Raport pentru romanii timoceni

-- Atitudinea Romaniei in chestiunea Kosovo nu a reusit pana acum sa aduca drepturi pentru romanii din Serbia

Deputatul german Jurgen Herrmann a depus in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) un amplu raport asupra nerespectarii drepturilor romanilor din Serbia - mai ales a celor din Valea Timocului. Raportul amintit constata nerespectarea dreptului la educatie, serviciu religios si mass-media in limba materna al romanilor din Serbia de est (Valea Timocului) - in conditiile in care aceste drepturi sunt respectate pentru romanii din Voivodina. Raportul lui Jurgen Herrmann urmeaza sa fie dezbatut in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei in cursul lunii aprilie. Situatia din Valea Timocului nu poate fi asemanata sub nici o forma cu cea din Kosovo - insa autoritatile sarbe raman reticente la acordarea de drepturi minoritatii romane de aici. In plus romanii de aici s-au manifestat permanent ca sprijinitori ai actualului presedinte Boris Tadici - fara a primi vreun sprijin. Atitudinea Romaniei de nerecunoastere a independentei Kosovo ar trebui macar sa atraga atentia autoritatilor sarbe - intr-o forma benefica! - asupra romanilor din Valea Timocului. Raportul lui Jurgen Herrmann urmeaza sa fie dezbatut de plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei in luna aprilie, dezbatere care se va finaliza cu adoptarea unei rezolutii. Procesul de observare a situatiei romanilor din Valea Timocului a fost demarat pe 17 octombrie 2005, cand deputatul basarabean Vlad Cubreacov a depus un proiect de rezolutie privind nerespectarea drepturilor minoritatii romanesti din Serbia. Recunoasterea Bisericii In proiectul de rezolutie alcatuit de raportorul Jurgen Herrmann se cere o mai mare colaborare intre autoritatile statelor-mama si Serbia pentru respectarea drepturilor minoritatilor. Documentul arata: "cooperarea dintre statul de rezidenta si statul mama prin acorduri bilaterale constituie o adevarata valoare pentru garantarea stabilitatii europene, Adunarea cere autoritatilor Serbiei sa-si intensifice bunele relatii de vecinatate cu statele mama (Romania, Ungaria si Macedonia) prin aplicarea deplina a acordurilor bilaterale pe care le-au semnat". Acelasi proiect de rezolutie ii "incurajeaza pe membrii minoritatii vlahe/ romane din Serbia de Est sa-si combine eforturile si sa-si depaseasca dezacordurile interne in interesul propriu si pentru a putea pastra trasaturile specifice care alcatuiesc identitatea lor. In acest caz autoritatile sarbe au datoria de a nu impiedica, ci de a sprijini initiativele in aceasta directie". Documentul APCE cere si recunoasterea Bisericii Ortodoxe Romane in Valea Timocului: "Avand cunostinta de criticile ridicate fata de legea din 2006 asupra bisericilor si organizatiilor religioase din Republica Serbia, in particular chestiunea nerecunoasterii Bisericii Ortodoxe Romane prin aceasta lege, Adunarea este surprinsa de influenta dominanta a Bisericii Ortodoxe Sarbe in cadrul recunoasterii altor biserici si/sau comunitati religioase". In finalul rezolutiei se solicita autoritatilor sarbe "sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea vlahilor/romanilor care traiesc in Serbia de est (vaile Timocului, Moraviei si Dunarii) accesul la educatie, mass-media si administratie publica in limba lor materna si sa li se permita tinerea serviciului religios in aceasta limba". Tratate neaplicate Raportorul Jurgen Herrmann constata in textul inaintat APCE ca principala problema in ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatii romanesti din Serbia este constituita de neaplicarea tratatelor semnate intre Bucuresti si Belgrad, mai precis faptul ca comisia bilaterala romano-sarba privind problema minoritatilor nu s-a constituit pana in prezent. Raportul APCE arata ca "Relatiile dintre Romania si Serbia sunt guvernate de doua texte: un tratat de prietenie si cooperare (semnat pe 16 mai 1996) si un acord bilateral asupra cooperarii in domeniul protectiei minoritatilor nationale. Raportorul a fost informat ca aplicarea acestor texte este nesatisfacatoare. Ministrul roman al Afacerilor Externe a vizitat Serbia si a solicitat intrunirea unei comisii comune interguvernamentale pentru minoritati nationale, prevazuta in articolul 11 al acordului. In ciuda unui raspuns pozitiv din partea sarba, comisia comuna nu s-a reunit inca. Raportorul incurajeaza autoritatile sarbe sa trateze aceasta problema si sa numeasca persoanele calificate pentru a participa la aceasta comisie interguvernamentala". Amenintati cu disparitia Deputatul german Jurgen Herrmann (foto), raportor APCE pentru romanii din Timoc, ne-a acordat un scurt interviu in care isi prezinta impresiile in urma documentarii din Serbia. Va rog, descrieti pe scurt care este impresia dvs. cu privire la situatia romanilor din estul Serbiei? Am reusit sa observ ca in multe privinte (educatia si protectia limbii materne, slujbele tinute in limba materna, reprezentarea in structurile politice si in administratie, initiativele culturale) situatia vlahilor/ minoritatii romane din Serbia este in mod clar mai putin favorabila decat cea a membrilor minoritatilor nationale care traiesc in Voievodina. Dar, de asemenea, am fost frapat de divergentele punctelor de vedere existente chiar si printre membrii minoritatii vlahe, pe marginea chestiunii privind apartenenta sau nu la minoritatea etnica romaneasca. Sunt convins ca cultura vlaha (sau aromana) este cu adevarat in pericol. Nimeni nu contesta legaturile extrem de apropiate dintre cultura romana si cea vlaha dar, fara a intra intr-o discutie a identificarii acestor minoritati, exista cu siguranta unele trasaturi distinctive si tocmai din acest motiv se poate vorbi de faptul ca ei sunt amenintati cu disparitia. Ce masuri sunt necesare pentru imbunatatirea situatiei romanilor din estul Serbiei? Eu incurajez autoritatile sarbe sa limiteze diferentele regionale in protejarea drepturilor minoritatilor si sa adopte initiative corecte; discriminarea geografica evidenta care exista este inacceptabila. Autoritatile au responsabilitatea de a elimina diferentele regionale care exista in vederea protejarii eficiente a drepturilor minoritatilor (in mod special pentru folosirea limbilor minoritatilor in administratie, pentru educatia in limbile minoritatilor, libertatea religiei etc.). Prin deplina aplicare, pe intreg teritoriul, a legislatiei existente pe aceasta chestiune. Cred, de asemenea, ca este important ca solutiile tehnice sunt luate in considerare pentru a permite persoanelor care traiesc in estul Serbiei sa primeasca informatii in limba romana emise de posturi de radio din Voievodina. Dar nu doar autoritatile au de jucat un rol pentru imbunatatirea situatiei minoritatii vlahilor romani din estul Serbiei, ci si membrii acestei minoritati din estul Serbiei trebuie sa isi uneasca eforturile si sa depaseasca anumite conflicte interne pentru a-si atinge propriul interes si pentru a pastra trasaturile distinctive care compun identitatea lor. Aici, autoritatile sarbe au datoria de a nu obstructiona, ci de a sprijini initiativele in aceasta directie. Teoria vlaha Situatia romanilor din Valea Timocului este inrautatita de prezenta unei teorii nocive, care sustine existenta unei etnii "vlahe" si chiar a unei limbi "vlahe" - separate de etnia si limba romaneasca. Jurgen Herrmann a constatat in cursul documentarii pentru raportul APCE existenta acestei teorii, primind chiar informatii ca "este in interesul autoritatilor sarbe ca minoritatea romaneasca sa ramana divizata, astfel incat sa ramana de dimensiuni reduse si vor face orice este necesar pentru pastrarea acestei diviziuni artificiale". Ultima manifestare publica a teoriei "vlahe" este cuprinsa in volumul "Etnogeneza aparitiei vlahilor: Vlahii si popoarele balcanice", aparuta la Negotin, la editura Estetika in anul 2007 sub semnatura ui Vojislav Dusan Stojanovic. Acesta sustine in volumul sau ca "vlahii nu sunt romani, ci o etnie aparte, in pofida faptului ca limba lor este aproape identica". Acelasi profesor avanseaza ipoteze de genul "vlahii sunt urmasii tracilor, celtilor si ai slavilor de sud, in timp ce romanii sunt urmasii dacilor si daco-getilor, astfel ca este absolut clar ca vlahii nu sunt romani, ci o etnie separata". Cercetatorul sarb sustine ca: "prin simbioza moesilor, a tribalilor si a celtilor apar vlahii", acestia fiind ulterior "impartiti intre toate statele din Peninsula Balcanica de bunavoie si acceptati ca fiind in Bulgaria - bulgari; in Serbia - sarbi; in Romania - romani si in estul Serbiei - vlahi", deoarece "nici nu s-ar fi putut altfel, avand in vedere istoria nationalista a popoarelor balcanice".

Pagina realizata de George DAMIAN

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-07&id=234244

Efectul de domino

-- Precedentul periculos a avut loc. Pentru prima oara dupa 1945, granitele unui stat au fost modificate unilateral si prin forta. Kosovo si-a proclamat independenta. Moscova a cerut convocarea de urgenta a Consiliului de Securitate ONU

Parlamentul albanezilor de la Pristina, reunit in sedinta extraordinara, a votat ieri, in unanimitate, declaratia de independenta a provinciei sarbe, transmit agentiile internationale de presa. "Kosovo intoarce o noua pagina in istorie. Dorim un stat democratic pentru toti cetatenii, in cooperare cu comunitatea internationala", a spus presedintele Parlamentului kosovar,Jakup Krasniqi. Rusia a denuntat ieri declararea independentei Kosovo si a solicitat o reuniune de urgenta a Consiliului de Securitate al ONU, informeaza Reuters. Ministrul rus de Externe a precizat ca se asteapta ca fortele ONU si NATO din Kosovo sa anuleze declaratia Parlamentului kosovar. Pozitia Romaniei ramane aceeasi, fiind una asumata si cunoscuta in plan international, a declarat ieri ministrul de Externe, Adrian Cioroianu. O declaratie referitoare la independenta Kosovo va fi facuta in cursul dupa amiezei de azi dupa reuniunea ministrilor de Externe a UE, a mai precizat Cioroianu. Premierul sarb Vojislav Kostunica a declarat ieri Kosovo un "stat fals" si a apreciat ca: "Niciodata nu a fost mai clar de ce a fost bombardata salbatic Serbia de catre NATO. Presedintele american George Bush este raspunzator impreuna cu aliatii sai europeni si ei vor fi pentru totdeauna pe lista neagra a Serbiei". Presedintele ceh, Vaclav Klaus, a avertizat duminica, la Praga, asupra riscurilor declansarii unui "efect de domino" in Europa dupa declararea independentei Kosovo. "Unele parti din alte state isi pot da seama ca nu se simt deloc in largul lor in interiorul unui mare stat, unde se afla acum", a spus el, in cursul unei dezbateri televizate. Misiune UE Uniunea Europeana va trimite aproape 2000 de persoane in Kosovo, pentru a insoti primii pasi ai provinciei dupa proclamarea independentei, transmite Mediafax. Obiectivul misiunii europene, denumite EULEX Kosovo, este de "a ghida si consilia institutiile din Kosovo in toate domeniile legate de statul de drept", de a crea "o justitie independenta si multietnica" si o politie multietnica. Unii dintre cei 1500 de politisti care fac parte din misiunea UE vor dispune si de prerogative executive limitate, pentru a putea corecta eventualele deficiente ale politiei locale. Romania va participa la aceasta misiune cu 175 jandarmi si politisti. Bucuria separatistilor Abhazia si Osetia de Sud, cele doua regiuni separatiste ale Georgiei, au anuntat ieri, dupa momentul de la Pristina, ca vor cere Rusiei si ONU sa le recunoasca independenta. Ieri seara, sediul ONU din orasul Mitrovica a fost atacat cu grenade, neinregistrandu-se victime. Guvernul regional basc a apreciat ca proclamarea independentei Kosovo, respinsa de Guvernul spaniol, constituie o "lectie de urmat" in materie de reglementare a "conflictelor de identitate". Independenta provinciei Kosovo va consolida incercarea regiunii separatiste Nagorno-Karabah, sprijinita de armeni, de a fi recunoscuta ca stat, a declarat premierul armean Serzh Sarksyan, intr-un interviu acordat agentiei de presa Reuters. Sarksyan a stabilit o legatura intre provincia sarba, care isi va proclama duminica independenta, si Nagorno-Karabah, unde separatistii etnici armeni s-au separat de Azerbaidjan intr-un razboi din anii '90, insa nu au obtinut recunoastere internationala. Reprezentantii comunitatii maghiare din Romania considera proclamarea independentei Kosovo un precedent care va accelera obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc. Atat UDMR, cat si radicalii maghiari, au anuntat ca vor incerca, pe cai diplomatice, sa foloseasca in beneficiul comunitatii lor modelul Kosovo, prin care se "recunoaste la nivel european dreptul la autodeterminare". Ambele tabere au subliniat ca doresc obtinerea autonomiei prin mijloace democratice, apreciind drept negativ modul in care provincia sarba si-a declarat independenta. Sarbii raman in Kosovo Ministrul sarb pentru Kosovo, Slobodan Samardzici, a declarat ca statul sarb ramane in provincie "acolo unde este posibil". El a reiterat ca Blegradul refuza sa coopereze cu misiunea UE si cu albanezii din Kosovo, relateaza Mediafax. "Statul sarb va fi prezent in Kosovo pentru a permite cetatenilor, sarbilor si tuturor celor care sunt loiali Serbiei, o viata normala", a declarat Samardzici la Kosovska Mitrovita, oras divizat etnic din nordul regiunii. Episcopul sarb Artemie din Kosovo a declarat ieri ca Serbia ar trebui sa isi mobilizeze fortele armate. "Declaratia sefului Statului Major, generalul Zdravko Ponos, conform careia Kosovo nu va fi aparat de armata, este o rusine", a declarat episcopul Artemie, citat de cotidianul Glas Javnosti. "Serbia ar trebui sa cumpere arme de la Rusia si alte tari si sa ceara Rusiei sa trimita voluntari si sa stabileasca o prezenta militara in Serbia", a adaugat el. "Kosovo a fost si va fi intotdeauna sarb", a precizat episcopul. Mai multe sute de veterani ai armatei sarbe, imbracati in uniformele lor militare, au fost impiedicati ieri sa patrunda in Kosovo. La postul de control Merdare, situat la limita administrativa a provinciei, veteranii au depasit cordonul politiei sarbe, insa au fost imediat blocati de Serviciul de politie din Kosovo. http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-02-18&id=233331

KOSOVO, inceputul sfarsitului Europei

Un deputat şi un europarlamentar UDMR se afla în capitala kosovarilor, Priştina, pentru a "celebra" momentul în care va fi proclamată independenţa fostei provincii iugoslave.

KOSOVO-ul romanesc aproape iesit de sub autoritatea statului roman

În opinia lor, precedentul Kosovo ar trebui folosit în mod inteligent de către reprezentanţii comunităţii maghiare de acasă pentru promovarea autonomiei Ţinutului Secuiesc. „Este evident că, prin recunoaşterea provinciei Kosovo ca stat independent, se recunosc într-un fel soluţiile violente din această regiune. Din câte se ştie, noi, maghiarii din România, am militat pentru autonomie exclusiv prin mijloace democratice şi considerăm că un sprijin din partea autorităţilor europene şi a SUA ar legitima în Europa rezolvarea unor potenţiale conflicte fără conflicte, deci ar legitima soluţiile nonviolente", a declarat deputatul UDMR Antal Arpad. La rândul său, europarlamentarul Sogor Csaba susţine că vizita mai are încă un scop: sărbătorirea obţinerii de către sârbii din Kosovo a unor forme de autonomie.

Eurodeputatul UDMR con­sideră că problema Kosovo reprezintă însă „un precedent periculos pentru toate statele europene care nu înţeleg să asigure dreptul de autodeterminare astfel încât toţi cetăţenii lor să se simtă ca acasă". „Nu-l văd însă ca un precedent negativ. Dacă în acest ţinut minoritatea sârbă, care e mult mai mică decât cea maghiară din Voievodina, a reuşit să aibă unele drepturi, să zicem autonomie culturală, teritorială, atunci modelul Kosovo poate fi şi un model pentru Europa", a conchis Sogor. (Marius Vulpe, Adevarul)

Medicii si asistentele obligati sa invete ungureste

Guvernul vrea sa oblige medicii si asistentele sa invete ungureste. Potrivit unei ordonante de modificare a Legii reformei in sanatate, cunoscuta ca Legea Nicolaescu, personalul medical care lucreaza in regiuni unde minoritatile nationale depasesc 20 la suta din populatie trebuie sa cunoasca limba acelei minoritati. Reprezentantii UDMR au propus aceasta lege, sustinuti de Ministerul Sanatatii, care a inclus prevederea in ordonanta de urgenta. Pe de alta parte, Asociatia „Noi Românii“ din judetul Covasna sesiseaza, printr-o scrisoare, Guvernul României, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin care solicita respingerea aprobarii stemei orasului Covasna.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 20/2007 a fost respinsa de Senat si trimisa de urgenta pentru examinare Comisiei de sanatate din cadrul Camerei Deputatilor. Comisia a facut mici modificari, dar prevederile privind minoritatile au ramas neschimbate. Initiatorii acestei prevederi sunt deputatii UDMR Kerekes Karoly si Borros Istvan si Ministerul Sanatatii. „Este o discriminare grosolana, atata timp cat limba oficiala a tarii este romana“, a declarat dr. Dan Peretianu, presedintele Camerei Federative a Medicilor, care a mai adaugat ca nimeni nu-i obliga pe reprezentantii minoritatilor sa vorbeasca romana, dar daca nu inteleg atunci cand un medic le explica diagnosticul sau tratamentul, este problema lor. Specialistii sustin ca in nicio tara a lumii nu s-a mai pomenit o asemenea prevedere. Presedintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Vasile Astarastoaie, a trimis o scrisoare Comisiei de sanatate a Camerei Deputatilor pentru a reexamina ordonanta de urgenta.

Drapelul judetului Covasna este identic cu drapelul secuiesc

Subliniind faptul ca orasul este o statiune de interes national, se arata ca stema inaintata spre aprobare este „o stema vadit revizionista, cu continut monoetnic si coloratura ce face trimitere la culorile drapelului national al Ungariei si care neaga existenta majoritatii românesti, numeric inferioare in acest oras.“ In acelasi timp, Asociatia „Noi Românii“ semnaleaza si faptul ca Consiliul Judetean (CJ) Covasna ar fi aprobat, ca steag al judetului, drapelul national secuiesc.Semnatarii scrisorii, directorul executiv al Asociatiei „Noi Românii“, ing. Ioan Mugur Topolnitchi, si presedintele Asociatiei „Iustinian Teculescu“, prof. Dumitru Furtuna, sustin ca stema trimisa spre aprobare „este o stema discriminatorie fata de majoritatea româneasca din orasul Covasna, care nu se vede reprezentata in viitorul insemn oficial al orasului“. De asemenea, Asociatia „Noi Românii“ acuza Consiliul Local (CL) Covasna, ca ar fi adoptat Proiectul de stema printr-o hotarâre ilegala. „Stema ce urmeaza sa fie aprobata de Guvernul României, adoptata prin Hotarârea nr. 97/2005 de CL cu unanimitatea voturilor consilierilor UDMR, este cu totul alta si nu face parte din cele trei steme afisate spre dezbaterea publica, de unde deriva si incontestabila ilegalitate a hotarârii ce o promoveaza. A fost, evident, o inselare a tuturor locuitorilor orasului Covasna, statiune balneara de interes national“, se arata in scrisoare. Semnatarii sunt indignati si de faptul ca „institutia prefectului nu a sesizat vizibila ilegalitate de fond si nu a atacat in contencios, ca nelegala, Hotarârea CL Covasna“, drept pentru care solicita „anchetarea acestei situatii si sanctionarea celor vinovati de nerespectarea legilor României.“

Totodata, Asociatia „Noi Românii“ sesizeaza Guvernul si Ministerul de Interne si despre faptul ca ar exista o aprobare din partea Consiliului Judetean Covasna ca drapelul judetului sa fie steagul national secuiesc si solicita anularea acestei hotarâri. „Pe aceasta cale, tot in contextul amplei politici UDMR-iste de marcare a teritoriului cu simbolistica maghiara, va sesizam asupra aprobarii Consiliului Judetean Covasna a drapelului national secuiesc ca drapel al judetului. Fata de aceasta provocare neconstitutionala si nelegala va solicitam sa dispuneti prefectului judetului Covasna, dl. Gyorgy Ervin, sa intreprinda toate demersurile necesare conform atributiilor sale legale pentru anularea hotarârii nelegale“, solicita semnatarii scrisorii. (Florin Pupaza, Kovacs Anna - Gardianul / 16.02.2008)

Provincia Kosovo, luată Serbiei şi dată mafioţilor

Generalul italian Fabio Mini, fost comandant al fortelor NATO în Kosovo, critica dur independenta iminenta a provinciei sârbe. Albanezii kosovari sunt decisi sa îsi proclame unilateral independenta, duminica, iar Statele Unite si o parte din tarile UE o vor recunoaste, în timp ce Rusia si Serbia o vor respinge. Generalul spune ca de aceasta situatie vor profita "clanurile" si nu populatia, într-un interviu acordat cotidianului Corriere della Stampa, relateaza AFP.

Independenta "va fi buna pentru cei care conduc: premierul Thaci Hashim, care face afaceri cu petrol, Ramush Haradinaj, fost premier, care este judecat de Tribunalul Penal International de la Haga, Agim Ceku, fost premier, care vrea sa devina generalissim sau omul de afaceri Behgjet Pacolli, care are nevoie de un loc unde sa-si aduca banii", a declarat generalul care a comandat fortele NATO în perioada 2002-2003. "Ceea ce prezinta interes pentru clanuri (...) este existenta unui loc din Europa în care se deschid noi banci. O destinatie pentru banii care vin din est. Monte Carlo, Cipru nu mai sunt locuri sigure", a subliniat el. "Înteleg graba kosovarilor (pentru independenta). Nu înteleg însa graba comunitatii internationale", a spus generalul, adaugând ca recunoasterea independentei de catre Roma ar fi "o greseala fatala".

Reprezentantii Consiliului Secuiesc din Ardeal spun ca au ce învata din “cazul Kosovo”

Secretarul Biroului Permanent al CNS, Andrassi Arpad, a afirmat ca secuii au avut rabdare 500 de ani si înca mai au pentru a obtine autonomia Tinutului Secuiesc pe cai pasnice, transmite corespondentul NewsIn. "Problemele autonomiei în acest tinut al Ardealului dureaza de peste cinci secole. Sibiul, capitala culturala a Europei, este o dovada ca sasii au reusit sa obtina autonomia. Problema Kosovo ar putea sa ne ajute. În ce fel? În Kosovo exista o minoritate sârba a caror probleme trebuie rezolvate cu ocazia declararii independentei acestui tinut. În acest sens Kosovo ar putea fi un precedent care sa accelereze rezolvarea problemei Tinutului Secuiesc", a spus Andrassi.

Reprezentantii secuilor au ales politica pasilor marunti, dar siguri, având drept exemplu cazul Liceului Bolyai din Târgu Mures. "În 1990, toata lumea spunea ca Liceul Bolyai nu va fi niciodata liceu maghiar. Niciodata a însemnat 15 ani", au argumentat reprezentantii CNS. Liderii CNS spun ca vor colabora cu formatiunile politice din Parlament pentru a se discuta despre proiectul de lege prin care ar putea fi obtinuta autonomia Tinutului Secuiesc.

România a aprobat, tacit, “ocupatia” UE

Un general francez în retragere, Yves de Kermabon, fost comandant al trupelor NATO din Kosovo, va conduce misiunea EULEX destinata sa asiste tânarul stat kosovar dupa proclamarea independentei. Olandezul Pieter Feith va fi reprezentantul special al UE pentru Kosovo, s-a anuntat oficial sâmbata. "În calitatea sa de sef al celei mai importante misiuni civile din istoria UE, Yves de Kermabon va avea un rol crucial în asistarea politiei kosovare si a institutiilor judiciare în progresul lor menit sa atinga normele europene", a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externa, Javier Solana, care a facut acest anunt. "Aceste numiri ilustreaza înca o data angajamentul UE în Balcani", a comentat Solana. Cei 27 si-au dat oficial acordul pentru desfasurarea celor circa 2.000 de membri ai misiunii, majoritatea politisti si magistrati. UE a folosit pentru aceasta o procedura specifica, denumita a "aprobarii tacite": daca pâna vineri la miezul noptii (1.00, ora României) niciunul dintre membrii UE nu îsi exprima împotrivirea, operatiunea poate fi lansata. Însa primele elemente ale acestei misiuni - cea mai ampla misiune civila din istoria UE - nu vor fi trimise în provincia sârba mai devreme de una sau doua saptamâni. Politistii si magistratii vor veni din toate statele membre, cu exceptia Maltei (din motive logistice), dar si din state terte, între care Turcia si Statele Unite. Principalul lider al sârbilor din Kosovo, Milan Ivanovici, a calificat, sâmbata, drept "ocupatie" misiunea pe care UE o va trimite în Kosovo pentru a asista liderii kosovari dupa proclamarea independentei provinciei. "În esenta, misiunea UE are caracteristicile unei ocupatii si nu va fi acceptata nici de Serbia, nici de sârbii din Kosovo", a declarat liderul sârbilor din Kosovo, Milan Ivanovici.

Biserica Ortodoxa le cere sârbilor sa ramâna în provincie

Biserica Ortodoxa sârba le-a cerut, sâmbata, sârbilor din Kosovo sa-si pastreze calmul, dupa proclamarea independentei de catre liderii kosovari, relateaza AFP. "Le-am transmis tuturor sa-si pastreze calmul si sa ramâna în Sfântul Kosovo", le-a spus episcopul Artemije credinciosilor, în timpul unei slujbe în partea nordica, majoritar sârba, a orasului divizat etnic, Kosovska Mitrovita. "Aceasta este tara noastra si nu avem niciun motiv sa plecam. Acesta este testamentul nostru si juramântul nostru", a spus episcopul Artemije. Episcopul, care a fost însotit de un pretendent la tronul Serbiei, printul Aleksandar, a tinut slujba în fata câtorva sute de credinciosi, la biserica Sfântul Dimitrie. "Întelepciunea, calmul, legea si dreptatea sunt singurele noastre arme si nu trebuie sa le uitam", a spus printul Aleksandar Karadjordjevic. El a cerut "ajutorul" prietenilor Serbiei. "Avem nevoie de Europa si nu de izolare. Nu vreau sa vad aici o situatie asemanatoare celei din Palestina", a precizat el. "Nimeni nu are dreptul sa ne ia Kosovo si sa se joace cu soarta unei natiuni", a subliniat el. Aproximativ 120.000 de sârbi, alaturi de 1,8 milioane de albanezi, au ramas în Kosovo dupa razboiul din 1998-1999. Partea nordica a provinciei, unde traiesc multi sârbi, ar putea face secesiune din momentul în care Kosovo îsi va declara independenta. (N.I. - Gardianul)

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=634&Itemid=1

Extaz în Kosovo, agonie în Serbia

Euforia i-a cuprins pe kosovari atât la Priştina, ...

Începând de ieri, pe harta Europei a apărut un nou stat: Republica Kosovo. Precedentul kosovar dă speranţe şi altor regiuni separatiste din Europa şi Caucaz.

După ani de aşteptare, kosovarii şi-au văzut ieri visul cu ochii: sub atenta îndrumare a Occidentului, parlamentul de la Priştina a anunţat desprinderea provinciei Kosovo de Serbia. „Începând de acum, Kosovo şi-a schimbat poziţia politică, suntem un stat independent, liber şi suveran", a declarat preşedintele parlamentului, Jakup Krasniqi, după votarea declaraţiei de independenţă, citită mai întâi de premierul kosovar Hashim Thaci.

Vestea a fost primită cu urale pe străzile din Kosovo şi în special în capitala Priştina, care vibra sub strigătele de „Independenţă" şi concertele de claxoane şi petarde. Zeci de mii de kosovari, locuitori ai capitalei sau veniţi din provincie, arborând drapelul albanez - acvila neagră bicefală pe fond roşu - alături de cel al Statelor Unite, au luat cu asalt străzile.

În parlamentul de la Priştina a fost prezentat ieri şi drapelul noului stat Kosovo. Acesta este reprezentat de harta fostei provinciei sârbe care are câteva steluţe în nuanţe de alb şi albastru. Dacă pentru kosovari a fost ziua lor cea mare, tensiunea s-a făcut simţită vizibilă mai ales în zona de nord a provinciei, locuită de sârbi.

La Mitroviţa, trupele NATO au ridicat bariere ca să-i despartă pe sârbi de albanezi. Proclamarea independenţei Kosovo este ultima etapă a procesului de dezmembrare a fostei Iugoslavii. Începând din 1991, Slovenia, Croaţia, Macedonia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi-au declarat pe rând independenţa.

Comunitatea internaţională s-a împărţit în două

Ruperea Kosovo de Serbia a împărţit comunitatea internaţională în două tabere: cea pro, condusă de SUA şi mai multe ţări din UE, şi cea contra, condusă de Rusia. Recunoaşterea sau nerecunoaşterea independenţei Kosovo nu va fi rezultatul unei decizii comune a UE, ci va aparţine fiecărui stat membru. Este poziţia exprimată, până acum, de Comisia Europeană, în condiţiile în care nu există un consens.

Cel puţin şase ţări şi-au anunţat, de mai multe ori, intenţia de a nu recunoaşte declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo sau cel puţin nu imediat. Este vorba de Bulgaria, Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania. Singurul subiect asupra căruia oficialii europeni sunt de acord a fost trimiterea unei misiuni civile, formată din poliţişti, procurori, judecători şi funcţionari vamali, denumită Eulex, care va fi responsabilă cu supravegherea independenţei provinciei.

Poziţia României rămâne neschimbată

Independenţa Kosovo va fi principala temă a reuniunii Consiliului General de Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE). Potrivit "International Herald Tribune", preşedinţia slovenă a UE face presiuni pentru obţinerea unei declaraţii comune a celor 27 privind noul stat.

Publicaţia susţine că există state care nu doresc să-şi pună semnătura pe un astfel de act. Ministrul de externe Adrian Cioroianu a declarat că poziţia României privind independenţa provinciei Kosovo rămâne aceeaşi, fiind una asumată şi cunoscută în plan internaţional. Aseară s-a întrunit Consiliul de Securitate al ONU, iar azi ambsadorii NATO vor discuta despre măsurile de securitate care se impun în zonă după declararea independenţei.

Frustrare, violenţe şi neputinţă la Belgrad

2.000 de sârbi au protestat pe străzile capitalei ...

Preşedintele sârb Boris Tadic a îndemnat ieri la calm şi a dat asigurări că ţara sa va lua toate măsurile necesare pentru a anula desprinderea Kosovo de Serbia. Premierul Voislav Kostunica le-a cerut sârbilor din provincie să rămână la casele lor promiţându-le că Belgradul îi va ajuta.

Liderul Bisericii Ortodoxe sârbe din Kosovo a declarat că Serbia ar trebui să îşi mobilizeze forţele armate, să declare provincia „teritoriu ocupat" şi să cumpere arme de la Rusia pentru a-l recuceri. Mai multe sute de veterani ai armatei sârbe, îmbrăcaţi în uniformele lor militare, au fost împiedicaţi ieri să pătrundă în Kosovo, înainte de proclamarea independenţei provinciei.

Nu au lipsit nici inciden­tele după declararea inde­pendenţei. Grenade de mână au fost aruncate asupra clădirilor UE şi ONU din Kosovska Mitroviţa, oraş unde trăiesc 40.000 de sârbi.Aseară târziu, peste 2.000 de manifestanţi au ieşit pe străzile Belgradului şi au aruncat cu pietre în Ambasada SUA.

»Începând de acum, Kosovo şi-a schimbat poziţia politică, suntem un stat independent, liber şi suveran

Jakup Krasniqi, preşedintele parlamentului de la Priştina

http://www.adevarul.ro/articole/sa-ne-speriem-de-efectul-kosovo/341692

Proclamarea Independenţei Kosovo ar putea afecta România în privinţa Transilvaniei

Evenimentele din Kosovo crează un precedent care ar putea afecta şi România în privinţa Transilvaniei. Declaraţia a fost făcută de preşedintele rus Vladimir Putin şi transmisă în cadrul unui reportaj Euronews. În plus, o agenţie de presă bulgară scrie că autorităţile române resping independenţa kosovarilor, din cauza cererilor de autonomie pretinse de etnicii maghiari din Transilvania.

„Rusia se opune categoric independenţei unilaterale a provinciei Kosovo, spune Putin. Asta va încălca legislaţia internaţională şi va avea consecinţe imediate pentru Balcani şi restul lumii. Există îngrijorări potrivit cărora Kosovo stabileşte un precedent pentru eventuale mişcări de independenţă în regiunea Abhazia din Georgia, în regiunea Transnistria din Moldova şi în zona Transilvania din România.”

Acest comentariu a apărut la postul de televiziune Euronews, în cadrul unui material de analiză privind posibilele scenarii, după declararea independenţei Kosovo. Pe de altă parte, numele ţării noastre apare şi în stirile agenţiei bulgare Focus News. Potrivit acesteia, „România este îngrijorată de emanciparea teritorială a etnicilor albanezi din Kosovo, din cauza potenţialelor cereri ale comunităţii maghiare din Transilvania, în număr de 1,5 milioane.”

Ziarul american San Antonio Express News susţine însă contrariul. România este dată ca exemplu pentru faptul că a reuşit să aplaneze conflictul cu Ungaria, în privinţa Transilvaniei: „De exemplu, Ungaria şi România, state membre NATO, au redus mult un potenţial conflict în privinţa Transilvaniei, o regiune românească, locuită în majoritate de etnici maghiari”.

Antena 3

Marko Bela:"Da, Kosovo ne trebuie noua!"

Deputatul PSD Ion Stan a reactionat la ultimele declaratii extremiste ale liderului UDMR Marko Bela si a facut o declaratie de presa pe acest subiect.Romanian Global News reda integral textul declaratiei citand Amos News. „Liderul UDMR, Marko Bela continua seria atentatelor la Constitutia Romaniei. El invoca, inainte de a se fi produs, precedentul Kosovo drept argument pentru interventia Uniunii Europene in favoarea enclavizarii si bastuntanizarii statului national unitar roman.
In pofida temperaturilor scazute, mintile incinse ale radicalilor extremisti dintre concetatenii nostri de nationalitate maghiara continua sa lucreze impotriva ordinii constitutionale a Statului Roman. Ca sa nu treaca nici prima luna a anului 2008 fara a adauga o noua fila in cronica subminarii fundamentelor constitutionale ale Romaniei, distinsul nostru coleg de Parlament, domnul senator Marko Bela, nici nu a asteptat ca precedentul Kosovo sa se consume, pentru ca, iata, l-a si invocat, interpretandu-l drept expresia disponibilitatii, daca nu chiar a obligatiei Uniunii Europene de a interveni in „chestiunea vulnerabila” a secuilor din Romania si a le recunoaste autonomia. Sedinta Consiliului Reprezentantilor Unionali ai U.D.M.R., care a avut loc la sfarsitul lunii ianuarie a.c. la Tg. Mures, a fost folosita de domnul Marko Bela pentru a invita „demnitarii unguri din secuime” sa „analizeze cu foarte mare atentie si sa vada toate fatetele acestei probleme (n. n. valorificarea precedentului Kosovo in vederea enclavizarii Romaniei) despre care in U.D.M.R. se vorbeste inca prea putin”, a mai subliniat colegul nostru parlamentar. Putem intelege ca U.D.M.R.-ul a intrat intr-un declin de legitimitate din partea concetatenilor nostri unguri. A avut grija de asta si presedintele Romaniei, Traian Basescu, prin modul in care si-a exercitat functia de mediere intre U.D.M.R. si Uniunea Civica Maghiara – o organizatie rivala si pana mai ieri fara recunoastere legala –, dar care, iata, intr-un context cum nu se poate mai nepotrivit, a fost inregistrata ca un nou partid politic, nu numai pe criterii etnice, ci si cu scopuri revizioniste lipsite de echivoc. Un fapt este insa peste intelegerea noastra: acela ca domnul Marko Bela nu a ezitat sa recurga la un precedent Kosovo, in conditiile in care acesta nu anunta nimic bun pentru stabilitatea si pacea regionala si chiar mult mai departe de Balcani. „Da, Kosovo ne trebuie noua!” a instigat in adunari publice din Romania, in urma cu cativa ani, un extremist venit de la Budapesta, pe numele lui Zsolt Bayer, care, de altfel, a si fost declarat persoana indezirabila si expulzat, deoarece isi chema conationalii in Romania sa-si „cucereasca libertatea cu Kalasnikov-ul, prin varsare de sange”.
http://www.rgnpress.ro/Politic/Marko-Bela-Da-Kosovo-ne-trebuie-noua.html

Moscova va recunoaste independenta Tiraspolului in cazul declararii independentei Kosovo

Agentia rusa de stiri ITAR TASS publica o declaratie a presedintelui Comitetului pentru afaceri externe al Dumei de Stat a Federatiei Ruse, Constantin Kosaciov, potrivit caruia Rusia ar putea recunoaste independenta Transnistriei, in cazul in care nealinierea provinciei sarbe Kosovo va fi recunoscuta pe plan international. „Daca provincia Kosovo va fi recunoscuta drept stat independent de statele occidentale, Rusia ar putea sa-si modifice atitudinea rezervata fata de enclavele separatiste din spatiul fostei Uniuni Sovietice –regiunea transnistreana, Osetia de Sud si Abhazia si chiar sa recunoasca independenta acestora” transmite Presa.md preluata de Romanian Global News. Reamintim ca in raioanele de est ale Basarabiei, asa numita regiune transnistreana, peste 40% din populatie este reprezentata de etnici romani supusi unui proces de rusificare fortata si unui agresiv control al fortelor paramilitare ale regimului pro-rus de la Tiraspol. Numeroase surse militare americane au afirmat ca enclava separatista este unul dintre principalii furnizori de armament catre terorismul international si in special catre cel din Irak si Sudan.
http://www.rgnpress.ro/Politic/Moscova-va-recunoaste-independenta-Tiraspolului-in-cazul-declararii-independentei-Kosovo.html

Boris Tadic este presedintele Serbiei

Boris Tadic a fost ales pentru a doua oară în funcţia de preşedinte al Serbiei. Potrivit primelor rezultate oficiale, date publicităţii duminică seară, Tadic a adunat mai multe voturi decât rivalul său, ultranaţionalistul Tomislav Nikolic. După aflarea rezultatelor, susţinătorii preşedintelui au ieşit pe stradă pentru a-şi manifesta bucuria. Imediat după aflarea rezultatelor oficiale, ultranaţionalistul Tomislav Nikolic şi-a recunoscut înfrângerea. „Bazându-mă pe rezultatele de până acum, înclin să cred că Tadici a câştigat probabil al doilea tur de scrutin. Are două puncte înaintea mea şi aş dori să folosesc această ocazie pentru a-l felicita”, a declarat Nikolic.
Sprijinit de Bruxelles, Boris Tadic doreşte să integreze Serbia în Uniunea Europeană. „Consider că aceasta este o victorie pentru Serbia şi pentru democraţie şi cred că am demonstrat Europei că Serbia este o democraţie”, a subliniat Tadic.
Sârbii au primit cu bucurie vestea realegerii lui Boris Tadic. „Toate speranţele noastre pot deveni acum realitate. Aderarea la uniunea Europeană şi o viaţă mai bună, vize, standarde europene, tot”, a declarat un susţinător al preşedintelui care ieşise în stradă să sărbătorească.
Peste 66% din sârbii cu drept de vot au venit la urne, un adevărat record pentru ultimii opt ani. Printre regiunile fruntaşe a fost şi Voivodina, unde locuiesc foarte mulţi etnici români, susţinători ai lui Boris Tadic.

Cine este Boris Tadic
Lider al Partidului Democrat şi preşedinte în exerciţiu al Serbiei, Tadic este considerat un pro-european convins. La alegerile prezidenţiale din 2004, a obţinut o victorie similară cu cea de acum. El a revenit în frunte după ce în primul tur a pierdut în faţa aceluiaşi rival, Tomislav Nikolic.
Tadic a promis că dacă va câştiga va accelera reformele privind integrarea Serbiei în Uniunea Europeană, dar se opune proclamării independenţei provinciei Kosovo, lucru susţinut la fiecare miting electoral şi nu numai.
Născuti este membru al Partidului Democrat din 1990. El a devenit ministrul telecomunicaţiilor în coalitia de guvernământ a forţelor democrate în perioada noiembrie 2000 - iunie 2001. Apoi, în februarie 2004, a preluat preşedinţia partidului.
Un moderat, Tadic pledează pentru cooperarea cu Occidentul. De altfel şi europenii îl preferă. Îl consideră a fi cel mai bun partener de dialog.
Se preconizează că alegerea sa ca preşedinte, pentru un al doilea mandat va facilita menţinerea Serbiei pe drumul către asocierea cu Uniunea Europeană şi NATO.

Antena 3

NOUA Ordine Mondiala in chinurile facerii. Azi, Kosovo, maine, Voivodina. Urmeaza Harghita-Covasna?

Un articol scris de analistul de politica internationala Corneliu Vlad, la vremea respectiva, este de extrema actualitate astazi. Il prezentam integral mai jos.

Prin bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, „legitimate" de reuniunea NATO de la Washington, Noua Ordine Mondiala incepe sa devina dintr-un concept mai degraba vag formulat o realitate care, treptat, prinde contur. Kosovo pare sa aiba tristul privilegiu de a marca precis momentul intrarii omenirii intr-o noua etapa a istoriei sale.

Principii ale relatiilor dintre state considerate pana mai ieri de catre toti ca fiind intangibile, imuabile si prioritare (integritatea teritoriala, nerecurgerea la forta, neamestecul in treburile interne, dreptul fiecarui popor de a decide asupra propriei dezvoltari etc) sunt acum privite drept caduce, anacronice, ori numai subordonate altor principii (respectarea drepturilor omului, dreptul la ingerinta in treburile altor state etc).

Soarta ONU incepe sa semene tot mai mult cu cea a Ligii Natiunilor din perioada agoniei sale, rolul si atributiile ei tinzand sa fie asumate, din proprie initiativa, de NATO.

NATO insasi nu mai este organizatia defensiva a carei ratiune de a fi consta in apararea mutuala a intereselor statelor membre pe teritoriul insumat al acestor state.

Daca nici principii unanim acceptate, nici institutii cu vocatie universala unanim respectate nu mai pot fi ceea ce au fost, nici relatiile dintre state nu vor mai putea ramane ca pana acum. Clivajul dintre etnii, religii, ideologii ia forme brutale, sangeroase. Morala este exclusa cu dezinvoltura din conduita pe plan extern a statelor, iar aliante traditionale solide incep sa dea semne de disfunctionalitate. Incepand cu insasi Alianta Atlantica. „In Iugoslavia, NATO bombardeaza de fapt edificiul integrarii europene, moneda euro" - consemneaza saptamanalul francez L’Express opinia (cinica?) a unui fost agent KGB.

Perspectivele luminoase ale Noii Ordini Mondiale, evocate de summitul de la Washington, sunt, din pacate, mai putin vizibile. Asa cum era nucleara a debutat cu bombardamentele de la Hiroshima si Nagasaki, si nu cu o performanta binefacatoare a atomului pasnic, asa cum tranzitia de la comunism la capitalism a inceput prin efectele palpabile ale somajului, inflatiei, inegalitatilor sociale, pauperizarii in masa, nasterea Noii Ordini Mondiale este harazita parca sa se produca in sange, lacrimi, neincredere si nesiguranta generala.

Sa speram ca aceasta prima pagina a noului capitol din istoria lumii va fi intoarsa cat mai repede sau inlocuita printr-o erata, pentru ca inceputul secolului si mileniului sa fie si primul, adevaratul capitol initial al noii deveniri benefice a societatii omenesti.

Azi, Kosovo. Maine, Voivodina?

Va avea fosta provincie autonoma Voivodina soarta fostei provincii autonome Kosovo, ambele componente teritoriale ale Republicii Serbia din cadrul Republicii Federale Iugoslavia? Cate asemanari indreptatesc, cate deosebiri dezmint un destin kosovar la indigo pentru Voivodina?

Ambele, deci, au beneficiat de un statut autonom in cadrul RS Serbia, parte a RSFI, de pe vremea si din partea lui Tito. Ambele au fost decazute din acest statut, care le-a fost conferit pentru ca au minoritati etnice semnificative, de catre Slobodan Milosevici, dupa adoptarea noii Constitutii a Iugoslaviei, in 1991. Si in ambele cazuri, minoritatile si-au pierdut drepturi la care ajunsesera cu greu. In ambele situatii, minoritati importante traiesc in vecinatatea unor state in care conationalii lor isi au propriul stat national. Albanezii din Kosovo dincoace de frontiera iugoslava cu Albania, in Voivodina, ungurii dincoace de cea cu Ungaria. Nici kosovarii albanezi, nici voivodinii maghiari nu sunt multumiti de privarea brutala de drepturile lor de catre actualul regim federal de la Belgrad. Dar sunt nemultumiti in grade diferite, caci au fost afectati in mod diferit si au reactionat/ reactioneaza in mod diferit.

Si acum, sa intram pe taramul diferentelor. In Kosovo, albanezii reprezinta 90% din totalul populatiei. Sunt majoritari. In Voivodina, maghiarii sunt circa 20% din totalul locuitorilor. Nu au nici majoritate simpla. In Kosovo, celelalte minoritati, inclusiv cea vlaha/romana reprezinta un procent minim. In Voivodina, celelalte minoritati decat cea maghiara (slovaca, romana, ruteana etc) nu sunt chiar neglijabile, ca procentaj din totalul populatiei.

Voivodina este situata pe harta in partea exact opusa locului geografic in care se afla Kosovo. Dar raidurile de bombardament asupra Voivodinei par sensibil egale ca intensitate. Si ca distrugeri provocate. Poduri peste Dunare, artere de comunicatie, cladiri, rafinarii, intreprinderi petrochimice - toate, tinte ochite, lovite, distruse. Nopti iluminate apocaliptic de incendii, zile invaluite intr-un fum greu, inecacios, toxic.

Un simbol bombardat

Novi Sad, 4 aprilie (AFP). Distrugerea de catre NATO a doua poduri la Novi Sad a paralizat traficul pe Dunare si a afectat legaturile fluviale si rutiere intre acest oras si Belgrad. La 70 km nord de Belgrad, la intrarea in Novi Sad, resedinta provinciei Voivodina, podul Sloboda (Libertatea) este in ruina. Numeroase rachete au pulverizat sambata seara pilonul central si, pe mai mult de 200 de metri, in mijlocul fluviului s-au prabusit dale enorme de beton.

Navigatia a devenit imposibila pe aceasta cale de apa folosita in mod regulat de convoaie de remorchere transportand marfuri din multe tari: Ucraina, Bulgaria, Romania, Austria, Germania.

Pe o portiune a podului care a ramas pe piloni, trei carcase de masini calcinate lasa a se presupune ca pasagerii si-au pierdut viata. „Nimeni nu stie exact cati oameni se aflau pe pod in momentul atacului - spune un politist -, dar am auzit spunandu-se ca erau multi".

„De ce Novi Sad?, se intreaba Zuki, un tanar sarb venit sa constate distrugerile impreuna cu prietenii sai. Daca NATO vrea sa-i pedepseasca pe sarbi, uita ca aici traiesc si unguri, croati, romani si alte etnii".

Belgrad, 19 aprilie (RTS - Televiziunea de stat sarba). In jurul orei 1,30, NATO a atacat cladirea administratiei din Voivodina, aflata in centrul Novi Sadului. Racheta a provocat uriase distrugeri si explozia a spart geamurile cladirilor din apropiere. „Este o cladire cu destinatie civila care serveste provincia si cetatenii ei si nu are legatura cu militarii, declara presedintele Consiliului Executiv al Voivodinei, Bosko Perosevic. Nimic din aceasta cladire nu are vreo importanta strategica pentru apararea Iugoslaviei".

Novi Sad, 19 aprilie (AFP). Cei 400 000 de locuitori ai Novi Sadului n-au mai putut vedea luni sediul guvernului provinciei Voivodina, atins de aviatia NATO.

De la inceputul loviturilor Aliantei in Iugoslavia, 24 martie, regiunea Novi Sad n-a fost crutata de bombardamente decat trei zile.

„NATO a bombardat simbolul Novi Sadului, o cladire ce figureaza in enciclopediile de arhitectura europeana, afirma presedintele guvernului din Voivodina. Din fericire, nimeni nu se afla in imobil si n-au fost victime".

El a adaugat ca NATO a distrus trei poduri si a avariat alte patru in Voivodina. 20 de scoli si 15 intreprinderi civile au fost tinta loviturilor in regiune, iar rafinaria din Novi Sad a fost scoasa din functiune. Au suferit distrugeri si doua manastiri, pe muntele Truska Gora.

„Voivodina este un model de convietuire intre minoritati. Bombardamentele NATO risca sa distruga aceasta armonie", remarca Nada si Zorna, un tanar cuplu aflat la plimbare pe faleza Dunarii. Voivodina (2 milioane de locuitori) numara o majoritate de sarbi (58%) si 17% unguri, 5% romani, 5% slovaci, dar si croati, tigani si ucraineni.

Ostatici in tara lor

Iata o stare de fapt care face ca in Voivodina bombardamentele sa creeze complicatii mult mai mari decat in alte parti ale Iugoslaviei (cu exceptia, desigur, a regiunii Kosovo). Edificatoare in acest sens este o alta relatare de presa.

Budapesta, 7 aprilie (AFP). Puternica comunitate a iugoslavilor de origine maghiara ce traiesc in Voivodina critica sprijinul acordat de Ungaria loviturilor NATO si isi exprima vointa de a nu fi amestecata prea mult in conflict. Relatiile lor cu sarbii nu sunt intru totul bune, nici in timp de pace.

La randul ei, Budapesta este prost plasata intre angajamentul sau fata de NATO, in care a intrat la 12 aprilie, si vointa sa de a proteja importantele comunitati de originari unguri care traiesc in tarile limitrofe dupa Tratatul de la Trianon. Liderul ungurilor din Voivodina, Jozsef Kasza, crede ca „Ungaria trebuie sa-si onoreze angajamentele fata de NATO fara a-i sacrifica, pentru aceasta, pe ungurii din Voivodina". El a calificat drept „o grava eroare" decizia ungara de a deschide pentru NATO spatiul sau aerian si bazele sale. „Datorita acestui fapt, opinia publica sarba considera Ungaria un dusman si aceasta pune in pericol comunitatea noastra". Pentru el, declaratiile premierului ungar Viktor Orban, care a apreciat ca „nu numai armele, dar si dreptatea istorica si umana sunt de partea NATO", sunt „iresponsabile si imposibil de inteles". Aceasta inseamna sacrificarea ungurilor din Voivodina in numele intereselor Ungariei sau abandonarea lor ca ostatici, in Iugoslavia. Orban poate spune ce vrea, dar o sa ne coste". Deja „o grenada artizanala a fost aruncata de curand la o biserica a comunitatii maghiare din Kaptalanfalva. Iar la Subotica, graffiti i-a avertizat pe catolicii croati si unguri ca <>".

Minoritarii maghiari dezerteaza

Care e pozitia oficiala a Belgradului in aceasta problema potential exploziva? Presedintele Milosevici a pus in garda Ungaria, la 8 aprilie, in ce priveste un eventual ajutor logistic pe care aceasta l-ar putea furniza NATO in actiunea sa militara impotriva Iugoslaviei. „Daca Ungaria va permite sa fie folosita ca un instrument al NATO, alianta fascista, in planurile acesteia impotriva Iugoslaviei, ea va comite eroarea cea mai tragica", a spus Milosevici.

Cam in acelasi timp, fara a sti inca de acest avertisment, premierul Orban declara la televiziune ca Ungaria este in securitate, amintind ca documentele NATO prevad ca fiecare tara din Alianta sa le ajute pe oricare din statele membre in caz de atac extern. Daca s-ar simti in pericol, a adaugat el, Ungaria ar putea „cere imediat NATO sa-si amplaseze fortele la frontiera", dar „nu vad acum motivul pentru a o face".

De ambele parti, asadar, pozitii care se doresc cat mai prudente. Ar mai fi de adaugat ca Belgradul a renuntat sa inroleze in fortele combatante ale armatei sarbe originari maghiari.

Si totusi, tensiunea iugoslavo-ungara pare tot mai greu de stavilit. Situatia se poate inflama din orice. La jumatatea lui aprilie, un avion de lupta iugoslav, MIG 29, a patruns putin in spatiul aerian ungar. Belgradul s-a grabit insa sa-si ceara scuze. Dincolo insa de asemenea incidente, mai sunt si acte premeditate de otravire a atmosferei. Manipularile, minciunile, adevarurile pe jumatate infloresc.

Un ziarist din Szeged, Ferenc Kishmmire, nascut in Voivodina, dar care s-a stabilit, dupa 1991, in Ungaria, comenteaza de peste granita ce se intampla „dincolo": „Tuturor le e teama. Tinerilor etnici maghiari din armata iugoslava, parintilor lor". (Or, se stie ca Belgradul s-a abtinut sa cheme sub arme etnici unguri tocmai pentru a nu complica situatia.) La Budapesta lucrurile sunt prezentate de presa mai emotional, mai subtil, dar intentiile sunt clare. La 11 aprilie, un post de radio ungar relata ca etnia maghiara din Voivodina este tot mai preocupata de „afluxul de refugiati sarbi inarmati care fug de atacurile NATO din Kosovo si restul Iugoslaviei". Acesti refugiati s-ar organiza pe cont propriu in unele sate, proferand atacuri... verbale la adresa etnicilor maghiari si nazuind sa le ia locuintele. Dar liderul etnicilor maghiari, Kasza, precizeaza: „Acest pericol nu e atat de evident incat sa duca pe moment catre o atmosfera de panica".

Principiul dominoului

Oricum, tensiunea creste. Sunt puse in circulatie si „solutii" de reglementare. De pilda, in cadrul NATO, unde se vorbeste de o eventuala impartire a provinciei Kosovo pe criterii etnice si de trimitere de trupe terestre, ceea ce s-ar putea intampla si in Voivodina. Dar acest lucru, noteaza un comentator occidental, „ameninta cu repercusiuni insolubile pentru Voivodina si Ungaria". S-ar deschide o cutie a Pandorei ce ar pune in discutie frontiere de stat, s-ar crea enclave, s-ar declansa operatiuni de „purificare etnica" si s-ar pune in miscare noi valuri de refugiati.

„Prin aceasta formula, continua comentatorul, noua tara a NATO, Ungaria, ar fi afectata in propria casa. Enclave importante de etnici maghiari au ramas dupa primul razboi mondial in spatele noilor frontiere cu Slovacia, Romania si Serbia. Dorinta Ungariei de revenire a acestor populatii si regiuni a fost suprimata sub mantia unitatii socialiste in timpul razboiului rece. Si ea a fost din nou fortata sa-si abandoneze pretentiile de a fi protectoare a drepturilor minoritatilor maghiare din statele vecine cand si-a dorit sa intre in NATO. NATO nu are interesul sa mosteneasca disputele de frontiera ale noilor membri. Acum NATO lupta pentru o enclava a unei minoritati etnice oprimate in Serbia. Ea s-a jucat cu posibilitatea de a modela frontierele nationale prin repartizari etnice. Si dintr-odata sarbii devin beligeranti cu ungurii din Voivodina. Daca situatia s-ar deteriora in Voivodina, Ungaria, cu siguranta, va cauta un remediu rapid. Si daca in Voivodina, de ce nu s-ar redeschide problema minoritatilor ungare din Slovacia si Romania. Kosovo reinvie o problema diplomatica de lunga durata de care NATO a incercat sa determine Ungaria sa o lase deoparte.

Daca, in curand, criza din Kosovo s-ar incheia printr-o decizie diplomatica, atunci problema Voivodinei s-ar putea transforma intr-un ghimpe diplomatic latent, de durata. Dar daca bombardamentele NATO si diplomatia ONU nu il supun cat mai repede pe Milosevici, NATO va incepe sa analizeze din ce in ce mai serios posibilitatea unui atac terestru. Ceea ce nu inseamna ca va si da verde unei astfel de ofensive, dar Alianta trebuie sa aiba in vedere mai multe optiuni. Una dintre ele ar fi atacul dinspre nord, din Ungaria, prin Voivodina, cu tinta la Belgrad. Aceasta cale este preferabila unei lovituri in Kosovo, caci relieful Voivodinei este deschis si plat, desi mlastinos, iar o amenintare asupra Belgradului este de departe mai convingatoare decat asupra Prizrenului.

Cu toate acestea, daca Ungaria incepe sa acuze situatia proasta a ungurilor din Voivodina, Romania si Slovacia vecine se vor opune prezumtivelor incercari ale NATO de a smulge o bucata din Iugoslavia pentru a o darui Ungariei, asa cum se pare ca intentioneaza sa faca pentru albanezi. In plus, nevoita sa permita trupelor NATO sa-i traverseze teritoriul pentru a ajunge in Ungaria in eventualitatea unei invazii totale in Serbia, Slovacia nu vrea ca frontierele Ungariei sa se modifice. Nici Romania, nici Slovacia nu vor sa vada cum se implineste aceasta dorinta a Ungariei. Nimeni nu spune insa ca NATO va ataca Serbia de la sol, cu atat mai putin din directia Voivodinei, dar confruntarea diplomatica cu Belgradul depinde de abilitatea Aliantei de a arata ca dispune de optiuni credibile. Cum NATO nu doreste sa alimenteze aspiratiile teritoriale ale noului sau membru, nici sa-si indeparteze Romania si Slovacia, aceasta cale pare inchisa."

Un avertisment insolent

Intr-un asemenea context ce ar putea deveni incendiar, lobby-ul si unele publicatii occidentale se simt ca pestele in apa.

In aceeasi cheie apocaliptica si la fel de departe de adevar e reportajul semnat H.P. in, de altfel, seriosul saptamanal parizian Le Nouvel Observateur, care relateaza ca minoritarii maghiari din Voivodina „se simt prinsi in capcana si se tem sa nu aiba soarta kosovarilor". Unul dintre victimizati este Janos Laszlo, care s-a refugiat din Voivodina la Szeged. Imbracat impecabil, frecventeaza localurile sic, „se exprima in ungureste, se simte ungur, dar e cetatean iugoslav".

Un vames ungur ii deplange pe barbatii etnici maghiari din Voivodina care nu se pot refugia. De ce? Pentru ca trebuie sa ramana disponibili in Serbia pentru inrolare in armata. Dar, in fond, ei nu sunt cetateni iugoslavi, nu au aceleasi drepturi si indatoriri ca restul cetatenilor iugoslavi? Un refugiat anonim, 30 de ani, e convins ca nu. „Ma simt ungur pur. N-am indatoriri fata de statul sarb". El traieste inca intr-un lagar de refugiati de langa frontiera. Dar alti „dezertori" se reunesc la barul Underground din Szeged si isi compatimesc rudele care au ramas in locurile care s-au naruit in Voivodina.

Oricum, scrie H.P, „soarta maghiarilor din Voivodina ar putea antrena o redesteptare a nationalismului diasporei ungare: cele doua milioane care traiesc ca pe o insula in frumosul centru al Transilvaniei romanesti si minoritatile risipite in Ucraina, Slovacia, Austria, Croatia si Slovenia. La Budapesta - continua reporterul francez - se minimalizeaza riscul. Pana acum a fost facut totul pentru a rezolva cat mai bine problema acestor minoritati cu tarile in care se afla acestea. Dar optimismul ambiant ar putea fi tulburat de norii venind din Voivodina".

Si ziaristul parizian are grija sa-si incheie corespondenta din Szeged cu o replica pe cat de sibilinica, pe atat de avertizanta a unui confrate ungur de breasla: „Nu doresc - spune Istvan Lantos, fost responsabil al ziarului Kurir - ca occidentalii sa afle diferenta dintre ungurii din Voivodina, cei din Transilvania si cei de aici, cum au aflat-o pe cea dintre sarbi, bosniaci si croati".

Ce-i de inteles de aici? Ca daca occidentalii nu se grabesc sa rezolve problemele etnice ale ungurilor ridicate de cei asemenea lui Istvan Lantos, aria geografica a Ungariei si a diasporei sale ar putea avea soarta fostei Iugoslavii?

Corneliu VLAD

Serbia va alege astazi intre Rusia si Europa. Romanii din Timoc pot face diferenta

Click pentru a mări imaginea

Populatia Serbiei este chemata astazi la urne pentru a decide intre un viitor apropiat de Rusia sau unul apropiat Europei si Occidentului. Votul de astazi 3 februarie este perceput de cei mai multi dintre analisti ca un fel de referendum asupra viitorului Serbiei, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc. Sondaje de opinie realizate zilele trecute, arată că cei doi candidati, Boris Tadici şi Tomislav Nikolici, sunt aproape la egalitate în preferinţele electoratului, cu un avantaj de circa 100.000 de voturi pentru Tadici. In aceste conditii ajutorul acordat de Partia Democratica a Rumanilor din Timoc ca si de Federatia Rumanilor din Serbia, organizatie umbrella a organizatiile neguvernamentale romanesti din zona, poate contribui decisiv la alegerea lui Tadici. Dealtfel trebuie spus ca majoritatea organizatiilor minoritatilor din Serbia il sprijina pe Tadici, tinan cont de orientarea sa pro-europeana.
Reamintim ca in Timoc (nord-estul Serbiei) traieste compact una dintre cele mai mari comunitati romanesti din jurul frontierelor Romaniei (aproximativ 300.000 de romani).

http://www.rgnpress.ro/Politic/Serbia-va-alege-astazi-intre-Rusia-si-Europa-Romanii-din-Timoc-pot-face-diferenta.html

Noua Ordine Mondiala in chinurile facerii. Azi, Kosovo. Maine, Voivodina?

Un articol scris de analistul de politica internationala Corneliu Vlad, la vremea respectiva, este de extrema actualitate astazi. Il prezentam integral mai jos.

Prin bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, „legitimate" de reuniunea NATO de la Washington, Noua Ordine Mondiala incepe sa devina dintr-un concept mai degraba vag formulat o realitate care, treptat, prinde contur. Kosovo pare sa aiba tristul privilegiu de a marca precis momentul intrarii omenirii intr-o noua etapa a istoriei sale.

Principii ale relatiilor dintre state considerate pana mai ieri de catre toti ca fiind intangibile, imuabile si prioritare (integritatea teritoriala, nerecurgerea la forta, neamestecul in treburile interne, dreptul fiecarui popor de a decide asupra propriei dezvoltari etc) sunt acum privite drept caduce, anacronice, ori numai subordonate altor principii (respectarea drepturilor omului, dreptul la ingerinta in treburile altor state etc).

Soarta ONU incepe sa semene tot mai mult cu cea a Ligii Natiunilor din perioada agoniei sale, rolul si atributiile ei tinzand sa fie asumate, din proprie initiativa, de NATO.

NATO insasi nu mai este organizatia defensiva a carei ratiune de a fi consta in apararea mutuala a intereselor statelor membre pe teritoriul insumat al acestor state.

Daca nici principii unanim acceptate, nici institutii cu vocatie universala unanim respectate nu mai pot fi ceea ce au fost, nici relatiile dintre state nu vor mai putea ramane ca pana acum. Clivajul dintre etnii, religii, ideologii ia forme brutale, sangeroase. Morala este exclusa cu dezinvoltura din conduita pe plan extern a statelor, iar aliante traditionale solide incep sa dea semne de disfunctionalitate. Incepand cu insasi Alianta Atlantica. „In Iugoslavia, NATO bombardeaza de fapt edificiul integrarii europene, moneda euro" - consemneaza saptamanalul francez L’Express opinia (cinica?) a unui fost agent KGB.

Perspectivele luminoase ale Noii Ordini Mondiale, evocate de summitul de la Washington, sunt, din pacate, mai putin vizibile. Asa cum era nucleara a debutat cu bombardamentele de la Hiroshima si Nagasaki, si nu cu o performanta binefacatoare a atomului pasnic, asa cum tranzitia de la comunism la capitalism a inceput prin efectele palpabile ale somajului, inflatiei, inegalitatilor sociale, pauperizarii in masa, nasterea Noii Ordini Mondiale este harazita parca sa se produca in sange, lacrimi, neincredere si nesiguranta generala.

Sa speram ca aceasta prima pagina a noului capitol din istoria lumii va fi intoarsa cat mai repede sau inlocuita printr-o erata, pentru ca inceputul secolului si mileniului sa fie si primul, adevaratul capitol initial al noii deveniri benefice a societatii omenesti.

Azi, Kosovo. Maine, Voivodina?

Va avea fosta provincie autonoma Voivodina soarta fostei provincii autonome Kosovo, ambele componente teritoriale ale Republicii Serbia din cadrul Republicii Federale Iugoslavia? Cate asemanari indreptatesc, cate deosebiri dezmint un destin kosovar la indigo pentru Voivodina?

Ambele, deci, au beneficiat de un statut autonom in cadrul RS Serbia, parte a RSFI, de pe vremea si din partea lui Tito. Ambele au fost decazute din acest statut, care le-a fost conferit pentru ca au minoritati etnice semnificative, de catre Slobodan Milosevici, dupa adoptarea noii Constitutii a Iugoslaviei, in 1991. Si in ambele cazuri, minoritatile si-au pierdut drepturi la care ajunsesera cu greu. In ambele situatii, minoritati importante traiesc in vecinatatea unor state in care conationalii lor isi au propriul stat national. Albanezii din Kosovo dincoace de frontiera iugoslava cu Albania, in Voivodina, ungurii dincoace de cea cu Ungaria. Nici kosovarii albanezi, nici voivodinii maghiari nu sunt multumiti de privarea brutala de drepturile lor de catre actualul regim federal de la Belgrad. Dar sunt nemultumiti in grade diferite, caci au fost afectati in mod diferit si au reactionat/ reactioneaza in mod diferit.

Si acum, sa intram pe taramul diferentelor. In Kosovo, albanezii reprezinta 90% din totalul populatiei. Sunt majoritari. In Voivodina, maghiarii sunt circa 20% din totalul locuitorilor. Nu au nici majoritate simpla. In Kosovo, celelalte minoritati, inclusiv cea vlaha/romana reprezinta un procent minim. In Voivodina, celelalte minoritati decat cea maghiara (slovaca, romana, ruteana etc) nu sunt chiar neglijabile, ca procentaj din totalul populatiei.

Voivodina este situata pe harta in partea exact opusa locului geografic in care se afla Kosovo. Dar raidurile de bombardament asupra Voivodinei par sensibil egale ca intensitate. Si ca distrugeri provocate. Poduri peste Dunare, artere de comunicatie, cladiri, rafinarii, intreprinderi petrochimice - toate, tinte ochite, lovite, distruse. Nopti iluminate apocaliptic de incendii, zile invaluite intr-un fum greu, inecacios, toxic.

Un simbol bombardat

Novi Sad, 4 aprilie (AFP). Distrugerea de catre NATO a doua poduri la Novi Sad a paralizat traficul pe Dunare si a afectat legaturile fluviale si rutiere intre acest oras si Belgrad. La 70 km nord de Belgrad, la intrarea in Novi Sad, resedinta provinciei Voivodina, podul Sloboda (Libertatea) este in ruina. Numeroase rachete au pulverizat sambata seara pilonul central si, pe mai mult de 200 de metri, in mijlocul fluviului s-au prabusit dale enorme de beton.

Navigatia a devenit imposibila pe aceasta cale de apa folosita in mod regulat de convoaie de remorchere transportand marfuri din multe tari: Ucraina, Bulgaria, Romania, Austria, Germania.

Pe o portiune a podului care a ramas pe piloni, trei carcase de masini calcinate lasa a se presupune ca pasagerii si-au pierdut viata. „Nimeni nu stie exact cati oameni se aflau pe pod in momentul atacului - spune un politist -, dar am auzit spunandu-se ca erau multi".

„De ce Novi Sad?, se intreaba Zuki, un tanar sarb venit sa constate distrugerile impreuna cu prietenii sai. Daca NATO vrea sa-i pedepseasca pe sarbi, uita ca aici traiesc si unguri, croati, romani si alte etnii".

Belgrad, 19 aprilie (RTS - Televiziunea de stat sarba). In jurul orei 1,30, NATO a atacat cladirea administratiei din Voivodina, aflata in centrul Novi Sadului. Racheta a provocat uriase distrugeri si explozia a spart geamurile cladirilor din apropiere. „Este o cladire cu destinatie civila care serveste provincia si cetatenii ei si nu are legatura cu militarii, declara presedintele Consiliului Executiv al Voivodinei, Bosko Perosevic. Nimic din aceasta cladire nu are vreo importanta strategica pentru apararea Iugoslaviei".

Novi Sad, 19 aprilie (AFP). Cei 400 000 de locuitori ai Novi Sadului n-au mai putut vedea luni sediul guvernului provinciei Voivodina, atins de aviatia NATO.

De la inceputul loviturilor Aliantei in Iugoslavia, 24 martie, regiunea Novi Sad n-a fost crutata de bombardamente decat trei zile.

„NATO a bombardat simbolul Novi Sadului, o cladire ce figureaza in enciclopediile de arhitectura europeana, afirma presedintele guvernului din Voivodina. Din fericire, nimeni nu se afla in imobil si n-au fost victime".

El a adaugat ca NATO a distrus trei poduri si a avariat alte patru in Voivodina. 20 de scoli si 15 intreprinderi civile au fost tinta loviturilor in regiune, iar rafinaria din Novi Sad a fost scoasa din functiune. Au suferit distrugeri si doua manastiri, pe muntele Truska Gora.

„Voivodina este un model de convietuire intre minoritati. Bombardamentele NATO risca sa distruga aceasta armonie", remarca Nada si Zorna, un tanar cuplu aflat la plimbare pe faleza Dunarii. Voivodina (2 milioane de locuitori) numara o majoritate de sarbi (58%) si 17% unguri, 5% romani, 5% slovaci, dar si croati, tigani si ucraineni.

Ostatici in tara lor

Iata o stare de fapt care face ca in Voivodina bombardamentele sa creeze complicatii mult mai mari decat in alte parti ale Iugoslaviei (cu exceptia, desigur, a regiunii Kosovo). Edificatoare in acest sens este o alta relatare de presa.

Budapesta, 7 aprilie (AFP). Puternica comunitate a iugoslavilor de origine maghiara ce traiesc in Voivodina critica sprijinul acordat de Ungaria loviturilor NATO si isi exprima vointa de a nu fi amestecata prea mult in conflict. Relatiile lor cu sarbii nu sunt intru totul bune, nici in timp de pace.

La randul ei, Budapesta este prost plasata intre angajamentul sau fata de NATO, in care a intrat la 12 aprilie, si vointa sa de a proteja importantele comunitati de originari unguri care traiesc in tarile limitrofe dupa Tratatul de la Trianon. Liderul ungurilor din Voivodina, Jozsef Kasza, crede ca „Ungaria trebuie sa-si onoreze angajamentele fata de NATO fara a-i sacrifica, pentru aceasta, pe ungurii din Voivodina". El a calificat drept „o grava eroare" decizia ungara de a deschide pentru NATO spatiul sau aerian si bazele sale. „Datorita acestui fapt, opinia publica sarba considera Ungaria un dusman si aceasta pune in pericol comunitatea noastra". Pentru el, declaratiile premierului ungar Viktor Orban, care a apreciat ca „nu numai armele, dar si dreptatea istorica si umana sunt de partea NATO", sunt „iresponsabile si imposibil de inteles". Aceasta inseamna sacrificarea ungurilor din Voivodina in numele intereselor Ungariei sau abandonarea lor ca ostatici, in Iugoslavia. Orban poate spune ce vrea, dar o sa ne coste". Deja „o grenada artizanala a fost aruncata de curand la o biserica a comunitatii maghiare din Kaptalanfalva. Iar la Subotica, graffiti i-a avertizat pe catolicii croati si unguri ca <>".

Minoritarii maghiari dezerteaza

Care e pozitia oficiala a Belgradului in aceasta problema potential exploziva? Presedintele Milosevici a pus in garda Ungaria, la 8 aprilie, in ce priveste un eventual ajutor logistic pe care aceasta l-ar putea furniza NATO in actiunea sa militara impotriva Iugoslaviei. „Daca Ungaria va permite sa fie folosita ca un instrument al NATO, alianta fascista, in planurile acesteia impotriva Iugoslaviei, ea va comite eroarea cea mai tragica", a spus Milosevici.

Cam in acelasi timp, fara a sti inca de acest avertisment, premierul Orban declara la televiziune ca Ungaria este in securitate, amintind ca documentele NATO prevad ca fiecare tara din Alianta sa le ajute pe oricare din statele membre in caz de atac extern. Daca s-ar simti in pericol, a adaugat el, Ungaria ar putea „cere imediat NATO sa-si amplaseze fortele la frontiera", dar „nu vad acum motivul pentru a o face".

De ambele parti, asadar, pozitii care se doresc cat mai prudente. Ar mai fi de adaugat ca Belgradul a renuntat sa inroleze in fortele combatante ale armatei sarbe originari maghiari.

Si totusi, tensiunea iugoslavo-ungara pare tot mai greu de stavilit. Situatia se poate inflama din orice. La jumatatea lui aprilie, un avion de lupta iugoslav, MIG 29, a patruns putin in spatiul aerian ungar. Belgradul s-a grabit insa sa-si ceara scuze. Dincolo insa de asemenea incidente, mai sunt si acte premeditate de otravire a atmosferei. Manipularile, minciunile, adevarurile pe jumatate infloresc.

Un ziarist din Szeged, Ferenc Kishmmire, nascut in Voivodina, dar care s-a stabilit, dupa 1991, in Ungaria, comenteaza de peste granita ce se intampla „dincolo": „Tuturor le e teama. Tinerilor etnici maghiari din armata iugoslava, parintilor lor". (Or, se stie ca Belgradul s-a abtinut sa cheme sub arme etnici unguri tocmai pentru a nu complica situatia.) La Budapesta lucrurile sunt prezentate de presa mai emotional, mai subtil, dar intentiile sunt clare. La 11 aprilie, un post de radio ungar relata ca etnia maghiara din Voivodina este tot mai preocupata de „afluxul de refugiati sarbi inarmati care fug de atacurile NATO din Kosovo si restul Iugoslaviei". Acesti refugiati s-ar organiza pe cont propriu in unele sate, proferand atacuri... verbale la adresa etnicilor maghiari si nazuind sa le ia locuintele. Dar liderul etnicilor maghiari, Kasza, precizeaza: „Acest pericol nu e atat de evident incat sa duca pe moment catre o atmosfera de panica".

Principiul dominoului

Oricum, tensiunea creste. Sunt puse in circulatie si „solutii" de reglementare. De pilda, in cadrul NATO, unde se vorbeste de o eventuala impartire a provinciei Kosovo pe criterii etnice si de trimitere de trupe terestre, ceea ce s-ar putea intampla si in Voivodina. Dar acest lucru, noteaza un comentator occidental, „ameninta cu repercusiuni insolubile pentru Voivodina si Ungaria". S-ar deschide o cutie a Pandorei ce ar pune in discutie frontiere de stat, s-ar crea enclave, s-ar declansa operatiuni de „purificare etnica" si s-ar pune in miscare noi valuri de refugiati.

„Prin aceasta formula, continua comentatorul, noua tara a NATO, Ungaria, ar fi afectata in propria casa. Enclave importante de etnici maghiari au ramas dupa primul razboi mondial in spatele noilor frontiere cu Slovacia, Romania si Serbia. Dorinta Ungariei de revenire a acestor populatii si regiuni a fost suprimata sub mantia unitatii socialiste in timpul razboiului rece. Si ea a fost din nou fortata sa-si abandoneze pretentiile de a fi protectoare a drepturilor minoritatilor maghiare din statele vecine cand si-a dorit sa intre in NATO. NATO nu are interesul sa mosteneasca disputele de frontiera ale noilor membri. Acum NATO lupta pentru o enclava a unei minoritati etnice oprimate in Serbia. Ea s-a jucat cu posibilitatea de a modela frontierele nationale prin repartizari etnice. Si dintr-odata sarbii devin beligeranti cu ungurii din Voivodina. Daca situatia s-ar deteriora in Voivodina, Ungaria, cu siguranta, va cauta un remediu rapid. Si daca in Voivodina, de ce nu s-ar redeschide problema minoritatilor ungare din Slovacia si Romania. Kosovo reinvie o problema diplomatica de lunga durata de care NATO a incercat sa determine Ungaria sa o lase deoparte.

Daca, in curand, criza din Kosovo s-ar incheia printr-o decizie diplomatica, atunci problema Voivodinei s-ar putea transforma intr-un ghimpe diplomatic latent, de durata. Dar daca bombardamentele NATO si diplomatia ONU nu il supun cat mai repede pe Milosevici, NATO va incepe sa analizeze din ce in ce mai serios posibilitatea unui atac terestru. Ceea ce nu inseamna ca va si da verde unei astfel de ofensive, dar Alianta trebuie sa aiba in vedere mai multe optiuni. Una dintre ele ar fi atacul dinspre nord, din Ungaria, prin Voivodina, cu tinta la Belgrad. Aceasta cale este preferabila unei lovituri in Kosovo, caci relieful Voivodinei este deschis si plat, desi mlastinos, iar o amenintare asupra Belgradului este de departe mai convingatoare decat asupra Prizrenului.

Cu toate acestea, daca Ungaria incepe sa acuze situatia proasta a ungurilor din Voivodina, Romania si Slovacia vecine se vor opune prezumtivelor incercari ale NATO de a smulge o bucata din Iugoslavia pentru a o darui Ungariei, asa cum se pare ca intentioneaza sa faca pentru albanezi. In plus, nevoita sa permita trupelor NATO sa-i traverseze teritoriul pentru a ajunge in Ungaria in eventualitatea unei invazii totale in Serbia, Slovacia nu vrea ca frontierele Ungariei sa se modifice. Nici Romania, nici Slovacia nu vor sa vada cum se implineste aceasta dorinta a Ungariei. Nimeni nu spune insa ca NATO va ataca Serbia de la sol, cu atat mai putin din directia Voivodinei, dar confruntarea diplomatica cu Belgradul depinde de abilitatea Aliantei de a arata ca dispune de optiuni credibile. Cum NATO nu doreste sa alimenteze aspiratiile teritoriale ale noului sau membru, nici sa-si indeparteze Romania si Slovacia, aceasta cale pare inchisa."

Un avertisment insolent

Intr-un asemenea context ce ar putea deveni incendiar, lobby-ul si unele publicatii occidentale se simt ca pestele in apa.

In aceeasi cheie apocaliptica si la fel de departe de adevar e reportajul semnat H.P. in, de altfel, seriosul saptamanal parizian Le Nouvel Observateur, care relateaza ca minoritarii maghiari din Voivodina „se simt prinsi in capcana si se tem sa nu aiba soarta kosovarilor". Unul dintre victimizati este Janos Laszlo, care s-a refugiat din Voivodina la Szeged. Imbracat impecabil, frecventeaza localurile sic, „se exprima in ungureste, se simte ungur, dar e cetatean iugoslav".

Un vames ungur ii deplange pe barbatii etnici maghiari din Voivodina care nu se pot refugia. De ce? Pentru ca trebuie sa ramana disponibili in Serbia pentru inrolare in armata. Dar, in fond, ei nu sunt cetateni iugoslavi, nu au aceleasi drepturi si indatoriri ca restul cetatenilor iugoslavi? Un refugiat anonim, 30 de ani, e convins ca nu. „Ma simt ungur pur. N-am indatoriri fata de statul sarb". El traieste inca intr-un lagar de refugiati de langa frontiera. Dar alti „dezertori" se reunesc la barul Underground din Szeged si isi compatimesc rudele care au ramas in locurile care s-au naruit in Voivodina.

Oricum, scrie H.P, „soarta maghiarilor din Voivodina ar putea antrena o redesteptare a nationalismului diasporei ungare: cele doua milioane care traiesc ca pe o insula in frumosul centru al Transilvaniei romanesti si minoritatile risipite in Ucraina, Slovacia, Austria, Croatia si Slovenia. La Budapesta - continua reporterul francez - se minimalizeaza riscul. Pana acum a fost facut totul pentru a rezolva cat mai bine problema acestor minoritati cu tarile in care se afla acestea. Dar optimismul ambiant ar putea fi tulburat de norii venind din Voivodina".

Si ziaristul parizian are grija sa-si incheie corespondenta din Szeged cu o replica pe cat de sibilinica, pe atat de avertizanta a unui confrate ungur de breasla: „Nu doresc - spune Istvan Lantos, fost responsabil al ziarului Kurir - ca occidentalii sa afle diferenta dintre ungurii din Voivodina, cei din Transilvania si cei de aici, cum au aflat-o pe cea dintre sarbi, bosniaci si croati".

Ce-i de inteles de aici? Ca daca occidentalii nu se grabesc sa rezolve problemele etnice ale ungurilor ridicate de cei asemenea lui Istvan Lantos, aria geografica a Ungariei si a diasporei sale ar putea avea soarta fostei Iugoslavii?

Corneliu VLAD

Batuta ca sa nu vorbeasca romaneste

Timoc, Serbia/ Romanian Global News

marţi, 16 octombrie 2007

Invatatoarea Milita si „pensionarcele" sale au felul lor de-a spune, pe Valea Timocului, ca oamenii s-au pastrat romani. Am nevoie de un invatator. Se spune despre unii oameni ca au idei putine si fixe. In Timoc fiind, eu am idei multe si fixe. Una este ca am nevoie de un invatator, neaparat. Vreau sa stiu cum a fost, cum e sa fii roman si sa nu ai voie sa-ti folosesti limba cu copiii din jurul tau, tot romani. In prima zi din Timoc ne strangem la sfintirea unei troite, pe pamantul lui Dusan Parvulovici, director al Federatiei Romanilor din Serbia si presedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin. Inca se iau interviuri cand il trag de maneca pe Dusan pana aflu unde sunt arondata sa-mi petrec noaptea. Primesc cazare la Negotin, la pachet cu un invatator: Milita Nesici Jurjevici, colaboratoare voluntara a lui Dusan, este invatatoare pensionara. Presimt ca vor urma nopti lungi! Milita vine sa ma ia de la Timoc Press, de unde imi trimisesem materialele in tara. Aha, e tanti aceea simpatica ce pusese flori la troita, la pranz. Mergem spre blocul ei, e aproape de biroul de unde am plecat. Pe drum, schimbam primele replici despre cum e in Romania, cum e in Timoc. Interlocutoarea mea e o femeie deschisa, careia ii place sa vorbeasca. Dar trebuie sa se gandeasca putin inainte de a spune ce vrea sa spuna - cuvintele nu-i curg intotdeauna usor, in romana. Mata, factor aglutinantin relatiile sociale Cand sa intram in bloc, apare Marko, motanul familiei. In Timoc, „pisica" e neologism sau nu e deloc, deci, firesc, nici „pisi" nu poate exista, ca sa chemi mata. O aud pe Milita strigand „mata, mata", ca sa cheme motanul, si zambesc larg. Nu cred ca s-a mai vorbit romaneste cu pisica, dat fiind ca sotul Militei e sarb, iar in casa, acum, se vorbeste sarbeste, de cand copiii au plecat pe drumurile lor. Aualeu, sotul! Imi epuizez rapid bruma de sarba pe care o stiu pentru cand trebuie sa schimb doua vorbe. Ma intrebase si preotul Boian al Malainitei ce am invatat in sarba cat am lucrat in Bosnia, pe front, si, dupa ce i-am enumerat candid primele trei injuraturi sarbesti de care mi-am adus aminte ca le repeta translatorul meu, a facut o fata de om oarecum dornic sa dispara de la locul imprudentei sale. Sper sa nu mai fiu provocata sa ma produc cu repertoriul in sarba... Dar asta am invatat si in Banat: o injuratura plasata strategic in fraza face parte din uneltele obligatorii de comunicare ale sarbilor cu mediul din jurul lor. Mai avem noi o vorba, asa, de drag fata de ei: cal breaz si sarb cuminte nu exista. Ceva de la unguri, ceva de la musulmani Dar sotul nu are curiozitati din astea. Nu e deranjat ca vorbesc cu Milita in romana – ne-am imprietenit prin simplul fapt ca Marko, de obicei sclifosit, ma lasase sa-l iau in brate si sa-l mangai. Oricum, sunt nedumerita de ghiveciul de limbi in care am intrat. Aud ce vorbeste Milita in casa, cu sotul, si o rog de cateva ori sa repete, crezand ca ma insala urechea. Dar sunt cuvinte unguresti! Se aude ceva ce, apropiat de felul nostru de scriere, ar fi „macica", „tanir" si „astal", adica echivalentele lui – „pisica", „farfurie" si „masa" din maghiara. Sunt aproape identice cu cuvintele din maghiara. Ciudat – se pare ca sarbii au avut teama de romana mult mai mult decat de maghiara. Mergem in cea care urma sa fie „camera mea", facem patul, ne pregatim de povestit. Milita ia o pernita si se asaza pe jos, cu „mata" in brate si gata a depana firul vorbei. Ridic o spranceana si sunt ca fata nedumerita de pe messenger. Dar Milita incepe sa-mi spuna de viata ei, de locurile pe unde a lucrat, de musulmani - si asa, piesele acestui puzzle explica si ce e cu felul acesta oriental de sedere. Milita, in spatele sotului sarb, dar nu ... Rusinea de a vorbi romaneste... A vrut sa urmeze agricultura si a ajuns in Kosovo. A stat acolo doi ani intregi si asa s-a deprins cu statul pe jos, pe pernita – uitatul la telenovele a venit mai tarziu. E din familie de romani si vorbea romaneste cu ai ei, dar la scoala trebuia sa invete in sarba. Cand era mica a patit-o si a fost batuta daca a vorbit romaneste la scoala. Acolo, in Timocul ei plin de romani. Desi toti copiii din clasa erau romani. Dar invatatoarea era sarboaica... Politica sarbilor era clara: nu voiau sa existe minoritatea romana in Timoc, au interzis scolile si bisericile, oficial nu exista limba romana, copiilor li s-a impus ca nu e frumos sa vorbesti romana, ca e rusine. Si totusi, limba n-a murit. Milita a lasat pana la urma agricultura si a devenit invatatoare. N-a vorbit nici ea romaneste cu copiii la scoala, dar nici nu i-a batut ca sa stea pe linia limbii sarbe. Stateau ei singuri, ca se mai schimbasera vremurile si parintii gandeau ca e bine sa-si invete copiii sarba, ca sa se descurce mai usor in viata. Iar unul dintre directorii ei i-a zis: „paza-ti painiea", adica sa mai taie din elanurile ei cu romana si cu traditiile romanilor timoceni. Imi spune Milita, despre vorbitul in romana al copiilor, ce stiu ei: „E rusanie ca cand esti ceva mai prost, ai mai putana valoare. Ne-a facut in mintile noastre de sanguri sa ne fie rusanie". Poti sa te mandresti cu un nepot cosarcas! S-a maritat cu un sarb ca asa a fost sa fie. Si copiii, si nepotii ei stiu romana, mai ales ca fiul ei s-a dus ginere in casa de romani, dupa sotie. Imi spune de nepotul ei, pe care l-a crescut mai mult ea, ca e „cosarcas". Imi pare, uneori, un careu cu cuvinte incrucisate ce aud. Dar vad niste poze in care nepotul apare impreuna cu echipa - o echipa foarte buna in Serbia. Deci e baschetbalist, da la cos. OK, capisci. Imi arata o mie de fotografii, pentru ca „am fotografiie in toace fielurili". La cum suna, felul acesta de vorbire mi se pare un amestec interesant de banateneasca si olteneasca – desi pana acum n-as fi crezut ca asa o simbioza poate exista. Acum, la 65 de ani, Milita nu mai invata copiii, dar nici nu poate sta degeaba, asa ca face voluntariat si este sef de birou la Federatia Romanilor din Serbia. Si, mai mult, se ocupa de pastrarea traditiilor folclorice ale romanilor din Timoc. Are un grup de „pensionarce", cum le spune, cu care canta, joaca, prezinta datini. Tot de la copii i se trage – cat a lucrat ca invatatoare spune ca n-a fost spectacol in Iugoslavia la care sa nu fi fost invitata cu copiii pe care ii conducea. A fost rau privita de cei din tagma ei pentru asta, dar s-a obisnuit. Mai ales ca a avut si multe satisfactii. Printre altele, a primit si o medalie de aur pentru „pastrarea culturii traditionale". A trait sa prinda august 2007, cand romanii timoceni au ajuns „minoritate etnica recunoscuta" in Serbia. A ajuns sa prinda prima biserica in care, din 2004, se slujeste in limba romana. Ma intreb daca 65 de ani e prea mult pentru a vedea si prima scoala in care sa se predea in romana, in Timoc... Pentru ca stiu ca, intr-un fel, Milita s-ar simti razbunata pentru palmele primite, pe cand era copil, ca sa nu-si vorbeasca limba. Ramona Balutescu, Adevarul http://www.rgnpress.ro/