joi, 3 aprilie 2008

De ziua Unirii a fost lansat site-ul de cercetare istorica Basarabia.info

De ziua Unirii a fost lansat site-ul de cercetare istorica Basarabia.info
Basarabia.info este denumirea unui nou site ce va trata sub aspect stiintific istoria Basarabiei. Site-ul a fost lansat la 27 martie 2008, la aniversarea a 90 de ani de la Ziua Unirii Basarabiei cu Romania si poate fi accesat de utilizatori atat in limba romana cat si in limba engleza, transmite Unimedia, preluat de Romanian Global News. Proiectul apartine Fundatei Magazin Istoric si istoricului Dorin Matei, care aveau ideea respectiva din luna octombrie a anului 2005, cand a avut loc prima Conferinta a istoricilor din Romania si Basarabia. Basarabia.info dispune de sectiunea Istoria Basarabiei, istorici, biblioteca de carti in formare si o galerie cu materiale foto si video despre Istoria Basarabiei.
Potrivit Fundatiei Magazin Istoric, lipsa unui asemenea site este resimtita nu numai de cititorii din Romania. „Anul trecut, domnul Vladimir Socor ne-a trimis un mail, primit de la un cercetator suedez care-i semnala tocmai inposibilitatea de a gasi astfel de informatii. Domnul Andreas Johansson pornise la lucru si lansase Moldovan Reference Database, gazduita de catre Sodertorn University College Library, Suedia. Adresa acesteia este bibl.sh.se/moldova/ Cu atat mai trista era absenta oricarei prezente romanesti in domeniu, dupa 18 ani de poduri de flori si tot felul de proiecte in jurul carora a curs atata cerneala in presa”, mentioneaza administratorii site-ului. Potrivit Fundatiei Magazin Istoric, lipsa unui asemenea site este resimtita nu numai de cititorii din Romania. „Anul trecut, domnul Vladimir Socor ne-a trimis un mail, primit de la un cercetator suedez care-i semnala tocmai inposibilitatea de a gasi astfel de informatii. Domnul Andreas Johansson pornise la lucru si lansase Moldovan Reference Database, gazduita de catre Sodertorn University College Library, Suedia. Adresa acesteia este bibl.sh.se/moldova/ Cu atat mai trista era absenta oricarei prezente romanesti in domeniu, dupa 18 ani de poduri de flori si tot felul de proiecte in jurul carora a curs atata cerneala in presa”, mentioneaza administratorii site-ului.
Pagina on-line basarabia.info urmeaza sa fie imbunatatita, iar in timpul apropiat va fi functional forumul de discutie destinat tuturor participantilor, cat si o sectiune dedicata specialistilor, unde accesul se face in baza unei parole. Aceasta din urma este destinata unor schimburi profesionale de idei sau informatii, rezervate doar istoricilor profesionisti, in asa fel incat oricare dintre ei sa isi poata consulta colegii pentru a obtine o trimitere bibliografica, o lamurire documentara etc.
„L-am conceput ca un loc in care doritorii vor putea gasi texte privind momente din istoria Basarabiei” mentioneaza administratorii site-ului. Acestia, de asemenea, precizeaza ca Basarabia.info este o creatie electronica deschisa si asteapta contributiile tuturor celor interesati de subiect pentru a fi completat, adus si tinut la zi.
http://www.rgnpress.ro/Diverse/De-ziua-Unirii-a-fost-lansat-site-ul-de-cercetare-istorica-Basarabiainfo-unimedia.html

La Varnita - 1 aprilie 2008 - lacrimi si reculegere

La Varnita - 1 aprilie 2008 - lacrimi si reculegere
Ieri 1 aprilie, la Fantana Alba in Nordul Bucovinei, martirii romani ucisi de trupele sovietice in 1941 au fost comemorati, transmite Romanian Global News.
„Indurerati venim aici de fiecare data, mai ales dumneavoastra, cei de la Cupca, Suceveni, Petreceni, Camenca, Hliboca, Priscareni, Carapciu, Iordanesti, Ropcea, Patrauti, Ciudei si din alte sate de pe valea Siretului”, se arata in mesajul citit de Aurica Bojescu. „Cu acelas gand va aduc mesajul dlui Ion Popescu, deputat in Parlamentul Ucrainei.
1 aprilie 1941. Varnita. Nevinovati au fost...
Nu au vrut sa fuga cum se vorbeste uneori, ci fiind manipulati de cei ce raspandeau zvonuri, au vrut sa treaca pasnic frontiera conform cererilor depuse prin primarii la organele oficiale de la Storojinet si Hliboca, si au fost impuscati...
Si nu au dreptate acei care sustin ca au fost doar un numar mic de persoane, pentru ca exista fotografii, care marturisesc despre gropile comune dezgropate ulterior, ceea ce dovedeste ca aici odihnesc un numar foarte mare de frati si surori de-ai nostri. Aceste dovezi istorice i-au impresionat foarte mult pe toti participantii de duminica trecuta, care a avut loc la Centrul Bucovinean din Hliboca cu participarea mai multor istorici si oameni de stiinta.
Doar ideea integrarii europene ne da speranta intr-un viitor fara frontiere si totodata incredere, ca asemenea tragedii nu se vor repeta niciodata.
„Comunitatea Romaneasca din Ucraina” a initiat ca de fiecare data pe 1 aprilie in toate scolile din raion sa aiba loc o lectie educativa de istorie in memoria celor cazuti la Varnita.
Sa tina minte copii, sa avem treaza constiinta.Sa respectam dreptul la Memorie si sa i-l cerem respectat. Sa nu se repete ce s-a intamplat si anul acesta.Cine a indraznit sa ridice securea la brazii crescuti din pamantul insangerat? Ei duc aceasta responsabilitate fata de cei ce zac in acest capat de padure si au fost obligati la insistenta noastra sa amenajeze in mod cuvenit.
Acesti martiri nu au murit, ei sunt vii in memoria rudelor, urmasilor neamului nostru si in inimile celor prezenti astazi aici.Datoria noastra a tuturor este sa ridicam aici un memorial demn martirilor neamului.
Sa le fie tarana usoara.Si asa sa ne ajute pe toti Bunul Dumnezeu”.
La ceremonie au participat si consulul general al Romaniei la Cernauti, Romeo Sandulescu si consilierul diplomatic Iustinian Focsa. Au fost prezenti mai multi reprezentanti din judetul Suceava in frunte cu presedintele Consiliului judetean Gavriil Marza. Au fost prezenti reprezentanti ai autoritatilor locale ucrainiene reprezentati de seful Administratiei regionale Cernauti Volodimir Culis, presedintele Consiliului regional Ivan Silepnitki si conducerea raionului Hliboca.
Slujba divina au infaptuit-o 7 preoti care au sfintit locul pentru memorial.
http://www.rgnpress.ro/Social/La-Varnita-1-aprilie-2008-lacrimi-si-reculegere.html

Vladimir Voroninnu mai vrea să fie preşedintele românilor din Republica Moldova

Voronin nu mai vrea să fie preşedintele românilor din MoldovaŞeful statului moldovean, Vladimir Voronin, a declarat că nu mai vrea să fie preşedintele românilor din Republica Moldova.În acest scop, Voronin a semnat sute de decrete de renunţare la cetăţenia moldovenească, relatează publicaţia germană Deutsche Welle. În Monitorul Oficial moldovean, au fost publicate decretele prezidenţiale prin care renunţarea la cetăţenia moldovenească este elgiferată în cazul a 300 de persoane.

Pentru prima dată, un număr atât de mare de oameni abandonează concomitent cetăţenia moldovenească, deşi liderii de la Chişinău au legiferat în urmă cu cinci ani dubla cetăţenie.

Reacţia vine după ce peste un milion de cetăţeni moldoveni au părăsit Republica Moldova în încercarea de a scăpa de sărăcie.

Antena3.ro
http://www.antena3.ro/Voronin-nu-mai-vrea-sa-fie-presedintele-romanilor-din-Moldova_ext_47419_ext.html

miercuri, 2 aprilie 2008

GEN ROGOJAN: Doua sau mai multe Romanii?

Image

Hotararea Sfatului Tarii din 27 martie 1918 a insemnat o sfidare a velico-rusismului in haina comunista, si, drept consecinta, Lenin - tocmai el, adept al doctrinei wilsoniene a autodeterminarii popoarelor - va gira doctrinar obiectivul fundamental al politicii Rusiei Sovietelor fata de Romania: "Distrugerea fiintei statului national unitar roman" * Pe cale de consecinta, comunismul de sorginte leninist-stalinista a fost, de la inceputurile experimentarii sale in practica social-politica, un instrument antiromanesc; iar Partidul Comunist din Romania, afiliat Cominternului, a fost esentialmente un partid politic antistatal si antinational Anul 1924, cand Stalin a pus in opera diversiunea Tatar-Bunar, a fost anul Basarabiei. Atat cel de-al V-lea Congres al Cominternului, cat si conferintele Federatiei Comuniste Balcanice (din 1923 si 1924) au animat tezele antiromanesti si nostalgia moscovita dupa Austro-Ungaria. Viena a gazduit, in anul 1924, nu mai putin de patru reuniuni internationale esuate, in care problema Basarabiei a fost abordata in conexiune cu cea a Transilvaniei. Esecurile au facut ca cele doua probleme nerezolvate sa fie transferate Cominternului, care - prin adoptarea rezolutiei privind autodeterminarea nationala a minoritatilor din Romania pana la disparitia statului roman - a fixat in canoane formale si in documente programatice obiectivul fundamental al politicii Rusiei sovietice in raporturile sale cu Romania. Aliatul de nadejde: Coloana a V-a a Internationalei Comuniste.

Dupa 90 de ani, agitatiile minoritatilor revoltate, paradoxal, tocmai impotriva statelor care le-au garantat prezervarea identitatii in vremuri mult mai tulburi si fara orizont, au revenit in actualitate.

Image

Pacate grele apasa asupra memoriei multor "mari prieteni" ai Romaniei pentru duplicitarismul politic de care au dat dovada in chestiunea basarabeana. Napoleon, imparatul Frantei, cu aureola de liberator de popoare, care a dat multe si mari sperante natiunilor din rasaritul Europei, a aprobat stari de fapt care exprimau, fara echivoc, scopul Rusiei tariste: anexarea integrala a tarilor Romanesti.

Tilsit (1807) si Erfurt (1808) au fost precedentele Teheranului (1943), Ialtei (1945) si Maltei (1989). Iar victimele colaterale au fost mereu aceleasi: Romania, Serbia, Albania sau Bosnia.

Ce voia, in 1773, Curtea din Viena in Bucovina? - se intreba Eminescu si tot el isi raspundea, in 1878, in "Timpul": sa-si asigure o parte slaba granitelor si sa castige cateva pozitii fata de Rusia. Un an mai tarziu, in 1774, trupele imperiale au pus piciorul in Moldova si, in primele trei zile ale lui septembrie, "cordonul a fost intins de la Nistru pana in Valea Moldovei, ca un baraj contra ciumei. Tarile mici nu au prieteni

Dragomanul si diferiti functionarii ai Cancelariei Inaltei Porti au fost mituiti cu 16.889 florini, comandantul din Hotin si altii cu vreo 30.000 de florini, feldmaresalul Rumiantzov - pentru ca trupele muscale sa paraseasca Moldova - a primit si el 5000 de galbeni si o tabachera din aur incrustata cu briliante. Dupa care cancelarul Kaunitz a trimis veste grabnica la Viena cum ca: "Prin Bucovina am luat in mainile noastre cheia Moldovei". In van au protestat Ghica Voda si Divanul. Surzi au fost si Tarul si Sultanul.

Ce voia, in 1812, Imperiul tarist in Basarabia? In confuzia generala provocata de capricioasa politica a lui Napoleon in Rasaritul Europei, la Bucuresti s-a spus, dupa ce pacea fusese incheiata, ca muscalii au obtinut doar "o bucata de pamant de la Marea Neagra", care, e adevarat, era aceea ce corespundea pretentiilor Rusiei de a controla gurile Dunarii. In realitate, diplomatia occidentala a fost trasa pe sfoara de politica sireata a Rusiei, care, ulterior, i-a permis sa afirme ca acel "petec de pamant" era, de fapt, toata Moldova dintre Prut si Nistru, pana la fosta granita poloneza.

Teritoriul de la nordul si nord-estul gurilor Dunarii a fost parte constitutiva a Tarii Romanesti a Basarabilor, care au si transferat numele lor acestei regiuni romanesti. Trecerea in stapanirea Moldovei a facut-o definitiv Stefan cel Mare, iar extensia denumirii Basarabiei asupra Moldovei dintre Prut si Nistru a fost izbanda diplomatiei rusesti in fata dezinteresului si ignorantei diplomatiei franceze. Astfel, o manopera de dezinformare strategica, realizata in 1807, a devenit, in 1812, o noua realitate geopolitica pe hartile Europei. Sa nu omitem, totusi, ca dragomanului Moruzin, negociatorul sultanului, i-a fost taiat capul, fiind invinovatit de tradarea Inaltei Porti. Turcii pierdusera ce nu le apartinea.

Drama Basarabiei, drama Romaniei

Image In 1918-1919, in contextul altei mari stari de confuzie, de aceasta data mondiala, Sfatul Tarii a reusit organizarea fortelor interne, care au pus in ordine treburile Basarabiei in contra pericolului bolsevizarii. Actiunile Sfatului Tarii s-au lovit de puternice impotriviri. Atat Rusia revolutionara, cat si Ucraina, doreau sa mentina in hotarele lor teritorii romanesti. Aceste dorinte si le-au reafirmat si sunt realitati geopolitice ale prezentului. Istoriografia rusa si cea ucraineana ascund si inca vor mai falsifica adevarul.

Decat adevarul, pentru instapanitorii straini ai teritoriilor noastre sunt de preferat proiectele de autonomizare a marilor provincii romanesti - Moldova, Transilvania si Muntenia, ba chiar si a unora dintre tinuturile de rezonanta ale acestora, cum sunt Dobrogea, Banatul si, de ce nu, si Oltenia, fosta si ea candva sub stapanire austriaca.

Dupa 1945, pana in 1989, in Romania nu s-a ridicat, in termeni expliciti, problema Basarabiei. Iar dupa aceasta data, gafele si erorile politico-diplomatice sunt de neiertat. Comunistii, indirect, prin contracararea planului Valeev, a pseudotratatului lui A.M. Lazarev, Organizarea statului sovietic-moldovenesc si problema basarabeana" (cca. 1000 de pagini de propaganda) au facut unele referiri la chestiune si timide incercari de punere la punct. Dar si acestea in medii restranse si mai mult pentru urechile secrete ale Moscovei, care riposta imediat prin purtatorii de cuvant de la Chisinau, grupati pe langa "Sovietskaia Moldavia".

Evolutiile recente ale raporturilor Bucurestiului cu Chisinaul si viceversa au capatat puternice determinari negative. Raspunderile pentru starea actuala a lucrurilor sunt de dimensiuni cu adevarat istorice si poarta asupra capetelor celor mai importanti oameni politici ai momentului.

Fragment din comunicarea de la Conferinta Fundatiei pentru Romania dedicata celei de-a 90 aniversari a Unirii Basarabiei cu Tara.

Gen (rez) Aurel I. ROGOJAN

Dosare Ultrasecrete / Ziua, 29 martie 2008

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=682&Itemid=1

UDMR-Covasna vrea sa inmormanteze Ziua Nationala a Romaniei

Image

Consiliul Judetean Covasna a trecut sarbatoarea nationala a Romaniei la categoria "comemorari" * Deputatul PD-L Petre Strachinaru sustine ca fondurile alocate de CJ pentru evenimentele romanesti sunt infime

Ziua nationala a Romaniei este trecuta la categoria "comemorari" in Calendarul evenimentelor editat de Consiliul Judetean (CJ) Covasna, a dezvaluit deputatul PD-L de Covasna, Petre Strachinaru. El a acuzat Consiliul si de faptul ca foarte multe dintre sarbatorile romanilor din zona nu sunt trecute in calendar, iar finantarea acestor manifestatii se face "in bataie de joc".Strachinaru a explicat ca, pe langa eticheta de "comemorare" pusa Zilei Nationale, CJ noteaza ca evenimentul se organizeaza intr-o singura localitate din intregul judet, Intorsura Buzaului. "Este o tactica pentru a crea imaginea unei comunitati compact maghiare unde romanii nu exista. Se creeaza imaginea ca zona nu ne apartine", ne-a declarat pedelistul.

El a dat asigurari presedintelui CJ Covasna, Demeter Janos (foto), ca ziua va fi sarbatorita in tot judetul. "Sunt jigniri facute de oameni cu pretentie europeana, care reprezinta o formatiune de la guvernare", a afirmat Strachinaru, care si-a exprimat speranta ca evenimentul va fi sarbatorit in lipsa lui Janos si a UDMR din Executiv.Deputatul a mai precizat ca, din cele 233 de evenimente "recunoscute" de CJ, foarte putine sunt romanesti, lipsind chiar si manifestatii finantate de autoritate, care ar fi trebuit marcate din proprie initiativa. Potrivit pedelistului, vinovati de situatie se fac si reprezentantii comunitatii romanesti, care nu au trimis toti lista evenimentelor romanesti. Strachinaru s-a aratat indignat si a afirmat ca sarbatorile maghiarilor, cum ar fi cea din data de 20 august, sunt bine reprezentate si apar ca organizate in toate localitatile. In plus, pedelistul a acuzat ca finantarea de catre Consiliu a evenimentelor romanesti lasa de dorit."Suma alocata de CJ evenimentelor se imparte la diferite proiecte culturale, potrivit legii. Anul trecut, pentru o singura manifestare care s-a adresat maghiarilor, Consiliul judetean a alocat 10 miliarde lei, in timp ce pentru toate manifestatiile propuse de romanii din zona s-au alocat in total doar 60 de milioane", a precizat deputatul.

Sarbatori "uitate"

Liderul PD-L Covasna, Petre Strachinaru, a amintit cateva sarbatori traditionale "sarite"de autoritatile locale la completarea Calendarului evenimentelor. Deputatul a mentionat serbarea mocaneasca din Covasna, "cu traditie foarte indelungata", legata de zona Voinesti, unde ciobanii care plecaucu oile pe munte, se intorceau de Sfantu Ilie acasa si isi alegeau fetele pentruinsuratoare. Pe de alta parte, a aratat deputatul, de cel putin 10 ani se sarbatoreste ziua "Andrei Saguna", insa Consiliul Judetean nu a introdus evenimentul in calendar. (31 martie 2008 / ZIUA / Raluca PAPADOPOL)

Cine a pus bomba de la statuia lui MIhai Viteazu?

Deputatul PD- L Petre Străchinaru va face o interpelare la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, pentru a se demara noi cercetări în identificarea persoanei care, în urmă cu peste 20 de ani, a amplasat o bombă artizanală la statuia lui Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe, transmite corespondentul AMOS News.

Potrivit lui Petre Străchinaru, pentru eliminarea oricăror suspiciuni, cazul din 1984 trebuie redeschis, cu atât mai mult cu cât, din cauza bombei amplasate pentru a distruge grupul statuar al lui Mihai Viteazul, un copil a fost ucis.

„Unii spun că a fost o provocare a securiştilor români, iar alţii că ar fi fost extremiştii maghiari. Doresc să se redeschidă cazul acum, că Arhivele Securităţii s-au deschis şi indiferent cine ar fi vinovatul, să fie pedepsit”, a explicat Petre Străchinaru.

În urmă cu 24 de ani, în 1984, o bombă a fost plasată la statulia lui Mihai Viteazul din centrul municipiului Sfântu Gheorghe; în urma atentatului, un copil a decedat, acesta atingând din curiozitate pachetul în care era mascată bomba. (AMOS News)

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=681&Itemid=1

Masacrul antiromanesc de de la Fantana Alba la1 aprilie 1941 readus in memorie la Hliboca

Masacrul antiromanesc de de la Fantana Alba la1 aprilie 1941 readus in memorie la Hliboca
La initiativa Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina” duminica, 30 martie 2008 la Centrul Bucovinean Independent de Cercetari Actuale a avut loc un Simpozion consacrat evenimentelor tragice de la Varnita (Fantana Alba) la 1 aprilie 1941, transmite Romanian Global News. Tragedia de la Fantana Alba este una din cele mai sangeroase pagini din istoria romanilor din Nordul Bucovinei. In aceste locuri Armata Sovietica a instalat frontiera dupa 28 iunie 1940. Populatia din nordul Bucovinei traia cu frica si spaima de regimul comunist sovietic. La 1 aprilie 1941 mii de romani, oameni pasnici din satele de pe valea Siretului, inclusiv batrani, femei si copii, cu cruci, icoane si prapore bisericesti s-au indreptat spre frontiera din dorinta de a trai liberi in Tara lor – Romania. Dar in padurea Varnitei de langa Fantana Alba la vre-o 2 km de frontiera au fost intampinati cu foc de mitraliere de catre granicerii sovietici. Autoritatile au tinut mult timp sub tacere acest eveniment. Nici pana azi nu se cunoaste exact numarul victimelor acestei tragedii. Aflam despre aceasta doar din spusele martorilor oculari, care prin minune au ramas vii, mai sunt si astazi in viata si care cu durere in suflet de fiecare data la 1 aprilie povestesc din amintirile lor despre acel macel. Ideea integrarii europene aduce speranta intr-un viitor fara frontiere si totodata incredere, ca asemenea tragedii nu se vor repeta niciodata.
Invitatul de onoare la eveniment, domnul Marian Olaru a tinut un discurs privitor la contextul care a generat aceasta tragedie. De asemenea alti profesori, istorici, oameni de stiinta au tinut cuvantari pe aceasta tema, dar au participat si victime ale tragediei de la Fantana Alba, care si-au impartasit marcanta experienta.
Toti cei prezenti au sustinut propunerea de a cere autoritatilor locale ca pe 1 aprilie in scolile din raion si chiar din regiune sa se organizeze o lectie educativa de istorie pe tema masacrului de la Fantana Alba.
Iar participarea la 1 aprilie la traditionala slujba de pomenire a martirilor romani de la Fantana Alba e o datorie a celor vii.
La acest simpozion au fost prezenti deputatii romani din Consiliul raional Hliboca de pe lista Partidului regiunilor, care la sedinta fractiunii au sustinut toate demersurile privind situatia referitoare la taierea brazilor de pe pamantul insangerat al martirilor romani de la Fantana Alba.
http://www.rgnpress.ro/Social/Masacrul-antiromanesc-de-de-la-Fantana-Alba-la1-aprilie-1941-readus-in-memorie-la-Hliboca.html

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc