Ceangaii din Moldova s-au declarat români

Ceangaii din Moldova s-au declarat romani 3 / 383

Problemele legate de comunitatea romano-catolicilor din Moldova trebuie discutate exclusiv la nivel stiintific, departe de interferentele politicului, au apreciat, ieri, participantii la seminarul international cu tema: "Identitatea culturala a romano-catolicilor (ceangailor) din Moldova". Manifestarea a fost organizata de Academia Romana, in colaborare cu Ministerul Informatiilor Publice, Universitatea Bucuresti, Episcopia Romano-Catolica de Iasi, Asociatia Romano-Catolicilor "Dumitru Martinas" din Bacau si Centrul European de Studii Covasna-Harghita. Aceasta a fost prima data cand este organizata in Romania o manifestare de amploare pe aceasta tema unde au fost prezentate lucrari stiintifice - istorice, arheologice, lingvistice, sociologice si etnografice. Comunicarile vor fi reunite intr-o lucrare bilingva - romana si engleza - ce va fi transmisa organismelor internationale, Consiliului Europei, comunitatii stiintifice mondiale.

Romano-catolicii din Moldova se simt romani

In prima parte a lucrarilor, rectorul Universitatii Bucuresti, prof.univ. Ion C. Mihailescu, a prezentat un sondaj realizat de Universitate si Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS) in perioada 24 martie - 3 aprilie. Sondajul a fost realizat pe un esantion reprezentativ de 1.056 persoane, in 33 de sate din Moldova, grupate in 18 comune din judetele Bacau, Neamt, Iasi si Vrancea.

La recensamantul din 1992 au fost inregistrati 245.137 de credinciosi de religie romano-catolica in Moldova, dintre care 233.632 s-au declarat de origine romana. Potrivit sondajului, 93 la suta dintre cei intervievati s-au declarat ca fiind romani, 5,5 la suta maghiari si doar 1,5 la suta de alta nationalitate, din care 0,5 la suta "ceangai". Din esantionul studiat, 80 la suta dintre cei itnervievati se considera romani de religie catolica si doar opt la suta maghiari de origine catolica. Desi 49 la suta dintre cei care se declara romani cunosc limba "ceangailor", in familie o vorbesc doar un procent de 27,4 la suta dintre acestia. Dintre cei care se declara maghiari, 33 la suta cunosc limba "ceangailor", vorbind-o in familie in proportie de 12 la suta. Sondajul arata ca 97 la suta dintre cei chestionati doresc ca procesul de invatamant sa se desfasoare in limba romana, in timp ce doi la suta se pronunta pentru limba maghiara. De asemenea, 96 la suta dintre subiecti considera ca slujba religioasa trebuie sa fie oficiata in limba romana, in timp ce trei la suta o doresc in limba maghiara.

Sondajul releva, de asemenea, ca distanta sociala (relatii de vecinatate, casatorii mixte etc.) dintre populatia care se considera "ceangaiasca" si cea romana este mult mai mica (0,09), in comparatie cu cea dintre ceangai si maghiari (0,61). ""Ceangaii" se considera mai apropiati de romani decat de maghiari", a spus rectorul Universitatii Bucuresti. "Studiul arata ca nu exista probleme de prezervare si amenintare a identitatii etnice a acestei populatii", a concluzionat Ion Mihailescu.

Respectarea "vocii simple si clare"

"Catolicii din Moldova se simt romani si ii doare inima atunci cand sunt considerati altfel", a afirmat PS Petru Gherghel, episcop de Iasi, de la Episcopia Romano-Catolice de Iasi. Intr-o serie de propuneri facute participantilor la seminar inalta fata bisericeasca a respins "orice fel de imixtiune politica acolo unde valorile spirituale si forma de celebrare a cultului apartin Bisericii si nu altei organizatii". PS Gherghel a pledat pentru "ascultarea" si respectarea "vocii simple si clare" a acestor credinciosi la nivel local, national si international. "Romano-catolicii din Moldova nu si-au spus niciodata ceangai, este o denumire impusa din afara", a conchis prelatul. "Politicul trebuie sa ii sprijine pe ceangai si sa ii ajute sa fie ei insisi si nu sa incerce sa-i transforme in altceva", a spus in deschiderea lucrarilor ministrul Informatiilor Publice, Vasile Dancu. (D.E.)

http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=3384&lang=r