Serghei Tighipko, fost ministru de finante si candidat la functia de presedinte, care si-a construit campania electorala pe acuzatiile impotriva tarii noastre, a avut o ascensiune spectaculoasa in ultimele saptamani, situandu-se in prezent pe locul trei in intentiile de vot, dupa Viktor Ianukovici si actualul premier, Iulia Timosenko.
In perspectiva alegerilor prezidentiale din Ucraina, programate pentru data de 17 ianuarie 2010, o parte a politicienilor si a presei de la Kiev exploateaza din ce in ce mai mult ideea ca Romania reprezinta o amenintare la adresa Ucrainei. Petro Poroshenko, ministrul ucrainean al Afacerilort Externe, considera insa ca, la nivel oficial, Romania nu a emis niciun fel de pretentii teritoriale la adresa Ucrainei.
"Pericolul" Basescu
Intr-un interviu acordat agentiei ruse Novai Reghion, preluat de Agerpres, politologul ucrainean Vladimir Kornilov sustine ca dupa realegerea lui Traian Basescu in functia de presedinte, oficialii de la Bucuresti vor continua sa incurajeze sentimentele nationaliste si pretentiile fata de teritoriul statelor vecine. Kornilov considera ca decizia de la Haga in privinta delimitarii platoului continental de langa Insula Serpilor a resuscitat si mai mult sentimentele nationaliste ale romanilor, care vor sa "taie o bucata din teritoriul ucrainean" si "viseaza sa puna stapanire pe Republica Moldova". Pozitia acestuia este sustinuta si de Taras Ciornovol, deputat in cadrul Comisiei de Afaceri Extere din Rada Suprema, care a declarat ca desi afirmatiile lui Basescu referitoare la Romania Mare reprezinta mai mult un slogan pentru alegatori decat pentru politica reala, el va fi obligat sa puna in aplicare aceasta politica deoarece, "alegatorul roman, spre deosebire de cel ucrainean, are obiceiul sa ceara politicienilor sa-si tina promisiunile". Acesta subliniaza si faptul ca Bucurestiul promoveaza activ tema acordarii pasapoartelor romanesti pentru locuitorii din anumite regiuni ale Ucrainei, cu toate ca legislatia ucraineana interzice dubla cetatenie.
Independenta Moldovei
Serghei Tighipko a declarat recent ca realizarea proiectului Romaniei Mari reprezinta o amenintare directa la adresa Ucrainei, ucrainenii avand obligatia sa se opuna, potrivit agentiei de presa Unian. Fostul ministru de finante si presedinte al Bancii Nationale a Ucrainei a adaugat si faptul ca mentinerea Republicii Moldova ca stat independent este in interesul strategic al Ucrainei, referindu-se la afirmatiile presedintelui interimar moldovean Mihai Ghimpu, care a spus cu ocazia Zilei Unirii ca este roman. Recent, Inna Bogoslovskaia, candidata din esalonul doi la presedintia Ucrainei, s-a plans Moscovei ca nimeni nu este capabil sa apere Ucraina de pretentiile teritoriale ale vecinilor, unul dintre aestia fiind Romania. Lidera Partidului Vece, apropiat lui Viktor Ianukovici, a subliniat faptul ca problema de securitate a tarilor care au renuntat la armele nucleare, cum ar fi Ucraina, Belarus si Kazahstan, nu a fost inca rezolvata.
Kievul mai asteapta
Fondul Monetar International (FMI) a decis sa amane pana dupa alegerile prezidentiale de luna viitoare acordarea ultimei transe din acordul de imprumut in valoare de 16,8 miliarde de dolari convenit cu Ucraina, informeaza Agerpres. Decizia reflecta cresterea frustrarii Fondului fata de incapacitatea politicienilor de la Kiev de a tine sub control bugetul. Aceasta transa, in valoare de 3,5 miliarde de dolari, ar urma sa fie cea de-a patra acordata Ucrainei, tara care a fost puternic afectata de actuala criza economica.
In perspectiva alegerilor prezidentiale din Ucraina, programate pentru data de 17 ianuarie 2010, o parte a politicienilor si a presei de la Kiev exploateaza din ce in ce mai mult ideea ca Romania reprezinta o amenintare la adresa Ucrainei. Petro Poroshenko, ministrul ucrainean al Afacerilort Externe, considera insa ca, la nivel oficial, Romania nu a emis niciun fel de pretentii teritoriale la adresa Ucrainei.
"Pericolul" Basescu
Intr-un interviu acordat agentiei ruse Novai Reghion, preluat de Agerpres, politologul ucrainean Vladimir Kornilov sustine ca dupa realegerea lui Traian Basescu in functia de presedinte, oficialii de la Bucuresti vor continua sa incurajeze sentimentele nationaliste si pretentiile fata de teritoriul statelor vecine. Kornilov considera ca decizia de la Haga in privinta delimitarii platoului continental de langa Insula Serpilor a resuscitat si mai mult sentimentele nationaliste ale romanilor, care vor sa "taie o bucata din teritoriul ucrainean" si "viseaza sa puna stapanire pe Republica Moldova". Pozitia acestuia este sustinuta si de Taras Ciornovol, deputat in cadrul Comisiei de Afaceri Extere din Rada Suprema, care a declarat ca desi afirmatiile lui Basescu referitoare la Romania Mare reprezinta mai mult un slogan pentru alegatori decat pentru politica reala, el va fi obligat sa puna in aplicare aceasta politica deoarece, "alegatorul roman, spre deosebire de cel ucrainean, are obiceiul sa ceara politicienilor sa-si tina promisiunile". Acesta subliniaza si faptul ca Bucurestiul promoveaza activ tema acordarii pasapoartelor romanesti pentru locuitorii din anumite regiuni ale Ucrainei, cu toate ca legislatia ucraineana interzice dubla cetatenie.
Independenta Moldovei
Serghei Tighipko a declarat recent ca realizarea proiectului Romaniei Mari reprezinta o amenintare directa la adresa Ucrainei, ucrainenii avand obligatia sa se opuna, potrivit agentiei de presa Unian. Fostul ministru de finante si presedinte al Bancii Nationale a Ucrainei a adaugat si faptul ca mentinerea Republicii Moldova ca stat independent este in interesul strategic al Ucrainei, referindu-se la afirmatiile presedintelui interimar moldovean Mihai Ghimpu, care a spus cu ocazia Zilei Unirii ca este roman. Recent, Inna Bogoslovskaia, candidata din esalonul doi la presedintia Ucrainei, s-a plans Moscovei ca nimeni nu este capabil sa apere Ucraina de pretentiile teritoriale ale vecinilor, unul dintre aestia fiind Romania. Lidera Partidului Vece, apropiat lui Viktor Ianukovici, a subliniat faptul ca problema de securitate a tarilor care au renuntat la armele nucleare, cum ar fi Ucraina, Belarus si Kazahstan, nu a fost inca rezolvata.
Kievul mai asteapta
Fondul Monetar International (FMI) a decis sa amane pana dupa alegerile prezidentiale de luna viitoare acordarea ultimei transe din acordul de imprumut in valoare de 16,8 miliarde de dolari convenit cu Ucraina, informeaza Agerpres. Decizia reflecta cresterea frustrarii Fondului fata de incapacitatea politicienilor de la Kiev de a tine sub control bugetul. Aceasta transa, in valoare de 3,5 miliarde de dolari, ar urma sa fie cea de-a patra acordata Ucrainei, tara care a fost puternic afectata de actuala criza economica.
http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-12-12&id=263064
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu