Se afișează postările cu eticheta Limba Romana. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Limba Romana. Afișați toate postările

joi, 7 august 2008

Limba romana, pe cale de disparitie in Moldova

Limba romana, pe cale de disparitie in Moldova
In Republica Moldova, numarul celor care prefera sa invete mai degraba limba rusa decat romana creste alarmant, potrivit ultimului sondaj Gallup facut pe aceasta tema in statele ex-sovietice. Astfel, intr-un sigur an, numarul celor care opteaza pentru rusa in locul limbii materne a crescut cu aproape 15 procente.

Explicatiile pentru amploarea pe care o ia limba rusa in Republica Moldova pornesc de la faptul ca aceasta a devenit o necesitate in viata de zi cu zi din cauza politicii de rusificare.
Limba rusa castiga teren in fata limbii romane in Republica Moldova, arata un sondaj Gallup dat publicitatii recent. Cu toate ca numarul vorbitorilor de limba rusa a scazut dupa destramarea Uniunii Sovietice, potrivit anchetei sociologice, numarul romanilor de peste Prut care prefera sa invete mai degraba limba rusa decat romana inregistreaza una dintre cele mai mari cresteri in randul populatiilor tarilor spatiului ex-sovietic. Astfel, daca in 2006 numai 27% din basarabeni socoteau invatarea limbii ruse mai importanta, in 2007 numarul acestora a crescut ridicandu-se la 39% in totalul populatiei. Ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, ne-a spus ca aceasta situatie s-ar datora, in parte, "politicii de rusificare pe care o duce guvernul de la Moscova, la care se adauga si schimburile culturale si energetice intensificate cu Rusia". In plus, un alt factor care a dus la crearea acestei situatii este, conform ministrului Culturii, faptul ca Televiziunea Romana nu mai emite in Republica Moldova, devenind "un mijloc de comunicare interzis". De altfel, potrivit lui Vitalie Ciobanu, redactor-sef al revistei moldovene Contrafort, editata de Institutul Cultural Roman, domeniul audiovizualului in Republica Moldova este dominat in proportie de 70% de posturi rusesti. Mai mult, explica Vitalie Ciobanu, aceasta proportie, care se regaseste si in spoturile publicitare, ar reprezenta "un indice pentru orientarea economica a Moldovei", fiindca principalele schimburi economice pe care le are Chisinaul se desfasoara pe directia Moscova.
Pe de alta parte, subliniaza Adrian Iorgulescu, institutiile statului moldovean ar trebui sa se preocupe cu precadere de aceasta problema pentru ca este vorba despre limba lor de stat, in timp ce statul roman ar trebui sa semneze cu autoritatile moldovene un parteneriat pentru practicarea si invatarea limbii romane in Republica Moldova. Cu alte cuvinte, oficialii autohtoni nu-si asuma in nici un fel aceasta tendinta, care lasa limba romana in offside dincolo de Prut.
Scriitorul Vitalie Ciobanu recunoaste in acelasi timp ca "este de preferat sa stii limba rusa in Moldova pentru ca este limba folosita cel mai des pentru comunicare, desi romana este limba de stat". Potrivit Constitutiei Republicii Moldova, limba oficiala a statului este cea moldoveneasca. Sociologul Mircea Kivu adauga ca declinul limbii romane in Republica Moldova se explica prin faptul ca "pentru viata de zi cu zi, rusa este o limba fara de care nu te poti descurca, iar apropierea fata de Bucuresti nu are relevanta – de exemplu, in toate firmele se vorbeste limba rusa, toate calculatoarele au sisteme de operare in aceasta limba".
In plus, subliniaza Vitalie Ciobanu, "daca limba romana, fie si sub forma de limba moldoveneasca, nu ar avea acest statut de limba oficiala, ar fi foarte greu sa se mentina pe pozitii". In cel mai rau caz, mai arata Vitalie Ciobanu, "daca rusa ar deveni limba oficiala, romana ar disparea".
In opinia lui Mircea Kivu, in conditiile in care Rusia isi extinde si mai mult sfera de influenta economica in Republica Moldova, iar "elitele vor fi ruse, sunt foarte mari sanse ca declinul sa se accentueze". Analistul economic Ilie serbanescu considera ca, in conditiile unei piete economice dominate de rusi, "in Romania nu exista interes pentru Republica Moldova din acest punct de vedere". Mai mult, analistul economic adauga ca "Romania nu are forta financiara necesara sa exploateze oportunitati precum Republica Moldova". In plus, adauga Ilie serbanescu, "romanii nu le pot oferi nimic basarabenilor, pe cand de la rusi iau gaz mai ieftin, energie si astfel le este mai usor sa se orienteze spre ei".
Solutii salvarea limbii romane
Din punct de vedere cultural, solutia ar fi, in opinia lui Adrian Iorgulescu, "schimbul activ de spectacole, exportarea spectacolelor de teatru si a productiilor romanesti acolo, astfel incat contactul cu limba sa aiba un suport clar". Totodata, ar trebui sa existe, in opinia ministrului Culturii, un parteneriat cu Republica Moldova pentru difuzarea productiilor romanesti de televiziune. Cu toate ca pune pe primul plan intarirea relatiilor economice intre cele doua tari, Vitalie Ciobanu mai adauga necesitatea reluarii parteneriatului de colaborare intre Ministerele Educatiei de la Bucuresti si de la Chisinau, intrerupt in 2001, in momentul venirii comunistilor la putere. Potrivit lui Vitalie Ciobanu, acest parteneriat le-ar fi oferit posibilitatea elevilor sa se inscrie la facultatile din Romania direct de la Chisinau.
» Romania a fost principala destinatie a exporturilor din Republica Moldova in primele sase luni din 2008, devansand Rusia care a fost mult timp cea mai mare piata de desfacere pentru exporturile moldovenesti. Atfel, livrarile de bunuri au crescut cu 64% fata de acelasi interval din anul trecut, conform datelor Statisticii din Republica Moldova.
Cristina Dobreanu, Romania Libera

Foto: Romania Libera

http://www.rgnpress.ro/Social/Limba-romana-pe-cale-de-disparitie-in-Moldova.html

vineri, 7 martie 2008

Tupeu iredentist. Extremistii maghiari sustin ca romana dauneaza grav sanatatii

Tupeu iredentist. Extremistii maghiari sustin ca romana dauneaza grav sanatatii
Extremistii din Ardeal se mobilizeaza pentru maghiarizarea institutiilor sanitare. Asociatia Tineretului Maghiar (EMI), celebra pentru taberele paramilitare organizate in Gheorgheni, s-a plåns Ministerului Educatiei si Ministerului Sanatatii ca bolnavii de etnie maghiara sunt nevoiti sa utilizeze româna in spitale si dispensare, ceea ce afecteaza calitatea actului medical si pune in pericol viata bolnavilor. EMI a cerut aplicarea unei ordonante de urgenta, blocata in prezent la Comisia de sanatate a Camerei Deputatilor. Ordonanta obliga medicii romåni din zonele cu peste 20 la suta populatie maghiara sa invete limba minoritatii
daca vor sa-si pastreze locul de munca.

Bagoly Zsolt a aratat ca „aceasta circumstanta produce o grava discriminare cu consecinte evidente asupra starii de sanatate a populatiei maghiare din Ardeal“, motiv pentru care asociatia solicita „sprijin si de interventie in rezolvarea acestei probleme“. Potrivit vicepresedintelui Bagoly, „in zonele geografice din Ardeal dinafara secuimii, bolnavii de etnie maghiara sunt nevoiti sa utilizeze limba româna in institutiile sanit
are. Acest lucru comporta nu numai grave inconveniente, dar si pericol datorita faptului ca, asa cum numeroase cercetari stiintifice au dovedit deja, impiedicarea utilizarii limbii materne in spitale ar putea atrage consecinte medicale grave si iremediabile“.










Bagoly Zsolt subliniaza ca este foarte important ca pacientul sa poata descrie medicului in mod detaliat, corect si concret simptomele bolii, asa cum este important si faptul ca pacientul sa inteleaga in mod corect si concret prescriptiile medicale. „Siguranta pe care o confera utilizarea limbii materne in dialogul cu medicul nu poate fi suplinita de nimic si de nimeni“ in opinia lui Bagoly, impiedicarea utilizarii limbii maghiare in institutiile sanitare incalca obligatiile asumate de catre România prin semnarea conventiilor internationale, de exemplu Conventia-cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale, Charta Europeana pentru Limbile Regionale sau Minoritare, respectiv Directiva 2000/43/CE a Consiliului, care are ca scop stabilirea unui cadru pentru combaterea discriminarii pe baza rasei sau originii etnice, in vederea punerii in aplicare in statele membre a principiului egalitatii de tratament.

Medicii români, obligati sa invete maghiara
Pentru remedierea problemei, EMI propune introducerea invatamântului obligatoriu in limba maghiara in cadrul Universitatii de Medicina si de Farmacie din Târgu-Mures, introducerea obligativitatii invatarii limbii maghiare in scolile postliceale sanitare din Ardeal, obligarea institutiilor medicale – a spitalelor – din Ardeal sa asigure posibilitatea utilizarii limbii maghiare in toate cazurile, in localitatile cu populatie preponderent maghiara. Sa se organizeze cursuri de limba maghiara pentru medicii si asistentii medicali de etnie româna, organizarea in cadrul institutiilor medicale din marile orase din Ardeal de sectii maghiare de ingrijire a bolnavilor, obligarea producatorilor de medicamente. Sa inscriptioneze prescriptia medicala si in limba maghiara, precum si publicarea, in toate cazurile, a brosurilor si instiintarilor medicale si in limba maghiara. Potrivit vicepresedintelui, „aceste remedieri ar asigura posibilitatea cunoasterii reciproce a culturii celuilalt in rândul ambelor comunitati, ar intari toleranta si intelegerea intre cele doua popoare, contribuind la multiculturalismul Ardealului, ceea ce pâna in momentul de fata inca nu este asigurat.“

Puterea vine in ajutorul iredentistilor
Asa cum ziarul nostru a dezvaluit cu aproape o luna in urma, potrivit unei ordonante de modificare a Legii reformei in sanatate, cunoscuta ca Legea Nicolaescu, personalul medical care lucreaza in regiuni unde minoritatile nationale depasesc 20 la suta din populatie trebuie sa cunoasca limba acelei minoritati. Reprezentantii UDMR au propus aceasta lege, sustinuti de Ministerul Sanatatii, care a inclus prevederea in ordonanta de urgenta. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 20/2007 a fost respinsa de Senat si trimisa de urgenta pentru examinare Comisiei de sanatate din cadrul Camerei. Deputatii PSD refuza aprobarea ordonantei, iar deputatii puterii negociaza inca 3 voturi esentiale pentru a trece ordonanta. „Este o discriminare grosolana, atåta timp cåt limba oficiala a tarii este româna“, a declarat dr. Dan Peretianu, presedintele Camerei Federative a Medicilor, care a mai adaugat ca nimeni nu-i obliga pe reprezentantii minoritatilor sa vorbeasca româna, dar daca nu inteleg atunci când un medic le explica diagnosticul sau tratamentul, este problema lor. Specialistii sustin ca in nicio tara a lumii nu s-a mai pomenit o asemenea prevedere.

Asociatia Tineretului Maghiar din Ardeal, cunoscuta prin radicalismul sau iredentist, organizeaza de trei ani incoace controversatele „tabere paramilitare EMI“ in Gheorgheni, judetul Harghita, ultimul de acest gen având loc intre 8 si 12 august 2007. Are filiale in Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Cluj, Târgu Mures, Aiud, Oradea si Sfântu Gheorghe.


Claudiu Sere
http://www.gardianul.ro/2008/03/07/dezvaluiri-c11/tupeu_iredentist_extremistii_maghiari_sustin_ca_romana_dauneaza_grav_sanatatii-s110362.html

vineri, 15 februarie 2008

BOR reaminteste parlamentarilor de Fundatia «Gojdu»

Image

Problematica Fundatiei Gojdu revine in actualitate. IPS dr. Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului, a adresat Comisiei juridice a Senatului României o scrisoare în care cere solutionarea corecta a prevederilor testamentare privitoare la Fundatia Gojdu.

Aflat în postura de presedinte al Fundatiei Gojdu, cu sediul la Sibiu, Mitropolitul Ardealului precizeaza ca vorbeste „în numele celor 15 ierarhi ortodocsi din Transilvania, Banat si Ungaria si ale celor peste 4.500.000 de români ortodocsi“. „Din punct de vedere legal si moral, de mostenirea Gojdu nu poate dispune nici statul român, nici statul maghiar, aceasta nefiind proprietate de stat, ci proprietate privata. De aceea, nici noi, Biserica din Transilvania, care recunoastem tratatul bilateral cu vecinii nostri, nu avem dreptul sa renuntam la un bun care nu este al nostru, ci apartine credinciosilor nostri“, spune Laurentiu Streza. Ierarhul se declara surprins ca în acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare, prin înfiintarea unei noi fundatii, care va dispune de întreaga mostenire a lui Emanuil Gojdu, din Ungaria si România, „s-a exclus mostenitorul testamentar, prevazut în art. 7 din Testament, adica acea parte «a natiunii române din Ungaria si Transilvania care tine de legea rasariteana ortodoxa»“.

În decembrie 2007 membrii Comisiei juridice a Senatului au luat în dezbatere ordonanta Gojdu. În votul din Comisie, împotrivirile si abtinerile s-au înregistrat de la UDMR si PNL, în timp ce restul senatorilor juristi au votat respingerea Ordonantei Gojdu. Conform acordului romano-ungar, cu fondurile alocate de cele doua guverne, fundatia îsi va mari patrimoniul cu imobilele din Curtile Gojdu din Budapesta, care sunt în renovare, dar care urmeaza sa devina unul dintre reperele capitalei ungare, atât din punct de vedere cultural, cât si economic. Fundatia publica ar trebui sa rascumpere, pe bani de la buget, bunurile Gojdu si sa selecteze bursieri atât români, cât si maghiari. Contestatarii acestui acord sustin ca ordonanta încalca dreptul la proprietate, la mostenire si la libertatea cultelor religioase de care ar trebui sa se bucure Fundatia „Emanuil Gojdu“ din Sibiu, înfiintata în 1996. Prin punerea în aplicare a acestui acord, prin actul de rascumparare a unor bunuri care apartin de drept Fundatiei Gojdu, România recunoaste nationalizarea ungara din 1952, sustin criticii acordului.

Legislatia ungara nu are - în prezent - nici o prevedere cu privire la bunurile detinute de fundatiile private, ceea ce va face imposibila orice fel de recuperare a bunurilor lasate românilor de Emanuil Gojdu. Emanuil Gojdu a fost o personalitate remarcabila a intelectualitatii române transilvanene din secolul al XIX-lea. El s-a nascut la Oradea, în 9 februarie 1802, într-o familie de origine macedo-româna si si-a facut studiile de drept la Budapesta, devenind, în scurt timp, unul dintre cei mai straluciti avocati din Imperiul Austro-Ungar. Prin testamentul întocmit la 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu stabileste ca partea cea mai mare a averii sale sa fie lasata „românilor ortodocsi din Ungaria si Transilvania“ si sa fie administrata de o fundatie care sa-i poarte numele. Fundatia a functionat între 1870 si 1917, acordând mii de burse românilor transilvaneni. Ordonanta a fost respinsa de Camera Deputatilor, astfel ca Senatul este camera decizionala.

Gardianul / 15.02.2008 / B. Apostolescu

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=633&Itemid=1

vineri, 1 februarie 2008

Tokes a reclamat in Parlamentul European proiectul Voiculescu privind insusirea limbii romane






(ZIUA-foto)










"Episcopul a subliniat ca se face o mare discriminare prin acest proiect si solicita sanctionarea acestor afirmatii", a declarat Gazda. Potrivit acestuia, o alta problema ridicata de episcop a fost aceea a proiectului legii invatamantului, considerat de asemenea discriminatoriu pentru comunitatile minoritare. Europarlamentarul Tokes Laszlo va formula in cursul zilei de joi o scrisoare adresata comisarului european pentru multilingvism, Leonard Orban, in care acuza aparitia in Romania a doua proiecte de lege considerate discriminatorii pentru populatia minoritara, transmite corespondentul NewsIn. Presedintele Uniunii Civice Maghiare (UCM) din zona Sfantu-Gheorghe, Gazda Zoltan, a declarat, joi, in cadrul unei conferinte de presa, ca episcopul Tokes a semnalat miercuri seara, in plenul Parlamentului European, problema proiectului initiat de catre presedintele de onoare al PC, Dan Voiculescu, potrivit caruia cetatenii romani de etnie maghiara sa-si piarda cetatenia daca nu invata in decurs de doi ani limba romana. Gazda a precizat ca episcopul va formula in cursul zilei de joi o scrisoare catre Leonard Orban, in care semnaleaza problemele amintite. Presedintele UCM din zona Sfantu-Gheorghe considera ca decizia pronuntata de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) legata de initiativa presedintelui PC, Dan Voiculescu, de a se retrage cetatenia persoanelor care nu invata limba romana este inacceptabila. Gazda a invocat mai multe articole de lege, precum si art. 5 din Constitutia Romaniei, care spune ca "cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere", pentru a-si sustine argumentele impotriva deciziei CNCD. CNCD a decis ca declaratiile lui Dan Voiculescu nu sunt discriminatorii si se inscriu in limitele exercitarii libertatii de exprimare. Dan Voiculescu a lansat in luna iunie anul trecut initiativa proiectului de lege care prevede obligativitatea invatarii limbii romane de catre cetatenii Romaniei, care altfel isi vor pierde cetatenia. Voiculescu a declarat ca nu vrea sa renunte la proiectul de lege prin care cere ca toti cetatenii romani sa cunoasca limba oficiala a statului. in ceea ce priveste proiectul legii invatamantului, acesta este supus dezbaterii pana in data de 17 februarie. Reprezentantii comunitatii maghiare solicita, printre altele, predarea limbii si literature romane dupa metode diferite pentru reprezentantii minoritatilor

http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-02-01&id=3057

marți, 16 octombrie 2007

Batuta ca sa nu vorbeasca romaneste




Timoc, Serbia/ Romanian Global News
marţi, 16 octombrie 2007
Image
Invatatoarea Milita si „pensionarcele" sale au felul lor de-a spune, pe Valea Timocului, ca oamenii s-au pastrat romani. Am nevoie de un invatator. Se spune despre unii oameni ca au idei putine si fixe. In Timoc fiind, eu am idei multe si fixe. Una este ca am nevoie de un invatator, neaparat. Vreau sa stiu cum a fost, cum e sa fii roman si sa nu ai voie sa-ti folosesti limba cu copiii din jurul tau, tot romani. In prima zi din Timoc ne strangem la sfintirea unei troite, pe pamantul lui Dusan Parvulovici, director al Federatiei Romanilor din Serbia si presedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin. Inca se iau interviuri cand il trag de maneca pe Dusan pana aflu unde sunt arondata sa-mi petrec noaptea. Primesc cazare la Negotin, la pachet cu un invatator: Milita Nesici Jurjevici, colaboratoare voluntara a lui Dusan, este invatatoare pensionara. Presimt ca vor urma nopti lungi! Milita vine sa ma ia de la Timoc Press, de unde imi trimisesem materialele in tara. Aha, e tanti aceea simpatica ce pusese flori la troita, la pranz. Mergem spre blocul ei, e aproape de biroul de unde am plecat. Pe drum, schimbam primele replici despre cum e in Romania, cum e in Timoc. Interlocutoarea mea e o femeie deschisa, careia ii place sa vorbeasca. Dar trebuie sa se gandeasca putin inainte de a spune ce vrea sa spuna - cuvintele nu-i curg intotdeauna usor, in romana.
Mata, factor aglutinantin relatiile sociale Cand sa intram in bloc, apare Marko, motanul familiei. In Timoc, „pisica" e neologism sau nu e deloc, deci, firesc, nici „pisi" nu poate exista, ca sa chemi mata. O aud pe Milita strigand „mata, mata", ca sa cheme motanul, si zambesc larg. Nu cred ca s-a mai vorbit romaneste cu pisica, dat fiind ca sotul Militei e sarb, iar in casa, acum, se vorbeste sarbeste, de cand copiii au plecat pe drumurile lor.
Aualeu, sotul! Imi epuizez rapid bruma de sarba pe care o stiu pentru cand trebuie sa schimb doua vorbe. Ma intrebase si preotul Boian al Malainitei ce am invatat in sarba cat am lucrat in Bosnia, pe front, si, dupa ce i-am enumerat candid primele trei injuraturi sarbesti de care mi-am adus aminte ca le repeta translatorul meu, a facut o fata de om oarecum dornic sa dispara de la locul imprudentei sale. Sper sa nu mai fiu provocata sa ma produc cu repertoriul in sarba... Dar asta am invatat si in Banat: o injuratura plasata strategic in fraza face parte din uneltele obligatorii de comunicare ale sarbilor cu mediul din jurul lor. Mai avem noi o vorba, asa, de drag fata de ei: cal breaz si sarb cuminte nu exista.
Ceva de la unguri, ceva de la musulmani Dar sotul nu are curiozitati din astea. Nu e deranjat ca vorbesc cu Milita in romana – ne-am imprietenit prin simplul fapt ca Marko, de obicei sclifosit, ma lasase sa-l iau in brate si sa-l mangai. Oricum, sunt nedumerita de ghiveciul de limbi in care am intrat. Aud ce vorbeste Milita in casa, cu sotul, si o rog de cateva ori sa repete, crezand ca ma insala urechea.
Dar sunt cuvinte unguresti! Se aude ceva ce, apropiat de felul nostru de scriere, ar fi „macica", „tanir" si „astal", adica echivalentele lui – „pisica", „farfurie" si „masa" din maghiara. Sunt aproape identice cu cuvintele din maghiara. Ciudat – se pare ca sarbii au avut teama de romana mult mai mult decat de maghiara. Mergem in cea care urma sa fie „camera mea", facem patul, ne pregatim de povestit. Milita ia o pernita si se asaza pe jos, cu „mata" in brate si gata a depana firul vorbei. Ridic o spranceana si sunt ca fata nedumerita de pe messenger. Dar Milita incepe sa-mi spuna de viata ei, de locurile pe unde a lucrat, de musulmani - si asa, piesele acestui puzzle explica si ce e cu felul acesta oriental de sedere. Milita, in spatele sotului sarb, dar nu ...
Rusinea de a vorbi romaneste... A vrut sa urmeze agricultura si a ajuns in Kosovo. A stat acolo doi ani intregi si asa s-a deprins cu statul pe jos, pe pernita – uitatul la telenovele a venit mai tarziu. E din familie de romani si vorbea romaneste cu ai ei, dar la scoala trebuia sa invete in sarba. Cand era mica a patit-o si a fost batuta daca a vorbit romaneste la scoala. Acolo, in Timocul ei plin de romani. Desi toti copiii din clasa erau romani. Dar invatatoarea era sarboaica... Politica sarbilor era clara: nu voiau sa existe minoritatea romana in Timoc, au interzis scolile si bisericile, oficial nu exista limba romana, copiilor li s-a impus ca nu e frumos sa vorbesti romana, ca e rusine. Si totusi, limba n-a murit. Milita a lasat pana la urma agricultura si a devenit invatatoare. N-a vorbit nici ea romaneste cu copiii la scoala, dar nici nu i-a batut ca sa stea pe linia limbii sarbe. Stateau ei singuri, ca se mai schimbasera vremurile si parintii gandeau ca e bine sa-si invete copiii sarba, ca sa se descurce mai usor in viata. Iar unul dintre directorii ei i-a zis: „paza-ti painiea", adica sa mai taie din elanurile ei cu romana si cu traditiile romanilor timoceni. Imi spune Milita, despre vorbitul in romana al copiilor, ce stiu ei: „E rusanie ca cand esti ceva mai prost, ai mai putana valoare. Ne-a facut in mintile noastre de sanguri sa ne fie rusanie".
Poti sa te mandresti cu un nepot cosarcas! S-a maritat cu un sarb ca asa a fost sa fie. Si copiii, si nepotii ei stiu romana, mai ales ca fiul ei s-a dus ginere in casa de romani, dupa sotie. Imi spune de nepotul ei, pe care l-a crescut mai mult ea, ca e „cosarcas". Imi pare, uneori, un careu cu cuvinte incrucisate ce aud. Dar vad niste poze in care nepotul apare impreuna cu echipa - o echipa foarte buna in Serbia. Deci e baschetbalist, da la cos. OK, capisci. Imi arata o mie de fotografii, pentru ca „am fotografiie in toace fielurili". La cum suna, felul acesta de vorbire mi se pare un amestec interesant de banateneasca si olteneasca – desi pana acum n-as fi crezut ca asa o simbioza poate exista. Acum, la 65 de ani, Milita nu mai invata copiii, dar nici nu poate sta degeaba, asa ca face voluntariat si este sef de birou la Federatia Romanilor din Serbia. Si, mai mult, se ocupa de pastrarea traditiilor folclorice ale romanilor din Timoc. Are un grup de „pensionarce", cum le spune, cu care canta, joaca, prezinta datini. Tot de la copii i se trage – cat a lucrat ca invatatoare spune ca n-a fost spectacol in Iugoslavia la care sa nu fi fost invitata cu copiii pe care ii conducea. A fost rau privita de cei din tagma ei pentru asta, dar s-a obisnuit. Mai ales ca a avut si multe satisfactii. Printre altele, a primit si o medalie de aur pentru „pastrarea culturii traditionale". A trait sa prinda august 2007, cand romanii timoceni au ajuns „minoritate etnica recunoscuta" in Serbia. A ajuns sa prinda prima biserica in care, din 2004, se slujeste in limba romana. Ma intreb daca 65 de ani e prea mult pentru a vedea si prima scoala in care sa se predea in romana, in Timoc... Pentru ca stiu ca, intr-un fel, Milita s-ar simti razbunata pentru palmele primite, pe cand era copil, ca sa nu-si vorbeasca limba.
Ramona Balutescu, Adevarul

http://www.rgnpress.ro/

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc