vineri, 28 mai 2010

Dare de seamă despre maghiarizarea culturii române

Preambul: limba maghiară cîştigă terenul pierdut în Bazinul Carpatic. Ea se întoarce la locul faptei călare pe o iapă iute, purtînd o fleică cu miros de lalea alterată sub şa. Maghiarismul lucrează la două capete: la Budapesta se discută despre Trianon în termenii canonizării unui sfînt, iar la Bucureşti, în cancelarii, se lucrează la proiectul desemnării maghiarei drept cea de a doua limbă naţională a poporului român.

Pe 2010, bugetul Culturii este de 677 de milioane de lei

Salariile înghit 64% din sumă. Ministerul are 140 de posturi, dintre care 77 de consilieri plus experţi, angajaţi în condiţii obscure. În afară de aceştia, ministrul Kelemen Hunor posedă o adevărată curte medievală formată din opt consilieri personali: Porcsalmi Bálint Márton, director de cabinet, Bartha Réka Emese, Biró Enikö Katalin, Demeter András István, Radu Enache, Csilla Hegedüs, Markó Magdolna şi Nagy Emese. Adică, scuzaţi, şapte maghiari la un român. În aceste condiţii, nu vă supăraţi, maghiara a devenit limba oficială a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), formînd un baraj de comunicare între cabinetul ministrului şi celelalte compartimente de resort ale ministerului.

Cabinetul comunică prioritar cu UDMR şi ia decizii în favoarea obiectivelor din Transilvania, din aria culturii maghiare, aşa cum se va vedea mai la vale.


Majoritatea numelor consilierilor de etnie română din minister sînt complet necunoscute, ceea ce presupune că gradul de mediocritate al funcţionarului român, complet dezinteresat de problemele culturii, a început să fie preferat şi cultivat de administraţia Kelemen, în contrapartidă cu interesul crescut al funcţionarului de etnie maghiară pentru partea de cultură pe care o reprezintă acesta. Pe Bálint Márton Porcsalmi, şeful de cabinet al lui Kelemen, care i-a făcut campanie la prezidenţiale, ministrul l-a primit moştenire de la colegul său Nagy Zsolt. Conform datelor oficiale, Simona Steliana Tănăsescu prestează la două capete, întrucît lucrează şi la cabinetul viceprim-ministrului Markó Béla. Doamna Tănăsescu a negat că ar activa în ambele locaţii, deşi figurează atît pe site-ul Secretariatului de Stat al Guvernului (SSG), cît şi pe cel al MCPN. „Cum credeţi că aş putea să fac aşa ceva?“ Pe site-ul SSG figurează cu declaraţia de avere şi interese din data de 12 ianuarie a.c., iar pe cel al MCPN cu declaraţii din 14 aprilie 2009. „La SSG monitorizez problemele de cultură şi ţin legătura cu Ministerul Culturii, probabil de aceea am rămas în baza lor de date“, a adăugat dna Tănăsescu.


Csilla Hegedüs cheltuieşte circa 60 de milioane de lei pe lună pe avioane, făcînd naveta Cluj-Bucureşti şi retur. Funcţia ei de consilier personal al ministrului nu este clară, de vreme ce este directorul executiv al Fundaţiei „Transylvania Trust“, al cărei obiectiv prioritar rămîne reabilitarea Castelului Banffy din Bonţida. Suporterul fundaţiei este Prinţul Charles de Wales şi a atras peste două milioane de euro din sponsorizări. Deşi castelul şi domeniul au fost concesionate Prinţului Charles pe o perioadă de 49 de ani de către Primăria Bonţida, MCPN rămîne unul dintre sponsorii reabilitării şi conservării obiectivului. Conform adresei 932 din 4 martie 2010, vicepreşedintele CJ Cluj, Fekete Emöke, a solicitat introducerea castelului pe lista de priorităţi a judeţului Cluj, în Programul Naţional de Restaurare (PNR) 2010, la secţiunea „Servicii proiectare“. La aceeaşi secţiune figurează Castelul Wass-Banffy din Gilău şi bisericile reformate din Domoşu, Mănăstireni şi Văleni. La secţiunea „Execuţie lucrări“ s-a făcut o solicitare prin aceeaşi adresă pentru Palatul Banffy din Cluj-Napoca şi bisericile reformate din Băgara şi Panticeu.


Povestea consilierului personal Demeter András István pe probleme de teatru, fost director general şi secretar de stat în MCPN, conţine ingrediente, să le zic, xenofobe. În 1990, Demeter ar fi fost arestat la Tîrgu Mureş, pentru profanarea însemnelor de stat, cînd a smuls de pe statuia lui Avram Iancu steagul României, pe care l-a călcat în picioare, după care i-a dat foc. A avut cîştig de cauză în instanţă, deoarece dosarul său a fost judecat de magistratul Inczi István. Cînd a fost director general în MCPN, a deturnat suma de trei miliarde de lei vechi alocaţi restaurării Cimitirului Vesel din Săpînţa, în scopul reabilitării unor obiective culturale maghiare. Consilierul Demeter a respins toate acuzaţiile care i se aduc. „Nu m-am ocupat niciodată de problemele patrimoniului, ci doar de moştenirea vie. Dacă vă referiţi la steag şi la Săpînţa, o să vă spun că sursa ambelor calomnii este regizorul Ioan Ieremie, directorul Teatrului din Timişoara“, a declarat Demeter pentru Academia Caţavencu.


Alocările de fonduri înspre obiectivele maghiare se fac astăzi în forme mai discrete. Bugetul de 62 de milioane de lei pentru restaurări adică 14,761 de milioane de euro, a permis deschiderea a 280 de şantiere în cadrul PNR. În primăvară, ministrul Kelemen a venit cu veşti proaste, în sensul că unele şantiere de reabilitare a monumentelor istorice ar putea fi sacrificate în favoarea altora. „Nu putem deschide şantiere noi, nu putem face lucruri extraordinare. Aş prefera să închidem cîteva şantiere unde lucrurile sînt destul de avansate şi să folosim cît mai eficient banii de la buget“, a declarat ministrul la Cluj-Napoca. Automat, dinspre Transilvania au început să curgă cereri privind demararea cît mai urgentă a lucrărilor de restaurare complexă. Prin adresa 580 din 11 februarie 2010, Direcţia pentru cultură a judeţului Covasna cere ministrului demararea lucrărilor de restaurare la bisericile reformate din Ghidfalău, Dobolii de Sus, Calnic, Zăbala şi Băţanii Mari şi la bisericile unitariene din Sîncrai şi Chichiş.


Din Harghita, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Ráduly Róbert Kálmán, fost deputat UDMR de Harghita, cere la începutul lui martie includerea în PNR a cetăţii Mikó din Miercurea Ciuc. Valoarea lucrărilor este de 2,7 milioane lei, din care municipiul va participa cu o cofinanţare de 120 de mii de lei. Pe 5 martie a.c., György Sándor, primarul comunei Ulieş, Harghita, îl roagă pe domnul ministru „să-mi facă tot posibilul ca lucrările de reabilitare şi restaurare la biserica reformată din satul Daia, comuna Ulieş, să fie terminate în cel mai scurt timp posibil“. Valoarea totală a devizului este de 315.000 lei. Toate cererile par coordonate în prima decadă a lunii martie, ca şi cum s-ar grăbi să aniverseze ceva anume. Astfel, pe 5 martie a.c., Mihály Zita, consilier monumente istorice în cadrul Direcţiei pentru cultură Harghita, îi trimite ministrului tabelul cuprinzînd „valorile de finanţare a obiectivelor propuse a fi incluse drept completare a PNR 2009, cu monumente istorice din judeţul Harghita“.

Lista de completări cuprinde ansamblul bisericii unitariene fortificate Dîrjiu (patrimoniu UNESCO) – 75.000 de lei; ruinele cetăţii Székely Támadt din Odorheiul Secuiesc – 25.000 de lei; ansamblul bisericii reformate Mugeni – 10.000 de lei; ansamblul conacului Henter din Sîntimbru – 95.000 de lei; conacul Ugron din Cristuru Secuiesc – 15.000 de lei; ansamblul bisericii reformate din Daia, existent pe lista din 2009, suplimentare cu 230.000 de lei. Coordonarea lucrează ceas, în toate judeţele transilvănene. Eparhia Reformată din Ardeal îl interpelează pe ministru, pe 4 martie a.c., cu următoarea listă de priorităţi, pentru lucrări de proiectare şi execuţie: biserica reformată centrală şi cea cu două turnuri din Cluj-Napoca; bisericile din Sic, Turda Veche, Bicălatu, Luna de Sus, Nima, Viştea, Sfăraş, Căpuşu Mic, Băgara, Văleni, Mănăstireni şi Fizeşu Gherlii. Doar Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România reacţionează ceva mai repede, respectiv pe 16 februarie a.c., cînd cere fonduri pentru 33 de biserici, totalizînd 50 de milioane de lei, adică aproape întregul buget alocat restaurărilor pe 2010.


Cu cît un funcţionar este mai controversat, cu atît este mai valoros şi trebuie păstrat. Din perspectivă românească, lucrurile în minister arată dezastruos. Ortansa Luminiţa Constantin, director al Direcţiei Managementului Resurselor Umane, servicii Deconcentrate, Parteneriate Teritoriale, a fost asociat unic şi administrator la SC Valverde SRL Suceava, calitate în care a lucrat cu Omar Hayssam. A fost inculpată pentru săvîrşirea infracţiunii de evaziune fiscală, încasînd cu titlu de avans suma de 51,6 miliarde de lei, pentru care nu a emis facturi fiscale, fapt ce a dus la necolectarea TVA-ului aferent, în sumă de 8,2 miliarde de lei. Ulterior, Constantin a înstrăinat toate documentele financiar-contabile ale firmei Valverde lui Omar Hayssam, preşedintele grupului de firme Manhattan. Un asemenea specimen convine de minune conducerii actuale a ministerului.


La fel cum convin de minune şi cei doi secretari de stat, teologul Vasile Timiş şi absolventul SNSPA Mircea Staicu, negrişorul lui Cristian Boureanu, care a răspîndit stenogramele PSD. Ascensiunea lui Vasile Timiş, candidat din partea PDL la alegerile parlamentare din 2008, are loc pe fondul relansării proiectului Roşia Montană. Opinia publică se aşteaptă ca Timiş să aprobe noile descărcări arheologice, cu acoperire juridică. Contactat de redacţie în data de 24 mai a.c., Timiş şi-a asumat punctul de vedere al ministerului, cu privire la Roşia Montană, fără să împărtăşească însă poziţia consilierului Csilla Hegedüs, care militează pentru includerea pe lista UNESCO a zonei Roşia Montană. „Aceasta nu este poziţia oficială a ministerului“, a răspuns diplomatic Vasile Timiş. Cum la fel de diplomatic s-a eschivat şi la întrebarea „Ce poziţie personală va adopta dacă PDL îi va cere să urgenteze descărcările arheologice?“. „Situaţia este mult mai complexă şi nu depinde de partid, ci de aprobările date de Ministerul Mediului“, a răspuns Vasile Timiş. Înclinăm să credem că, din perspectiva MCPN, problema Roşia Montană nu mai este o prioritate, ci mai degrabă o perdea de fum, în spatele căreia se desfăşoară scenariul derulat mai la deal.

http://www.catavencu.ro/dare_de_seama_despre_maghiarizarea_culturii_romane-14034.html#

miercuri, 19 mai 2010

Ei nu sunt conduşi de trădători: Slovacia ameninţă că va retrage cetăţenia persoanelor care solicită şi paşaport ungar

Bratislava a ameninţat că va retrage cetăţenia slovacă persoanelor care solicită paşaport ungar, după ce partidul Fidesz, câştigătorul legislativelor din Ungaria, a depus un proiect legislativ privind acordarea cetăţeniei ungare etnicilor maghiari din ţările vecine, relatează publicaţia EUObserver.

Premierul slovac, Robert Fico, a afirmat că va propune o nouă lege prin care să fie retrasă cetăţenia slovacă oricărei persoane care solicită şi cetăţenia ungară. Însă, potrivit experţilor juridici, o astfel de lege ar contraveni dreptului european.

Fico a făcut aceste afirmaţii în contextul în care campania electorală din Slovacia este pe ultima sută de metri, înainte de alegerile prevăzute pentru data de 12 iunie. Formaţiunea sa politică, Smer, nu îşi poate permite să piardă voturi în faţa radicalilor de dreapta din Partidul naţional slovac.

Ambasadorul slovac în Ungaria a fost convocat săptămâna trecută pentru consultări, iar prim-ministrul Robert Fico a calificat proiectul noului Guvern de la Budapesta drept o ameninţare la adresa securităţii.

Conservatorii partidului Fidesz au inclus acest proiect pe agenda de lucru a noului Parlament, pentru a-i dezarma pe rivalii lor de dreapta. Viitorul Guvern Fidesz tratează subiectul cu atenţie în principal din motive simbolice, având în vedere că pierderea unei mari părţi din teritoriul ungar prin Tratatul de la Trianon, semnat la Versailles, după Primul Război Mondial, suscită tensiuni şi în prezent.

Subiectul “Ungariei mari” reprezintă una dintre cele mai eficiente arme retorice ale partidului radical de dreapta Jobbik.

Dintre cele şase state cu care se învecinează Ungaria, Austria şi Slovenia nu au reacţionat vizibil la propunerea Fidesz. România, Croaţia şi Serbia permit la nivel oficial dubla cetăţenie. Ucraina o interzice, însă această interdicţie legală este ignorată masiv, fără aplicarea de sancţiuni. O proporţie de 80-90 la sută din membrii Parlamentului ucrainean deţin un al doilea paşaport.

http://www.napocanews.ro/2010/05/ei-nu-sunt-condusi-de-tradatori-slovacia-ameninta-ca-va-retrage-cetatenia-persoanelor-care-solicita-si-pasaport-ungar.html

De la 1 ianuarie, România va avea cetăţeni unguri în guvern

Coșmarul lui Vadim Tudor, cam așa s-ar numi decizia cabinetului Viktor Orban, care a depus, ieri, în parlament, o propunere legislativă prin care se acordă cetăţenie ungară etnicilor maghiari care trăiesc în ţările vecine.

Momentul depunerii, unul istoric, cum a fost considerat, a fost transmis în direct la televiziune. FIDESZ doreşte ca acest text, denunţat de Slovacia unde locuieşte o importantă minoritate maghiară, să intre în vigoare simbolic la 20 august, ziua sărbătorii naţionale a Ungariei. Dar aplicarea sa concretă nu ar fi lansată decât începând de la 1 ianuarie 2011, menţionează AFP, citat de Agerpres. Măsura priveşte în jur de 3,5 milioane de maghiari trăind în ţările vecine Ungariei care are ea însăşi 10 milioane de locuitori. Etnicii maghiari sunt cei mai numeroşi în România şi Slovacia. În Slovacia, ei reprezintă 10 la sută din cei 5,4 milioane de locuitori. Ei sunt de asemenea instalaţi în Serbia, în Ucraina, în Croaţia şi în Austria. Criticile cele mai virulente au venit de la Bratislava unde primul ministru slovac Robert Fico a calificat drept “ameninţare a securităţii” proiectul noului guvern de la Budapesta. În condițiile în care legea în cauză va intra în vigoare, orice accident parlamentar fiind exclus atît timp cît FIDESZ deține două treimi în legislativ, va transforma toți locuitorii maghiari ai României în cetățeni unguri, iar reprezentanții UDMR în guvern vor deveni, automat, cetățeni a două țări, lucru care ar putea ridica anumite probleme.

http://www.napocanews.ro/2010/05/de-la-1-ianuarie-romania-va-avea-cetateni-unguri-in-guvern.html

Scandal. Opoziţia a părăsit dezbaterile pe legea Educaţiei: O să aflăm că Burebista era de fapt ungur Boros Pista

Parlamentarii Opoziţiei au părăsit sala în timpul votului la articolul 37 din legea Educaţiei, nemulţumiţi că amendamentul lor prin care propuneau ca Istoria şi Geografia să fie predate în limba română elevilor minorităţilor naţionale a fost respins de plen. Primii care au făcut acest pas au fost liberalii, urmaţi la câteva minute de către deputaţii social-democraţi. Nu fără însă a provoca un adevărat scandal de la tribună pe tema întinării valorilor naţiunii române de către parlamentarii Puterii.

Disputele au fost declanşate de votul pe articolul din Legea educaţiei care prevede că în învăţământul în limbile minorităţilor se studiază în limba maternă toate disciplinele, cu excepţia Limbii şi literaturii române. Timp de câteva zeci de minute, parlamentarii Puterii s-au contrat în această dimineaţă cu cei ai Opoziţiei pe tema predării geografiei şi istoriei în învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor naţionale.

"Nu fiţi nervoasă, nu fiţi împacientată. Conduceţi şedinţa uitându-vă nu numai la grupurile parlamentare la care vreţi.... Grupul parlamentar PNL anunţă că nu va participa la acest articol. Este un vot antinaţional, vă asumaţi responsabilitatea ca cetăţeni români să nu ştie istoria şi geografia în limba română", a strigat deputatul PNL Eugen Nicolăescu, adresându-se preşedintei Camerei, Roberta Anastase.

Şi fostul ministru al Educaţiei Cristian Adomniţei (PNL) a precizat de la tribuna Parlamentului că "votul pozitiv pentru articolul 37 transformă legea propusă de Guvern din legea educaţiei naţionale în legea educaţiei antinaţionale".

Deputaţii au votat, în lipsa deputaţilor PNL, articolul 37, respingând varianta comisiei care prevedea ca şi Istoria şi Geografia României să fie studiate în limba română. Doar disciplina Limba şi literatura română nu va fi studiată în limba maternă de către minorităţile naţionale.În varianta Comisiei de învăţământ, articolul prevedea ca şi disciplinele Istoria românilor şi Geografia României să fie studiate în limba română de minorităţile naţionale.

Cum Anastase a continut să supună amendamentele la vot, social-democraţii au acuzat întinarea valorilor naţiunii.

"Aţi întinat cele mai sfinte idealuri ale naţiunii române. Vă urez să aflăm din cărţile de istorie că şi Burebista era de fapt ungur Boros Pista ", a clamat pesedistul Adrian Solomon spre băncile parlamentarilor de la Putere.

Deputatul PDL Cătălin Croitoru a surprins la rândul său asistenţa, anunţând că a votat împotriva variantei Guvernului şi a PDL la acest articol.

"Nu mă numesc nici Pista, nici Loţi, mă numesc Toader Stroian, un nume românesc din zona Sighişoarei. Am votat ca istoria şi geografie să fie predate în limba maternă. Nu am făcut-o de dragul ungurilor sau a Guvernului. Între a alege între un ipocrit şi un ungur mai bine am ales ungurul. Iar ipocritul este PSD. M-aţi obligat să scriu pe uşa Primăriei Polgarmester Toader Stroian (primar, n.red.). M-aţi pus să angajez traducător pentru limba română. la şedinţe de consiliu local" a dat replica un deputat PDL.

"În materie de ipocrizie nu vă întrece nimeni. Ceea ce a făcut PSD este conform normelor europene" a replicat liderul grupului PSD, Viorele Hrebenciuc care a solicitat preşedintelui camerei să prezinte scuze în numele colegului Stroian pentru apelativul"ipocriţi" aruncat pesediştilor.

Cum Anastase a refuzat să se conformeze arătând că ar trebui să ceară şi pesediştilor să prezinte scuze, reprezentanţii social-democraţi au părăsit şi ei sala de plen, după modelul liberalilor, anunţând că se întorc abia la discutarea Legii lustraţiei.

Rămaşi singuri, parlamentarii majorităţii guvernamentale au profitat de prilej şi au trecut în regim fulger peste 28 de articole din legea educaţiei în forma dorită de guvern. Dezbaterile la proiectul Legii educaţiei vor fi reluate miercuri după-amiază.

http://www.antena3.ro/stiri/politica/scandal-opozitia-a-parasit-dezbaterile-pe-legea-educatiei-o-sa-aflam-ca-burebista-era-de-fapt-ungur-boros-pista_99543.html

miercuri, 12 mai 2010

GENOCID ETNIC ANTIROMANESC. CJ Harghita, Covasna si Mures organizeaza prima editie a “Zilelor tinutului secuiesc”. Romanii exlusi de la manifestari!

Consiliile judetene din Covasna, Harghita si Mures organizeaza in perioada 13-21 mai 2010 prima editie a “Zilelor tinutului secuiesc”. Pagina oficiala a evenimentului anunta faptul ca….

“Sărbătorile fac parte din viaţa noastră de zi cu zi, sunt parte a tradiţiilor, constituie unul dintre mijloacele de păstrare a identităţii şi de cunoaştere a culturii proprii.
Începând cu anul 2010 dorim ridicarea valorilor Ţinutului Secuiesc la nivelul pe care îl merită, de la nivelul iniţiativelor individuale la nivelul întregii comunităţi.

Scopul nostru este lansarea unui şir de evenimente culturale care să permită fiecărui locuitor al celor trei judeţe să se identifice cu valorile Ţinutului Secuiesc.
În vederea organizării primei ediţii a Zilelor Ţinutului Secuiesc, judeţele Harghita, Covasna şi Mureş colaborează cu scopul ca regiunea să-şi facă auzită vocea şi prin intermediul culturii. Intenţia noastră este de a creşte gradul de conştientizare al locuitorilor şi al vizitatorilor regiunii cu privire la specificul cultural al acesteia, inclusiv prin prezenţa artiştilor, meşteşugarilor, gospodinelor şi producătorilor locali.
Sărbătorim împreună Sărbătorile fac parte din viaţa noastră de zi cu zi, sunt parte a tradiţiilor, constituie unul dintre mijloacele de păstrare a identităţii şi de cunoaştere a culturii proprii.
Începând cu anul 2010 dorim ridicarea valorilor Ţinutului Secuiesc la nivelul pe care îl merită, de la nivelul iniţiativelor individuale la nivelul întregii comunităţi.
Scopul nostru este lansarea unui şir de evenimente culturale care să permită fiecărui locuitor al celor trei judeţe să se identifice cu valorile Ţinutului Secuiesc.

În vederea organizării primei ediţii a Zilelor Ţinutului Secuiesc, judeţele Harghita, Covasna şi Mureş colaborează cu scopul ca regiunea să-şi facă auzită vocea şi prin intermediul culturii. Intenţia noastră este de a creşte gradul de conştientizare al locuitorilor şi al vizitatorilor regiunii cu privire la specificul cultural al acesteia, inclusiv prin prezenţa artiştilor, meşteşugarilor, gospodinelor şi producătorilor locali. ”

Borboly Csaba, preşedinte
Consiliul Judeţean Harghita
Lokodi Edit Emőke, preşedinte
Consiliul Judeţean Mureş
Tamás Sándor, preşedinte
Consiliul Judeţean Covasna

Dan Tanasa


http://www.napocanews.ro/2010/05/genocid-etnic-antiromanesc-cj-harghita-covasna-si-mures-organizeaza-prima-editie-a-zilelor-tinutului-secuiesc-romanii-exlusi-de-la-manifestari.html/

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc