat în Bucureşti vreo 2-3 ani şi apoi s-a întors la Budapesta. Imediat a fost angajat în Ministerul de Externe din Ungaria şi, după un stagiu de pregătire în munca spionajului, a fost repartizat în funcţia de consul general la Consulatul maghiar din Cluj. A fost avansat apoi la rangul de consilier, respectiv ministru consilier, în cadrul Ambasadei Ungariei la Bucureşti. În 1988 a fost retras de la post, „ca sancţiune pentru nedelimitarea activităţii diplomatice oficiale de acţiunile ostile României, implicate de calitatea sa de ofiţer al Securităţii Republicii Populare Ungaria“. În 1989, Rudas Ernö revine la Ambasada ungară din România pe o poziţie inferioară celei deţinute anterior, anume de secretar cu probleme economice şi comerciale. L-a înlocuit astfel pe predecesorul său, tot ofiţer al securităţii ungare, prins însă în flagrant în timp ce răspândea manifeste pe traseul Grădina Icoanei-Piaţa Rosetti-Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti. Spionul ungar înlocuit de Rudas fusese documentat ca la carte de Securitate: după ce l-au prins în flagrant i-au înregistrat video recunoaş- terea faptei, pentru a putea fi dată Televiziunii Române şi agenţiilor de presă internaţionale, în cazul în care Guvernul Ungariei ar fi negat ori protestat. N-a fost însă cazul. El a fost înlocuit cu un alt ofiţer. Cu revista "samizdat" în valiza diplomatică În primăvara lui 1982, pe când era consul general la Consulatul maghiar din Cluj, Rudas Ernö a intrat în atenţia Securităţ ii deoarece aducea materiale din Occident pentru o publicaţie samizdat, coordonată de Laszlo Tokes şi Szocs Geza. Publicaţia, tipărită în limba maghiară, se numea „Contrapuncte“. Dacă Laszlo Tokes este un nume deja celebru, despre Szocs Geza ştim că prin 1983 a fost expulzat din România, a deţinut apoi funcţia de redactor-şef al Secţiei Maghiare a postului de radio Europa Liberă, iar după 1990 a fost secretar general al UDMR, funcţie deţinută până prin 1993. Iată ce consemna atunci o publicaţie tipărită în Franţa, în 1983, Caiete Maghiare: „Referitor la implicarea autorităţilor de la Budapesta în apariţia publicaţiei samizdat „Ellekpontok“ („Contrapuncte“), anchetatorii securităţii au fost interesaţi în primul rând de activitatea prim-consulului din Cluj al Republicii Ungare, Ernö Rudas, cel care primea prin poşta diplomatică materialele ce urmau să fie publicate în revista samizdat. Odată cu aceste materiale au venit şi diferite sume de bani, din care autorităţile au reuşit să depisteze 2.727 de forinţi şi diferite documente cu vize în alb, necompletate. În timpul anchetei, toţi cei trei redactori ai gazetei „Ellekpontok“ (Kovacs Attila, Szocs Geza şi Toth Karoly) au fost întrebaţi obsesiv despre legăturile lor cu Ernö Rudas“. Cu menţiunea că din grup mai făcea parte şi filosoful orădean Augustin Molnar, sursele noastre confirmă cele de mai sus. Mai mult, aflăm că grupul responsabil cu editarea revistei „Ellekpontok“ era denumit „Biroul de presă pentru Transilvania“. De asemenea, ni se spune, după ce activitatea lor a fost descoperită şi documentată, „membrii grupului, cu excepţ ia lui Tokes, au acceptat să primească paşapoarte şi să se stabilească în străinatate. Copleşiţi de „politeţea şi generozitatea“ Securităţii, care se conforma, de fapt, dispoziţiei lui Nicolae Ceauşescu , ei au acceptat să dea şi nişte angajamente olografe că se vor abţine de la manifestări ostile României“. Misiune: verificarea credibilităţii lui Stelian Tănase La sfârşitul lui 1988, Rudas Ernö a primit ordinul să întocmească un dosar despre activitatea lui Stelian Tănase, după ce acesta a redactat un protest anticomunist care a ajuns şi la Ambasada maghiară din Bucureşti. Misiunea lui Rudas a fost aceea de a documenta gradul de credibilitate a lui Stelian Tănase, dacă nu este cumva un provocator, precum şi oportunitatea folosirii sale ca sursă pentru Occident. Informaţia a fost făcută publică de un disident maghiar, Peter Banyai, odată cu lansarea uneia dintre cărţile lui Stelian Tănase. Mai aflăm că în elaborarea dosarului despre S. Tănase, cele mai multe informaţii i-au fost furnizate lui Rudas de istoricul Lajos Demeny. Revoluţionarul Rudas din Studioul 4 al TVRL Fondatorul UDMR, Domokos Geza În decembrie 1989, conform mărturiei unui lucrător din Televiziunea Română, secţia maghiară, Rudas Ernö a fost în Studioul 4 al Televiziunii, împreună cu Domokos Geza şi ambasadorul de atunci al Ungariei în România, Szucs Pal. Deşi acesta din urmă nu intenţiona să intervină pe postul naţional românesc de televiziune, Rudas Ernö a fost cel care l-a determinat pe ambasador să ia cuvântul şi să salute alungarea dictatorului şi instaurarea democraţiei originale. Rudas Ernö a fost reclamat la Gyula Surse diplomatice ne-au informat că la întâlnirea ministrului de Externe român (Teodor Meleşcanu) cu omologul sau ungar, la Gyula, cu prilejul dezvelirii bustului lui Liviu Rebreanu (20 martie 1993), ministrul român a avut un consistent dosar documentar asupra gravelor şi repetatelor încălcări de către Rudas Ernö şi alţi diplomaţi unguri, a prevederilor „Convenţiei cu privire la relaţiile diplomatice încheiată la Viena la 18 aprilie 1961“. Erau vizate concret încălcări ale prevederilor care cer personalului diplomatic să-şi îndeplinească funcţiile numai prin mijloace licite şi să nu se amestece în treburile interne ale statului acreditar (art.4), precum şi ignorarea dispoziţiilor art.3 lit.d. din Convenţie, care stipulează că diplomaţii trebuie „să se informeze prin mijloace licite despre condiţiile şi evoluţia evenimentelor din statul acreditar(...)“. Ministrul de Externe, Geza Jeszenszky a luat act cu îngrijorare de faptul că România ar putea cere măsura retragerii diplomaţilor în cauză de la post. I s-a explicat că nu există o asemenea intenţie, dacă Ungaria va debloca negocierea Tratatului de bază şi îşi va atenţiona diplomaţii să acţioneze în limitele normelor dreptului internaţional şi în respectul legilor naţionale ale României. Jeszensky Geza Ministrul ungar de Externe a dorit să se revanşeze, cerând serviciilor de informaţii pentru securitate un dosar similar privind diplomaţi români aflaţi la post în Ungaria. A constatat surprins că un asemenea dosar nu exista. Cu sau fără umor, poate chiar uşor ironic, Geza Jeszenszky a avut o replică memorabilă: „Voi nu aveţi spioni în Ungaria, sau ei sunt atât de buni, ori contraspionajul nostru atât de slab, încât nu-i simţim?“ După ce a fost deconspirat, Rudas a fost retras Pentru Rudas Ernö, 17 iulie 1995 a fost ultima zi petrecută în calitate de ambasador al Republicii Ungare în România. Asta s-a întâmplat după ce, în acelaşi an, într-un cotidian maghiar („Pesti Hirlap“) au fost pezentate informaţiile publicate în nr. 25 al revistei „Spionaj-Contraspionaj“, care apărea la Bucureşti, şi în care se vorbea despre activitatea de spion a lui Rudas Ernö, pe atunci ambasador plenipotenţiar, a şefului biroului de presă MTI (Otto Oltvanyi) şi a lui Arady Sandor, fost ataşat militar al Ungariei în România. Diplomaţi ungari implicaţi în afaceri Rudas Ernö nu este singurul diplomat maghiar care s-a implicat în afaceri cu România. De altfel implicarea în afaceri a foştilor diplomaţi unguri face parte dintr-un plan mai amplu de preluare a puterii economice, cu precădere în Transilvania, de către cetăţeni unguri sau de etnie maghiară. Din categoria diplomaţilor, cei mai vizibili au fost Ernö Rudas, Laszlo Konya, Laszlo Alfoldi, fost consul general la Cluj, iar apoi ataşat de presă la Ambasada ungară de la Bucureşti. Ei au înfiinţat mai multe societăţi şi au preluat altele, chiar de la FPS, acoperind mai multe domenii, unele dintre ele strategice. Cazul cel mai flagrant, care confirmă graba de a îndeplini misiunea de la Budapesta, este cel al lui Karoly Bitany, fost prim-consul al Ungariei la Cluj. Acesta a cumpărat de la FPS o societate de construcţii montaj din Zalău chiar în timp ce deţinea funcţia diplomatică de la Consulatul maghiar din Cluj. În presa de limba maghiară au apărut apoi declaraţii ale lui Bitany Karoly, conform cărora regreta atunci că s-a implicat în afaceri înainte de a părăsi calitatea oficială de diplomat. El a fost implicat şi într-o poveste de spionaj de la Duna Epszer RT, o societate unde consilierul juridic şi directorul reprezentanţei din România era un anume Laszlo Koji, fost ofiţer de securitate din Cluj. Alături de oficiali unguri, la misiunea trasată de Budapesta a răspuns pozitiv şi Verestoy Attila, cel mai bogat dintre maghiari. Declaraţii ale unor lideri de la Budapesta confirmă fără echivoc miza „bătăliei“ economice din Transilvania, ca parte a revizionismului ungar. Astfel, Lukacs Miklos, ex-consilierul pentru probleme politice al fostului premier ungar, Antal Jozsef declara: „Ungaria are un plan de integrare treptată a Transilvaniei, atrăgând-o în sfera sa de influenţă prin amplificarea legăturilor în domeniile economic, politic, cultural şi religios, aceasta fiind strategia cea mai indicată în actuala conjunctură internaţională“. De asemenea, fostul ataşat militar al Ungariei la Bucureşti, Arady Sandor, dovedit ca spion ungar înainte de 1990, a declarat scurt: „Autorităţile budapestane vor acţiona lent, dar precis în sfera economicului, considerâ nd această cale cea mai sigură pentru a penetra şi acapara Transilvania“. Ataşatul Alfoldy, racola ziarişti prin bodegile Bucureştiului Conform declaraţiei unui coleg de breaslă, fostul consul general la Cluj şi, ulterior, ataşatul de presă al ambasadei ungare la Bucureşti, Laszlo Alfoldy avea un apetit exagerat pentru „racolări“ din rândul ziariştilor români. El avea un obicei „bizar“: invita ziarişti prin cârciumi şi bodegi rău famate, le făcea cinste cu băutură şi le propunea colaborări „reciproc avantajoase“. „Am fost şi eu invitat, deci cunosc metoda, ne-a declarat un confrate ziarist. L-am întrebat cu ce ocazie dă de băut. Zice, ştiţi, să colaborăm în viitor, să vedem cu ce ne putem ajuta reciproc etc. El când mă invita era diplomat, a fost şi consul şef la Cluj, prin 1998. Are şi afaceri cu Verestoy Attila. De regulă prefera jurnalişti cunoscători de limba maghiară, dar care îşi desfăşoară activitatea în redacţii româneşti. De regulă, pentru că există şi o excepţie, un cunoscut „moralist“ al presei româneşti care este bun prieten de-al lui Alfoldy şi cu care l-am văzut în câteva cârciumi din Bucureşti. Alfoldy prefera pentru întâlniri cârciuma de drogaţi de pe 1 Mai, cea care se află vizavi de spitalul de acolo, precum şi o cârciumă aflată undeva, între Şcoala Iancului şi Baba Novac, cum faci dreapta spre Baba Novac, pe o străduţă la stânga, pe linia de tramvai. Ideea era să ne ajutăm reciproc (îţi dă un subiect, sau tu scrii despre activitatea lui, iar el face «cinste»)“. Dan BADEA Constantin Corneanu "Interesul public" NOTA ACM: Politicienii si diplomatii maghiari au abuzat de practica racolarii ziaristilor romani sau a "agatarii" ziaristelor infometate in vederea folosirii lor ulterioare. Din informatiile obtinute de ACM atat de la surse de prima mana cat si de pe teren, publicatiile cel mai bine si cat mai sus penetrate de agentii maghiari sunt "Evenimentul zilei", "Romania libera", "Cotidianul", "Catavencu", revista GDS "22" si "Observator cultural" alaturi de mai putin cititele "Idei in dialog" si "Dilema veche". Se pare ca nici fiul lui Dorel Sandor, David Sandor, nu este strain de aceasta practica. El a reusit sa o rapeasca din bratele unui ofiter roman pe fosta ziarista si purtatoare de cuvant a lui Calin Popescu Tariceanu, Oana Marinescu. Conform HotNews, analistul Dorel Sandor, seful Centrului pentru Studii Politice si Analize Comparative, il consiliaza pe premier in baza unui contract platit, potrivit unui vicepresedinte PNL, prin partid, a carui valoare acesta o aproximeaza la 10.000 de euro pe luna. Sandor a fost, pina in 1989, profesor de socialism stiintific la Academia de Partid "Stefan Gheorghiu" si la Scoala de ofiteri a fostei Securitati de la Baneasa, aflat in cautare la CNSAS pe lista "Voci curate". DOCUMENTARE GUVERNUL ASTEPTAT SA RASPUNDA: Asociatul premierului Romaniei este general-maior in serviciile secrete ale Ungariei Guvernul, Tariceanu si firma lui se incurca in Afacerea Premierul - Spionul maghiar Guvernul minte si oamenii lui Tariceanu ameninta Civic Media si presa libera PNL prins pe Axa Bucuresti - Chisinau/Tiraspol - Moscova Curentul: Tăriceanu a infiltrat oamenii Moscovei între liberalii europeni (va urma)

Isterie anti-romaneasca in presa de limba maghiara

Isterie anti-romaneasca in presa de limba maghiara

Civic Media preia de la Romanian Global News o traducere a unui articol aparut in presa de limba maghiara din Romania, ca exemplu al isteriei antiromanesti ce caracterizeaza o parte a presei maghiare din tara noastra. Mai multe traduceri se gasesc pe site-ul Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna www.forumharghitacovasna.ro. Totodata, Romanian Global News se alatura Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna in a sesiza Clubul Roman de Presa, ca si alte organizatii jurnalistice din Romania, cu privire la modul de manifestare al autorului articolului respectiv. Articolul prezentat mai jos a aparut in publicatia bilunara: "Europai-Ido" (Covasna), nr.11 - mai 2007, pag.6, cu titlul "Ingrijorare romaneasca fermecatoare" si este semnat de catre Kolumban Sandor. "Mai-marii politicii romane sunt ingrijorati pentru Pamantul Secuiesc. Unii intr-un fel, altii in altul, in functie de temperament si de apartenenta politica -datorita culturii lor generale sau falselor lor cunostinte de istorie. Din cauza noastra. Nu au parte nici de zi, nici de noapte. Nu cumva sa crape inima! Pentru ca ne vom rupe si, cu toate multele binecuvantari UE -care vor putrezi peste noi la fel ca inundatiile la Hoghia- vom ramane in urma. Dezvoltarea noastra se va opri dezvoltarea. Si asa este sub nivelul celei romanesti desi ei s-au dedicat -ca si pana acum- trup si suflet prosperarii Pamantului Secuiesc. Decenii intregi, trimisi speciali ai organelor speciale de stat si de guvern au supravegheat dezvoltarea Pamantului Secuiesc. De exemplu, cat de mareata a fost jertfa guvernelor romanesti -care si-au fixat ca obiectiv ingrijirea bizantina a sufletelor noastre- in privinta campaniei de construire a bisericilor cu cupole sub forma de ceapa, din 1920 incoace fara intrerupere. (La Petecu, in fiecare duminica, secuii se inghesuie atat de tare in biserica ortodoxa incat se darama peretii!) Pardon, a existat un mic intermezzo josnic, a la Horthy. In acel timp, s-a oprit dezvoltarea marinimoasa, deoarece acea figura obraznica i-a sprijinit doar pe agricultorii de la sate -si pe cei romani daca au solicitat- si pe micii si marii industriasi de la orase, neglijand insa construirea bisericilor ortodoxe. Mai mult chiar, inchizand ochii, a incurajat demolarea acestora pe Pamantul Secuiesc. Dar a reaparut puterea romaneasca binecuvantata si, sub pretextul eliberarii de sub blestemul densitatii populatiei, a inceput sa-i nimiceasca pe secui la Aita Seaca, la Sandominic. I-ar fi nimicit si in alta parte, numai ca au intampinat rezistenta (...). Cat de marinimoasa era dezvoltarea si in era lui Ceasca, daca era vorba de faptul ca, sub acest pretext, se poate intinde mizeria Moldovei pe pamantul Transilvaniei. Azi vedem ca s-au intins in Tara Transilvaniei, ca apa care se infiltreaza. Au invadat spatiul vital maghiar. Au venit sa ocupe ce era gata facut, precum vrabiile cuiburile randunicilor. Ne sufoca (...). Tot o binecuvantare este si faptul ca unii dintre secui nu mai au complexe daca este vorba de furt. Deoarece au invatat si practica acest sport national romanesc, desi candva furtul era o rusine pe Pamantul Secuiesc. Secuiul mai degraba se spanzura daca dintr-un motiv sau altul ajungea sa aiba probleme materiale si nu gasea o cale de iesire. Dar nu a furat. (...) Puterea romaneasca a permis inscriptionarea in limba romana a tuturor comunicatelor de interes public in satele pur maghiare. In maghiara nici nu era musai, hartia fiind scumpa, nu au impovarat bugetul satelor cu poveri inutile. In felul acesta si-au atins si un alt scop: cei care nu stiau romaneste luau act din timp de obligatiile pe care le aveau, neindeplinirea lor ducand la amenzi aplicate de politistii romani agresivi, sprijinind astfel in mod eficient bugetul tarii. Si se putea invata romaneste in scolile cu predare in limba maghiara -prin metode dictatoriale de predare a limbii -lucru care genereaza si azi dispret si ura in inimile copilasilor. Noroc ca in felul acesta, 'se fac atat de indragiti' incat nu mai trebuie semanata in ei samanta antipatiei, acest lucru fiind facut de insasi puterea romana. Ar trebui sa le multumim separat pentru asta. Si este permis ca pana si absolventii sa-i determine cu forta (tot sub semnul indragirii) pe elevii mai mici sa cante al cincilea sau al saselea imn in liceele romanesti in care cativa parinti isi inscriu copiii in speranta iluzorie ca daca vor creste mari poate nu vor intampina piedici lingvistice din cauza carora sa nu le poata linge mai eficient fundul viitorilor sefi romani. Cat de marinimos a fost tovarasul Ceasca atunci cand, anterior vizitei sale la Odorheiu Secuiesc, a permis reabilitarea, peticirea drumurilor. Mai mult chiar, a fost o binecuvantare si mai mare ca, inchizand ochii, i-a incurajat pe conducatorii judetului sa vopseasca in verde copacii si iarba in locurile pe care le-a vizitat. Nici nu a fost nevoie sa se dea socoteala in privinta banilor cheltuiti pe vopsea! Apoi a dispus sa se lege mere in merii neroditori din livezi, deoarece te delecteaza imaginea roadelor bune. Cat era de frumos! Plangea intreg Pamantul Secuiesc de emotie. Apoi conducatorii nostri au refuzat toate subventiile, mentinandu-le doar pe cele care puteau fi defalcate pe persoana. Au mai permis sa se insire in randuri intregi pe rafturile din alimentari borcanele cu ghiveci, gem, compoturi cu termenul de garantie expirat, pentru ca rafturile sa nu stea goale (...) Un rand de ghiveci, un rand de gem, un rand de iahnie de fasole, un rand de sfecla, un rand de mazare (...). Mizerie, foamete. Acest lucru nu a fost permis nici macar in America. Doar aici, pentru noi! Si ce dumping de picioare, de tacamuri de pui in macelarii! Si ce copite de porc, de toate marimile! Uneori era si ficat de vita batrana de peste 20 de ani (...)! Avea niste vene de credeam ca la macelarie s-a deschis o expozitie de harti hidrologice, cu forme de relief. La toate acestea, dupa schimbarea gangsterilor, am mai primit: cazarmi care sa-i sperie pe maghiari, ura accentuata fata de maghiari, salarii etiopiene, isterie cu drapele, declaratie de fidelitate obligatorie, coruptie murdara, amenzi care ne depaseau salariile, pensii CAP in valoare de 10 euro, un politist la 100 de maghiari, functionari publici care nu vorbesc limba maghiara, stari sociale distruse, povesti cu istoria originii, pasapoarte care in strainatate ne califica 'romani mancatori de lebade' si aici, acasa, cetatenie de rangul trei, patru. Si toate acestea pentru ca suntem maghiari! Asta este grija si binecuvantarea! Comparativ cu acestea, unde se situa epoca-Horthy? Scuzati-ma ca amintesc din nou de acea figura iredentista (de ar exista acum o singura astfel de figura la Iudapesta, pentru a curata-inlatura de acolo intregul bagaj iudeo-bolsevist, deoarece tot ceea ce priveste lipsa de aparare a maghiarilor ramasi in afara granitelor si, datorita acesteia, asuprirea lor dezlantuita, se hraneste din lasitatea, nepasarea politicii de azi, nemaghiara, renegata, care chiar ii uraste pe maghiari.) Asadar, in Marele sat valah sangereaza inimile care bat pentru noi si se rup, asa, pe rand. Domniilor, voi, cainii de la Bucuresti! (Indiferent ca sunteti maghiari sau romani, cu totii sunteti un bagaj mizerabil!) Ce ati primit Voi, in dar, in 1920, din partea francezilor vostri masoni, ingamfati, homosexuali? Ce parte de tara infloritoare cu o structura dezvoltata? Pe langa ea, regatul era un morman de gunoi si voi l-ati carpit pentru a fi asa cum este acum, din untura acestei parti de tara. Din untura, din impozitele absorbite de la noi. Dovada este faptul ca pana si azi, in secolul XXI, poporul vostru ragatean, isi face pana si cea mai elementara nevoie umana -eliminarea (mai exact: defecarea)- in camp, in cel mai bun caz in lanul de porumb. Nu ati ajuns nici macar pana acolo incat lumea sa nu va vada fundul atunci cand se incolaceste, improasca din el produsul final. (Conform unei statistici nationale, 45% din locuitorii Romaniei nu dispun de WC-uri! Majoritatea reprezentantilor acestui 45% nu locuiesc in Transilvania si mai ales nu pe Pamantul Secuiesc). Sa nu va strofocati pentru noi, deoarece ne simtim foarte bine fara voi. Mai mult chiar, suntem bine daca nu vedem pe niciunul dintre voi. Aici ar fi nevoie de un zid berlinez, pentru a nu mai veni aici niciunul dintre voi. Sunteti deja destui. Pastrati udemereul, cu par cu tot, cu bela-maraitorul, cu gyurka-scarbosul si lasati-ne in pace! Este o minciuna ceea ce a spus cu ani in urma renegatul Marko Bela si ceea ce repeta papagaliceste de atunci, si anume ca 'maghiarimea transilvaneana isi imagineaza viitorul in Romania'. Minciuna! Minciuna sfruntata! Nici unul din maghiarii transilvaneni nu l-a insarcinat cu asa ceva. A vorbit impotriva noastra din insarcinarea Guvernului mondial! Acest lucru nu este pe placul niciunui maghiar transilvanen. Chiar daca mai exista cativa renegati, numarul lor nu mai este semnificativ. Dar mai ales pe Pamantul Secuiesc trebuie cautat cu lumanarea cel caruia ii place dominatia cotropitorilor romani. Atat! Fara voi, Pamantul Secuiesc ar fi un Paradis, un Rai! Intelegeti?! Timp de mai bine de un mileniu si jumatate, Pamantul Secuiesc a existat si fara voi, fara dominatie romana si va exista si de acum incolo. Secuii v-au ajutat in lupta impotriva turcilor. Mai mult chiar, Mihai nu ar fi ajuns niciodata in Transilvania daca contradictia dintre Bathory si secuime nu ar fi impins de partea lui armata secuiasca! Retineti acest lucru si sa-l treceti in manualele voastre de istorie, deoarece nu este trecut! Posteritatea isi va aminti cu scarba de acesti 86 de ani tristi si vor fi predati in viitoarele scoli de pe Pamantul Secuiesc eliberate de sub asuprirea romaneasca drept un exemplu istoric scarbos, inspaimantator. Vor fi amintiti impreuna cu epidemiile de pesta si de holera de odinioara si se va mentiona -la capitolul deosebiri- doar atat ca a durat mai mult si a fost mai distrugator. In toate localitatile vom iesi in strada, sa vada lumea ca secuii-maghiari s-au miscat. Vom face acest lucru pana cand ne vom obtine libertatea! Ne-am saturat de voi! Suntem satui de voi pana-n gat! Vrem un Pamant Secuiesc liber!! Intelegeti?!" Kolumban Sandor Europai-Ido