AZI LA BUDAPESTA: dupa Kosovo, se cere autonomie teritoriala pentru maghiari in Voivodina si Ardeal

Serbia, ingrijorata de noile actiuni destabilizatoare ale Ungariei si extremistilor maghiari, in frunte cu Laszlo Tokes

Belgrad, 17 mar /Rompres/ - Independenta proclamata unilateral de Kosovo relanseaza dezbaterea privind autonomia maghiarilor din provincia sarba Voivodina. Coalitia maghiara din provincie vrea sa beneficieze de aceleasi solutii care se vor gasi pentru statutul comunitatii sarbe din Kosovo. Ea are in vedere autonomia personala si drepturile culturale, care sunt deja garantate de Constitutia Serbiei, dar si o autonomie teritoriala in cadrul Voivodinei. Reprezentanti ai minoritatilor maghiare din Voivodina si Romania se vor intalni la 19 martie, la Budapesta, informeaza ziarul Dnevnik, preluat de Le Courrier des Balkans.

''Chestiunea autonomiei este definita de lege, ea trebuie sa se puna la nivelul Serbiei iar legile nu pot fi adoptate decat de parlamentul Serbiei'', a explicat István Pásztor, liderul Aliantei Maghiarilor din Voivodina (SVM). Astfel, el a precizat: ''Coalitia maghiara se va prezenta la alegerile din 11 mai cu un program care se inscrie in cadrul competentelor provinciei autonome Voivodina, astfel incat chestiunea autonomiei maghiare nu va fi direct prezentata cu prilejul acestui scrutin''.

In realitate, cele trei partide care alcatuiesc Coalitia maghiara - Partidul Democrat al Maghiarilor din Voivodina, Comunitatea Democratica a Maghiarilor din Voivodina si Alianta Democratica a Maghiarilor din Voivodina - au format o comisie in vederea elaborarii unei conceptii comune privind autonomia maghiara. Problema autonomiei teritoriale a maghiarilor din Voivodina revine din nou pe scena politica.

Raportul pe care il va prezenta comisia va trebui sa precizeze, pana la 15 aprilie, ideile celor trei partide privind autonomia personala, reprezentarea parlamentara si proportionala a minoritatilor, autonomia privinciei Voivodina si descentralizarea administratiei locale, precum si perspectiva unei autonomii teritoriale pe baze etnice pentru maghiarii din Voivodina si crearea unui district public si administrativ cu majoritate maghiara. Cu toate acestea, aceste puncte din urma au fost in mod expres respinse cu prilejul alegerilor prezidentiale din Serbia, atunci cand a fost stabilit un acord intre Coalitie si Partidul Democrat din Serbia (DS).

''Nu renuntam la pozitia noastra care este aceea ca solutiile pozitive care se vor gasi pentru minoritatea sarba din Kosovo trebuie sa intre in corpul legislativ al Serbiei si sa se aplice si minoritatilor din Serbia, in principal comunitatii maghiare. Totusi, pentru moment, nu putem sti in ce sens vor evolua lucrurile'', a declarat István Pásztor. Cu toate acestea, cu prilejul unei recente intrevederi cu echipa Biroului OSCE din Belgrad, reprezentantii Coalitiei maghiare au fost dezamagiti de raspunsurile negative date aspiratiilor lor, fie ca este vorba de o forma de autonomie teritoriala, sau chiar de autonomie personala pentru maghiarii din Voivodina. Hannelore Valier si Christina Davis, doua oficialitati ale OSCE, le-au explicat ca dispozitiile planului Ahtisaari care trateaza chestiunea comunitatii sarbe din Kosovo si Metohija reprezinta solutii unice, care nu se pot aplica in acelasi fel minoritatii maghiare din Voivodina.

''Este important sa se cunoasca ce gandesc organizatiile internationale referitor la anumite probleme si noi acceptam parerea OSCE, dar nu va fi determinant pentru a defini strategia noastra politica. Parerea lor nu poate in niciun caz sa ne impiedice sa ne afirmam obiectivele pe termen lung. Desigur, pentru a realiza aceste obiective, trebuie sa gasim parteneri si avem nevoie si de sprijinul Ungariei, ca tara-mama. Credem ca nici OSCE si nicio alta organizatie internationala nu pot fi partenerul nostru principal. Consideram ca partenerii nostri politici sunt majoritatile parlamentare actuale din interiorul tarii noastre, deoarece este o batalie care trebuie sa se poarte la nivel parlamentar, in cadrul Serbiei. De altfel, in ceea ce priveste autonomia personala, este deja o realitate politica si juridica in Serbia, deoarece exista pe aceasta tema o lege votata pe vremea Uniunii Serbia-Muntenegru, si care este inca in vigoare, dar ea nu este total satisfacatoare si va trebui amendata. De aceea cred ca ar fi absurd sa se prezinte astazi autonomia personala pentru membrii minoritatii drept o mare noutate in echilibrul juridic al Serbiei''. Presedintele Comunitatii Democrate a Maghiarilor din Voivodina, Sándor Pál, si-a anuntat la 5 martie participarea la urmatoarea sedinta a Consiliului Maghiar pentru Autonomie din Bazinul Carpatic, care va avea loc la Budapesta, la 19 martie. Invitatia i-a fost transmisa de liderul acestui Consiliu, episcopul reformat László Tõkés, ales de curand deputat independent din partea Romaniei in Parlamentul European, precizeaza Dnevnik.

''Cred ca momentul este favorabil pentru dezbaterea privind autonomiile in regiune: in cazul Kosovo, dreptul la autodeterminare a fost plasat deasupra principiului suveranitatii statului si inviolabilitatii frontierelor'', a subliniat Sándor Pál in comunicatul sau. El a mai adaugat ca ''va participa cu placere la aceasta reuniune'', cu atat mai mult cu cat partidul sau se bate de ani de zile pentru autonomia maghiarilor din Voivodina, releva Dnevnik. (Rompres/Adriana Doicaru)

Tokes lupta acum pentru autonomia tuturor maghiarilor din Bazinul Carpatic

Europarlamentarul Laszlo Tokes a anuntat sambata trecuta, la Oradea, ca, in data de 19 martie, la Budapesta, va avea loc o sedinta a Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, la care vor participa toate organizatiile si partidele importante din regiune devotate cauzei autonomiei maghiarilor, transmite corespondentul Rompres.

“Dupa cum vedeti, nu numai pe plan intern, ci si in regiunea Bazinului Carpatic tinem sa coordonam activitatea noastra politica pentru autonomia acelor comunitati care s-au rupt de Ungaria si pentru care singura alternativa de supravietuire, dupa parerea noastra, ar fi dobandirea autoguvernarii in cadrul unui sistem de autonomie', a declarat Laszlo Tokes, intr-o conferinta de presa.

Pe de alta parte, pe 11 aprilie va avea loc, probabil la Targu Mures, plenara Consiliului National Maghiar din Transilvania si este important ca acest for sa aiba o influenta pozitiva asupra alegerilor locale, a sustinut Tokes, deoarece, in opinia sa, maghiarii din Romania ar trebui sa-si dea votul acelor candidati care, in mod deschis, sprijina cauza autonomiei.

“Vom face propuneri si vom sprijini acei candidati care isi asuma aceasta responsabilitate privind autonomia comunitatii maghiare”, a afirmat Tokes.

Initiativa privind pornirea negocierilor intre organizatiile-partide maghiare in vederea conlucrarii pentru infaptuirea autonomiei comunitatii maghiare, la mai multe niveluri, a fost reluata recent de Tokes, la Budapesta, cu ocazia deschiderii cabinetului europarlamentar din capitala Ungariei.

“Din pacate, UDMR a omis sa ia in serios acest dialog, dar speram ca, dupa inregistrarea Partidului Civic Maghiar, rationamentul politic nu-i va putea permite UDMR-ului sa nu ia in considerare discutiile pe tema autonomiei, dar nu numai. Este absolut necesar sa ne intelegem si in privinta alegerilor din acest an”, a spus Tokes.

Laszlo Tokes si-a inaugurat sambata, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, cabinetul de eurodeputat din Oradea, str. Jean Calvin nr. 2. Cabinetul din Oradea este al patrulea de acest gen unde europarlamentarul Tokes primeste audiente si se intalneste cu electoratul, dupa cel deschis la Bruxelles in ianuarie, condus de fostul deputat UDMR Szilagyi Zsolt, cel inaugurat in februarie la Budapesta si cel deschis in urma cu 15 zile la Sfantu Gheorghe. Laszlo Tokes a anuntat ca isi va mai deschide birouri europarlamentare la Cluj-Napoca, Tg. Mures, Odorheiu Secuiesc, Satu Mare si Bucuresti. (Rompres/Eugenia Pasca)

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=669&Itemid=1

Serbia incotro? Dar romanii din Timoc?

Click pentru a mări imaginea

Fara indoiala in problema legata de recunoasterea provinciei Kosovo, Romania a procedat bine. Pentru moment. Vom vedea ce urmeaza si cum va reactiona Serbia la mana intinsa prieteneste de Romania. Vizita intempestiva a lui Boris Tadici la Bucuresti demonstreaza ca Serbia incearca sa aiba, prin Romania, un dialog cu UE si SUA. Probabil din acest motiv Tadici se vede cu Traian Basescu.

Ramane nelamurita intalnirea lui Tadici cu Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor, deci al treilea om in stat. De ce nu cu Nicolaie Vacaroiu ? Camerele reunite au adoptat declaratia privind Kosovo, iar seful Senatului si al doilea om in stat este Nicolaie Vacaroiu. Incearca Tadici sa deschida un nou front al dialogului la Bucuresti ? Si daca da, cine i l-a recomandat pe Olteanu ? Nu cumva Moscova ? Vom vedea si vom incerca sa deslusim in timp acest gest.
Am vazut de ce vine Tadici la Bucuresti dar va sti oare Bucurestiul sa si ceara Serbiei ceea ce aceasta, de 200 de ani, nu vrea sa dea ? Adica oprirea agresiunii identitare asupra celor aproape 300.000 de romani din Timoc si acordarea drepturilor elementare pentru ca acestia sa ramana ceea ce sunt, adica romani . Pana acum acestia au fost mintiti chiar de partidul lui Tadici. L-au ajutat in alegerile parlamentare si nici o promisiune facuta inainte de alegeri nu a fost tinuta. Au urmat alegerile prezidentiale din Serbia si romanii din Timoc, au inteles ca Tadici ar fi mai european decat ceilalti si l-au ajutat sa ajunga presedinte. A inteles Tadici mesajul ? Dar Bucurestiul ?
Romanii din Timoc au fost solidari cu Serbia in problema Kosovo si nu au facut ce a facut UDMR-ul in Romania. Gestul lor a fost acelasi ca cel facut si in razboaiele din Croatia, Bosnia sau Kosovo, unde multi dintre ei au murit pentru statul sarb. Ce au primit in schimb ? Minciuni !
Din pacate la Bucuresti cei care fac « notele » cu diverse punctaje legate de Serbia sunt legati inca, de complicitati ascunse, cu fortele nationaliste din Serbia, adica cu fostii securisti ai lui Milosevici rebrenduiti in oameni de afaceri sau politicieni, sau oameni de presa. Acestia dau tonul, cu notele lor, discursurilor de « prietenie frateasca » cu Serbia. Manipulare ordinara atata timp cat in « notele » respective nu isi face loc si situatia dramatica a romanilor din Timoc.

Ecourile patrihotilor respectivi le-am vazut prin studiourile televiziunilor, insa nici unul nu a pomenit macar in treacat de interesele nationale romanesti calcate in picioarede Serbia in ultimii 200 de ani, in Timoc. L-am vazut pe deputatul Gozdenovici care reprezinta cei aproximativ 30.000 de sarbi din Romania. Ei au scoli, biserici, cultura si mass-media in limba materna. Toate acestea venite printr-un buget generos de la statul roman. El are, la randul lui, un loc de demnitar asigurat in Parlamentul Romaniei. A fost intrebat vrodatata Gozdenovici ce parere are despre cei 300.000 de romani fara drepturi din Timoc ? Nu. Odata pentru ca producatorii acelor emisiuni in general sunt prosti si nu stiu mare lucru despre romanii din Serbia, si in al doilea rand pentru ca raspund de fapt unor comenzi ale « patrihotilor », care nu ar dori sa-si vada afacerile din Serbia, date peste cap.
Stie Basescu toate acestea ? Si, daca le stie, a facut ceva concret, sa schimbe lucururile ? Nu vorbe, ca de vorbe sunt satui romanii de peste tot, inclusiv cei din Timoc. Si nu acolo unde nu poate, adica in DRRP, ci acolo unde poate si unde au ramas strecurati, prin asa zisa reforma, aceeasi patrihoti. Ascunsi, acoperiti, inruditi, dar tot ei. Si continua sa faca rau. Iar raul facut de ei, si omologii lor din Serbia, doare o populatie de aproape 300.000 de romani. Nu stim pana cand. Probabil pana cand nu vor mai suporta durerea.
Iar atunci si Serbia si Romania se vor trezi cu cartofii fierbinti in mana. Asta daca nu vor reusi intre timp sa inteleaga ca patrihotii, si de o parte si de cealalta a Dunarii, nu sunt decat niste simpli hoti travestiti in diplomati, politicieni, oameni de afaceri, oameni de televiziune, analisti, carora le place banul si pentru el sunt gata sa aprinda orice foc, oriunde.
Sa speram ca si Tadici si Basescu vor intelege acest lucru si ca vor reusi sa alunge javrele din batatura sau din institutiile pe care le paraziteaza, si la Belgrad si la Bucuresti. Si mai ales vor intelege, si Tadici dar si Basescu, ca romanilor din Timoc le trebuie scoala, mass-media si biserica in limba romana, nu vorbe goale si minciuni electorale.
Romanian Global News

http://www.rgnpress.ro/Politic/Serbia-incotro-Dar-romanii-din-Timoc.html

Parvulovici lui Tadici:„domnule presedinte, sa indreptam nedreptatea poporului roman din Serbia"

Intr-o scrisoare deschisa adresata proaspatului Presedinte al Serbiei unul din liderii romanilor din Timoc, Dusan Parvulovic (foto stanga), director al Federatiei Rumanilor din Serbia, ii readuce aminte lui Boris Tadici (foto dreapta) de nedreptatea istorica facuta romanilor din Timoc, pe care statul sarb o perpetueaza pana astazi. In cuvinte simple ale unui om care nu a facut scoala romaneasca, Dusan Parvulovic transmite un mesaj care nu este numai al sau ci al celor aproape 300.000 de romani din Timoc, transmite corespondentul Romanian Global News din Serbia. „Dorim inainte de toate sa va felicitam pentru victoria clara pentru presedentia Republici Serbia, in numele meu si numele tuturor organizatiilor romane (cum ne numim singuri sau valahi cum ni se spune in limba sarba) Serbia de nord est, Federatia Vlahilor din Serbia care este de fapt Federatia Romanilor din Serbia.
Domnule presedinte, va spun dumneavoastra ca presedinte al Republici Serbia si presedinte al Partidului Democrat, va reamintesc ca e vremea maturizari si ca prim om al Serbiei, adunati pe reprezentantii romanilor din intreaga Serbie ( Voivodina si Serbia de nord est ) si acestea sant: Organizatiile Neguvernamentale, Consiliile nationale ( noi, precum stiti avem doua, unul romanesc si altul vlahilor cum se citeste pe limba sarba, dar amandoua sant romanesti cum spunem in limba noastra materna romana ), partidele politice ( Dumneavoastra stiti cine va dat ajutor neconditionat ) si desigur si reprezentantii Biserici Ortodoxe Romane din Serbia.
Timpul este domnule presedinte, sa indreptam in special nedreptatea poporului roman din Serbia, care in acest moment statul il vede ca doua minoritati nationale, chiar daca noi vorbim aceiasi limba, nu putem in scris sa ne intelegem, pentru ca partea a doua a acestui popor, noi din nord estul Serbiei, nu avem scoli in limba materna, nu avem mass-medie in limba noastra si statul nu ne lasa sa construim biserici si sa tinem slujbele in limba noastra. Cum este posibil ca o parte a unui popor, din acelasi stat (nord estul Serbiei ) nu are drepturi, iar cealalta parte are drepturi (in Voivodina )? Deasemenea va reamintim, comunitatea sarba din Romania are toate drepturile complete.
In speranta ca ne veti raspunde pozitiv si va veti ocupa de noi ca o parte din societatea in a carui frunte santeti, va salutam.”

http://www.rgnpress.ro/Politic/Parvulovici-lui-Tadicidomnule-presedinte-sa-indreptam-nedreptatea-poporului-roman-din-Serbia.html

NOUA Ordine Mondiala in chinurile facerii. Azi, Kosovo, maine, Voivodina. Urmeaza Harghita-Covasna?

Un articol scris de analistul de politica internationala Corneliu Vlad, la vremea respectiva, este de extrema actualitate astazi. Il prezentam integral mai jos.

Prin bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, „legitimate" de reuniunea NATO de la Washington, Noua Ordine Mondiala incepe sa devina dintr-un concept mai degraba vag formulat o realitate care, treptat, prinde contur. Kosovo pare sa aiba tristul privilegiu de a marca precis momentul intrarii omenirii intr-o noua etapa a istoriei sale.

Principii ale relatiilor dintre state considerate pana mai ieri de catre toti ca fiind intangibile, imuabile si prioritare (integritatea teritoriala, nerecurgerea la forta, neamestecul in treburile interne, dreptul fiecarui popor de a decide asupra propriei dezvoltari etc) sunt acum privite drept caduce, anacronice, ori numai subordonate altor principii (respectarea drepturilor omului, dreptul la ingerinta in treburile altor state etc).

Soarta ONU incepe sa semene tot mai mult cu cea a Ligii Natiunilor din perioada agoniei sale, rolul si atributiile ei tinzand sa fie asumate, din proprie initiativa, de NATO.

NATO insasi nu mai este organizatia defensiva a carei ratiune de a fi consta in apararea mutuala a intereselor statelor membre pe teritoriul insumat al acestor state.

Daca nici principii unanim acceptate, nici institutii cu vocatie universala unanim respectate nu mai pot fi ceea ce au fost, nici relatiile dintre state nu vor mai putea ramane ca pana acum. Clivajul dintre etnii, religii, ideologii ia forme brutale, sangeroase. Morala este exclusa cu dezinvoltura din conduita pe plan extern a statelor, iar aliante traditionale solide incep sa dea semne de disfunctionalitate. Incepand cu insasi Alianta Atlantica. „In Iugoslavia, NATO bombardeaza de fapt edificiul integrarii europene, moneda euro" - consemneaza saptamanalul francez L’Express opinia (cinica?) a unui fost agent KGB.

Perspectivele luminoase ale Noii Ordini Mondiale, evocate de summitul de la Washington, sunt, din pacate, mai putin vizibile. Asa cum era nucleara a debutat cu bombardamentele de la Hiroshima si Nagasaki, si nu cu o performanta binefacatoare a atomului pasnic, asa cum tranzitia de la comunism la capitalism a inceput prin efectele palpabile ale somajului, inflatiei, inegalitatilor sociale, pauperizarii in masa, nasterea Noii Ordini Mondiale este harazita parca sa se produca in sange, lacrimi, neincredere si nesiguranta generala.

Sa speram ca aceasta prima pagina a noului capitol din istoria lumii va fi intoarsa cat mai repede sau inlocuita printr-o erata, pentru ca inceputul secolului si mileniului sa fie si primul, adevaratul capitol initial al noii deveniri benefice a societatii omenesti.

Azi, Kosovo. Maine, Voivodina?

Va avea fosta provincie autonoma Voivodina soarta fostei provincii autonome Kosovo, ambele componente teritoriale ale Republicii Serbia din cadrul Republicii Federale Iugoslavia? Cate asemanari indreptatesc, cate deosebiri dezmint un destin kosovar la indigo pentru Voivodina?

Ambele, deci, au beneficiat de un statut autonom in cadrul RS Serbia, parte a RSFI, de pe vremea si din partea lui Tito. Ambele au fost decazute din acest statut, care le-a fost conferit pentru ca au minoritati etnice semnificative, de catre Slobodan Milosevici, dupa adoptarea noii Constitutii a Iugoslaviei, in 1991. Si in ambele cazuri, minoritatile si-au pierdut drepturi la care ajunsesera cu greu. In ambele situatii, minoritati importante traiesc in vecinatatea unor state in care conationalii lor isi au propriul stat national. Albanezii din Kosovo dincoace de frontiera iugoslava cu Albania, in Voivodina, ungurii dincoace de cea cu Ungaria. Nici kosovarii albanezi, nici voivodinii maghiari nu sunt multumiti de privarea brutala de drepturile lor de catre actualul regim federal de la Belgrad. Dar sunt nemultumiti in grade diferite, caci au fost afectati in mod diferit si au reactionat/ reactioneaza in mod diferit.

Si acum, sa intram pe taramul diferentelor. In Kosovo, albanezii reprezinta 90% din totalul populatiei. Sunt majoritari. In Voivodina, maghiarii sunt circa 20% din totalul locuitorilor. Nu au nici majoritate simpla. In Kosovo, celelalte minoritati, inclusiv cea vlaha/romana reprezinta un procent minim. In Voivodina, celelalte minoritati decat cea maghiara (slovaca, romana, ruteana etc) nu sunt chiar neglijabile, ca procentaj din totalul populatiei.

Voivodina este situata pe harta in partea exact opusa locului geografic in care se afla Kosovo. Dar raidurile de bombardament asupra Voivodinei par sensibil egale ca intensitate. Si ca distrugeri provocate. Poduri peste Dunare, artere de comunicatie, cladiri, rafinarii, intreprinderi petrochimice - toate, tinte ochite, lovite, distruse. Nopti iluminate apocaliptic de incendii, zile invaluite intr-un fum greu, inecacios, toxic.

Un simbol bombardat

Novi Sad, 4 aprilie (AFP). Distrugerea de catre NATO a doua poduri la Novi Sad a paralizat traficul pe Dunare si a afectat legaturile fluviale si rutiere intre acest oras si Belgrad. La 70 km nord de Belgrad, la intrarea in Novi Sad, resedinta provinciei Voivodina, podul Sloboda (Libertatea) este in ruina. Numeroase rachete au pulverizat sambata seara pilonul central si, pe mai mult de 200 de metri, in mijlocul fluviului s-au prabusit dale enorme de beton.

Navigatia a devenit imposibila pe aceasta cale de apa folosita in mod regulat de convoaie de remorchere transportand marfuri din multe tari: Ucraina, Bulgaria, Romania, Austria, Germania.

Pe o portiune a podului care a ramas pe piloni, trei carcase de masini calcinate lasa a se presupune ca pasagerii si-au pierdut viata. „Nimeni nu stie exact cati oameni se aflau pe pod in momentul atacului - spune un politist -, dar am auzit spunandu-se ca erau multi".

„De ce Novi Sad?, se intreaba Zuki, un tanar sarb venit sa constate distrugerile impreuna cu prietenii sai. Daca NATO vrea sa-i pedepseasca pe sarbi, uita ca aici traiesc si unguri, croati, romani si alte etnii".

Belgrad, 19 aprilie (RTS - Televiziunea de stat sarba). In jurul orei 1,30, NATO a atacat cladirea administratiei din Voivodina, aflata in centrul Novi Sadului. Racheta a provocat uriase distrugeri si explozia a spart geamurile cladirilor din apropiere. „Este o cladire cu destinatie civila care serveste provincia si cetatenii ei si nu are legatura cu militarii, declara presedintele Consiliului Executiv al Voivodinei, Bosko Perosevic. Nimic din aceasta cladire nu are vreo importanta strategica pentru apararea Iugoslaviei".

Novi Sad, 19 aprilie (AFP). Cei 400 000 de locuitori ai Novi Sadului n-au mai putut vedea luni sediul guvernului provinciei Voivodina, atins de aviatia NATO.

De la inceputul loviturilor Aliantei in Iugoslavia, 24 martie, regiunea Novi Sad n-a fost crutata de bombardamente decat trei zile.

„NATO a bombardat simbolul Novi Sadului, o cladire ce figureaza in enciclopediile de arhitectura europeana, afirma presedintele guvernului din Voivodina. Din fericire, nimeni nu se afla in imobil si n-au fost victime".

El a adaugat ca NATO a distrus trei poduri si a avariat alte patru in Voivodina. 20 de scoli si 15 intreprinderi civile au fost tinta loviturilor in regiune, iar rafinaria din Novi Sad a fost scoasa din functiune. Au suferit distrugeri si doua manastiri, pe muntele Truska Gora.

„Voivodina este un model de convietuire intre minoritati. Bombardamentele NATO risca sa distruga aceasta armonie", remarca Nada si Zorna, un tanar cuplu aflat la plimbare pe faleza Dunarii. Voivodina (2 milioane de locuitori) numara o majoritate de sarbi (58%) si 17% unguri, 5% romani, 5% slovaci, dar si croati, tigani si ucraineni.

Ostatici in tara lor

Iata o stare de fapt care face ca in Voivodina bombardamentele sa creeze complicatii mult mai mari decat in alte parti ale Iugoslaviei (cu exceptia, desigur, a regiunii Kosovo). Edificatoare in acest sens este o alta relatare de presa.

Budapesta, 7 aprilie (AFP). Puternica comunitate a iugoslavilor de origine maghiara ce traiesc in Voivodina critica sprijinul acordat de Ungaria loviturilor NATO si isi exprima vointa de a nu fi amestecata prea mult in conflict. Relatiile lor cu sarbii nu sunt intru totul bune, nici in timp de pace.

La randul ei, Budapesta este prost plasata intre angajamentul sau fata de NATO, in care a intrat la 12 aprilie, si vointa sa de a proteja importantele comunitati de originari unguri care traiesc in tarile limitrofe dupa Tratatul de la Trianon. Liderul ungurilor din Voivodina, Jozsef Kasza, crede ca „Ungaria trebuie sa-si onoreze angajamentele fata de NATO fara a-i sacrifica, pentru aceasta, pe ungurii din Voivodina". El a calificat drept „o grava eroare" decizia ungara de a deschide pentru NATO spatiul sau aerian si bazele sale. „Datorita acestui fapt, opinia publica sarba considera Ungaria un dusman si aceasta pune in pericol comunitatea noastra". Pentru el, declaratiile premierului ungar Viktor Orban, care a apreciat ca „nu numai armele, dar si dreptatea istorica si umana sunt de partea NATO", sunt „iresponsabile si imposibil de inteles". Aceasta inseamna sacrificarea ungurilor din Voivodina in numele intereselor Ungariei sau abandonarea lor ca ostatici, in Iugoslavia. Orban poate spune ce vrea, dar o sa ne coste". Deja „o grenada artizanala a fost aruncata de curand la o biserica a comunitatii maghiare din Kaptalanfalva. Iar la Subotica, graffiti i-a avertizat pe catolicii croati si unguri ca <>".

Minoritarii maghiari dezerteaza

Care e pozitia oficiala a Belgradului in aceasta problema potential exploziva? Presedintele Milosevici a pus in garda Ungaria, la 8 aprilie, in ce priveste un eventual ajutor logistic pe care aceasta l-ar putea furniza NATO in actiunea sa militara impotriva Iugoslaviei. „Daca Ungaria va permite sa fie folosita ca un instrument al NATO, alianta fascista, in planurile acesteia impotriva Iugoslaviei, ea va comite eroarea cea mai tragica", a spus Milosevici.

Cam in acelasi timp, fara a sti inca de acest avertisment, premierul Orban declara la televiziune ca Ungaria este in securitate, amintind ca documentele NATO prevad ca fiecare tara din Alianta sa le ajute pe oricare din statele membre in caz de atac extern. Daca s-ar simti in pericol, a adaugat el, Ungaria ar putea „cere imediat NATO sa-si amplaseze fortele la frontiera", dar „nu vad acum motivul pentru a o face".

De ambele parti, asadar, pozitii care se doresc cat mai prudente. Ar mai fi de adaugat ca Belgradul a renuntat sa inroleze in fortele combatante ale armatei sarbe originari maghiari.

Si totusi, tensiunea iugoslavo-ungara pare tot mai greu de stavilit. Situatia se poate inflama din orice. La jumatatea lui aprilie, un avion de lupta iugoslav, MIG 29, a patruns putin in spatiul aerian ungar. Belgradul s-a grabit insa sa-si ceara scuze. Dincolo insa de asemenea incidente, mai sunt si acte premeditate de otravire a atmosferei. Manipularile, minciunile, adevarurile pe jumatate infloresc.

Un ziarist din Szeged, Ferenc Kishmmire, nascut in Voivodina, dar care s-a stabilit, dupa 1991, in Ungaria, comenteaza de peste granita ce se intampla „dincolo": „Tuturor le e teama. Tinerilor etnici maghiari din armata iugoslava, parintilor lor". (Or, se stie ca Belgradul s-a abtinut sa cheme sub arme etnici unguri tocmai pentru a nu complica situatia.) La Budapesta lucrurile sunt prezentate de presa mai emotional, mai subtil, dar intentiile sunt clare. La 11 aprilie, un post de radio ungar relata ca etnia maghiara din Voivodina este tot mai preocupata de „afluxul de refugiati sarbi inarmati care fug de atacurile NATO din Kosovo si restul Iugoslaviei". Acesti refugiati s-ar organiza pe cont propriu in unele sate, proferand atacuri... verbale la adresa etnicilor maghiari si nazuind sa le ia locuintele. Dar liderul etnicilor maghiari, Kasza, precizeaza: „Acest pericol nu e atat de evident incat sa duca pe moment catre o atmosfera de panica".

Principiul dominoului

Oricum, tensiunea creste. Sunt puse in circulatie si „solutii" de reglementare. De pilda, in cadrul NATO, unde se vorbeste de o eventuala impartire a provinciei Kosovo pe criterii etnice si de trimitere de trupe terestre, ceea ce s-ar putea intampla si in Voivodina. Dar acest lucru, noteaza un comentator occidental, „ameninta cu repercusiuni insolubile pentru Voivodina si Ungaria". S-ar deschide o cutie a Pandorei ce ar pune in discutie frontiere de stat, s-ar crea enclave, s-ar declansa operatiuni de „purificare etnica" si s-ar pune in miscare noi valuri de refugiati.

„Prin aceasta formula, continua comentatorul, noua tara a NATO, Ungaria, ar fi afectata in propria casa. Enclave importante de etnici maghiari au ramas dupa primul razboi mondial in spatele noilor frontiere cu Slovacia, Romania si Serbia. Dorinta Ungariei de revenire a acestor populatii si regiuni a fost suprimata sub mantia unitatii socialiste in timpul razboiului rece. Si ea a fost din nou fortata sa-si abandoneze pretentiile de a fi protectoare a drepturilor minoritatilor maghiare din statele vecine cand si-a dorit sa intre in NATO. NATO nu are interesul sa mosteneasca disputele de frontiera ale noilor membri. Acum NATO lupta pentru o enclava a unei minoritati etnice oprimate in Serbia. Ea s-a jucat cu posibilitatea de a modela frontierele nationale prin repartizari etnice. Si dintr-odata sarbii devin beligeranti cu ungurii din Voivodina. Daca situatia s-ar deteriora in Voivodina, Ungaria, cu siguranta, va cauta un remediu rapid. Si daca in Voivodina, de ce nu s-ar redeschide problema minoritatilor ungare din Slovacia si Romania. Kosovo reinvie o problema diplomatica de lunga durata de care NATO a incercat sa determine Ungaria sa o lase deoparte.

Daca, in curand, criza din Kosovo s-ar incheia printr-o decizie diplomatica, atunci problema Voivodinei s-ar putea transforma intr-un ghimpe diplomatic latent, de durata. Dar daca bombardamentele NATO si diplomatia ONU nu il supun cat mai repede pe Milosevici, NATO va incepe sa analizeze din ce in ce mai serios posibilitatea unui atac terestru. Ceea ce nu inseamna ca va si da verde unei astfel de ofensive, dar Alianta trebuie sa aiba in vedere mai multe optiuni. Una dintre ele ar fi atacul dinspre nord, din Ungaria, prin Voivodina, cu tinta la Belgrad. Aceasta cale este preferabila unei lovituri in Kosovo, caci relieful Voivodinei este deschis si plat, desi mlastinos, iar o amenintare asupra Belgradului este de departe mai convingatoare decat asupra Prizrenului.

Cu toate acestea, daca Ungaria incepe sa acuze situatia proasta a ungurilor din Voivodina, Romania si Slovacia vecine se vor opune prezumtivelor incercari ale NATO de a smulge o bucata din Iugoslavia pentru a o darui Ungariei, asa cum se pare ca intentioneaza sa faca pentru albanezi. In plus, nevoita sa permita trupelor NATO sa-i traverseze teritoriul pentru a ajunge in Ungaria in eventualitatea unei invazii totale in Serbia, Slovacia nu vrea ca frontierele Ungariei sa se modifice. Nici Romania, nici Slovacia nu vor sa vada cum se implineste aceasta dorinta a Ungariei. Nimeni nu spune insa ca NATO va ataca Serbia de la sol, cu atat mai putin din directia Voivodinei, dar confruntarea diplomatica cu Belgradul depinde de abilitatea Aliantei de a arata ca dispune de optiuni credibile. Cum NATO nu doreste sa alimenteze aspiratiile teritoriale ale noului sau membru, nici sa-si indeparteze Romania si Slovacia, aceasta cale pare inchisa."

Un avertisment insolent

Intr-un asemenea context ce ar putea deveni incendiar, lobby-ul si unele publicatii occidentale se simt ca pestele in apa.

In aceeasi cheie apocaliptica si la fel de departe de adevar e reportajul semnat H.P. in, de altfel, seriosul saptamanal parizian Le Nouvel Observateur, care relateaza ca minoritarii maghiari din Voivodina „se simt prinsi in capcana si se tem sa nu aiba soarta kosovarilor". Unul dintre victimizati este Janos Laszlo, care s-a refugiat din Voivodina la Szeged. Imbracat impecabil, frecventeaza localurile sic, „se exprima in ungureste, se simte ungur, dar e cetatean iugoslav".

Un vames ungur ii deplange pe barbatii etnici maghiari din Voivodina care nu se pot refugia. De ce? Pentru ca trebuie sa ramana disponibili in Serbia pentru inrolare in armata. Dar, in fond, ei nu sunt cetateni iugoslavi, nu au aceleasi drepturi si indatoriri ca restul cetatenilor iugoslavi? Un refugiat anonim, 30 de ani, e convins ca nu. „Ma simt ungur pur. N-am indatoriri fata de statul sarb". El traieste inca intr-un lagar de refugiati de langa frontiera. Dar alti „dezertori" se reunesc la barul Underground din Szeged si isi compatimesc rudele care au ramas in locurile care s-au naruit in Voivodina.

Oricum, scrie H.P, „soarta maghiarilor din Voivodina ar putea antrena o redesteptare a nationalismului diasporei ungare: cele doua milioane care traiesc ca pe o insula in frumosul centru al Transilvaniei romanesti si minoritatile risipite in Ucraina, Slovacia, Austria, Croatia si Slovenia. La Budapesta - continua reporterul francez - se minimalizeaza riscul. Pana acum a fost facut totul pentru a rezolva cat mai bine problema acestor minoritati cu tarile in care se afla acestea. Dar optimismul ambiant ar putea fi tulburat de norii venind din Voivodina".

Si ziaristul parizian are grija sa-si incheie corespondenta din Szeged cu o replica pe cat de sibilinica, pe atat de avertizanta a unui confrate ungur de breasla: „Nu doresc - spune Istvan Lantos, fost responsabil al ziarului Kurir - ca occidentalii sa afle diferenta dintre ungurii din Voivodina, cei din Transilvania si cei de aici, cum au aflat-o pe cea dintre sarbi, bosniaci si croati".

Ce-i de inteles de aici? Ca daca occidentalii nu se grabesc sa rezolve problemele etnice ale ungurilor ridicate de cei asemenea lui Istvan Lantos, aria geografica a Ungariei si a diasporei sale ar putea avea soarta fostei Iugoslavii?

Corneliu VLAD

Noua Ordine Mondiala in chinurile facerii. Azi, Kosovo. Maine, Voivodina?

Un articol scris de analistul de politica internationala Corneliu Vlad, la vremea respectiva, este de extrema actualitate astazi. Il prezentam integral mai jos.

Prin bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, „legitimate" de reuniunea NATO de la Washington, Noua Ordine Mondiala incepe sa devina dintr-un concept mai degraba vag formulat o realitate care, treptat, prinde contur. Kosovo pare sa aiba tristul privilegiu de a marca precis momentul intrarii omenirii intr-o noua etapa a istoriei sale.

Principii ale relatiilor dintre state considerate pana mai ieri de catre toti ca fiind intangibile, imuabile si prioritare (integritatea teritoriala, nerecurgerea la forta, neamestecul in treburile interne, dreptul fiecarui popor de a decide asupra propriei dezvoltari etc) sunt acum privite drept caduce, anacronice, ori numai subordonate altor principii (respectarea drepturilor omului, dreptul la ingerinta in treburile altor state etc).

Soarta ONU incepe sa semene tot mai mult cu cea a Ligii Natiunilor din perioada agoniei sale, rolul si atributiile ei tinzand sa fie asumate, din proprie initiativa, de NATO.

NATO insasi nu mai este organizatia defensiva a carei ratiune de a fi consta in apararea mutuala a intereselor statelor membre pe teritoriul insumat al acestor state.

Daca nici principii unanim acceptate, nici institutii cu vocatie universala unanim respectate nu mai pot fi ceea ce au fost, nici relatiile dintre state nu vor mai putea ramane ca pana acum. Clivajul dintre etnii, religii, ideologii ia forme brutale, sangeroase. Morala este exclusa cu dezinvoltura din conduita pe plan extern a statelor, iar aliante traditionale solide incep sa dea semne de disfunctionalitate. Incepand cu insasi Alianta Atlantica. „In Iugoslavia, NATO bombardeaza de fapt edificiul integrarii europene, moneda euro" - consemneaza saptamanalul francez L’Express opinia (cinica?) a unui fost agent KGB.

Perspectivele luminoase ale Noii Ordini Mondiale, evocate de summitul de la Washington, sunt, din pacate, mai putin vizibile. Asa cum era nucleara a debutat cu bombardamentele de la Hiroshima si Nagasaki, si nu cu o performanta binefacatoare a atomului pasnic, asa cum tranzitia de la comunism la capitalism a inceput prin efectele palpabile ale somajului, inflatiei, inegalitatilor sociale, pauperizarii in masa, nasterea Noii Ordini Mondiale este harazita parca sa se produca in sange, lacrimi, neincredere si nesiguranta generala.

Sa speram ca aceasta prima pagina a noului capitol din istoria lumii va fi intoarsa cat mai repede sau inlocuita printr-o erata, pentru ca inceputul secolului si mileniului sa fie si primul, adevaratul capitol initial al noii deveniri benefice a societatii omenesti.

Azi, Kosovo. Maine, Voivodina?

Va avea fosta provincie autonoma Voivodina soarta fostei provincii autonome Kosovo, ambele componente teritoriale ale Republicii Serbia din cadrul Republicii Federale Iugoslavia? Cate asemanari indreptatesc, cate deosebiri dezmint un destin kosovar la indigo pentru Voivodina?

Ambele, deci, au beneficiat de un statut autonom in cadrul RS Serbia, parte a RSFI, de pe vremea si din partea lui Tito. Ambele au fost decazute din acest statut, care le-a fost conferit pentru ca au minoritati etnice semnificative, de catre Slobodan Milosevici, dupa adoptarea noii Constitutii a Iugoslaviei, in 1991. Si in ambele cazuri, minoritatile si-au pierdut drepturi la care ajunsesera cu greu. In ambele situatii, minoritati importante traiesc in vecinatatea unor state in care conationalii lor isi au propriul stat national. Albanezii din Kosovo dincoace de frontiera iugoslava cu Albania, in Voivodina, ungurii dincoace de cea cu Ungaria. Nici kosovarii albanezi, nici voivodinii maghiari nu sunt multumiti de privarea brutala de drepturile lor de catre actualul regim federal de la Belgrad. Dar sunt nemultumiti in grade diferite, caci au fost afectati in mod diferit si au reactionat/ reactioneaza in mod diferit.

Si acum, sa intram pe taramul diferentelor. In Kosovo, albanezii reprezinta 90% din totalul populatiei. Sunt majoritari. In Voivodina, maghiarii sunt circa 20% din totalul locuitorilor. Nu au nici majoritate simpla. In Kosovo, celelalte minoritati, inclusiv cea vlaha/romana reprezinta un procent minim. In Voivodina, celelalte minoritati decat cea maghiara (slovaca, romana, ruteana etc) nu sunt chiar neglijabile, ca procentaj din totalul populatiei.

Voivodina este situata pe harta in partea exact opusa locului geografic in care se afla Kosovo. Dar raidurile de bombardament asupra Voivodinei par sensibil egale ca intensitate. Si ca distrugeri provocate. Poduri peste Dunare, artere de comunicatie, cladiri, rafinarii, intreprinderi petrochimice - toate, tinte ochite, lovite, distruse. Nopti iluminate apocaliptic de incendii, zile invaluite intr-un fum greu, inecacios, toxic.

Un simbol bombardat

Novi Sad, 4 aprilie (AFP). Distrugerea de catre NATO a doua poduri la Novi Sad a paralizat traficul pe Dunare si a afectat legaturile fluviale si rutiere intre acest oras si Belgrad. La 70 km nord de Belgrad, la intrarea in Novi Sad, resedinta provinciei Voivodina, podul Sloboda (Libertatea) este in ruina. Numeroase rachete au pulverizat sambata seara pilonul central si, pe mai mult de 200 de metri, in mijlocul fluviului s-au prabusit dale enorme de beton.

Navigatia a devenit imposibila pe aceasta cale de apa folosita in mod regulat de convoaie de remorchere transportand marfuri din multe tari: Ucraina, Bulgaria, Romania, Austria, Germania.

Pe o portiune a podului care a ramas pe piloni, trei carcase de masini calcinate lasa a se presupune ca pasagerii si-au pierdut viata. „Nimeni nu stie exact cati oameni se aflau pe pod in momentul atacului - spune un politist -, dar am auzit spunandu-se ca erau multi".

„De ce Novi Sad?, se intreaba Zuki, un tanar sarb venit sa constate distrugerile impreuna cu prietenii sai. Daca NATO vrea sa-i pedepseasca pe sarbi, uita ca aici traiesc si unguri, croati, romani si alte etnii".

Belgrad, 19 aprilie (RTS - Televiziunea de stat sarba). In jurul orei 1,30, NATO a atacat cladirea administratiei din Voivodina, aflata in centrul Novi Sadului. Racheta a provocat uriase distrugeri si explozia a spart geamurile cladirilor din apropiere. „Este o cladire cu destinatie civila care serveste provincia si cetatenii ei si nu are legatura cu militarii, declara presedintele Consiliului Executiv al Voivodinei, Bosko Perosevic. Nimic din aceasta cladire nu are vreo importanta strategica pentru apararea Iugoslaviei".

Novi Sad, 19 aprilie (AFP). Cei 400 000 de locuitori ai Novi Sadului n-au mai putut vedea luni sediul guvernului provinciei Voivodina, atins de aviatia NATO.

De la inceputul loviturilor Aliantei in Iugoslavia, 24 martie, regiunea Novi Sad n-a fost crutata de bombardamente decat trei zile.

„NATO a bombardat simbolul Novi Sadului, o cladire ce figureaza in enciclopediile de arhitectura europeana, afirma presedintele guvernului din Voivodina. Din fericire, nimeni nu se afla in imobil si n-au fost victime".

El a adaugat ca NATO a distrus trei poduri si a avariat alte patru in Voivodina. 20 de scoli si 15 intreprinderi civile au fost tinta loviturilor in regiune, iar rafinaria din Novi Sad a fost scoasa din functiune. Au suferit distrugeri si doua manastiri, pe muntele Truska Gora.

„Voivodina este un model de convietuire intre minoritati. Bombardamentele NATO risca sa distruga aceasta armonie", remarca Nada si Zorna, un tanar cuplu aflat la plimbare pe faleza Dunarii. Voivodina (2 milioane de locuitori) numara o majoritate de sarbi (58%) si 17% unguri, 5% romani, 5% slovaci, dar si croati, tigani si ucraineni.

Ostatici in tara lor

Iata o stare de fapt care face ca in Voivodina bombardamentele sa creeze complicatii mult mai mari decat in alte parti ale Iugoslaviei (cu exceptia, desigur, a regiunii Kosovo). Edificatoare in acest sens este o alta relatare de presa.

Budapesta, 7 aprilie (AFP). Puternica comunitate a iugoslavilor de origine maghiara ce traiesc in Voivodina critica sprijinul acordat de Ungaria loviturilor NATO si isi exprima vointa de a nu fi amestecata prea mult in conflict. Relatiile lor cu sarbii nu sunt intru totul bune, nici in timp de pace.

La randul ei, Budapesta este prost plasata intre angajamentul sau fata de NATO, in care a intrat la 12 aprilie, si vointa sa de a proteja importantele comunitati de originari unguri care traiesc in tarile limitrofe dupa Tratatul de la Trianon. Liderul ungurilor din Voivodina, Jozsef Kasza, crede ca „Ungaria trebuie sa-si onoreze angajamentele fata de NATO fara a-i sacrifica, pentru aceasta, pe ungurii din Voivodina". El a calificat drept „o grava eroare" decizia ungara de a deschide pentru NATO spatiul sau aerian si bazele sale. „Datorita acestui fapt, opinia publica sarba considera Ungaria un dusman si aceasta pune in pericol comunitatea noastra". Pentru el, declaratiile premierului ungar Viktor Orban, care a apreciat ca „nu numai armele, dar si dreptatea istorica si umana sunt de partea NATO", sunt „iresponsabile si imposibil de inteles". Aceasta inseamna sacrificarea ungurilor din Voivodina in numele intereselor Ungariei sau abandonarea lor ca ostatici, in Iugoslavia. Orban poate spune ce vrea, dar o sa ne coste". Deja „o grenada artizanala a fost aruncata de curand la o biserica a comunitatii maghiare din Kaptalanfalva. Iar la Subotica, graffiti i-a avertizat pe catolicii croati si unguri ca <>".

Minoritarii maghiari dezerteaza

Care e pozitia oficiala a Belgradului in aceasta problema potential exploziva? Presedintele Milosevici a pus in garda Ungaria, la 8 aprilie, in ce priveste un eventual ajutor logistic pe care aceasta l-ar putea furniza NATO in actiunea sa militara impotriva Iugoslaviei. „Daca Ungaria va permite sa fie folosita ca un instrument al NATO, alianta fascista, in planurile acesteia impotriva Iugoslaviei, ea va comite eroarea cea mai tragica", a spus Milosevici.

Cam in acelasi timp, fara a sti inca de acest avertisment, premierul Orban declara la televiziune ca Ungaria este in securitate, amintind ca documentele NATO prevad ca fiecare tara din Alianta sa le ajute pe oricare din statele membre in caz de atac extern. Daca s-ar simti in pericol, a adaugat el, Ungaria ar putea „cere imediat NATO sa-si amplaseze fortele la frontiera", dar „nu vad acum motivul pentru a o face".

De ambele parti, asadar, pozitii care se doresc cat mai prudente. Ar mai fi de adaugat ca Belgradul a renuntat sa inroleze in fortele combatante ale armatei sarbe originari maghiari.

Si totusi, tensiunea iugoslavo-ungara pare tot mai greu de stavilit. Situatia se poate inflama din orice. La jumatatea lui aprilie, un avion de lupta iugoslav, MIG 29, a patruns putin in spatiul aerian ungar. Belgradul s-a grabit insa sa-si ceara scuze. Dincolo insa de asemenea incidente, mai sunt si acte premeditate de otravire a atmosferei. Manipularile, minciunile, adevarurile pe jumatate infloresc.

Un ziarist din Szeged, Ferenc Kishmmire, nascut in Voivodina, dar care s-a stabilit, dupa 1991, in Ungaria, comenteaza de peste granita ce se intampla „dincolo": „Tuturor le e teama. Tinerilor etnici maghiari din armata iugoslava, parintilor lor". (Or, se stie ca Belgradul s-a abtinut sa cheme sub arme etnici unguri tocmai pentru a nu complica situatia.) La Budapesta lucrurile sunt prezentate de presa mai emotional, mai subtil, dar intentiile sunt clare. La 11 aprilie, un post de radio ungar relata ca etnia maghiara din Voivodina este tot mai preocupata de „afluxul de refugiati sarbi inarmati care fug de atacurile NATO din Kosovo si restul Iugoslaviei". Acesti refugiati s-ar organiza pe cont propriu in unele sate, proferand atacuri... verbale la adresa etnicilor maghiari si nazuind sa le ia locuintele. Dar liderul etnicilor maghiari, Kasza, precizeaza: „Acest pericol nu e atat de evident incat sa duca pe moment catre o atmosfera de panica".

Principiul dominoului

Oricum, tensiunea creste. Sunt puse in circulatie si „solutii" de reglementare. De pilda, in cadrul NATO, unde se vorbeste de o eventuala impartire a provinciei Kosovo pe criterii etnice si de trimitere de trupe terestre, ceea ce s-ar putea intampla si in Voivodina. Dar acest lucru, noteaza un comentator occidental, „ameninta cu repercusiuni insolubile pentru Voivodina si Ungaria". S-ar deschide o cutie a Pandorei ce ar pune in discutie frontiere de stat, s-ar crea enclave, s-ar declansa operatiuni de „purificare etnica" si s-ar pune in miscare noi valuri de refugiati.

„Prin aceasta formula, continua comentatorul, noua tara a NATO, Ungaria, ar fi afectata in propria casa. Enclave importante de etnici maghiari au ramas dupa primul razboi mondial in spatele noilor frontiere cu Slovacia, Romania si Serbia. Dorinta Ungariei de revenire a acestor populatii si regiuni a fost suprimata sub mantia unitatii socialiste in timpul razboiului rece. Si ea a fost din nou fortata sa-si abandoneze pretentiile de a fi protectoare a drepturilor minoritatilor maghiare din statele vecine cand si-a dorit sa intre in NATO. NATO nu are interesul sa mosteneasca disputele de frontiera ale noilor membri. Acum NATO lupta pentru o enclava a unei minoritati etnice oprimate in Serbia. Ea s-a jucat cu posibilitatea de a modela frontierele nationale prin repartizari etnice. Si dintr-odata sarbii devin beligeranti cu ungurii din Voivodina. Daca situatia s-ar deteriora in Voivodina, Ungaria, cu siguranta, va cauta un remediu rapid. Si daca in Voivodina, de ce nu s-ar redeschide problema minoritatilor ungare din Slovacia si Romania. Kosovo reinvie o problema diplomatica de lunga durata de care NATO a incercat sa determine Ungaria sa o lase deoparte.

Daca, in curand, criza din Kosovo s-ar incheia printr-o decizie diplomatica, atunci problema Voivodinei s-ar putea transforma intr-un ghimpe diplomatic latent, de durata. Dar daca bombardamentele NATO si diplomatia ONU nu il supun cat mai repede pe Milosevici, NATO va incepe sa analizeze din ce in ce mai serios posibilitatea unui atac terestru. Ceea ce nu inseamna ca va si da verde unei astfel de ofensive, dar Alianta trebuie sa aiba in vedere mai multe optiuni. Una dintre ele ar fi atacul dinspre nord, din Ungaria, prin Voivodina, cu tinta la Belgrad. Aceasta cale este preferabila unei lovituri in Kosovo, caci relieful Voivodinei este deschis si plat, desi mlastinos, iar o amenintare asupra Belgradului este de departe mai convingatoare decat asupra Prizrenului.

Cu toate acestea, daca Ungaria incepe sa acuze situatia proasta a ungurilor din Voivodina, Romania si Slovacia vecine se vor opune prezumtivelor incercari ale NATO de a smulge o bucata din Iugoslavia pentru a o darui Ungariei, asa cum se pare ca intentioneaza sa faca pentru albanezi. In plus, nevoita sa permita trupelor NATO sa-i traverseze teritoriul pentru a ajunge in Ungaria in eventualitatea unei invazii totale in Serbia, Slovacia nu vrea ca frontierele Ungariei sa se modifice. Nici Romania, nici Slovacia nu vor sa vada cum se implineste aceasta dorinta a Ungariei. Nimeni nu spune insa ca NATO va ataca Serbia de la sol, cu atat mai putin din directia Voivodinei, dar confruntarea diplomatica cu Belgradul depinde de abilitatea Aliantei de a arata ca dispune de optiuni credibile. Cum NATO nu doreste sa alimenteze aspiratiile teritoriale ale noului sau membru, nici sa-si indeparteze Romania si Slovacia, aceasta cale pare inchisa."

Un avertisment insolent

Intr-un asemenea context ce ar putea deveni incendiar, lobby-ul si unele publicatii occidentale se simt ca pestele in apa.

In aceeasi cheie apocaliptica si la fel de departe de adevar e reportajul semnat H.P. in, de altfel, seriosul saptamanal parizian Le Nouvel Observateur, care relateaza ca minoritarii maghiari din Voivodina „se simt prinsi in capcana si se tem sa nu aiba soarta kosovarilor". Unul dintre victimizati este Janos Laszlo, care s-a refugiat din Voivodina la Szeged. Imbracat impecabil, frecventeaza localurile sic, „se exprima in ungureste, se simte ungur, dar e cetatean iugoslav".

Un vames ungur ii deplange pe barbatii etnici maghiari din Voivodina care nu se pot refugia. De ce? Pentru ca trebuie sa ramana disponibili in Serbia pentru inrolare in armata. Dar, in fond, ei nu sunt cetateni iugoslavi, nu au aceleasi drepturi si indatoriri ca restul cetatenilor iugoslavi? Un refugiat anonim, 30 de ani, e convins ca nu. „Ma simt ungur pur. N-am indatoriri fata de statul sarb". El traieste inca intr-un lagar de refugiati de langa frontiera. Dar alti „dezertori" se reunesc la barul Underground din Szeged si isi compatimesc rudele care au ramas in locurile care s-au naruit in Voivodina.

Oricum, scrie H.P, „soarta maghiarilor din Voivodina ar putea antrena o redesteptare a nationalismului diasporei ungare: cele doua milioane care traiesc ca pe o insula in frumosul centru al Transilvaniei romanesti si minoritatile risipite in Ucraina, Slovacia, Austria, Croatia si Slovenia. La Budapesta - continua reporterul francez - se minimalizeaza riscul. Pana acum a fost facut totul pentru a rezolva cat mai bine problema acestor minoritati cu tarile in care se afla acestea. Dar optimismul ambiant ar putea fi tulburat de norii venind din Voivodina".

Si ziaristul parizian are grija sa-si incheie corespondenta din Szeged cu o replica pe cat de sibilinica, pe atat de avertizanta a unui confrate ungur de breasla: „Nu doresc - spune Istvan Lantos, fost responsabil al ziarului Kurir - ca occidentalii sa afle diferenta dintre ungurii din Voivodina, cei din Transilvania si cei de aici, cum au aflat-o pe cea dintre sarbi, bosniaci si croati".

Ce-i de inteles de aici? Ca daca occidentalii nu se grabesc sa rezolve problemele etnice ale ungurilor ridicate de cei asemenea lui Istvan Lantos, aria geografica a Ungariei si a diasporei sale ar putea avea soarta fostei Iugoslavii?

Corneliu VLAD