AZI LA BUDAPESTA: dupa Kosovo, se cere autonomie teritoriala pentru maghiari in Voivodina si Ardeal

Serbia, ingrijorata de noile actiuni destabilizatoare ale Ungariei si extremistilor maghiari, in frunte cu Laszlo Tokes

Belgrad, 17 mar /Rompres/ - Independenta proclamata unilateral de Kosovo relanseaza dezbaterea privind autonomia maghiarilor din provincia sarba Voivodina. Coalitia maghiara din provincie vrea sa beneficieze de aceleasi solutii care se vor gasi pentru statutul comunitatii sarbe din Kosovo. Ea are in vedere autonomia personala si drepturile culturale, care sunt deja garantate de Constitutia Serbiei, dar si o autonomie teritoriala in cadrul Voivodinei. Reprezentanti ai minoritatilor maghiare din Voivodina si Romania se vor intalni la 19 martie, la Budapesta, informeaza ziarul Dnevnik, preluat de Le Courrier des Balkans.

''Chestiunea autonomiei este definita de lege, ea trebuie sa se puna la nivelul Serbiei iar legile nu pot fi adoptate decat de parlamentul Serbiei'', a explicat István Pásztor, liderul Aliantei Maghiarilor din Voivodina (SVM). Astfel, el a precizat: ''Coalitia maghiara se va prezenta la alegerile din 11 mai cu un program care se inscrie in cadrul competentelor provinciei autonome Voivodina, astfel incat chestiunea autonomiei maghiare nu va fi direct prezentata cu prilejul acestui scrutin''.

In realitate, cele trei partide care alcatuiesc Coalitia maghiara - Partidul Democrat al Maghiarilor din Voivodina, Comunitatea Democratica a Maghiarilor din Voivodina si Alianta Democratica a Maghiarilor din Voivodina - au format o comisie in vederea elaborarii unei conceptii comune privind autonomia maghiara. Problema autonomiei teritoriale a maghiarilor din Voivodina revine din nou pe scena politica.

Raportul pe care il va prezenta comisia va trebui sa precizeze, pana la 15 aprilie, ideile celor trei partide privind autonomia personala, reprezentarea parlamentara si proportionala a minoritatilor, autonomia privinciei Voivodina si descentralizarea administratiei locale, precum si perspectiva unei autonomii teritoriale pe baze etnice pentru maghiarii din Voivodina si crearea unui district public si administrativ cu majoritate maghiara. Cu toate acestea, aceste puncte din urma au fost in mod expres respinse cu prilejul alegerilor prezidentiale din Serbia, atunci cand a fost stabilit un acord intre Coalitie si Partidul Democrat din Serbia (DS).

''Nu renuntam la pozitia noastra care este aceea ca solutiile pozitive care se vor gasi pentru minoritatea sarba din Kosovo trebuie sa intre in corpul legislativ al Serbiei si sa se aplice si minoritatilor din Serbia, in principal comunitatii maghiare. Totusi, pentru moment, nu putem sti in ce sens vor evolua lucrurile'', a declarat István Pásztor. Cu toate acestea, cu prilejul unei recente intrevederi cu echipa Biroului OSCE din Belgrad, reprezentantii Coalitiei maghiare au fost dezamagiti de raspunsurile negative date aspiratiilor lor, fie ca este vorba de o forma de autonomie teritoriala, sau chiar de autonomie personala pentru maghiarii din Voivodina. Hannelore Valier si Christina Davis, doua oficialitati ale OSCE, le-au explicat ca dispozitiile planului Ahtisaari care trateaza chestiunea comunitatii sarbe din Kosovo si Metohija reprezinta solutii unice, care nu se pot aplica in acelasi fel minoritatii maghiare din Voivodina.

''Este important sa se cunoasca ce gandesc organizatiile internationale referitor la anumite probleme si noi acceptam parerea OSCE, dar nu va fi determinant pentru a defini strategia noastra politica. Parerea lor nu poate in niciun caz sa ne impiedice sa ne afirmam obiectivele pe termen lung. Desigur, pentru a realiza aceste obiective, trebuie sa gasim parteneri si avem nevoie si de sprijinul Ungariei, ca tara-mama. Credem ca nici OSCE si nicio alta organizatie internationala nu pot fi partenerul nostru principal. Consideram ca partenerii nostri politici sunt majoritatile parlamentare actuale din interiorul tarii noastre, deoarece este o batalie care trebuie sa se poarte la nivel parlamentar, in cadrul Serbiei. De altfel, in ceea ce priveste autonomia personala, este deja o realitate politica si juridica in Serbia, deoarece exista pe aceasta tema o lege votata pe vremea Uniunii Serbia-Muntenegru, si care este inca in vigoare, dar ea nu este total satisfacatoare si va trebui amendata. De aceea cred ca ar fi absurd sa se prezinte astazi autonomia personala pentru membrii minoritatii drept o mare noutate in echilibrul juridic al Serbiei''. Presedintele Comunitatii Democrate a Maghiarilor din Voivodina, Sándor Pál, si-a anuntat la 5 martie participarea la urmatoarea sedinta a Consiliului Maghiar pentru Autonomie din Bazinul Carpatic, care va avea loc la Budapesta, la 19 martie. Invitatia i-a fost transmisa de liderul acestui Consiliu, episcopul reformat László Tõkés, ales de curand deputat independent din partea Romaniei in Parlamentul European, precizeaza Dnevnik.

''Cred ca momentul este favorabil pentru dezbaterea privind autonomiile in regiune: in cazul Kosovo, dreptul la autodeterminare a fost plasat deasupra principiului suveranitatii statului si inviolabilitatii frontierelor'', a subliniat Sándor Pál in comunicatul sau. El a mai adaugat ca ''va participa cu placere la aceasta reuniune'', cu atat mai mult cu cat partidul sau se bate de ani de zile pentru autonomia maghiarilor din Voivodina, releva Dnevnik. (Rompres/Adriana Doicaru)

Tokes lupta acum pentru autonomia tuturor maghiarilor din Bazinul Carpatic

Europarlamentarul Laszlo Tokes a anuntat sambata trecuta, la Oradea, ca, in data de 19 martie, la Budapesta, va avea loc o sedinta a Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, la care vor participa toate organizatiile si partidele importante din regiune devotate cauzei autonomiei maghiarilor, transmite corespondentul Rompres.

“Dupa cum vedeti, nu numai pe plan intern, ci si in regiunea Bazinului Carpatic tinem sa coordonam activitatea noastra politica pentru autonomia acelor comunitati care s-au rupt de Ungaria si pentru care singura alternativa de supravietuire, dupa parerea noastra, ar fi dobandirea autoguvernarii in cadrul unui sistem de autonomie', a declarat Laszlo Tokes, intr-o conferinta de presa.

Pe de alta parte, pe 11 aprilie va avea loc, probabil la Targu Mures, plenara Consiliului National Maghiar din Transilvania si este important ca acest for sa aiba o influenta pozitiva asupra alegerilor locale, a sustinut Tokes, deoarece, in opinia sa, maghiarii din Romania ar trebui sa-si dea votul acelor candidati care, in mod deschis, sprijina cauza autonomiei.

“Vom face propuneri si vom sprijini acei candidati care isi asuma aceasta responsabilitate privind autonomia comunitatii maghiare”, a afirmat Tokes.

Initiativa privind pornirea negocierilor intre organizatiile-partide maghiare in vederea conlucrarii pentru infaptuirea autonomiei comunitatii maghiare, la mai multe niveluri, a fost reluata recent de Tokes, la Budapesta, cu ocazia deschiderii cabinetului europarlamentar din capitala Ungariei.

“Din pacate, UDMR a omis sa ia in serios acest dialog, dar speram ca, dupa inregistrarea Partidului Civic Maghiar, rationamentul politic nu-i va putea permite UDMR-ului sa nu ia in considerare discutiile pe tema autonomiei, dar nu numai. Este absolut necesar sa ne intelegem si in privinta alegerilor din acest an”, a spus Tokes.

Laszlo Tokes si-a inaugurat sambata, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, cabinetul de eurodeputat din Oradea, str. Jean Calvin nr. 2. Cabinetul din Oradea este al patrulea de acest gen unde europarlamentarul Tokes primeste audiente si se intalneste cu electoratul, dupa cel deschis la Bruxelles in ianuarie, condus de fostul deputat UDMR Szilagyi Zsolt, cel inaugurat in februarie la Budapesta si cel deschis in urma cu 15 zile la Sfantu Gheorghe. Laszlo Tokes a anuntat ca isi va mai deschide birouri europarlamentare la Cluj-Napoca, Tg. Mures, Odorheiu Secuiesc, Satu Mare si Bucuresti. (Rompres/Eugenia Pasca)

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=669&Itemid=1

FALSUL REFERENDUM ilegal al kosovarilor maghiari, desfiintat stiintific

Dupa trei zile de cercetari la fata locului, presedintele Romaniei Traian Basescu a plecat azi dimineata din zona unde se doreste, de catre unii unguri, reinfiintarea Regiunii Autonome Maghiare staliniste cu numele preschimbat “istoriceste” de “Tinutul Secuiesc”. Presedintele Basescu le-a explicat agitatorilor anti-Romania ca nu vor obtine o autonomie mai mare ca la Calarasi, de exemplu. Cu toate acestea, in sprijinul revendicarilor lor, extremistii maghiari, condusi de Szasz Jeno, primarul din Odorheiu Secuiesc si sef al contestatului Partid Civic Maghiar, au prezentat presedintelui inclusiv rezultatele unui referendum ilegal si fals condus in judetele Harghita, Covasna si Mures. Civic Media va prezinta lucrarea CENTRULUI EUROPEAN DE STUDII COVASNA – HARGHITA, realizata de dr. Ioan Lăcătuşu si av. Ioan Solomon, intitulata UN FALS „REFERENDUM” PENTRU IMPUNEREA UNEI AUTONOMII ANACRONICE DEJA EXISTENTE, care prezinta in detaliu toate incalcarile legii de catre sustinatorii unei “solutii” Kosovo in Romania. De mentionat ca pentru "precedentul Kosovo" militeaza in egala masura UDMR si PCM, "ulii si promumbeii" comunitatii maghiare din Romania. Potrivit presedintelui, "a vorbi in cadru neconstitutional, a face solicitari neconstitutionale intr-un astfel de moment nu face decat sa arate ca cei care fac astfel de declaratii au orice dorinta, numai aceea de buna intelegere in Romania nu". Gasiti lucrarea Centrului European de Studii Harghita-Covasna, in varianta integrala, in format PDF, la baza textului de mai jos.

MARIUS OPREA executa ordinele UDMR si PCM * PARTIDUL CIVIC MAGHIAR la tribunal * Autonomia "Tinutului secuiesc" - radiografia unei intoxicari * Purificarea etnica in 2008

Un „referendum” fals, anticonstituţional şi fără obiect

„Referendumul” s-a desfăşurat pe o perioadă de peste 9 luni de zile, deoarece conducerea CNS nu a fost capabilă să strângă într-un timp mai scurt jumătate plus unu din semnăturile alegătorilor cu drept de vot din Covasna, Harghita şi sud-estul judeţului Mureş. După cum se observă, este prima situaţie din ţările democratice în care nu se ştie sigur când a început procesul consultativ şi când s-a terminat acesta.

Prezenta lucrare îşi propune să demonstreze că acţiunea CNS nu corespunde niciunei teorii şi nici practicii ştiinţifice în materie, fiind în afara principiilor legale şi sociologice, aspecte susţinute de următoarele argumente:

1. „Referendumul” este lovit de nulitate ca urmare a raportării la normele legislative din ţara noastră, respectiv Constituţia României şi Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului în România;

- Art. 148 din Constituţie prevede: „Limitele revizuirii Constituţiei”:

(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului roman, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

- Art. 3 din Legea referendumului (3/2000) prevede că: „problemele care, potrivit art. 148 din Constituţie, nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul referendumului”.

2. Din punct de vedere sociologic, acţiunea nu poate să fie considerată nici măcar sondaj de opinie deoarece încalcă cele mai elementare norme acceptate în comunitatea specialiştilor în domeniu:

- a lipsit un eşantion reprezentativ asupra căruia „studiul este aplicat”;

- a fost utilizată doar „urna mobilă” pentru adunarea voturilor;

- termenul de colectare a adeziunilor a fost prelungit de nenumărate ori doar pentru atingerea scopului propus, respectiv colectarea a jumătate plus unu de adeziuni din totalul populaţiei cu drept de vot din cele trei judeţe;

- nu a fost asigurat secretul votului, ba mai mult, acesta a fost vădit influenţat de faptul că întrebarea este adresată direct, de un reprezentant al CNS, influenţarea subiectului fiind evidentă în acest caz;

- activităţile s-au desfăşurat în absenţa u-nor persoane imparţiale („observatori”),

- reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din ţară sau străinătate;

- colectarea, centralizarea şi interpretarea rezultatelor a fost realizată doar de membri ai CNS, fapt ce şi-a pus amprenta radical asupra obiectivităţii rezultatului final al acestei acţiuni;

- în procesul de colectare a adeziunilor a fost evitată chestionarea populaţiei româneşti pentru a evita obţinerea de rezultate negative. Mai mult, o mare parte a „buletinelor de vot” care nu susţineau cauza autonomiei au fost ignorate (nu au fost numărate).

Punctul nostru de vedere este confirmat şi de poziţia publică a Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice şi a Institutului de Sociologie (ambele organizaţii activând sub egida Academiei Române), redat în continuare:

Comunicat

Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice şi Institutul de Sociologie, ambele instituţii subordonate Academiei Române atrag atenţia asupra următoarelor probleme înregistrate în procesul de colectare a adeziunilor pentru obţinerea autonomiei aşa zisului „Ţinut Secuiesc”:

Din punct de vedere constituţional: - referendumul este o instituţie a statului, reglementată prin legi speciale şi printr-o deontologie riguroasă. Ca orice altă instituţie a statului, referendumul nu poate fi utilizat în afara voinţei statului, şi dincolo de căile specifice de acces la exerciţiul său. Oricine se foloseşte de instituţia referendumului în afara voinţei statului se face vinovat de lovituri aduse integrităţii statului însuşi;

- un guvern care admite utilizarea unei instituţii a statului pe alte căi decât cele admise de Constituţie şi de legile ţării se face vinovat el însuşi de complicitate la un tip de operaţiune care loveşte în stat şi încalcă principalul contract al voinţei colective în stat: Constituţia.

Din punct de vedere legal şi al credibilităţii datelor colectate (al strângerii „semnăturilor”) :

- problema pusă de către CNS este ilegală, căci ideea de autonomie locală pe criteriu etnic este neconstituţională;

- procedura declanşată de către CNS se situează în afara principiului juridic elementar, potrivit căruia o probă colectată în afara cadrului legal nu poate fi folosită formal, fiind lipsită de relevanţă şi eficienţă juridică;

- pretenţia că referendumul este doar consultativ este absurdă. Dacă este referendum, e reglementat legal, dacă nu, este cel mult un sondaj de opinie. Însă nici condiţiile administrative, nici cele ştiinţifice în care s-a colectat informaţia nu prezintă siguranţă datorită presiunilor informale, de natură „morală”, exercitate asupra respondenţilor, printr-o campanie cvasipolitică şi prin media, centrată exclusiv pe necesitatea autonomizării regiunii. Este greu de spus dacă s-a înţeles şi cum s-a înţeles mesajul privind autonomia de către populaţie, mai ales în mediul rural.

Din punct de vedere istoric, politic şi etnic:

- acest „referendum” este fără obiect, din moment ce pretenţia de fond, anume că minoritatea maghiară nu s-ar bucura de drepturile prevăzute prin Actul de fundamentare, minoritatea maghiară se bucură în prezent de „deplină libertate naţională”, în sensul că „se poate instrui, administra şi judeca în limba sa proprie”, se bucură „de reprezentare în corpurile legiuitoare şi (se află) la guvernarea ţării”, având o pondere politică care adesea condiţionează echilibrul politic intern. Limitându-ne numai la problema administraţiei locale din zonă, sesizăm că aceasta este controlată în prezent aproape exclusiv de către reprezentanţi ai populaţiei majoritare maghiare, chiar şi acolo unde, prin lege, ar trebui să existe şi reprezentanţi ai populaţiei româneşti, care este, astfel, lipsită de dreptul de administrare prevăzut tocmai de Rezoluţia de la 1 Decembrie 1918;

- în acelaşi timp, raportarea insistentă a iniţiatorilor „referendumului” la Declaraţia (Rezoluţia) de la Alba Iulia - Act care stă la baza Statului Român unitar modern - este în contradicţie cu afirmaţiile lor publice repetate că nu sunt dispuşi să recunoască tocmai principiul întemeietor al statului român, anume caracterul său naţional, unitar şi indivizibil;

- tot în ceea ce priveşte obiectul „referendumului” - anume autonomia teritorială pentru populaţia maghiară, constatăm pedalarea excesivă pe teza identităţii dintre „minoritatea secuiască” şi „comunitatea naţională maghiară”, care este o inexactitate şi care pune, într-adevăr, în pericol, identitatea culturală a etniei secuilor;

- autonomia teritorială pe criterii etnice ar însemna pentru populaţia română a regiunii, în locul unei îndreptăţite eliminări a surselor de discriminare la care este expusă, consacrarea legislativă a statutului aberant, resimţit în fapt, de minoritate naţională în propriul stat naţional, neglijată social, economic şi politic, mai ales, că aceasta n-a constituit „obiect de consultare” al „referendumului” în niciun fel.

Din punct de vedere economic:

- se promovează mitul Secuimii ca „mică Elveţie” care „trebuie lăsată să se pună în valoare”.

Zona în cauză este una dintre cele mai sărace din ţară, caz în care autonomia ar fi de facto finanţată de celelalte regiuni. Mitul „emancipării economice” se bazează astfel pe o judecată de tip politic incorectă, în condiţiile în care iniţiatorii autonomiei pe criterii etnice sunt dezinteresaţi total de problemele sociale, economice care afectează România, în ansamblu. Concepţia economică a autonomiei etnice, atât cât a fost exprimată, este centrată pe potenţialul local „nepus în valoare”. Însă nu este clar de ce până acum acest potenţial nu a putut fi pus în valoare în condiţiile în care interesele maghiare sunt cât se poate de bine reprezentate la nivelul autorităţilor locale şi centrale.

Din punct de vedere geopolitic:

- noua filozofie a relaţiilor inter-naţionale, de după anii '90, arată că, acolo unde nu există tensiuni deosebite între etnii etc., soluţia autonomiei regionale creează comunităţi conflictuale, prin accentuarea diferenţelor. Noile drepturi câştigate nu vor diminua revendicările faţă de centru, treptat putându-se ajunge la ameninţări severe la adresa statului, de regulă, în favoarea altor structuri statale (nou create sau de aiurea).

Punctul de vedere al societăţii civile româneşti din cele două judeţe, a fost exprimat în Comunicatul Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, din 6 februarie 2007, semnat de preşedintele Forumului, av. Ioan Solomon.

„În legătură cu aşa-zisul „referendum” pe care Uniunea Civică Maghiară şi Consiliul Naţional Secuiesc intenţionează să-l organizeze în perioada 10-18 februarie a.c., în localităţile din zona Sfântu Gheorghe, Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, consideră că „această acţiune este o încălcare flagrantă a Constituţiei, a legislaţiei româneşti şi europene, reprezentând o nouă incitare la separatism teritorial pe criteriu etnic şi o sursă de înveninare politicianistă a relaţiilor interetnice. (…) În calitate de cetăţeni români, direct afectaţi de aceste acţiuni anticonstituţionale, solicităm autorităţilor Statului Român, să exprime o poziţie publică, fermă şi tranşantă, de condamnare a acestor iniţiative separatiste care reprezintă o nouă sursă de deteriorare a relaţiilor interetnice din această zonă şi din întreaga ţară”.(Anexa nr.2 )

Este important de observat că acţiunile şi demersurile segregaţioniste făţişe, printre care şi „referendumul” pentru autonomia „Ţinutului Secuiesc”, au început să apară după intrarea în vigoare a dispoziţiile art.1, pct. 52. din Legea nr. 278/2006, prin care au fost modificate prevederile articolului 1661 din Codul penal privind infracţiunea de "Acţiuni împotriva ordinii constituţionale”.

Prin această modificare au fost dezincriminate toate faptele care pun în pericol ordinea constituţională, caracterul naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român, care nu sunt comise prin violenţă, fiind sancţionate doar acţiunile pentru schimbarea prin acţiuni ilegale şi prin violenţă a ordinii constituţionale sau a caracterului naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român.

S-a ajuns astfel la situaţia în care, deşi Constituţia României impune în mod imperativ interzicerea – şi deci sancţionarea – prin lege a faptelor de defăimare a ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contra bunelor moravuri, să nu mai existe în legislaţia în vigoare dispoziţii legale care să asigure aplicarea şi respectarea acestor dispoziţii constituţionale clare şi imperative, nici sub aspect preventiv, nici punitiv.

Prin această dezincriminare neconstituţională, statul român a fost lipsit efectiv de instrumentele şi pârghiile legale prin care să poată asigura – prin intermediul autorităţilor competente - respectarea valorilor fundamentale prevăzute de art.1 şi art.2 din Constituţia României, referitoare la caracterul naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român, fiind pus în situaţia de a nu se putea apăra legal faţă de asemenea fapte deosebit de periculoase, în pofida dispoziţiilor imperative ale art. 30 alin.(7) din Constituţia României.

Acest fapt a fost demonstrat de realităţile actuale, în condiţiile escaladării acţiunilor concertate ale unor organizaţii separatiste care, deşi sunt în afara legii, nefiind înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş şi Braşov, prin realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”,

Deşi prin declaraţiile oficiale din data de 12.02.2007, atât Preşedintele României a atenţionat asupra neconstituţionalităţii acţiunii liderilor secui, declarând totodată ca referendumul este ilegal, fiind un act neconstituţional realizat pe teritoriul unui stat naţional, unitar, indivizibil şi suveran (Anexa nr.3), cât şi Primul Ministru, care a ţinut să precizeze caracterul neconstituţional al referendumului organizat in diferite localităţi din Transilvania, cu precizarea că „demersul CNS a căpătat forma unei provocări extrem de periculoase”, Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost nevoit să recunoască prin comunicatul oficial din aceeaşi zi că autorităţile abilitate ale statului nu pot acţiona pentru asigurarea respectării Constituţiei României întrucât nu există nici o baza legală pentru interzicerea desfăşurării unei consultări publice informale cum este cea organizată de Consiliul Naţional Secuiesc, întrucât nici un act normativ nu prevede interdicţii cu privire la organizarea unor astfel de consultări, indiferent care ar fi obiectul acestora. (Anexa nr.4) În legătură cu aceste aspecte vădite de neconstituţionalitate, Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, împreună cu celelalte organizaţii neguvernamentale, precum şi cu partidele politice româneşti din cele două judeţe au sesizat printr-un memoriu atât Avocatul poporului, cât şi Preşedinţia României, Guvernul şi Parlamentul României (Anexa nr. 5).

UN FALS „REFERENDUM” PENTRU IMPUNEREA UNEI AUTONOMII ANACRONICE DEJA EXISTENTE

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=643&Itemid=1

Secuii se cred in Kirghistan

Presedintele Traian Basescu a lansat ieri un avertisment extrem de dur la adresa extremistilor maghiari care viseaza la autonomia Tinutului Secuiesc. Seful statului a afirmat ca probabil unii se cred in fostele republici sovietice, cum ar fi Kirghistanul, si nu intr-o tara europeana si a sustinut ca demersul lor nu va fi bagat in seama de nimeni.
Seful statului a criticat tentativele extremistilor maghiari, care s-au lansat zilele trecute intr-o campanie controversata de sustinere a autonomiei Tinutului Secuiesc. „Se pare ca acesti domni inca se afla prin Kirghistan. N-au aflat ca Romania a intrat in Uniunea Europeana si ca a indeplinit toate standardele, asa ca nu cred ca va fi vreo institutie care sa ia in seama o astfel de chemare. Cu certitudine, acesti domni, care au facut apel la numirea unui raportor, n-au aflat ca Romania a intrat in Uniune indeplinind standardele politice, ceea ce inseamna si standardele pentru minoritati”, a comentat presedintele Basescu, intentia Consiliului National Secuiesc de a solicita un raportor european pentru Tinutul Secuiesc.
Autonomia, neconstitutionala
In opinia sa, tot discursul virulent al maghiarilor este menit doar sa incinga spiritele de pe scena politica, deoarece solicitarile lor sunt neconstitutionale. „Nu e decat o incercare de incitare, de incingere a spiritelor, pentru ca, pe de o parte, a vorbi in cadru neconstitutional si a face solicitari neconstitutionale, intr-un astfel de moment, nu face decat sa arate ca cei care fac astfel de declaratii au orice dorinta, numai de a fi buna intelegere in Romania, nu”, a spus Basescu. Seful statului s-a aflat intr-o vizita privata in Harghita si Covasna. El a avut intalniri atat cu autoritatile locale, cat si cu reprezentantii comunitatilor romanesti si maghiare.
Ungaria nu-si poate permite sa se amestece in politica Romaniei
Traian Basescu a afirmat de asemenea ca nu crede in existenta unei declaratii a Guvernului Ungariei, potrivit careia acesta ar sprijini autonomia secuilor, dar daca exista, „va primi o riposta pe masura”. Asta pentru ca, a spus Basescu, Bucurestiul nu a spus niciodata Ungariei ce are de facut in interiorul ei. Seful statului a facut aceste afirmatii, raspunzand unei intrebari referitoare la faptul ca Ungaria si-a exprimat sprijinul pentru autonomie, dupa intrunirea Consiliului National Secuiesc. Potrivit agentiei de presa ungare MTI, care citeaza un secretar de stat maghiar, Guvernul ungar a subliniat clar in programul sau ca sustine toate eforturile de autonomie bazate pe principii europene si cooperare intre majoritate si minoritate.

http://www.ziarul-ziarul.ro/articol3312/Secuii-se-cred-in-Kirghistan.htm

Kosovo independent Putin «arunca» Transilvania In mainile separatistilor maghiari

Belgradul a pierdut, ieri, oficial, inca o provincie. Situatia politica din Kosovo l-a determinat pe Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, sa faca declaratii dure sustinand ca „exista ingrijorari potrivit carora Kosovo stabileste un precedent pentru eventuale miscari de independenta in regiunea Abhazia din Georgia, in regiunea Transnistria din Moldova si in Transilvania din Romania”. Mai mult, liderul de la Kremlin a sustinut ca „Rusia se opune categoric independentei unilaterale a provinciei Kosovo”. “Aceasta situatie va încalca legislatia internationala si va avea consecinte imediate pentru Balcani si restul lumii”, a atras atentia Putin

Surprinzator sau nu, dupa declaratiile lui Vladimir Putin, Abhazia si Osetia de Sud, cele doua regiuni separatiste ale Georgiei, au anuntat ca vor cere Rusiei si ONU sa le recunoasca independenta. Mai mult decat atat, liderii maghiarilor din Romania au solicitat guvernului roman sa recunoasca imediat autodeterminarea Kosovo. Presedintele UDMR Marko Bela a precizat ca Romania nu trebuie sa amane recunoasterea provinciei, iar radicalii din Harghita si Covas

na au sustinut ca autonomia Tinutului Secuiesc reprezinta o necesitate

Dezmembrarea Uniunii Sovietice si disparitia “lagarului” comunist impus de URSS in estul Europei au avut efecte pozitive si negative asupra tarilor scapate de sub dominatia ruseasca. Iugoslavia a luat-o, dupa anul 1990, pe un drum periculos, care s-a soldat, ieri, cu inca o lovitura: independenta Kosovo. Insa Kosovo nu este ultima regiune din Serbia care ar putea avea astfel de pretentii. In Voievodina (provincie autonoma), la granita cu Ungaria, exista o comunitate maghiara compacta care si-ar putea declara independenta fata de Serbia

Provincia separatista Kosovo este, de ieri, stat de sine statator. Potrivit declaratiei de independenta, votata de toti cei 109 deputati ai Parlamentului de la Pristina, noul stat „este o societate democratica, laica si multietnica“ si va fi „consacrat pacii si independentei“. „Noi, liderii poporului, democratic alesi, prin aceasta declaratie, proclamam Kosovo drept un stat independent si suveran“, a spus adunarii premierul provinciei, Hashim Thaci. „Aceasta declaratie reflecta vointa poporului nostru“, a mai precizat el. Mii de oameni din orasele kosovare, majoritatea albanezi, au iesit in strada pentru a sarbatori aparitia noului stat. In paralel, autoritatile sårbe au vizionat, neputincioase, evolutia evenimentului. Ei au organizat proteste, iar liderii politici si cei religiosi au incercat sa-i consolideze pe sårbii care sustin ca pierd o parte a identitatii nationale odata cu provincia din sud. Câteva sute de fosti combatanti ai armatei sârbe care doreau sa protesteze fata de proclamarea independentei provinciei au fost împiedicati sa intre în Kosovo. Securitatea militara este asigurata de fortele de pace KFOR sub comandamentul NATO, iar prezenta civila, de UE.

„Succesul“ separarii provinciei Kosovo de Serbia este pus pe seama Occidentului. Sarbii nutresc resentimente puternice fata de acestia, considerandu-i vinovati de amputarea unei parti a teritoriului sau. SUA, Franta, Marea Britanie, Germania, Italia, Belgia si, mai nou, Irlanda vor recunoaste chiar astazi independenta regiunii. Drept raspuns, Serbia a „promis“ inrautatirea relatiilor cu aceste tari. Pe de alta parte, Rusia, Bulgaria, Cipru, Spania, Grecia, Romania si Slovacia se opun deschis independentei regiunii.

Putin pozeaza in aparator al Romåniei
„Rusia se opune categoric independentei unilaterale a provinciei Kosovo. Asta va încalca legislatia internationala si va avea consecinte imediate pentru Balcani si restul lumii. Exista ingrijorari potrivit carora Kosovo stabileste un precedent pentru eventuale miscari de independenta in regiunea Abhazia din Georgia, in regiunea Transnistria din Moldova si in zona Transilvania din Romania“, a declarat pentru Euronews presedintele rus, Vladimir Putin.

Washington - da, Moscova - ba!
George W. Bush a declarat ca sustine planul de independenta al Kosovo sub supraveghere internationala, pentru ca regiunea Balcanilor sa fie stabila. La polul opus, liderul de la Kremlin a fost, de la inceput, un sustinator indarjit al Belgradului, avertizand ca are un plan pentru momentul in care Occidentul va recunoaste independenta. Moscova nu a oferit, insa, deocamdata, detalii vizavi de acest plan. La doar cateva minute de la declararea independentei, Rusia a cerut consultari in Consiliul de Securitate al ONU.

Arme rusesti pentru recucerirea Kosovo
Seful Bisericii Ortodoxe sârbe din Kosovo, Artemije Radosavljevic, s-a pronuntat pentru masuri radicale in cazul Kosovo. Acesta a spus ca Serbia ar trebui sa-si convoace fortele militare, sa declare Kosovo „teritoriu ocupat“ si sa cumpere arme de la Rusia pentru a-l obtine înapoi. „Kosovo a fost si va fi mereu al Serbiei“, a subliniat Artemije, cu câteva ore înainte de declararea independentei de catre provincia sârba. Ceva mai temperat, presedintele proaspat ales al Serbiei, Boris Tadici, un prooccidental convins, si-a reiterat refuzul de a pleca fruntea în juramântul pe care l-a depus la preluarea noului mandat. „Nu voi abandona niciodata lupta pentru provincia noastra Kosovo“, a jurat acesta. Liderul sârb din Kosovo, Oliver Ivanovici, a spus, la randul sau, ca sarbii vor suferi o grea lovitura în ceea ce priveste identitatea lor nationala, care ar putea provoca frustrari periculoase.

«Fuck Yu», titreaza un ziar kosovar
In timp ce liderii sarbi cheama la calm, cotidianul kosovar Express a pus un mesaj pe prima pagina care arata clar sentimentele albanezilor legate de declararea independentei si de faptul ca scapa de Serbia. „FUCK YU“ (fonetic, expresia are semnificatia unei înjuraturi adresate în mod direct unei persoane, dar grafic ea este adresata fostei Iugoslavii, al carei simbol era YU - n.red.). Noul stat Kosovo nu va fi ceea ce isi imagineaza albanezii kosovari, avertizeaza seful Forumului sarb pe probleme etnice, Dusan Ianici. Declararea unilaterala a independentei Kosovo nu le va permite cetatenilor lui libertate maxima si un nivel decent de trai. Ba, mai mult, pasapoartele lor nu le vor permite sa calatoreasca in intreaga lume. „Kosovo este recunoscut doar de 40 de tari. Momentul in care kosovarii vor realiza ca asta nu este ceea ce li s-a promis in ultimii 20 de ani va fi unul foarte periculos, care va lasa deschisa poarta pentru extremisti“, sustine el. Potrivit acestuia, sunt asteptate imigrari masive ale albanezilor din Kosovo in tarile occidentale care le-au recunoscut independenta.

UDMR: România nu trebuie sa amâne recunoasterea independentei Kosovo
UDMR considera ca proclamarea independentei Kosovo este o consecinta fireasca a schimbarilor survenite în Europa Centrala si în Balcanii de Vest, conform unui comunicat al Uniunii semnat de presedintele UDMR, Marko Bela, remis, ieri, presei. Mai mult, Marko Bela sustine ca România „nu trebuie sa amâne recunoasterea“ provinciei. Deputatul Antal Árpád si europarlamentarul Sógor Csaba fac un „drum de studiu“ la Pristina (capitala provinciei Kosovo). Antal Árpád a sustinut in ziarul covasnean Háromszék ca ar fi nesesar ca toate organizatiile politice si civile maghiare, care si-au propus obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc, sa ia o „atitudine comuna“ pentru obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc. La randul ei, Uniunea Civica Maghiara (UCM) - Scaunul Sfântu Gheorghe va face un apel la localnicii din aceasta zona sa aprinda, maine seara, câte o lumânare la fereastra, în semn de solidaritate fata de proclamarea independentei provinciei Kosovo. Presedintele UCM - Scaunul Sfântu Gheorghe, Gazda Zoltan, a subliniat ca acesta ar fi un semnal si catre autoritatile române sa sprijine dezideratul comunitatii maghiare privind autonomia Tinutului Secuiesc.

Romania nu este Serbia. Statul roman, inclus in categoria democratiilor avansate
Spre deosebire de Serbia, România si Bulgaria au fost incluse în categoria democratiilor avansate într-un studiu al Fundatiei Bertelsmann, care urmeaza sa fie prezentat oficial maine, la Berlin, relateaza publicatia germana Die Welt, citata de agentia bulgara Focus News în pagina electronica, informeaza Mediafax. În Indexul Statelor în Tranzitie pentru 2008 fundatia a creat o scara cu trei niveluri pentru a evalua progresele tarilor pe plan politic. Autorii studiului subliniaza ca progresele înregistrate de Bucuresti si Sofia se datoreaza în special apartenentei lor la Uniunea Europeana, care a constituit un stimulent pentru schimbari politice. Pe primele locuri se afla state precum Cehia, recunoscuta ca o democratie consolidata, în timp ce Turcia a fost criticata pentru lipsa vointei de a crea institutii democratice. Fundatia Bertelsmann întocmeste, începând din 2003, rapoarte anuale privind schimbarile politice si economice din 125 de state.

Kosovo, ultima lovitura? Din Iugoslavia au mai ramas doar Serbia si... Voievodina
Dezmembrarea Uniunii Sovietice si disparitia „lagarului“ comunist impus de URSS in estul Europei au avut efecte pozitive si negative asupra tarilor scapate de sub dominatia ruseasca. Iugoslavia a luat-o, dupa anul 1990, pe un drum periculos, care s-a soldat, ieri, cu inca o lovitura: independenta Kosovo. Insa Kosovo nu este ultima regiune din Serbia care ar putea avea pretentii de independenta. In Voievodina (provincie autonoma), la granita cu Ungaria, exista o comunitate maghiara compacta care ar putea avea pretentii de autodeterminare. Agentia France Press, citata de NewsIn, reaminteste în ce mod si-au obtinut independenta celelalte componente ale fostei Iugoslavii.

Slovenia
A fost prima republica ce s-a detasat de federatie, obtinându-si independenta în mod relativ pasnic. La 23 decembrie 1990, 88% dintre sloveni se pronunta prin referendum pentru independenta. Aceasta este proclamata la 25 iunie 1991. Dupa zece zile de confruntari cu fortele slovene, în 6 iulie 1991, Armata Populara Iugoslava (JNA) se retrage din Slovenia. Statul este recunoscut de Comunitatea Economica Europeana (CEE) si de peste 30 de tari la 15 ianuarie 1992, apoi de Statele Unite la 7 aprilie.

Croatia
Sosirea la putere a lui Franjo Tudjman, la 30 mai 1990, este urmata de modificari constitutionale care stârnesc nemultumiri în Serbia. Regiunile croate locuite de sârbi îsi proclama autonomia în 21 decembrie 1990. În referendumul din 19 mai 1991, boicotat de sârbi, care reprezentau la acea data 12,6% din populatie, 92% dintre participanti se pronunta pentru independenta. Autoritatile anunta independenta în aceeasi zi cu Slovenia (25 iunie 1991), iar aceasta devine oficiala în 7 octombrie. Dar conflictele armate dintre formatiunile croate, pe de o parte, si formatiunile sârbe si JNA, pe de alta parte, se transforma în august 1991 într-un razboi deschis care va dura pâna în august 1995. CEE, Statele Unite si peste 30 de tari recunosc Croatia si Slovenia în acelasi timp. Croatia si Republica Federala Iugoslavia se recunosc reciproc în august 1996.

Bosnia-Hertegovina
Parlamentul bosniac proclama suveranitatea la 15 octombrie 1991. În 1992, dupa discutiile de la Lisabona mediate de comunitatea internationala, bosniacii, croatii si sârbii semneaza un tratat care împarte Bosnia-Hertegovina în trei regiuni. Dar, dupa doua zile, presedintele bosniac Alija Izetbegovici îsi retrage semnatura de pe tratat si organizeaza un referendum în 29 februarie 1992. Sârbii boicoteaza referendumul, dar independenta este aprobata cu 62,8% din voturi. Autoritatile proclama independenta la 5 aprilie 1992, moment în care conflictele armate fusesera deja declansate. Bosnia-Hertegovina este recunoscuta a doua zi de Cei 12, iar la 7 aprilie, de catre Statele Unite. Dar în 6 aprilie începe asediul de la Sarajevo, care va dura pâna la sfârsitul razboiului, în 1995. Belgradul recunoaste în cele din urma independenta Bosniei prin acordurile de pace de la Dayton, care pun capat razboiului în 21 noiembrie 1995.

Macedonia
Macedonia si-a obtinut independenta fara varsare de sânge. Aprobata în proportie de 95% printr-un referendum din 8 septembrie 1991, independenta este proclamata în 15 septembrie.

Muntenegru
Muntenegrul este ultima republica iugoslava ramasa într-o uniune cu Serbia, aliatul sau istoric, dupa razboaiele din anii ‘90. În aprilie 1992, cele doua tari formeaza Republica Federala Iugoslavia, care devine în februarie 2003 o uniune flexibila numita statul Serbia-Muntenegru. Dar muntenegrenii încep sa aiba aspiratii de independenta, iar la referendumul din 21 mai 2006, 55,5% din populatie voteaza pentru separarea de Serbia. Independenta este proclamata la 3 iunie 2006.

Echilibru etnic din Kosovo, modificat dupa dominatia otomana
Kosovo a fost de-a lungul istoriei un teritoriu revendicat, rând pe rând, de sârbi si albanezi. n Secolul al XII-lea - Kosovo este în centrul unui imperiu sârb condus de dinastia Nemanjici, în timpul careia se construiesc numeroase manastiri si biserici. n 1389 - sârbii sunt învinsi de Imperiul Otoman în batalia de la Kosovo Polje. Începe o dominatie turca de mai multe secole, care modifica echilibrul etnic în favoarea musulmanilor si albanezilor. n 1913 - Serbia recâstiga controlul asupra Kosovo, în urma razboaielor balcanice. n 1946 - Kosovo devine parte a federatiei iugoslave conduse de comunistul Josip Broz Tito. n 1987- in timpul unei vizite în Kosovo, Slobodan Milosevici adopta o atitudine de aparare a sârbilor din provincie. n 1992 - Rugova, ales „presedinte“ al Kosovo, pledeaza pentru rezistenta pasiva pentru a obtine independenta si înfiinteaza institutii paralele. n 1997 – se infiinteaza Armata de Eliberare a Kosovo (UCK), care începe o gherila împotriva fortelor sârbe. n 1998 februarie - martie: Fortele lui Milosevici încep o represiune împotriva UCK si sustinatorilor acesteia. n 1999- 10 iunie - constrâns de atacurile NATO, Belgradul îsi retrage fortele din Kosovo, care este plasat sub protectia ONU (Minuk) si NATO. n 2005 - noiembrie - Parlamentul kosovar adopta o rezolutie pentru crearea unui stat independent.

Regiuni separatiste care ar putea lua drumul Kosovo
Mai multe regiuni separatiste din lume urmaresc cu interes situatia din Kosovo. Iata cateva dintre ele: Transnistria (Republica Moldova), Abhazia si Oasetia de Sud (Georgia), Nagorno-Karabah – (Azerbaidjan), Papua (Indonezia), Tara Bascilor (Spania), Kurdistan (teritoriu nerecunoscut international - ce strabate Turcia, Irak, Siria, Iran - dominat de kurzi) si Sahara Occidentala (Maroc), informeaza Mediafax. La numai cateva minute dupa ce Kosovo si-a proclamat independenta, Abhazia si Osetia de Sud au anuntat ca vor cere Rusiei si ONU sa le recunoasca independenta.

Ambasada SUA la Belgrad, atacata cu pietre
Circa 2.000 de sârbi au atacat cu pietre ambasada americana de la Belgrad, protestând fata de declararea independentei Kosovo, sustinuta de Washington, relataza Reuters. “Kosovo este inima Serbiei”, au strigat demonstrantii, în majoritate barbati tineri, care au înconjurat ambasada pazita de peste 500 de politisti complet echipati. Unii dintre manifestanti au spart geamurile sediului ambasadei si au intonat cântece patriotice, iar traficul pe unul dintre bulevardele principale situate în apropiere a fost blocat. Demonstrantii au smuls pietre din pavaj si din cladirile situate în apropiere, atacându-i pe politisti si aruncând catre acestia si cu sticle si pocnitori. Întreaga zona este acoperita de fum, iar câtiva politisti au fost raniti si transportati catre o ambulanta aflata în apropiere. Politia a intervenit, încercând sa îi îndeparteze pe demonstranti de cladirea ambasadei.

http://www.gardianul.ro/2008/02/18/politica-c7/kosovo_independent_putin_arunca_transilvania_in_mainile_separatistilor_maghiari-s109320.html

Proclamarea Independenţei Kosovo ar putea afecta România în privinţa Transilvaniei

Evenimentele din Kosovo crează un precedent care ar putea afecta şi România în privinţa Transilvaniei. Declaraţia a fost făcută de preşedintele rus Vladimir Putin şi transmisă în cadrul unui reportaj Euronews. În plus, o agenţie de presă bulgară scrie că autorităţile române resping independenţa kosovarilor, din cauza cererilor de autonomie pretinse de etnicii maghiari din Transilvania.

„Rusia se opune categoric independenţei unilaterale a provinciei Kosovo, spune Putin. Asta va încălca legislaţia internaţională şi va avea consecinţe imediate pentru Balcani şi restul lumii. Există îngrijorări potrivit cărora Kosovo stabileşte un precedent pentru eventuale mişcări de independenţă în regiunea Abhazia din Georgia, în regiunea Transnistria din Moldova şi în zona Transilvania din România.”

Acest comentariu a apărut la postul de televiziune Euronews, în cadrul unui material de analiză privind posibilele scenarii, după declararea independenţei Kosovo. Pe de altă parte, numele ţării noastre apare şi în stirile agenţiei bulgare Focus News. Potrivit acesteia, „România este îngrijorată de emanciparea teritorială a etnicilor albanezi din Kosovo, din cauza potenţialelor cereri ale comunităţii maghiare din Transilvania, în număr de 1,5 milioane.”

Ziarul american San Antonio Express News susţine însă contrariul. România este dată ca exemplu pentru faptul că a reuşit să aplaneze conflictul cu Ungaria, în privinţa Transilvaniei: „De exemplu, Ungaria şi România, state membre NATO, au redus mult un potenţial conflict în privinţa Transilvaniei, o regiune românească, locuită în majoritate de etnici maghiari”.

Antena 3

BOR reaminteste parlamentarilor de Fundatia «Gojdu»

Problematica Fundatiei Gojdu revine in actualitate. IPS dr. Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului, a adresat Comisiei juridice a Senatului României o scrisoare în care cere solutionarea corecta a prevederilor testamentare privitoare la Fundatia Gojdu.

Aflat în postura de presedinte al Fundatiei Gojdu, cu sediul la Sibiu, Mitropolitul Ardealului precizeaza ca vorbeste „în numele celor 15 ierarhi ortodocsi din Transilvania, Banat si Ungaria si ale celor peste 4.500.000 de români ortodocsi“. „Din punct de vedere legal si moral, de mostenirea Gojdu nu poate dispune nici statul român, nici statul maghiar, aceasta nefiind proprietate de stat, ci proprietate privata. De aceea, nici noi, Biserica din Transilvania, care recunoastem tratatul bilateral cu vecinii nostri, nu avem dreptul sa renuntam la un bun care nu este al nostru, ci apartine credinciosilor nostri“, spune Laurentiu Streza. Ierarhul se declara surprins ca în acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare, prin înfiintarea unei noi fundatii, care va dispune de întreaga mostenire a lui Emanuil Gojdu, din Ungaria si România, „s-a exclus mostenitorul testamentar, prevazut în art. 7 din Testament, adica acea parte «a natiunii române din Ungaria si Transilvania care tine de legea rasariteana ortodoxa»“.

În decembrie 2007 membrii Comisiei juridice a Senatului au luat în dezbatere ordonanta Gojdu. În votul din Comisie, împotrivirile si abtinerile s-au înregistrat de la UDMR si PNL, în timp ce restul senatorilor juristi au votat respingerea Ordonantei Gojdu. Conform acordului romano-ungar, cu fondurile alocate de cele doua guverne, fundatia îsi va mari patrimoniul cu imobilele din Curtile Gojdu din Budapesta, care sunt în renovare, dar care urmeaza sa devina unul dintre reperele capitalei ungare, atât din punct de vedere cultural, cât si economic. Fundatia publica ar trebui sa rascumpere, pe bani de la buget, bunurile Gojdu si sa selecteze bursieri atât români, cât si maghiari. Contestatarii acestui acord sustin ca ordonanta încalca dreptul la proprietate, la mostenire si la libertatea cultelor religioase de care ar trebui sa se bucure Fundatia „Emanuil Gojdu“ din Sibiu, înfiintata în 1996. Prin punerea în aplicare a acestui acord, prin actul de rascumparare a unor bunuri care apartin de drept Fundatiei Gojdu, România recunoaste nationalizarea ungara din 1952, sustin criticii acordului.

Legislatia ungara nu are - în prezent - nici o prevedere cu privire la bunurile detinute de fundatiile private, ceea ce va face imposibila orice fel de recuperare a bunurilor lasate românilor de Emanuil Gojdu. Emanuil Gojdu a fost o personalitate remarcabila a intelectualitatii române transilvanene din secolul al XIX-lea. El s-a nascut la Oradea, în 9 februarie 1802, într-o familie de origine macedo-româna si si-a facut studiile de drept la Budapesta, devenind, în scurt timp, unul dintre cei mai straluciti avocati din Imperiul Austro-Ungar. Prin testamentul întocmit la 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu stabileste ca partea cea mai mare a averii sale sa fie lasata „românilor ortodocsi din Ungaria si Transilvania“ si sa fie administrata de o fundatie care sa-i poarte numele. Fundatia a functionat între 1870 si 1917, acordând mii de burse românilor transilvaneni. Ordonanta a fost respinsa de Camera Deputatilor, astfel ca Senatul este camera decizionala.

Gardianul / 15.02.2008 / B. Apostolescu

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=633&Itemid=1

Noua Ordine Mondiala in chinurile facerii. Azi, Kosovo. Maine, Voivodina?

Un articol scris de analistul de politica internationala Corneliu Vlad, la vremea respectiva, este de extrema actualitate astazi. Il prezentam integral mai jos.

Prin bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, „legitimate" de reuniunea NATO de la Washington, Noua Ordine Mondiala incepe sa devina dintr-un concept mai degraba vag formulat o realitate care, treptat, prinde contur. Kosovo pare sa aiba tristul privilegiu de a marca precis momentul intrarii omenirii intr-o noua etapa a istoriei sale.

Principii ale relatiilor dintre state considerate pana mai ieri de catre toti ca fiind intangibile, imuabile si prioritare (integritatea teritoriala, nerecurgerea la forta, neamestecul in treburile interne, dreptul fiecarui popor de a decide asupra propriei dezvoltari etc) sunt acum privite drept caduce, anacronice, ori numai subordonate altor principii (respectarea drepturilor omului, dreptul la ingerinta in treburile altor state etc).

Soarta ONU incepe sa semene tot mai mult cu cea a Ligii Natiunilor din perioada agoniei sale, rolul si atributiile ei tinzand sa fie asumate, din proprie initiativa, de NATO.

NATO insasi nu mai este organizatia defensiva a carei ratiune de a fi consta in apararea mutuala a intereselor statelor membre pe teritoriul insumat al acestor state.

Daca nici principii unanim acceptate, nici institutii cu vocatie universala unanim respectate nu mai pot fi ceea ce au fost, nici relatiile dintre state nu vor mai putea ramane ca pana acum. Clivajul dintre etnii, religii, ideologii ia forme brutale, sangeroase. Morala este exclusa cu dezinvoltura din conduita pe plan extern a statelor, iar aliante traditionale solide incep sa dea semne de disfunctionalitate. Incepand cu insasi Alianta Atlantica. „In Iugoslavia, NATO bombardeaza de fapt edificiul integrarii europene, moneda euro" - consemneaza saptamanalul francez L’Express opinia (cinica?) a unui fost agent KGB.

Perspectivele luminoase ale Noii Ordini Mondiale, evocate de summitul de la Washington, sunt, din pacate, mai putin vizibile. Asa cum era nucleara a debutat cu bombardamentele de la Hiroshima si Nagasaki, si nu cu o performanta binefacatoare a atomului pasnic, asa cum tranzitia de la comunism la capitalism a inceput prin efectele palpabile ale somajului, inflatiei, inegalitatilor sociale, pauperizarii in masa, nasterea Noii Ordini Mondiale este harazita parca sa se produca in sange, lacrimi, neincredere si nesiguranta generala.

Sa speram ca aceasta prima pagina a noului capitol din istoria lumii va fi intoarsa cat mai repede sau inlocuita printr-o erata, pentru ca inceputul secolului si mileniului sa fie si primul, adevaratul capitol initial al noii deveniri benefice a societatii omenesti.

Azi, Kosovo. Maine, Voivodina?

Va avea fosta provincie autonoma Voivodina soarta fostei provincii autonome Kosovo, ambele componente teritoriale ale Republicii Serbia din cadrul Republicii Federale Iugoslavia? Cate asemanari indreptatesc, cate deosebiri dezmint un destin kosovar la indigo pentru Voivodina?

Ambele, deci, au beneficiat de un statut autonom in cadrul RS Serbia, parte a RSFI, de pe vremea si din partea lui Tito. Ambele au fost decazute din acest statut, care le-a fost conferit pentru ca au minoritati etnice semnificative, de catre Slobodan Milosevici, dupa adoptarea noii Constitutii a Iugoslaviei, in 1991. Si in ambele cazuri, minoritatile si-au pierdut drepturi la care ajunsesera cu greu. In ambele situatii, minoritati importante traiesc in vecinatatea unor state in care conationalii lor isi au propriul stat national. Albanezii din Kosovo dincoace de frontiera iugoslava cu Albania, in Voivodina, ungurii dincoace de cea cu Ungaria. Nici kosovarii albanezi, nici voivodinii maghiari nu sunt multumiti de privarea brutala de drepturile lor de catre actualul regim federal de la Belgrad. Dar sunt nemultumiti in grade diferite, caci au fost afectati in mod diferit si au reactionat/ reactioneaza in mod diferit.

Si acum, sa intram pe taramul diferentelor. In Kosovo, albanezii reprezinta 90% din totalul populatiei. Sunt majoritari. In Voivodina, maghiarii sunt circa 20% din totalul locuitorilor. Nu au nici majoritate simpla. In Kosovo, celelalte minoritati, inclusiv cea vlaha/romana reprezinta un procent minim. In Voivodina, celelalte minoritati decat cea maghiara (slovaca, romana, ruteana etc) nu sunt chiar neglijabile, ca procentaj din totalul populatiei.

Voivodina este situata pe harta in partea exact opusa locului geografic in care se afla Kosovo. Dar raidurile de bombardament asupra Voivodinei par sensibil egale ca intensitate. Si ca distrugeri provocate. Poduri peste Dunare, artere de comunicatie, cladiri, rafinarii, intreprinderi petrochimice - toate, tinte ochite, lovite, distruse. Nopti iluminate apocaliptic de incendii, zile invaluite intr-un fum greu, inecacios, toxic.

Un simbol bombardat

Novi Sad, 4 aprilie (AFP). Distrugerea de catre NATO a doua poduri la Novi Sad a paralizat traficul pe Dunare si a afectat legaturile fluviale si rutiere intre acest oras si Belgrad. La 70 km nord de Belgrad, la intrarea in Novi Sad, resedinta provinciei Voivodina, podul Sloboda (Libertatea) este in ruina. Numeroase rachete au pulverizat sambata seara pilonul central si, pe mai mult de 200 de metri, in mijlocul fluviului s-au prabusit dale enorme de beton.

Navigatia a devenit imposibila pe aceasta cale de apa folosita in mod regulat de convoaie de remorchere transportand marfuri din multe tari: Ucraina, Bulgaria, Romania, Austria, Germania.

Pe o portiune a podului care a ramas pe piloni, trei carcase de masini calcinate lasa a se presupune ca pasagerii si-au pierdut viata. „Nimeni nu stie exact cati oameni se aflau pe pod in momentul atacului - spune un politist -, dar am auzit spunandu-se ca erau multi".

„De ce Novi Sad?, se intreaba Zuki, un tanar sarb venit sa constate distrugerile impreuna cu prietenii sai. Daca NATO vrea sa-i pedepseasca pe sarbi, uita ca aici traiesc si unguri, croati, romani si alte etnii".

Belgrad, 19 aprilie (RTS - Televiziunea de stat sarba). In jurul orei 1,30, NATO a atacat cladirea administratiei din Voivodina, aflata in centrul Novi Sadului. Racheta a provocat uriase distrugeri si explozia a spart geamurile cladirilor din apropiere. „Este o cladire cu destinatie civila care serveste provincia si cetatenii ei si nu are legatura cu militarii, declara presedintele Consiliului Executiv al Voivodinei, Bosko Perosevic. Nimic din aceasta cladire nu are vreo importanta strategica pentru apararea Iugoslaviei".

Novi Sad, 19 aprilie (AFP). Cei 400 000 de locuitori ai Novi Sadului n-au mai putut vedea luni sediul guvernului provinciei Voivodina, atins de aviatia NATO.

De la inceputul loviturilor Aliantei in Iugoslavia, 24 martie, regiunea Novi Sad n-a fost crutata de bombardamente decat trei zile.

„NATO a bombardat simbolul Novi Sadului, o cladire ce figureaza in enciclopediile de arhitectura europeana, afirma presedintele guvernului din Voivodina. Din fericire, nimeni nu se afla in imobil si n-au fost victime".

El a adaugat ca NATO a distrus trei poduri si a avariat alte patru in Voivodina. 20 de scoli si 15 intreprinderi civile au fost tinta loviturilor in regiune, iar rafinaria din Novi Sad a fost scoasa din functiune. Au suferit distrugeri si doua manastiri, pe muntele Truska Gora.

„Voivodina este un model de convietuire intre minoritati. Bombardamentele NATO risca sa distruga aceasta armonie", remarca Nada si Zorna, un tanar cuplu aflat la plimbare pe faleza Dunarii. Voivodina (2 milioane de locuitori) numara o majoritate de sarbi (58%) si 17% unguri, 5% romani, 5% slovaci, dar si croati, tigani si ucraineni.

Ostatici in tara lor

Iata o stare de fapt care face ca in Voivodina bombardamentele sa creeze complicatii mult mai mari decat in alte parti ale Iugoslaviei (cu exceptia, desigur, a regiunii Kosovo). Edificatoare in acest sens este o alta relatare de presa.

Budapesta, 7 aprilie (AFP). Puternica comunitate a iugoslavilor de origine maghiara ce traiesc in Voivodina critica sprijinul acordat de Ungaria loviturilor NATO si isi exprima vointa de a nu fi amestecata prea mult in conflict. Relatiile lor cu sarbii nu sunt intru totul bune, nici in timp de pace.

La randul ei, Budapesta este prost plasata intre angajamentul sau fata de NATO, in care a intrat la 12 aprilie, si vointa sa de a proteja importantele comunitati de originari unguri care traiesc in tarile limitrofe dupa Tratatul de la Trianon. Liderul ungurilor din Voivodina, Jozsef Kasza, crede ca „Ungaria trebuie sa-si onoreze angajamentele fata de NATO fara a-i sacrifica, pentru aceasta, pe ungurii din Voivodina". El a calificat drept „o grava eroare" decizia ungara de a deschide pentru NATO spatiul sau aerian si bazele sale. „Datorita acestui fapt, opinia publica sarba considera Ungaria un dusman si aceasta pune in pericol comunitatea noastra". Pentru el, declaratiile premierului ungar Viktor Orban, care a apreciat ca „nu numai armele, dar si dreptatea istorica si umana sunt de partea NATO", sunt „iresponsabile si imposibil de inteles". Aceasta inseamna sacrificarea ungurilor din Voivodina in numele intereselor Ungariei sau abandonarea lor ca ostatici, in Iugoslavia. Orban poate spune ce vrea, dar o sa ne coste". Deja „o grenada artizanala a fost aruncata de curand la o biserica a comunitatii maghiare din Kaptalanfalva. Iar la Subotica, graffiti i-a avertizat pe catolicii croati si unguri ca <>".

Minoritarii maghiari dezerteaza

Care e pozitia oficiala a Belgradului in aceasta problema potential exploziva? Presedintele Milosevici a pus in garda Ungaria, la 8 aprilie, in ce priveste un eventual ajutor logistic pe care aceasta l-ar putea furniza NATO in actiunea sa militara impotriva Iugoslaviei. „Daca Ungaria va permite sa fie folosita ca un instrument al NATO, alianta fascista, in planurile acesteia impotriva Iugoslaviei, ea va comite eroarea cea mai tragica", a spus Milosevici.

Cam in acelasi timp, fara a sti inca de acest avertisment, premierul Orban declara la televiziune ca Ungaria este in securitate, amintind ca documentele NATO prevad ca fiecare tara din Alianta sa le ajute pe oricare din statele membre in caz de atac extern. Daca s-ar simti in pericol, a adaugat el, Ungaria ar putea „cere imediat NATO sa-si amplaseze fortele la frontiera", dar „nu vad acum motivul pentru a o face".

De ambele parti, asadar, pozitii care se doresc cat mai prudente. Ar mai fi de adaugat ca Belgradul a renuntat sa inroleze in fortele combatante ale armatei sarbe originari maghiari.

Si totusi, tensiunea iugoslavo-ungara pare tot mai greu de stavilit. Situatia se poate inflama din orice. La jumatatea lui aprilie, un avion de lupta iugoslav, MIG 29, a patruns putin in spatiul aerian ungar. Belgradul s-a grabit insa sa-si ceara scuze. Dincolo insa de asemenea incidente, mai sunt si acte premeditate de otravire a atmosferei. Manipularile, minciunile, adevarurile pe jumatate infloresc.

Un ziarist din Szeged, Ferenc Kishmmire, nascut in Voivodina, dar care s-a stabilit, dupa 1991, in Ungaria, comenteaza de peste granita ce se intampla „dincolo": „Tuturor le e teama. Tinerilor etnici maghiari din armata iugoslava, parintilor lor". (Or, se stie ca Belgradul s-a abtinut sa cheme sub arme etnici unguri tocmai pentru a nu complica situatia.) La Budapesta lucrurile sunt prezentate de presa mai emotional, mai subtil, dar intentiile sunt clare. La 11 aprilie, un post de radio ungar relata ca etnia maghiara din Voivodina este tot mai preocupata de „afluxul de refugiati sarbi inarmati care fug de atacurile NATO din Kosovo si restul Iugoslaviei". Acesti refugiati s-ar organiza pe cont propriu in unele sate, proferand atacuri... verbale la adresa etnicilor maghiari si nazuind sa le ia locuintele. Dar liderul etnicilor maghiari, Kasza, precizeaza: „Acest pericol nu e atat de evident incat sa duca pe moment catre o atmosfera de panica".

Principiul dominoului

Oricum, tensiunea creste. Sunt puse in circulatie si „solutii" de reglementare. De pilda, in cadrul NATO, unde se vorbeste de o eventuala impartire a provinciei Kosovo pe criterii etnice si de trimitere de trupe terestre, ceea ce s-ar putea intampla si in Voivodina. Dar acest lucru, noteaza un comentator occidental, „ameninta cu repercusiuni insolubile pentru Voivodina si Ungaria". S-ar deschide o cutie a Pandorei ce ar pune in discutie frontiere de stat, s-ar crea enclave, s-ar declansa operatiuni de „purificare etnica" si s-ar pune in miscare noi valuri de refugiati.

„Prin aceasta formula, continua comentatorul, noua tara a NATO, Ungaria, ar fi afectata in propria casa. Enclave importante de etnici maghiari au ramas dupa primul razboi mondial in spatele noilor frontiere cu Slovacia, Romania si Serbia. Dorinta Ungariei de revenire a acestor populatii si regiuni a fost suprimata sub mantia unitatii socialiste in timpul razboiului rece. Si ea a fost din nou fortata sa-si abandoneze pretentiile de a fi protectoare a drepturilor minoritatilor maghiare din statele vecine cand si-a dorit sa intre in NATO. NATO nu are interesul sa mosteneasca disputele de frontiera ale noilor membri. Acum NATO lupta pentru o enclava a unei minoritati etnice oprimate in Serbia. Ea s-a jucat cu posibilitatea de a modela frontierele nationale prin repartizari etnice. Si dintr-odata sarbii devin beligeranti cu ungurii din Voivodina. Daca situatia s-ar deteriora in Voivodina, Ungaria, cu siguranta, va cauta un remediu rapid. Si daca in Voivodina, de ce nu s-ar redeschide problema minoritatilor ungare din Slovacia si Romania. Kosovo reinvie o problema diplomatica de lunga durata de care NATO a incercat sa determine Ungaria sa o lase deoparte.

Daca, in curand, criza din Kosovo s-ar incheia printr-o decizie diplomatica, atunci problema Voivodinei s-ar putea transforma intr-un ghimpe diplomatic latent, de durata. Dar daca bombardamentele NATO si diplomatia ONU nu il supun cat mai repede pe Milosevici, NATO va incepe sa analizeze din ce in ce mai serios posibilitatea unui atac terestru. Ceea ce nu inseamna ca va si da verde unei astfel de ofensive, dar Alianta trebuie sa aiba in vedere mai multe optiuni. Una dintre ele ar fi atacul dinspre nord, din Ungaria, prin Voivodina, cu tinta la Belgrad. Aceasta cale este preferabila unei lovituri in Kosovo, caci relieful Voivodinei este deschis si plat, desi mlastinos, iar o amenintare asupra Belgradului este de departe mai convingatoare decat asupra Prizrenului.

Cu toate acestea, daca Ungaria incepe sa acuze situatia proasta a ungurilor din Voivodina, Romania si Slovacia vecine se vor opune prezumtivelor incercari ale NATO de a smulge o bucata din Iugoslavia pentru a o darui Ungariei, asa cum se pare ca intentioneaza sa faca pentru albanezi. In plus, nevoita sa permita trupelor NATO sa-i traverseze teritoriul pentru a ajunge in Ungaria in eventualitatea unei invazii totale in Serbia, Slovacia nu vrea ca frontierele Ungariei sa se modifice. Nici Romania, nici Slovacia nu vor sa vada cum se implineste aceasta dorinta a Ungariei. Nimeni nu spune insa ca NATO va ataca Serbia de la sol, cu atat mai putin din directia Voivodinei, dar confruntarea diplomatica cu Belgradul depinde de abilitatea Aliantei de a arata ca dispune de optiuni credibile. Cum NATO nu doreste sa alimenteze aspiratiile teritoriale ale noului sau membru, nici sa-si indeparteze Romania si Slovacia, aceasta cale pare inchisa."

Un avertisment insolent

Intr-un asemenea context ce ar putea deveni incendiar, lobby-ul si unele publicatii occidentale se simt ca pestele in apa.

In aceeasi cheie apocaliptica si la fel de departe de adevar e reportajul semnat H.P. in, de altfel, seriosul saptamanal parizian Le Nouvel Observateur, care relateaza ca minoritarii maghiari din Voivodina „se simt prinsi in capcana si se tem sa nu aiba soarta kosovarilor". Unul dintre victimizati este Janos Laszlo, care s-a refugiat din Voivodina la Szeged. Imbracat impecabil, frecventeaza localurile sic, „se exprima in ungureste, se simte ungur, dar e cetatean iugoslav".

Un vames ungur ii deplange pe barbatii etnici maghiari din Voivodina care nu se pot refugia. De ce? Pentru ca trebuie sa ramana disponibili in Serbia pentru inrolare in armata. Dar, in fond, ei nu sunt cetateni iugoslavi, nu au aceleasi drepturi si indatoriri ca restul cetatenilor iugoslavi? Un refugiat anonim, 30 de ani, e convins ca nu. „Ma simt ungur pur. N-am indatoriri fata de statul sarb". El traieste inca intr-un lagar de refugiati de langa frontiera. Dar alti „dezertori" se reunesc la barul Underground din Szeged si isi compatimesc rudele care au ramas in locurile care s-au naruit in Voivodina.

Oricum, scrie H.P, „soarta maghiarilor din Voivodina ar putea antrena o redesteptare a nationalismului diasporei ungare: cele doua milioane care traiesc ca pe o insula in frumosul centru al Transilvaniei romanesti si minoritatile risipite in Ucraina, Slovacia, Austria, Croatia si Slovenia. La Budapesta - continua reporterul francez - se minimalizeaza riscul. Pana acum a fost facut totul pentru a rezolva cat mai bine problema acestor minoritati cu tarile in care se afla acestea. Dar optimismul ambiant ar putea fi tulburat de norii venind din Voivodina".

Si ziaristul parizian are grija sa-si incheie corespondenta din Szeged cu o replica pe cat de sibilinica, pe atat de avertizanta a unui confrate ungur de breasla: „Nu doresc - spune Istvan Lantos, fost responsabil al ziarului Kurir - ca occidentalii sa afle diferenta dintre ungurii din Voivodina, cei din Transilvania si cei de aici, cum au aflat-o pe cea dintre sarbi, bosniaci si croati".

Ce-i de inteles de aici? Ca daca occidentalii nu se grabesc sa rezolve problemele etnice ale ungurilor ridicate de cei asemenea lui Istvan Lantos, aria geografica a Ungariei si a diasporei sale ar putea avea soarta fostei Iugoslavii?

Corneliu VLAD