Ce fac autoritatile maghiare in judetele Harghita si Covasna

Problema autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, ceruta de extremistii maghiari din Romania, a tinut ocupate studiourile televiziunilor de stiri. Au fost chemati, evident, analistii experimentati care se pricep la toate, de care ne-am cam plictisit deja, si tot felul de politicieni care vorbeau, in marea lor majoritate, doar ca se se auda. Mai putin cei maghiari, care stiau foarte clar ce vor. Si vor, de ceva vreme, si fac ce vor, tot de ceva vreme. Adica de 18 ani.

Nu au fost chemati in studiourile fastuoase ale televiziunilor cu rating din ce in ce mai mic, si reprezentanti ai romanilor din Harghita si Covasna. Adica cei mai indreptatiti sa vorbeasca si sa vina cu o replica la ceea ce se intampla cu ei in aceste doua judete. Ei resimt pe piele lor, zilnic, ce inseamna autoritate locala maghiara. Si o simt de 18 ani.
Intr-o analiza extrem de pertinenta, legata de autonomia maghiara deja „de facto”, in judetele Harghita si Covasna, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, preluata de Romanian Global News, se explica ce inteleg prin autonomie locala autoritatile locale maghiare, si cum o aplica de 18 ani pe cei 100.000 de romani care au mai ramas in judetele Harghita si Covasna si impotriva statului roman.

Analiza
„Exista o vorba care tine de intelepciunea populara conform careia, daca doresti sa cunosti cu adevarat caracterul si calitatile unui om, trebuie sa-l urmaresti cum se comporta atunci cand este sef (conducator), la orice nivel. Extrapoland, putem afirma ca, atunci cand dorim sa cunoastem fizionomia reala a unei formatiuni politice, in exercitarea prerogativelor sale publice, este necesara monitorizarea discursului si comportamentului conducerii acesteia, incepand cu programul politic si terminand cu modul de rezolvare a unor aspecte punctuale, in aparenta marunte, dar care au o semnificatie precis conturata si transmit un mesaj, mai greu, sau mai usor de descifrat.
Am facut aceasta introducere, pentru a putea intelege de ce resping categoric reprezentantii romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures, demersurile formatiunilor politice si civice maghiare, care urmaresc institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice, in aceasta parte de tara si, totodata, a raspunde la intrebarea: De ce nu accepta romanii traitori in aceste judete, cu populatie maghiara numeric majoritara, institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice, atat de dorita de liderii maghiari, deopotriva cei “moderati” si cei “radicali”? Am mentionat institutionalizarea, deoarece din punctul nostru de vedere aceasta autonomie exista de facto, urmand ca din perspectiva liderilor maghiari, ea sa fie obtinuta si de jure.
Intelegerea acestei probleme si raspunsul la intrebarea formulata, le putem afla daca, prezentam pozitia formatiunilor politice si civice maghiare, fata de romanii din judetele Covasna si Harghita, in anii tranzitiei postdecembriste.
Dupa decembrie 1989, ca parte a societatii romanesti, reprezentantii concetatenilor maghiari, si-au exprimat public frustrarile acumulate in timpul regimului comunist si au invatat “din mers” – de regula mult mai repede si mai bine decat romanii – modalitatile democratice de rezolvare a dezideratelor identitare, obtinand din partea populatiei majoritare aprobarea cadrului legislativ si institutional necesar prezervarii si afirmarii identitatii etnice, culturale si confesionale.
Normal ar fi fost, ca in toti acesti ani, toate succesele obtinute de etnicii maghiari din Romania, in general, si de catre cei din judetele Covasna, Harghita si Mures, in special, sa se rasfranga pozitiv si asupra atitudinii liderilor si a formatorilor de opinie din mass-media maghiara, fata de romanii din judetele mentionate, unde acestia formeaza o minoritate regionala. Dar, asa dupa cum este cunoscut – din numeroasele semnale trase de catre reprezentantii societatii civile romanesti din zona –, si fara institutionalizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului “Tinut secuiesc”, relatiile interetnice din aceasta parte de tara, au fost si mai sunt inca caracterizate de o lipsa cronica de intelegere si chiar de intoleranta, din partea liderilor maghiari – aflati perpetuu la carma “autoguvernarilor” locale – fata de populatia de nationalitate romana si fata de romanitate, in general.
Sa ne reamintim cateva dintre principalele discriminari ale cetatenilor de nationalitate romana din judetele Covasna si Harghita, cauzate de nerespectarea prevederilor legale in vigoare, de catre liderii maghiari aflati perpetuu la conducerea celor doua judete, in ultimii 18 ani.
In domeniul culturii: transformarea unilaterala a muzeelor judetene si locale, din muzee comunitare, in muzee etnice secuiesti, cu toate consecintele negative ce au decurs din acest act asupra specialistilor romani, a cercetarii istoriei romanilor din zona si cu neglijarea totala a patrimoniului romanesc; desfiintarea ansamblurilor folclorice profesioniste si transformarea lor in “ansambluri secuiesti”, fara a manifesta spijinul cuvenit cultivarii folclorului romanesc; lipsa de vointa si interes pentru asigurarea functionarii Ansamblului folcloric profesionist “Ciobanasul” care, in final a condus la desfiintarea acestei formatii romanesti; prevederea in Programul organizatiei UDMR din judetul Covasna, din perioada 2000-2004, a transformarii Teatrului “Andrei Muresan” din Sf. Gheorghe, in “teatru de gazduire”, ceea ce insemna practic desfiintarea institutiei; intreprinderea unor demersuri de catre unii fruntasi UDMR (Marko Bela, Kelemen Hunor s.a) pentru desfiintarea Muzeului National al Carpatilor Rasariteni; obtinerea, dupa indelungate si nenumarate demersuri, a cladirii in care functioneaza muzeul mentionat si a transferului in patrimoniului muzeului a cladirii in care a functionat prima scoala confesionala ortodoxa din Sf. Gheorghe; discrepanta dintre finantarea proiectelor initiate de catre ONG-uri, institutiile si cultele maghiare si cele romanesti; neincluderea unor spectacole in limba romana in cadrul unor manifestari finantate din fonduri publice precum: “Zilele localitatilor” – Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe (cu foarte mare greutate), sau Zilele judetului Harghita; lipsa specialistilor romani si a manifestarilor culturale romanesti la majoritatea casele municipale si orasenesti de cultura s.a.
In domeniul cultelor: boicotarea infiintarii Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei; reticenta manifestata de conducerea unitatilor administratiei publice locale, fata de actiunea de retrocedare a proprietatilor ce au apartinut parohiilor ortodoxe si care au fost expropiate de regimul comunist; lipsa totala de sprijin a parohiilor ortodoxe din partea administratiei publice locale subordonate UDMR (tot ceea ce s-a realizat in acest domeniul, a fost finantat de la bugetul central, prin intermediul Episcopiei); prezentarea Bisericii ortodoxe din cele doua judete, in mass-media de limba maghiara, ca o institutie ce urmareste “cucerirea pamantului secuiesc, prin intermediul bisericilor avand cupola in forma de ceapa”, fara a se pune in evidenta faptul ca Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei, pastorita cu intelepciune de catre P.S. Ioan Selejan, a fost in toti acesti ani, si este in continuare un factor de promovare a intelegerii si bunei convietuiri interetnice si interconfesioanle.
In domeniul invatamantului: nerespectarea prevederilor legale privind asigurarea ocuparii posturilor de director adjunct in scolile mixte, de catre profesori romani; obtinerea, dupa numeroase interventii la ministerul de resort, a unor clase cu predarea in limba romana; acordarea preferentiala a fondurilor pentru functionarea scolilor cu predare in limba maghiara si neglijarea celor cu predare in limba romana (indeosebi a Grupului Scolar “Constantin Brancusi”); discriminarea elevilor romani in unele scoli mixte (cazul Grupului Scolar Economic – Administrativ din Sf. Gheorghe) respingerea, intr-o prima faza, si acceptarea dupa numeroase demersuri si dupa interventia Ministerului Educatiei si Invatamantului a denumirilor “Nicolae Colan” si “Constantin Brancusi” acordate la doua scoli din municipiul Sf. Gheorghe.
In domeniul administratiei publice locale: neacceptarea nici unui roman in conducerea Consiliilor judetene Covasna si Harghita, sau in cea a altor municipii, orase si comune cu populatie etnic mixta; raportarea negativa la prezenta si activitatea in teritoriu, a unor institutii fundamentale ale statului roman, cum sunt: armata, politia, jandarmeria, serviciul de informatii s.a.; conditionarea ocuparii functiilor in institutiile publice, din cele doua judete, de cunoasterea limbii maghiare, in alte posturi decat cele prevazute in Legea administratiei publice (sa amintim doar cateva cazuri recente din Sf. Gheorghe, Arcus, Chichis s.a.); acest fapt a condus ca, in institutii precum Consiliul judetean Covasna, Primariile Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Baraolt si in majoritatea comunelor cu populatie etnic mixta, sa nu existe functionari de nationalitate romana; editarea revistei Primariei Sf. Gheorghe, doar in limba maghiara; continuarea acestei practici si dupa sanctionarea primita din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminarii; folosirea banilor publici doar in interesul populatiei maghiare – cazul intalnirii maghiarilor de pretutindeni de la Moacsa: Folosirea acestei intalniri pentru promovarea unor deziderate iredentiste, separatiste, antiromanesti; neacceptarea includerii in stema judetului Covasna si a altor localitati din cele doua judete, a nici unui element care sa simbolizeze istoria si cultura populatiei romanesti, care reprezinta un sfert din populatia judetului; neglijarea simbolurilor romanesti (majoritatea primarilor UDMR nu poarta esarfa tricolora la evenimentele prevazute de lege – vezi cazul primarului din Sf. Gheorghe, la Ziua Nationala 2007), lipsa acestora in spatiile publice (sala de sedinte a municipiului Sf. Gheorghe); aprobarea denumirilor strazilor si institutiilor publice, cu eludarea sau neglijarea personalitatilor romanesti, de rezonanta nationala sau locala (Sf. Gheorghe si Miercurea-Ciuc, sunt singurele municipii resedinta de judet din Romania care nu au o strada cu numele lui Stefan cel Mare; Consiliul local Sf. Gheorghe a respins propunerile ca dou strazi din municipiu sa poarte numele juristului Grigore Paltineanu si a protopopului Aurel Nistor – lideri marcanti ai romanilor din judet, in perioada interbelica, acordand, in schimb, unei strazi numele preotului Iosif Popovici aservit elitei maghiare locale, din perioada respectiva); respingerea, de catre Consiliul local Sf. Gheorghe, a unor propuneri ale reprezentantilor societatii civile romanesti, si ale consilierilor romani, de acordare a distinctiei “Pro Urbe” unor cetateni romani din Sf. Gheorghe (cazul regretatului economist Emil Tanasoiu); nerespectarea prevederilor legale referitoare la folosirea limbii romane in institutiile publice – cazul Regulamentului de functionare al Consiliului local Sf. Gheorghe si a altor reglementari asemanatoare.
In domeniul politic: lipsa de interes si chiar blocarea tuturor initiativelor care vizeaza inlaturarea discriminarii cauzate de inexistenta cadrului legislativ si institutional care sa protejeze pe etnicii romani, numeric minoritari in judetele Covasna si Harghita; nerespectarea obligatiilor stabilite prin protocoalele de colaborare cu unele partide, referitoare la discriminarea pozitiva a romanilor din cele doua judete; acceptarea si incurajarea explicita sau tacita a unor discursuri intolerante, antiromanesti prezente in mass-media de limba maghiara din cele doua judete; raportarea negativa la prezenta in aceste judete, considerate “fiefurile baronilor maghiari locali” si a prietenilor acestora de pretutindeni, a unor oameni politici si demnitari romani s.a.
Pe drept cuvant, se pune intrebarea: Daca asa s-au comportat si se comporta liderii maghiari, fara a dispune de autonomie etnica institutionalizata, care va fi comportamentul lor, dupa o posibila obtinere a acestui deziderat? Intrebarea este pe deplin indreptatita, cunoscand mai ales si antecedentele istorice – in deosebi cele din perioada 1944-1945 si cele din timpul Regiunii Autonome Maghiare –, cat si faptul ca acum este o adevarata intrecere pe tema intolerantei fata de romani, intre UDMR si Partidul Civic Maghiar.
Sunt doar cateva aspecte asupra carora va propun sa reflectam cu totii si, sa actionam in consecinta, fiecare dupa responsabilitatea si puterea sa. Aceasta cu atat mai mult, cu cat, fiecare gest public individual sau colectiv, ramane consemnat in documentele vremii, ca o marturie peste timp, asupra contributiei la instaurarea unui climat de normalitate, in beneficiul tuturor, in spiritul perceptelor crestine si a valorilor europene de acceptare, intelegere si pretuire a alteritatii”

http://www.rgnpress.ro/Analize/Ce-fac-autoritatile-maghiare-in-judetele-Harghita-si-Covasna.html

“Garda Secuiasca” la Miercurea Ciuc, dupa modelul Garzii Maghiare

Fostul presedinte al Consiliului National Secuiesc, Scaunul Ciuc, Csibi Barna, intentioneaza sa înfiinteze „Garda Secuiasca“, dupa modelul Garzii Maghiare. Zilele trecute, Csibi Barna a dat chiar si un anunt într-un cotidian local din municipiul Miercurea Ciuc, cu ajutorul caruia spera sa-si gaseasca înca doi „tovarasi“ pentru întemeierea legala a unei asociatii, care, la rândul ei, sa puna bazele „Garzii Secuiesti“.

Csibi Barna a fost de la începutul aparitiei Garzii Maghiare un simpatizant al acesteia, motiv pentru care a încercat chiar sa se „înroleze“, pentru a deveni membru activ al Garzii, însa, fiind cetatean român, nu a fost primit. Atunci i-a venit ideea de a înfiinta, dupa modelul maghiar, Garda Secuiasca, împrumutând de la unguri notiunuile de baza ale uniformei, ale steagului si chiar si ale juramântului, dându-i însa caracter specific secuiesc.

Pentru a-si realiza visul, Csibi Barna a luat legatura cu Vona Gabor, presedintele Garzii Maghiare, care l-a asigurat de tot sprijinul sau. Trebuie mentionat faptul ca Csibi Barna este unul dintre cei care, la începutul lunii august, au organizat Tabara EMI de la Gheorgheni.

Csibi Barna a refuzat sa faca vreo declaratie, fiind usor iritat din cauza faptului ca ne interesam de asa-zisa Garda Secuiasca. „Am dat un anunt pentru a cauta înca doua persoane, cu care sa putem înfiinta legal o asociatie pentru ca sa depunem bazele Garzii Secuiesti. Nimic mai mult“, a conchis Csibi Barna. Însa acesta a facut mai multe „marturisiri“ unor ziare maghiare, carora le-a declarat ca a discutat cu mai multi tineri si ca acestia ar fi interesati de Garda Secuiasca, care, în viziunea lui, ar avea menirea de a lupta pentru constientizarea identitatii secuiesti, traind pentru natie, pentru popor. Conform lui Csibi, viitorii membri ai Garzii Secuiesti vor depune juramântul pentru ocrotirea limbii maghiare, a natiunii secuilor, a poporului maghiar, pentru ocrotirea Pamântului Secuiesc si a Patriei Maghiare.

Acesta a mai declarat aceluiasi ziar ca dupa parerea lui secuimea are doar o singura sansa de a supravietui: aceea de a se defini ca o natiune de sine statatoare, separat de cea maghiara. „Conform dreptului international, daca ne definim ca si un popor, atunci vom avea dreptul la independenta. În momentul de fata putem fi caracterizati ca si un popor colonizat, drept urmare putem solicita dreptul la autodeterminare, asa cum ne-a atras atentia si avocata austriaca Eva Maria Barki si membrul fondator al Consiliului National Secuiesc, Csapo I. Jozsef. Daca nu ne cunoastem drepturile, secuimea va piere“, a declarat Csibi.

Gruparea paramilitara pregateste tineretul

Miscarea pentru o Ungarie mai buna (Jobbik Magyarorszagert Mozgalom), pe scurt Jobbik, este un partid politic de dreapta din Ungaria care pe 25 august 2007 a oficiat o ceremonie în care a înfiintat o organizatie paramilitara, Garda Maghiara, la care si-au depus juramântul primii 56 de membri (simbolizând revolutia din 1956). În data de 21 octombrie, peste 500 de persoane au depus juramântul si au intrat în componenta Garzii Maghiare. Desi la constituire s-a avansat ideea ca pâna la sfârsitul anului va numara 2.000 de membri, reactia dura a societatii civile pare sa constituie o piedica serioasa în calea Garzii Maghiare. Vona Gabor, conducatorul Garzii si presedintele partidului Jobbik, a vorbit, cu ocazia ceremoniei de depunere a juramântului, despre constituirea de universitati populare unde sa se predea „adevarata istorie a Ungariei“. Aceasta initiativa nu este una întâmplatoare, caci unul din obiectivele Garzii Maghiare îl constituie „salvarea Ungariei“ si schimbarea actualului regim politic.

Scopul Garzii Maghiare este acela de a crea conditii-cadru pentru „autoapararea nationala“. Membrii organizatiei paramilitare urmeaza sa fie instruiti atât în privinta disciplinelor sportive de lupta, cât si în mânuirea armelor. Garda vrea sa instruiasca tineretul maghiar „atât sufleteste, cât si spiritual si corporal pentru ziua în care oamenii vor trebui mobilizati“. Conform declaratiilor liderului Jobbik din publicatia „Nepszabadsag“, acesta nu a exclus posibilitatea unui razboi cu România sau cu Slovacia, tari unde traiesc minoritati maghiare. În viziunea lui Vona Gabor, cele doua tari sunt capabile sa atace Ungaria.

Daca la constituirea Garzii au existat voci care acuzau FIDESZ - principalul partid de opozitie din Ungaria - ca s-ar afla în strânsa legatura cu Jobbik si cu Garda Maghiara, formatiunea politica a lui Viktor Orban a avut grija sa înlature orice urma de suspiciune. FIDESZ s-a delimitat poate cel mai vehement de orice legatura cu aceasta miscare cu iz paramilitar.

În luna august, societatea civila maghiara a organizat o serie de manifestatii împotriva miscarii pe care o denumeau „neofascista“. Politologul Tamas Gaspar Miklos a declarat la vremea respectiva ca Garda Maghiara este o urmasa a SS-ului. Nici depunerea juramântului noilor membri, din data de 21 octombrie, nu a scapat neobservata de formatiunile politice unguresti, dar nici de societatea civila, care s-au delimitat de Garda Maghiara. Nu mai putin de patru organizatii civice au format cordoane în jurul manifestarilor neofasciste, agitând pancarte uriase, ocazie cu care acestea se pronuntau împotriva Garzii Maghiare.

Escaladari antisemite

Si Congresul Mondial al Evreilor a cerut premierului Ferencz Gyurcsany sa ia masuri împotriva Garzii Maghiare. Premierul a cerut Parchetului sa monitorizeze îndeaproape actiunile gruparii paramilitare. Gyurcsany a adaugat faptul ca înfiintarea Garzii reprezinta o rusine pentru Ungaria, neconforma cu statutul de tara europeana. Organizatiile de evrei din Ungaria se plâng de cresterea valului de antisemitism din tara si de folosirea de însemne specifice regimului fascist al Crucii cu Sageti, care a ucis mii de evrei si a deportat alte sute de mii în lagarele d concentrare. Steagul în dungi albe si rosii, sustin membrii Jobbik, ar fi însa un simbol medieval maghiar. Partidul neaga faptul ca ar fi antisemit.

Partidul Socialist, aflat la guvernare, l-a îndemnat pe presedintele tarii, Laszlo Solyom, sa îsi anunte public pozitia fata de Magyar Garda. Seful administratiei prezidentiale, Ferenc Kumin, a declarat ca Solyom a condamnat toate evenimentele menite sa raspândeasca teroare. Partidul de opozitie FIDESZ a cerut liderilor Magyar Garda sa respecte legile Ungariei si drepturile civice. Forumul Democratic (MDF) a cerut tuturor partidelor politice sa excluda din rândurile lor orice persoana care va face parte din Magyar Garda si din Jobbik.
http://ro.novopress.info/

Traduceri din presa maghiara

TRADUCERI DIN PRESA MAGHIARA

Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna Argumente în favoarea înfiinţării Grupului pentru Combaterea şi Monitorizarea Anti-românismului În presa de limbă maghiară din zonă, apare tot mai des sloganele revizioniste din perioada interbelică: - “Cred într-un unic Dumnezeu, cred într-o unică patrie, Cred într-un unic veşnic adevăr dumnezeiesc, Cred în învierea Ungariei” (Publicaţia bilunară “Europai –Ido”, nr 7/ aprilie 2006, din Sf. Gheorghe) - “Nu, Nu, Niciodată. Dreptate Ungariei. Dreptate maghiarilor anexaţi. Daţi-ne înapoi munţii”.(Publicaţia bilunară “Europai –Ido”, nr 11/ mai 2006, din Sf. Gheorghe). - Sunt formulate îndemnuri revizioniste de genul: “Toate consiliile scăunale ar trebui să realizeze sondaje de opinie – sub forma unor acţiuni de strângere de semnături – în cadrul cărora să se adreseze secuilor (…) întrebarea cheie: Care formă a autodeterminării naţionale doriţi să o validaţi? a) Reanexarea Pământului Secuiesc la Ungaria? b) Pământ Secuiesc independent? c) Un fel de autonomie în interiorul României.” (“Când va fi învierea secuiască?/sau Ungaria trebuie salvată – dar mai întâi Pământul Secuiesc”, în “Europai –Ido”, nr 7/ aprilie 2006 - „Nu este un secret că România este singura ţară cârpită care îşi mai păstrează graniţele create la sfârşitul primului război mondial, iar UE tot nu susţine aspiraţiile maghiarilor” (Gazda Zoltan, “Unde este dreptatea?”, în “Szekely hirmondo”, nr. 21/ 02-08.06.2006). - În 4 iunie 2006, la Sf. Gheorghe a avut loc o adunare publică de comemorare a 86 de ani de la Tratatul de la Trianon. - Consiliul Naţional Secuiesc, în calitate de reprezentat al secuimii, convoacă în 18 iunie 2006, la Ditrău, Marea Adunare Secuiască, aceasta reprezentând o nouă manifestare a luptei duse prin mijloace democratice, pentru autonomia Pământului Secuiesc” (Radio MIX FM - limba maghiară, Sf. Gheorghe, 30.05.2006) - Continuă denigrarea istoriei României, solicitându-se “încetarea minciunilor vehemente, susţinute de la grădiniţă până la facultate, despre daco-romani (…), despre maghiarii răi, prezentaţi în manualele de istorie false doar sub forma Monarhiei Austro-Ungare” (“Când va fi învierea secuiască?/sau Ungaria trebuie salvată – dar mai întâi Pământul Secuiesc”, în “Europai –Ido”, nr 7/ aprilie 2006). - Sunt formulate îndemnuri la ură interetnică de un antiromânism feroce: ”… Venetici violenţi ne ocupă munţii, terenurile arabile, pădurile (…) Ne pătrund în case, în familii, în sufletul copiilor noştri. Apoi solicită un loc în stemă, în istoria noastră şi în viitorul nostru furat. Sus consanguinii mei secui-maghiari: Să ne opunem cotropitorilor cu toate mijloacele” (Ciki Sandor, ”Cimitir al popoarelor: numele tău este Transilvania”, în “Europai-Ido”, nr. 10/ mai 2006). - “Să nu aveţi încredere în constituţia falsă, în legile perfide, potrivit cărora suntem la fel cu cei care ne-au invadat. Să nu aveţi încredere nici în promisiunile venite din ţara –mamă. Nu-I urmaţi orbeşte pe politicienii – oportunişti maghiari din ţară. Mai degrabă ridicaţi-vă feţele către cer şi hotărâţi-vă voi soarta, cu îndrăzneală. Atunci veţi fi de rang egal cu străinii invadatori neruşinaţi. Consangvinii mei, cetăţeni de rangul al doilea: Aruncaţi-vă lanţurile” (Ciki Sandor, “Consangvinii mei, cetăţeni de rangul al doilea”, în “Europai-Ido”, nr. 11/ mai 2006). 7 iunie 2006 Biroul de presă http://www.forumharghitacovasna.ro/

Isterie anti-romaneasca in presa de limba maghiara

Isterie anti-romaneasca in presa de limba maghiara

Civic Media preia de la Romanian Global News o traducere a unui articol aparut in presa de limba maghiara din Romania, ca exemplu al isteriei antiromanesti ce caracterizeaza o parte a presei maghiare din tara noastra. Mai multe traduceri se gasesc pe site-ul Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna www.forumharghitacovasna.ro. Totodata, Romanian Global News se alatura Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna in a sesiza Clubul Roman de Presa, ca si alte organizatii jurnalistice din Romania, cu privire la modul de manifestare al autorului articolului respectiv. Articolul prezentat mai jos a aparut in publicatia bilunara: "Europai-Ido" (Covasna), nr.11 - mai 2007, pag.6, cu titlul "Ingrijorare romaneasca fermecatoare" si este semnat de catre Kolumban Sandor. "Mai-marii politicii romane sunt ingrijorati pentru Pamantul Secuiesc. Unii intr-un fel, altii in altul, in functie de temperament si de apartenenta politica -datorita culturii lor generale sau falselor lor cunostinte de istorie. Din cauza noastra. Nu au parte nici de zi, nici de noapte. Nu cumva sa crape inima! Pentru ca ne vom rupe si, cu toate multele binecuvantari UE -care vor putrezi peste noi la fel ca inundatiile la Hoghia- vom ramane in urma. Dezvoltarea noastra se va opri dezvoltarea. Si asa este sub nivelul celei romanesti desi ei s-au dedicat -ca si pana acum- trup si suflet prosperarii Pamantului Secuiesc. Decenii intregi, trimisi speciali ai organelor speciale de stat si de guvern au supravegheat dezvoltarea Pamantului Secuiesc. De exemplu, cat de mareata a fost jertfa guvernelor romanesti -care si-au fixat ca obiectiv ingrijirea bizantina a sufletelor noastre- in privinta campaniei de construire a bisericilor cu cupole sub forma de ceapa, din 1920 incoace fara intrerupere. (La Petecu, in fiecare duminica, secuii se inghesuie atat de tare in biserica ortodoxa incat se darama peretii!) Pardon, a existat un mic intermezzo josnic, a la Horthy. In acel timp, s-a oprit dezvoltarea marinimoasa, deoarece acea figura obraznica i-a sprijinit doar pe agricultorii de la sate -si pe cei romani daca au solicitat- si pe micii si marii industriasi de la orase, neglijand insa construirea bisericilor ortodoxe. Mai mult chiar, inchizand ochii, a incurajat demolarea acestora pe Pamantul Secuiesc. Dar a reaparut puterea romaneasca binecuvantata si, sub pretextul eliberarii de sub blestemul densitatii populatiei, a inceput sa-i nimiceasca pe secui la Aita Seaca, la Sandominic. I-ar fi nimicit si in alta parte, numai ca au intampinat rezistenta (...). Cat de marinimoasa era dezvoltarea si in era lui Ceasca, daca era vorba de faptul ca, sub acest pretext, se poate intinde mizeria Moldovei pe pamantul Transilvaniei. Azi vedem ca s-au intins in Tara Transilvaniei, ca apa care se infiltreaza. Au invadat spatiul vital maghiar. Au venit sa ocupe ce era gata facut, precum vrabiile cuiburile randunicilor. Ne sufoca (...). Tot o binecuvantare este si faptul ca unii dintre secui nu mai au complexe daca este vorba de furt. Deoarece au invatat si practica acest sport national romanesc, desi candva furtul era o rusine pe Pamantul Secuiesc. Secuiul mai degraba se spanzura daca dintr-un motiv sau altul ajungea sa aiba probleme materiale si nu gasea o cale de iesire. Dar nu a furat. (...) Puterea romaneasca a permis inscriptionarea in limba romana a tuturor comunicatelor de interes public in satele pur maghiare. In maghiara nici nu era musai, hartia fiind scumpa, nu au impovarat bugetul satelor cu poveri inutile. In felul acesta si-au atins si un alt scop: cei care nu stiau romaneste luau act din timp de obligatiile pe care le aveau, neindeplinirea lor ducand la amenzi aplicate de politistii romani agresivi, sprijinind astfel in mod eficient bugetul tarii. Si se putea invata romaneste in scolile cu predare in limba maghiara -prin metode dictatoriale de predare a limbii -lucru care genereaza si azi dispret si ura in inimile copilasilor. Noroc ca in felul acesta, 'se fac atat de indragiti' incat nu mai trebuie semanata in ei samanta antipatiei, acest lucru fiind facut de insasi puterea romana. Ar trebui sa le multumim separat pentru asta. Si este permis ca pana si absolventii sa-i determine cu forta (tot sub semnul indragirii) pe elevii mai mici sa cante al cincilea sau al saselea imn in liceele romanesti in care cativa parinti isi inscriu copiii in speranta iluzorie ca daca vor creste mari poate nu vor intampina piedici lingvistice din cauza carora sa nu le poata linge mai eficient fundul viitorilor sefi romani. Cat de marinimos a fost tovarasul Ceasca atunci cand, anterior vizitei sale la Odorheiu Secuiesc, a permis reabilitarea, peticirea drumurilor. Mai mult chiar, a fost o binecuvantare si mai mare ca, inchizand ochii, i-a incurajat pe conducatorii judetului sa vopseasca in verde copacii si iarba in locurile pe care le-a vizitat. Nici nu a fost nevoie sa se dea socoteala in privinta banilor cheltuiti pe vopsea! Apoi a dispus sa se lege mere in merii neroditori din livezi, deoarece te delecteaza imaginea roadelor bune. Cat era de frumos! Plangea intreg Pamantul Secuiesc de emotie. Apoi conducatorii nostri au refuzat toate subventiile, mentinandu-le doar pe cele care puteau fi defalcate pe persoana. Au mai permis sa se insire in randuri intregi pe rafturile din alimentari borcanele cu ghiveci, gem, compoturi cu termenul de garantie expirat, pentru ca rafturile sa nu stea goale (...) Un rand de ghiveci, un rand de gem, un rand de iahnie de fasole, un rand de sfecla, un rand de mazare (...). Mizerie, foamete. Acest lucru nu a fost permis nici macar in America. Doar aici, pentru noi! Si ce dumping de picioare, de tacamuri de pui in macelarii! Si ce copite de porc, de toate marimile! Uneori era si ficat de vita batrana de peste 20 de ani (...)! Avea niste vene de credeam ca la macelarie s-a deschis o expozitie de harti hidrologice, cu forme de relief. La toate acestea, dupa schimbarea gangsterilor, am mai primit: cazarmi care sa-i sperie pe maghiari, ura accentuata fata de maghiari, salarii etiopiene, isterie cu drapele, declaratie de fidelitate obligatorie, coruptie murdara, amenzi care ne depaseau salariile, pensii CAP in valoare de 10 euro, un politist la 100 de maghiari, functionari publici care nu vorbesc limba maghiara, stari sociale distruse, povesti cu istoria originii, pasapoarte care in strainatate ne califica 'romani mancatori de lebade' si aici, acasa, cetatenie de rangul trei, patru. Si toate acestea pentru ca suntem maghiari! Asta este grija si binecuvantarea! Comparativ cu acestea, unde se situa epoca-Horthy? Scuzati-ma ca amintesc din nou de acea figura iredentista (de ar exista acum o singura astfel de figura la Iudapesta, pentru a curata-inlatura de acolo intregul bagaj iudeo-bolsevist, deoarece tot ceea ce priveste lipsa de aparare a maghiarilor ramasi in afara granitelor si, datorita acesteia, asuprirea lor dezlantuita, se hraneste din lasitatea, nepasarea politicii de azi, nemaghiara, renegata, care chiar ii uraste pe maghiari.) Asadar, in Marele sat valah sangereaza inimile care bat pentru noi si se rup, asa, pe rand. Domniilor, voi, cainii de la Bucuresti! (Indiferent ca sunteti maghiari sau romani, cu totii sunteti un bagaj mizerabil!) Ce ati primit Voi, in dar, in 1920, din partea francezilor vostri masoni, ingamfati, homosexuali? Ce parte de tara infloritoare cu o structura dezvoltata? Pe langa ea, regatul era un morman de gunoi si voi l-ati carpit pentru a fi asa cum este acum, din untura acestei parti de tara. Din untura, din impozitele absorbite de la noi. Dovada este faptul ca pana si azi, in secolul XXI, poporul vostru ragatean, isi face pana si cea mai elementara nevoie umana -eliminarea (mai exact: defecarea)- in camp, in cel mai bun caz in lanul de porumb. Nu ati ajuns nici macar pana acolo incat lumea sa nu va vada fundul atunci cand se incolaceste, improasca din el produsul final. (Conform unei statistici nationale, 45% din locuitorii Romaniei nu dispun de WC-uri! Majoritatea reprezentantilor acestui 45% nu locuiesc in Transilvania si mai ales nu pe Pamantul Secuiesc). Sa nu va strofocati pentru noi, deoarece ne simtim foarte bine fara voi. Mai mult chiar, suntem bine daca nu vedem pe niciunul dintre voi. Aici ar fi nevoie de un zid berlinez, pentru a nu mai veni aici niciunul dintre voi. Sunteti deja destui. Pastrati udemereul, cu par cu tot, cu bela-maraitorul, cu gyurka-scarbosul si lasati-ne in pace! Este o minciuna ceea ce a spus cu ani in urma renegatul Marko Bela si ceea ce repeta papagaliceste de atunci, si anume ca 'maghiarimea transilvaneana isi imagineaza viitorul in Romania'. Minciuna! Minciuna sfruntata! Nici unul din maghiarii transilvaneni nu l-a insarcinat cu asa ceva. A vorbit impotriva noastra din insarcinarea Guvernului mondial! Acest lucru nu este pe placul niciunui maghiar transilvanen. Chiar daca mai exista cativa renegati, numarul lor nu mai este semnificativ. Dar mai ales pe Pamantul Secuiesc trebuie cautat cu lumanarea cel caruia ii place dominatia cotropitorilor romani. Atat! Fara voi, Pamantul Secuiesc ar fi un Paradis, un Rai! Intelegeti?! Timp de mai bine de un mileniu si jumatate, Pamantul Secuiesc a existat si fara voi, fara dominatie romana si va exista si de acum incolo. Secuii v-au ajutat in lupta impotriva turcilor. Mai mult chiar, Mihai nu ar fi ajuns niciodata in Transilvania daca contradictia dintre Bathory si secuime nu ar fi impins de partea lui armata secuiasca! Retineti acest lucru si sa-l treceti in manualele voastre de istorie, deoarece nu este trecut! Posteritatea isi va aminti cu scarba de acesti 86 de ani tristi si vor fi predati in viitoarele scoli de pe Pamantul Secuiesc eliberate de sub asuprirea romaneasca drept un exemplu istoric scarbos, inspaimantator. Vor fi amintiti impreuna cu epidemiile de pesta si de holera de odinioara si se va mentiona -la capitolul deosebiri- doar atat ca a durat mai mult si a fost mai distrugator. In toate localitatile vom iesi in strada, sa vada lumea ca secuii-maghiari s-au miscat. Vom face acest lucru pana cand ne vom obtine libertatea! Ne-am saturat de voi! Suntem satui de voi pana-n gat! Vrem un Pamant Secuiesc liber!! Intelegeti?!" Kolumban Sandor Europai-Ido