marți, 28 septembrie 2010

Oradea. Laszlo Tokes a montat ilegal plăcuţe cu numele străzilor în limba maghiară

Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a montat în mod ilegal, în mai multe zone din Oradea, plăcuţe cu numele străzilor din oraş traduse în limba maghiară. Jean Calvin a devenit astfel de curând Janos Kalvin.

Deşi autorităţile l-au avertizat pe Tokes că montarea acestor plăcuţe contravine normelor Europei şi ale României implicit, acesta îşi continuă acţiunea. Astfel, după ce primăria dă jos denumirile maghiare, episcopul maghiar le pune din nou, fără nici o jenă. Acesta susţine că are acordul proprietarilor pentru a face acest lucru şi consideră că plăcuţele sale au fost îndepărtate în mod abuziv.

Cu toate acestea, Lazslo Tokes nu a primit până acum nici o sancţiune din partea autorităţilor şi, mai mult decât atât, acesta ameninţă cu proteste în cazul în care primăria va continua să dea jos plăcuţele.

Observator
http://www.antena3.ro/romania/oradea-tokes-a-montat-ilegal-placute-cu-numele-strazilor-in-limba-maghiara_107807.html

joi, 23 septembrie 2010

Cum a fost retezat Retezatul

Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în 1935, la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, pe o suprafaţă de peste 38.000 de hectare din Masivul Retezat-Godeanu, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din 1979.

Un sfert din suprafaţa Parcului a fost cedată de comisia judeţeană Hunedoara de fond funciar către doi cetăţeni austrieci, moştenitori ai conţilor Lajos şi Gabor Kendeffy. Comisia judeţeană Hunedoara pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor a emis în decembrie 2006 trei titluri de proprietate pentru o suprafaţă totală de 11.000 hectare. Respectivele suprafeţe se află pe teritoriul comunelor Pui şi Râu de Mori.

După 1990, în România a intervenit un proces firesc de reconstituire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor, drepturi confiscate sub diverse forme de statul român comunist. Doar o mică parte a averii Kendeffy a făcut obiectul naţionalizării. Cu toate acestea, inducând în eroare Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate asupra Terenurilor din Hunedoara, au depus solicitări pentru restituirea a 53.000 de hectare două moştenitoare ale fraţilor Gabor (Gavril) şi Lajos (Ludovic) Kendeffy.

Solicitarea a fost depusă după apariţia Legii 247 din 2005 într-un termen legal de până la 30 noiembrie 2005. Potrivit surselor noastre, iniţial Comisia a respins solicitarea urmaşelor, după depunerea unor înscrisuri doveditoare din partea Direcţiei Silvice privind netemeinicia acestor solicitări. Cu toate acestea, solicitarea celor doi cetăţeni austrieci, Maria Kendeffy (născută Gerliczy) şi Elisabeth Pongracz (născută Kendeffy), a fost discutată din nou în şedinţa din 7 iunie 2006, exact a doua zi după ce Direcţia Silvică şi-a schimbat conducerea. De data aceasta, decizia Comisiei a fost una favorabilă moştenitoarelor.

Dar să ne uităm puţin în Istorie. Familia Kendeffy a deţinut domeniul Retezat până la reforma agricolă din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş din 1921. Se extimează că la începutul secolului averea acestora ar fi înglobat vreo 50.000 de jugăre (n.r. - iugăr sau jugăr: veche unitate de măsură pentru suprafeţe agrare, folosită în Transilvania, egală cu 0,5775 de hectare), în mare parte reprezentând suprafeţe de pădure sau vegetaţie forestieră. Reforma agricolă, dar şi declararea ca absenteist a lui Lajos Kendeffy au dus la exproprierea celei mai mari părţi a averii familiei de conţi.

Prin declararea ca absenteist a lui Lajos Kendeffy, averea acestuia a fost preluată de statul român. Prin hotărârea Comitetului Agrar nr. 293 din 13 aprilie 1924, partea acestuia de avere, jumătate din toate moşiile, a fost expropiată definitiv. Nicolae Titulescu şi contele Aponny au negociat tranşarea situaţiei absenteiştilor şi s-a ajuns la un acord internaţional potrivit căruia optanţii unguri (n.r. - cetăţenii declaraţi absenteişti şi care renunţaseră la cetăţenia română, alegând-o pe cea maghiară) expropriaţi în Ardeal să fie despăgubiţi de Fondul Agrar de la Basel (Elveţia), către care statul român plătea o anumită anuitate.

La 12 iulie 1933, instanţele româneşti au decis să acorde lui Lajos Kendeffy o despăgubire de 1.371.650. de lei. Ulterior, ca urmare a contestaţiilor lui Lajos Kendeffy, instanţele i-au acordat suplimentar, în 1933, 856.211,50 coroane aur, cu dobândă de 4,5% pe an începând cu 1 ianuarie 1923, dar şi 15.000 de coroane aur cu titlu de despăgubiri pentru daunele provocate prin dezorganizarea exploatării sale, precum şi cheltuieli judiciare.
Ca o concluzie, partea din averea Kendeffy ce a revenit absenteistului Lajos a fost despăgubită, în mod just, printr-o procedură negociată între state.

În ceea ce-l priveşte pe Gabor (Gavril) Kendeffy, lucrurile au fost tratate la fel de clar. Acesta a fost expropriat de cele mai importante părţi ale averii sale prin deciziile unui stat de drept în scop de utilitate publică, iar ca urmare a fost despăgubit just. Gabor Kendeffy a contestat ani de-a rândul hotarele pe care s-a făcut ieşirea din indiviziune cu fratele său, dar şi deciziile şi modalităţile de expropriere. Conform prevederilor articolului 6 lit. c din Legea reformei agrare din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, din 1921, moşia de 7.651 de jugăre (aproximativ 3.600 hectare) din hotarele comunelor Clopotiva, Săcel, Sântămărie, Cioprea, Nalaţvad, Subcetate, Poieni, Valea Dăljii, Unciuc aparţinea exclusiv proprietarului Gabor Kendeffy.

O altă moşie de 6.516 jugăre şi 1.232, stânjeni pătraţi, a aceluiaşi, a fost expropriată în interes naţional prin Hotărârea 752 din 1922 a Comisiunii I de ocol pentru expropriere şi împroprietărire Haţeg. Despăgubirea a fost plătită în intervalul 1922-1945. Interval ce se explică prin faptul că, potrivit legii pentru reformă agrară, expropriatului i se plătea 80% din valoarea despăgubirii şi restul banilor în câte două tranşe anuale (în martie şi noiembrie) până la finalizarea măsurătorilor.

Aşa cum am arătat, Gabor Kendeffy a deschis mai multe procese în instanţă cu privire la graniţele proprietăţii pe care le-a contestat ani şi ani de în şir. Statul român i-a plătit lui Gabor Kendeffy despăgubiri de peste 15,5 milioane de lei, la nivelul anilor '40.

Cât priveşte moşia din Râul de Mori, care astăzi constituie parte integrantă a Parcului Naţional Retezat, lucrurile au fost şi mai complicate. Suprafaţa de 29.282 de jugăre a fost implicată într-un îndelung demers juridic al lui Gabor Kendeffy, care a constestat ieşirea din indiviziune cu statul român, care a preluat partea lui Lajos Kendeffy. Jumătate din această suprafaţă - adică 7.000 de hectare, nu 11.000 - ar fi fost dreptul de moştenire la care puteau veni urmaşi lui Gabor Kendeffy, dar Comisia Judeţeană nu ar fi putut lua o decizie care să încalce dreptul statului român, proprietatea publică fiind inalienabilă. Mai întâi ar fi trebuit realizată ieşirea din indiviziune cu Statul Român şi o expertiză topo-cadastrală pentru identificarea terenului.

Şi în acest caz însă, suprafaţa Parcului Naţional Retezat ar fi făcut excepţie de la legile cu privire la restituirea proprietăţilor, fiind vorba despre o rezervaţie ştiinţifică a Academiei Române. Până una alta însă, Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele a intrat în posesia celor două austriece care au adus terenul aport la capitalul social al societăţii comerciale Rotunda SRL din Miercurea Ciuc, al cărei obiect de activitate este exploatarea forestieră.
Avocatul Laszlo Majai, care le reprezintă pe cele două fericite moştenitoare ale unei însemnate părţi din Parcul Naţional Retezat, spune că acţiunea Academiei Române şi a Ministerului de Finanţe de a ataca titlurile de proprietate emise în favoarea Mariei Kendeffy şi a Elisabethei Pongracz sunt nejustificate.

"Noi nu avem cunoştinţă să fi primit bani (respectiv despăgubiri - n.r.) pentru proprietăţile lor. Ministerul de Finanţe nu poate să dovedească, pentru că nu există un document financiar-contabil", susţine avocatul Laszlo Majai. Acesta precizează că, în momentul în care clientele sale au depus solicitările pentru restituirea proprietăţilor confiscate de regimul comunist, legea permitea un astfel de demers şi cetăţenilor străini.


Prefectura - Dăm tot ce se poate da. Până la proba contrarie

Prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi, ne-a declarat că urmaşii contelui Kendeffy au solicitat iniţial 53.000 de hectare, dar au depus acte doar pentru 33.000, iar Comisia a ajuns la concluzia că doar 11.000 de hectare pot fi date înapoi. "În prezent, terenul este o proprietate privată, dar aceştia nu au dreptul de exploatare", a precizat Attila Dezsi. În Parcul Naţional Retezat sunt în jur de 7.000 de hectare din suprafaţa "restituită", a precizat reprezentantul Guvernului. "Această retrocedare se judecă pe fond pentru a se vedea dacă titlurile de proprietate au fost eliberate corect", a spus Attila Dezsi, uitând că procedura de retrocedare se face atunci când a existat o cedare. Nu o expropriere. "Din documente rezultă că 11.000 de hectare nu se duc niciunde".

Iar cu privire la deciziile de expropriere, prefectul este la fel de categoric: "Dacă aceste decizii existau trebuiau trecute în cărţile funciare. Dacă au existat astfel de cărţi funciare, noi nu am primit nimic. Până la proba contrarie, titlurile de proprietate au fost eliberate legal". Atitudinea lui Attila Dezsi - fost subprefect la momentul emiterii celor trei titluri de proprietate - este însă una la fel de categorică precum cea a fostului prefect, Marius Cristian Vladu, aşa cum a arătat-o în şedinţa Comisiei de Fond Funciar în care s-a aprobat cererea moştenitorilor contelui Kendeffy din iunie 2006. Supărat că unul dintre cei prezenţi a cerut amânarea luării unei decizii, acest comisar Catani al împroprietăririi a făcut un adevărat show, aşa cum a fost el prezentat de ziariştii care au asistat la şedinţă.

El a acuzat că la mijloc ar fi de fapt interesele locale în legătură cu nişte cabane construite mai mult sau mai puţin legal la Râul de Mori şi apoi s-a pronunţat într-o singură direcţie: "Nu mai trageţi de timp! Suntem puşi aici să restituim ce a confiscat statul. Aplicăm legea stricto senso şi o să dăm înapoi şi aceste terenuri, şi Parcul Dendrologic de la Simeria, şi tot ceea ce a aparţinut oricui poate dovedi cu acte acest lucru. Nu facem jocul nimănui. Statul este cel mai prost administrator". Statul este într-adevăr cel mai prost administrator, dar prefectul Vladu, fiind reprezentantul Guvernului în teritoriu, a avut şi calitatea de manager principal pe ramură de împroprietăriri.

http://www.jurnalul.ro/stire-special/cum-a-fost-retezat-retezatul-555282.html

joi, 16 septembrie 2010

Transnistria şi Bulgaria vor face schimb de programe radio şi TV

Bulgaria şi Transnistria , regiune secesionistă din estul R. Moldova , intenţionează să colaboreze în domeniul audiovizualului în vederea schimbului de programe radio şi de televiziune.

Despre aceasta s-a discutat, luni, la Tiraspol , în cadrul unei întrevederi dintre liderul transnistrean, Igor Smirnov , şi Gheorghi Panaiotov , şeful misiunii diplomatice bulgare în R. Moldova. Potrivit serviciului de presă al lui Igor Smirnov, Transnistria va oferi Bulgariei emisiuni radio şi TV despre viaţa etnicilor bulgari din regiune.Sursa citată nu precizează dacă Smirnov şi Panaiotov au semnat vreun document de intenţii sau dacă reprezentanţii Tiraspolului şi Sofiei ar urma să semneze un acord în acest sens.

http://www.azi.md/ro/story/13721

sâmbătă, 11 septembrie 2010

Extremiştii maghiari îl sărbătoresc, sâmbătă, public pe amiralul Horthy Miklos, liderul fascismului ungar. Legea interzice promovarea simbolurilor fas

Cu aprobarea primarului UDMR Raduly Robert şi a şefilor Poliţiei şi Jandarmeriei Harghita, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, va avea loc o paradă cu husari pentru celebrarea ocupării oraşului de către Horthy, în 11 septembrie 1940

Extremiştii maghiari din filialele locale ale Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM), Consiliului Naţional Secuiesc Scaunul Ciuc şi Asociaţia Husarilor din Scaunul Ciuc organizează sâmbătă, la Miercurea Ciuc, o suită de manifestări pentru celebrarea a 70 de ani de la ocuparea oraşului, în 11 septembrie 1940, în urma Diktatului de la Viena, de către trupele ungare, în fruntea cărora s-a aflat însuşi amiralul Horthy, căpetenia fascismului ungar.

"În această zi de 11 septembrie 1940, guvernatorul Horthy Miklos, în fruntea honvezilor săi, a adus dreptatea mult aşteptată. (...) În data de 11 septembrie 2010 ne amintim cu mândrie şi dragoste ziua care a umplut de bucurie sufletul poporului nostru secui, fărâmiţat de Trianon", se spune atât în mesajul "de mobilizare" adresat locuitorilor din Miercurea Ciuc de Szocs Csongor, şeful HVIM Ciuc şi de Toth Balint, purtătorul de cuvânt al HVIM Transilvania, cât şi în afişele reprezentându-l pe Horthy călare la intrarea în Miercurea Ciuc, ce au împânzit oraşul

Programul acestei celebrări a instaurării ocupaţiei horthysto-fasciste ungare în Transilvania va începe, sâmbătă la amiază, cu o adunare la mormântul unui localnic din Miercurea Ciuc, Kopacz Bela, ucis din greşeală în timpul intrării lui Horthy în oraş, urmată de o paradă a unei trupe de husari călări de la gară până în centrul urbei, unde va avea loc apoi o nouă adunare populară, cu discursuri, poezii şi cântece "patriotice".

După care, seara, la Casa de Cultură, celebrarea instaurării ocupaţiei horthyste asupra Ardealului şi a căpeteniei fascismului ungar, Horthy Miklos se va încheia cu o conferinţă despre viaţa şi opera acestuia, susţinută de istoricul literar Tompo Laszlo.

Autorizată de primarul UDMR Raduly Robert

Acţiunea pusă la cale de extremiştii maghiari se va desfăşura cu aprobarea primarului din Miercurea Ciuc, Raduly Robert. Cum a fost convins să o autorizeze, n-am izbutit să aflăm, repetatele noastre încercări de a-l contacta telefonic pe edil rămânând fără nici un rezultat, lucru valabil şi în cazul şefului IPJ Harghita, comisarul şef Radu Moldovan

În locul lor, singurul care a încercat să ne argumenteze autorizarea manifestării a fost prim-adjunctul şefului Inspectoratului de Jandarmi Harghita, maiorul Adrian Cigărean.

"Noi am refuzat până în ultimul moment să dăm autorizaţie, dar o dăduse deja primarul Raduly, iar după cum era făcută cererea depusă de organizatori, că se va comemora un eveniment istoric de cum 70 de ani, nu am mai putut să ne opunem şi am aprobat şi noi, ca şi cei de la poliţiei. Şi chiar dacă am fi continuat să ne opunem, ar fi fost degeaba, pentru că Legea 60 îi permite primarului să treacă peste un eventual refuz al Poliţiei şi Jandarmeriei", ne-a declarat maiorul Cigărean.

Prefectul Ladany Laszlo: "Habar n-am despre ce vorbiţi!"

Reacţia prefectului judeţului Harghita, Ladany Laszlo (UDMR): "Habar n-am despre ce vobiţi, o să mă documentez şi o să vă spun mâine! Trebuie mai întâi să văd cu ochii mei despre ce e vorba şi apoi voi exprima un punct de vedere!"

Organizaţiile antifasciste - nicio reacţie

Celebrarea publică a fascismului horthyst şi a liderului său nu a produs deocamdată vreo reacţie nici din partea organizaţiilor antifasciste, din ţară şi străinătate, care, anii trecuţi, au criticat ridicarea unei statui a mareşalului Antonescu la Cluj-Napoca, ori, mai recent, emiterea de către BNR a unei monezi comemorative cu efigia patriarhului Miron Cristea. (Adrian Popescu)

http://www.gandul.info/news/extremistii-maghiari-il-sarbatoresc-sambata-public-pe-amiralul-horthy-miklos-liderul-fascismului-ungar-legea-interzice-promovarea-simbolurilor-fasciste-7175674

O organizaţie maghiară aniversează 70 de ani de la intrarea trupelor hortyste în Miercurea Ciuc

Manifestare controversată la Miercurea-Ciuc. O organizaţie maghiară aniversează, sâmbătă, intrarea în oraş a trupelor fasciste conduse de Horthy Miklos, după semnarea Dictatului de la Viena. Acţiunea a stârnit proteste în rândul politicienilor.
Organizaţia "Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate" (HVIM) va organiza o manifestare menită să marcheze împlinirea a 70 de ani de la intrarea trupelor fascisto-horthyste conduse de Horthy Miklos în Miercurea Ciuc, la 11 zile după semnarea Dictatului de la Viena (30 august 1940), informează Mediafax.
De aproximativ o săptămână, oraşul a fost împânzit de afişe în limba maghiară, prin care localnicii sunt informaţi şi sunt invitaţi la acest eveniment. Pentru organizarea manifestării, HVIM a solicitat aprobarea Primăriei Miercurea Ciuc în data de 1 septembrie.
Primul care a luat atitudine împotriva acestui eveniment a fost preşedintele grupului parlamentar al PSD Mircea Duşa, care a cerut, vineri, statului român să reacţioneze împotriva oricărei manifestări de acest fel.
"Sunt stupefiat şi este de neînţeles că o astfel de manifestare a primit aviz favorabil atât de la municipalitate, cât şi de la poliţie şi jandarmerie. A se permite o aniversare cu fast a momentului invadării Transilvaniei care a avut drept consecinţă, până la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, comiterea a mii de atrocităţi şi drame generate de fascismul hortyst şi, mai mult de atât, ca Horthy, un criminal de război condamnat de o lume întreagă pentru ororile pe care le-a comis, să fie elogiat într-o Casă de Cultură, mi se pare sfidător şi batjocoritor la adresa ţării. Fac un apel ferm la instituţiile statului să reacţioneze, conform legii şi să apere valorile sale de drept", a declarat Mircea Duşa.
În replică, prefectul judeţului Harghita, Ladanyi Laszlo Zsolt, consideră că manifestarea nu are de ce să stârnească controverse de vreme ce a fost aprobată de Primăria Miercurea Ciuc, dar a adăugat că "este important ca ea să se desfăşoare în condiţii de legalitate", chiar dacă el, în calitate de persoană publică, nu este de acord cu manifestările de tip extremist.
"Ca persoană publică, pot să spun că nu sunt de acord cu niciun fel de manifestări extremiste, din orice parte ar veni. Consider că problemele noastre, ale tuturor locuitorilor judeţului, sunt aceleaşi şi convieţuirea paşnică este cea mai importantă", a spus Ladanyi Laszlo Zsolt.
Deputatul UDMR de Harghita Korodi Attila a declarat, la rândul său, că Horthy Miklos nu este un personaj atât de negativ cum l-au prezentat istoricii, ci că este unul mai degrabă controversat, afirmând că manifestarea de sâmbătă de la Miercurea Ciuc naşte controverse nu la nivel de eveniment istoric, ci din cauza organizatorilor.
"Aşa cum Antonescu este considerat o firgură controversată şi despre Horthy se poate spune acelaşi lucru. Problema cu manifestarea de mâine ( sâmbătă - n.r.) este aceea că este organizată de Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, care nu face decât să aducă tensiuni", a precizat Korodi Attila.
Korodi a spus că "românii nu ar trebui să se teamă, pentru că astfel de manifestări sunt periferice şi dacă liderii maghiari reuşesc să pună la punct organizaţiile extremiste, atunci nu este nicio problemă pentru că ele vor rămâne în zona periferică izolată".
Sâmbătă la prânz, din apropierea gării din Miercurea Ciuc, cavaleria husarilor va porni către centru oraşului, într-o procesiune amintind de intrarea în municipiu, în 11 septembrie 1940, a trupelor fascisto-hortyste conduse de Horthy Miklos, călare pe un cal alb. Seara, începând de la ora 19.00, în Casa de Cultură Municipală, istoricul ungar Tompa Laszlo va susţine o prelegere intitulată "Viaţa lui Horthy".
În 30 august 1940, la Viena a fost luată decizia asupra soartei Transilvaniei prin intermediul miniştrilor de externe ai Germaniei şi Italiei. Potrivit Dictatului de la Viena, partea nordică a teritoriului revenea Ungariei, iar cea de sud rămânea României. O lună mai târziu, trupele ungare au intrat în Ardealul de Nord.
antena3.ro
http://www.jurnalul.ro/stire-observator/o-organizatie-maghiara-aniverseaza-70-de-ani-de-la-intrarea-trupelor-hortyste-in-miercurea-ciuc-554271.html

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc