sâmbătă, 27 februarie 2010

Limba, buletinul şi regiunea…


Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, a depus o interpelare privind faptul că limba maghiară a devenit, de facto, limbă oficială în Covasna. Tot el atrage atenţia că seria actelor de identiate eliberate în judeţ este KV, şi nu CV, de la Covasna, şi doreşte depunerea unei interpelări privind modificarea regiunilor

Deputatul PSD Covasna, Horia Grama, a depus o interpelare adresată ministrului administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, prin care solicită un răspuns cu privire la faptul că în judeţul Covasna limba maghiară a devenit, de facto, limbă oficială.

Potrivit lui Horia Grama, alături de elemente neconstituţionale şi nelegale, o preocupare permanentă a UDMR a fost de a impune limba maghiară ca limbă de facto oficială, şi de cele mai multe ori semnalele din zonă au fost ignorate fiind considerate nereale.

Parlamentarul social-democrat a amintit mai multe iniţiative din acest an pe care le califică drept nelegale.

Astfel, el a arătat în interpelarea lui că pe sediile autorităţilor administraţiei publice locale din comune a fost zugrăvită, exclusiv în limba maghiară, inscripţia „Kozseghaza”, care încalcă dispoziţiile legale, la intrarea în localităţi denumirea este scrisă mai întâi în maghiară şi apoi în română, iar în unele localităţi alături de cele două limbi este înscrisă şi denumirea cu însemne runice, ca la Arcuş.

Grama mai spune că tot mai mulţi primari utilizează ştampile care au sigiliu cu stema unităţii administrativ teritoriale, de regulă cu simboluri heraldice revizioniste şi amprentă bilingvă, corespondenţa oficială a primarilor se face în limba maghiară, sau inscripţiile publice realizate în ultima perioadă în situaţia în care mai conţin limba română sunt redactate în primul rând în maghiară, cu caractere mari şi bolduite.

Buletine CV în loc de KV

Deputatul PSD de Covasna mai atrage atenţia că seria actelor de identitate eliberate în judeţul Covasna este scrisă KV, de la denumirea în limba maghiară a judeţului, şi nu CV, de la Covasna în limba română. Grama crede că este vorba despre o practică de acum câţiva ani de când UDMR era la guvernare, şi solicită ca de acum înainte să se utilizeze seria CV, în loc de KV.

„Multe din aceste situaţii care fac din limba maghiară o limbă de facto oficială se regăsesc şi în Harghita şi Mureş, precum şi în alte judeţe, la nivelul acelor autorităţi ale administraţiei publice care aplică această strategie comună”, afirmă Horia Grama, cu menţiunea că având în vedere că aceste situaţii majoritatea sunt în afara legii şi sunt contravenţionale, ar trebui sancţionate.

Astfel, deputatul PSD i-a adresat ministrului Vasile Blaga solicitarea să prezinte care sunt măsurile pe care eventual, în urma unui control tematic, intenţionează să le dispună, direct sau prin prefecţi, în scopul intrării în legalitate prin înlăcturarea situaţiilor care, contrar Constituţiei, fac din limba maghiară o limbă oficială.

Interpelare şi pe modificarea regiunilor

Tot ieri, preşedintele PSD Covasna a anunţat că intenţionează ca săptămâna viitoare să depună o nouă interpelare, de data aceasta la primul ministru şi la ministrul dezvoltării regionale Elena Udrea, prin care le solicită poziţia cu privire la modificarea regiunilor pe criterii etnice şi „reinstaurarea Tratatului de la Viena”, prin proiectul de modificare a regiunilor de dezvoltare.

„Microregiunea Covasna – Harghita – Mureş ar fi conturată strict pe criterii etnice. Nu înţeleg de ce nu se gândeşte o microregiune cu Braşovul, dacă tot este vorba despre dezvoltare. Am avut o discuţie cu preşedintele CJ Prahova şi ideea lui era înfiinţarea unei regiuni Prahova – Braşov – Covasna, regiune care a mai existat. Nu ştiu în ce măsură cu Prahova, dar cu Braşovul sigur avem o afinitate”, a spus Grama. Parlamentarul PSD crede însă că cea mai mare sfidare o reprezintă macroregiunea care s-ar forma prin proiectul UDMR conform Tratatului de la Viena, din 1940.

„Nu cred că vreun parlamentar român va vota aşa ceva”, a spus el.

Probleme gata rezolvate

Pe de altă parte, președintele PD-L Sfântu-Gheorghe, Dan Manolăchescu, spune că multe dintre problemele sesizate de Horia Grama sunt de fapt gata rezolvate și că pune la lucru instituţiile statului numai pentru imaginea politică a PSD.

„Răspunsurile liderilor PD-L au fost foarte ferme și negative în ceea ce privește atât oficializarea limbii maghiare, cât și în problema regiunilor de dezvoltare. După cum poate să observe d-l Grama, PD-L a și pus în aplicare, dar parcă d-l deputat acuza apropierea noastră de Brașov și prezenţa primarului George Scripcaru, care tocmai se luptă ca să creeze o regiune comună de dezvoltare Brașov – Covasna”, a subliniat Manolăchescu.

Cât despre exemplele privind utilizarea limbii maghiare, liderul PD-L a ţinut să-i amintească președintelui PSD Covasna că anul trecut, pe vremea când ministru al internelor era nimeni altul decât pesedistul Dan Nica, ar fi avut timp să rezolve toate aceste probleme pe care acum le prezintă, dacă dorea acest lucru.

Ana Sidon

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=6900

marți, 23 februarie 2010

Ucigaşii de urşi sunt violatorii limbii române

Documentul prezentat ar trebui să arunce în aer Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, scandalizând pe ministrul Mediului, al Cercetării şi Academia Română. Intitulat "Managementul şi planul de acţiune a (sic!) ursului brun"el constituie din 2005 până astăzi "argumentul ştiinţific" al acceptării de către UE a vânării speciei în Carpaţi.

Depus la Comisia Europeană şi la ministerele Pădurilor şi al Mediului, el dovedeşte că, dacă dai titlul cerut unui document, în el poţi scrie liniştit despre căderea părului la burlacii din Insula Şerpilor, oricum nimeni nu-l citeşte. Nici la Bruxelles, nici la Bucureşti. Doar că tema e bifată la "realizări".


La sfârşitul lui 2004, UE interzisese intrarea pe teritoriul statelor membre a trofeelor de urs brun provenite din România. Motivul: printr-un studiu, Scientific Review Group conchisese că aici specia nu dispune de protecţie şi de un "plan de management". În consecinţă, vânătorii din UE nu puteau participa la crimă. Cum afacerile private cu blana ursului din pădure erau periclitate, o delegaţie de "specialişti" s-a deplasat la Bruxelles, spre a ridica embargoul. Delegaţia a fost formată din conf. dr. ing. Ovidiu Ionescu, şef la ICAS şi prodecan al Facultăţii de Silvicultură din Braşov şi Àrpàd Sàrkàny, patronul firmei de vânătoare pe valută "Abies Hunting". Era normal: interdicţia UE ameninţa afacerile familiei Sàrkàny. "Managementul şi planul de acţiune a ursului brun", încropit de ICAS, sugerează extemporalul unui elev prost, beat criţă, abia gângăvitor al limbii române.

Din motive de spaţiu voi cita doar, comentând puţin, specificând apoi pagina :
● "Populaţia de urs a crescut ca rezultat al intereselor economice, datorită vânătorilor străini etc."(...) "Lanţul Munţilor Carpaţi formează o regiune forestieră de munţi şi dealuri în care ursul trăieşte de sute de ani."( pesemne cam din timpul lui Ştefan cel Mare- n.m) - p.4.

● "Planul de acţiune pentru monitorizarea şi raportarea ursului brun către autorităţile competente se va baza pe acest plan."(...) "România acum experimentează mari schimbări în domenii variate."(...) "Cu toate caracteristicile biologice surprinzătoare, locul lor important în mintea umană şi remarcabilul interes internaţional pentru conservarea lor, managementul canivorelor mari, asemeni urşilor este foarte competitiv."(...) "Aceste acţiuni trebuie să menţină numărul populaţiei de urşi."(...) "Prevenirea interferărilor problematice ale urşilor şi monitorizarea ştiinţifică a tuturor schimbărilor în populaţie trebuie să fie regulate."­ p.5.

● "Românii şi oamenii din ţările vecine, la fel ca şi Europa şi întreaga lume aşteaptă ca România să asigure pe termen lung existenţa a cât mai multor urşi etc."­ p.6.

● "Distrugerea intenţionată sau luarea oualelor din sălbăticie."(...) "Ministerul Mediului şi Dezvoltării Rurale este responsabil pentru prezervarea naturii în România, numit ICAS ­ Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice ca punct focal pentru dezvoltarea planului de management."­ p.8.

● "În primul rând din motive politice, majoritatea crescătorilor de animale nu a fost interesaţi de protejarea speciilor."(...) "Urşii până în 1953 (...) au fost otrăviţi cu strignină."- p.10.

● "Această mare densitate a urşilor este datorată hranei abundente furnizată de oameni (...) urşii se strâng ca să se hrănească din gunoaie din pădurile naturale ale arcului Carpatic."(...) "Studiile recente au arătat că există un corector de conectare între partea de sud a Munţilor Apuseni şi restul Carpaţilor."(...) "Datorită situaţiei speciale a ursului în România caracterizată printr-o densitate mare de urşi în habitatele naturale, cu toate acestea sunt în continuare locuite de oameni etc."­ p.11.

● "Tubul digestiv ( al ursului - n.m) este cu stomac simplu, cu intestin mic lung şi cu unul mare scurt."(...) "Mugurii sunt consumaţi la începutul verii când sunt în cea mai nutriţioasă fază de preînflorire."(...) "Din cauza tractului digestiv simplu şi scurt o parte din plantele consumate, trece prin, puţin digerată ori nedigerată. Acest lucru forţează ursul să consume atâta hrană pe cât poate."­ p.12.

● "Este o specie poligamă şi mai mulţi masculi se pot împerechea cu o femelă etc. "(fenomenul, la femele, este poliandria nu poligamia, deci «specie poliandră»- n.m), (...) "...când se retrage către un bârlog privat unde ea va da naştere la noi născuţi."­ p.13.

● "Persecutarea de către oameni a cauzat urşilor bruni din europa sa diva mult mai nocturne şi secretoşi. "(...) "Cercetătorii au observat că vara când numărul urşilor care se hrănesc din gunoi este cel mai mare peste 30 de urşi se pot aduna într-o arie de 2 kmp."­ p.14.

● "În asemenea arii ei a supravieţuit persecutării în majoritatea locurilor, ei nu s-au oprit înaine de a 2-a jumate a secolului 20."(...) "Cu întinderea oamenilor ei a fost forţaţi în zone care sunt mai puţin adecvate etc."(...) "Este important ca ursul să se mişte în toate direcţiile etc."(...)
Adunaţi-vă din tenebrele limbii române şi mai suportaţi un pasaj: "în iarnă ei se retrag în zone liniştite şi inaccesible la bârlog, iar femelele să dea naştere."­ p.15.

● "Analiza escrementelor este o unealtă foarte bună etc."(...) "Escrementele urşilor pot fi diferite în funcţie de sezon (...) având diameter diferite, depozitate în diferite segmente."(...) "Sunt apoi uscate; volumul lor este determinat punându-l cu apă într-un vas gradat."­ p.16.

● "Sporul natural mediu în România este de 10-15 % ( real, el este de 4-5 % - n.m.) ­ p.21.

● "Trebuie analizate zeci de sute de probe, ceea ce nu este etc. "­ p.22.

● "Această situaţie se datorează sistemului de păşunat, respective, prin suprapunerea teritoriului ursului cu zonele de păşunat etc."(...) "Din interacţiunea ursului cu diferite domenii de activitate ale omului rezultă adesea persoane vătămate."­ p.32.

● "Considerăm esenţială implicarea autorităţilor locale şi a oamenilor etc."(...) "Majoritatea animalelor ce sunt omorâte de carnivorele mari sunt oile. Mai rar sunt ucise vitele etc."­ p.40.

● "Publicul trebuie informat în ceea ce priveşte progresul urşilor."­ p.44.

● "Locuitorii trebuie să fie familiali cu procedurile pentru a raporta pagubele şi situaţiile periculoase, precum şi părerea generală despre urşi etc."­ p.45.

● "Grupul de intervenţie este echipat cu arme ascuţite"(...) "Vom încerca să rezolvăm problema urşilor, a obiceiurilor lor negative atunci când sunt înfricoşaţi."(...) "Vor fi luate măsuri cum ar fi: capturarea şi marcarea problemei ursului (cu urmărire uşoară a comportamentului ursului), mutarea, amplasarea în captivitate şi ca o ultimă variantă ­ alegerea animalului."(p.46).

În zonele cu text cât de cât inteligibil se arată că efectivele ursine sunt mult excedentare şi se face o pledoarie nedisimulată pentru nădirea ursului la "cazemate" (sub pretextul hrănirii şi al numărării lui) şi pentru vânarea acestuia din ele. Fără perdea, accentul aplicaţiilor se pune pe judeţele Harghita şi Covasna, unde sunt afacerile sângeroase ale familiei Sàrkàny.

Explicaţia aberaţiilor de limbă e simplă: spre a dovedi urgent Uniunii Europene că România are planul de management cerut, cineva a luat la grabă studiul original al Croaţiei (accesibil în engleză, nepotrivit Carpaţilor) şi l-a împănat cu date din România. Documentul rezultat a fost apoi prezentat în grabă Comisiei Europene. Ulterior, un silvicultor interesat de vânarea ursului pe valută, vag cunoscător de engleză şi română, l-a tradus ameţit pentru ministerele de resort, conduse pe atunci de "poligloţii" Gheorghe Flutur şi Sulfina Barbu. Şi a zăcut ignorat, dar "valabil" şi neaplicat, până în ziua de azi. Iar uciderea absolut necontrolată a speciei a continuat, cu undă verde de la Bruxelles.

Într-o corespondenţă cu Cristian Grecu, liderul organizaţiei ACID, conf.dr. ing. Ovidiu Ionescu recunoştea paternitatea "planului", afirmând că... l-a redactat direct în limba engleză.


http://www.jurnalul.ro/stire-special/ucigasii-de-ursi-sunt-violatorii-limbii-romane-536626.html

sâmbătă, 20 februarie 2010

Autorul proiectului de regionalizare a Romaniei: Maghiarii nu au zis "vrem si noi o feuda"

Recent, a fost aprobat, tacit, de catre Senat, un proiect de lege initiat de UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare a Romaniei, desi Guvernul se pronuntase in toamna lui 2009, sustinand ca aceasta initiativa est inoportuna.

Romania ar putea fi impartita in 16 regiuni

Vazut ca un proiect de regionalizare a Romaniei in favoarea maghiarilor, proiectul a fost criticat de Opozitie. Autorul acestui proiect, Csutak Istvan, expert al UDMR in politici de dezvoltare, spune, pentru Realitatea.net ca nu este vorba decat de o reimpartire mai eficienta si ca nu este vorba de o regionalizare pe criterii politice, iar noile regiuni, mai mici, nu vor avea atributiuni administrative.

Csutak Istvan sustine ca "actualul sistem ii defavorizeaza pe cei mai slabi. Statisticile arata ca in primii 10 ani ai regiunilor de dezvoltare (1998 - 2007) judetele puternice si mari au atras incomparabil mai multe fonduri decat cele ramase in urma", iar "mecanismul dezvoltarii echilibrate nu a functionat".

In consecinta, a gasit si a propus un algoritm care sa garanteze o alocare mai corecta a acestor fonduri. Prin noua configuratie propusa "s-ar crea premizele unei competitii mult mai echilibrate, dat fiind ca regiunile de dezvoltare ar fi formate din judete cu "greutate" comparabila", explica Csutak Istvan.

In proiect este propusa impartirea Romaniei in niste regiuni mai mici deoarece astfel se pot respecta mult mai fidel criteriile deja amintite "situatia geografica, socio-economica, istorica, culturala sau de mediu". Autorul proiectului spune ca "imi vine greu sa cred ca judete ca Vrancea si Buzau raportate la Constanta si Tulcea formeaza realmente o arie omogena. Sincer sa fiu, nu prea sesizez mare coeziune nici intre Bihor si Maramures".

In plus, Csutak Istvan da asigurari ca regiunile de dezvoltare nu vor avea atributiuni administrative.

"Am incercat sa definesc, prin componenta 'istorica, culturala' a criteriilor de clasificare, teritorii coerente si din acest punct de vedere. Daca cineva ar fi facut efortul de-a arunca o privire pe studiu, ar fi putut citi valorile pe care le-am atribuit acestei componente in cazul fiecarei regiuni. Si s-ar fi putut purta un dialog decent".

Csutak Istvan ii acuza pe politicieni ca nu fac efortul sa inteleaga necesitatea acestei schimbari si spune ca "politicienii care il resping isi asuma o foarte mare raspundere refuzand un dialog bazat pe expertiza, in favoarea unui monolog pur populist".

Membrul UDMR mai spune ca sperietoarea "pericolului conspiratiei maghiare" este din ce in ce mai greu de valorificat. Mai ales ca, acestia nu pot invoca o componenta politica a acestui proiect deoarece "regiunile de dezvoltare nu sunt conduse. Nu am zis: vrem si noi o feuda si restul nu ne intereseaza".

Guvernului ii spun ca nu este vorba de "regionalizare", ci este vorba de sistemul institutional al politicii de coeziune a Uniunii Europene, conchide Csutak Istvan.

http://www.ziare.com/actual/politica/02-19-2010/autorul-proiectului-de-regionalizare-a-romaniei-maghiarii-nu-au-zis-vrem-si-noi-o-feuda-996676

vineri, 19 februarie 2010

România şi Ungaria îşi vor pune din 2011 „urgenţele“ la comun

Echipele de urgenţă dintr-o ţară vor putea răspunde apelurilor de dincolo de frontieră odată ce România va fi primită în Spaţiul Schengen - probabil în luna martie a anului viitor

"Sistemul de urgenţe comun" dintre România şi Ungaria - graţie căruia echipele de intervenţie vor putea da curs unor apeluri la numărul 112 dincolo de frontieră - ar putea deveni operaţional anul viitor, crede ambasadorul ungar la Bucureşti, Oszkár Füzes. Cel mai devreme, aceasta s-ar putea întâmpla în luna martie, când ţara noastră este aşteptată să adere la Spaţiul Schengen.

Deşi cele două state au căzut asupra unui acord în aces sens din toamna lui 2008, faptul că România nu este membră Schengen ridică probleme "birocratice" pentru implementare. Sistemul nu va avea "rival" decât într-o structură similară funcţională în Benelux (Olanda, Belgia şi Luxemburg) şi va permite o mai bună gestionare a resurselor celor două state vecine.

Scopul acestuia este de "a nu crea structuri paralele", a explicat Füzes, încât fiecare ţară să se concentreze pe ceea ce are mai bun. În mod concret, la un accident din Ungaria ar putea ajunge mai rapid o echipă SMURD din România, iar pentru un pacient din ţara noastră s-ar putea întâmpla ca cel mai apropiat spital echipat pentru afecţiunea lui să se afle dincolo de graniţă.

Integrarea serviciilor care răspund la numărul de urgenţe 112 este numai una dintre priorităţile bilaterale, pe lângă cele pe care România şi Ungaria le vor susţine într-o suită de evenimente organizate la Budapesta privind securitatea energetică în regiunea dunăreană şi "Strategia Dunării" a UE.

Emil Boc - trei discursuri la Budapesta

Între 24 şi 26 februarie, premierul Emil Boc va avea trei discursuri la "Vişegrad 4+ Summit" (forum de discuţii politice privind securitatea energetică), la o conferinţă a ţărilor riverane Dunării (care va aborda aspecte tehnice legate de discuţiile de la summit) şi la Summitul UE privind "Strategia UE pentru Regiunea Dunării", a cărei elaborare a fost solicitată Consiliului UE de către România şi Austria. Pentru că premierul român va fi însoţit de mai mulţi miniştri, vizita lui în Ungaria va lua forma unei "reuniuni interguvernamentale informale", crede Füzes, care ar putea suplini într-o anumită măsură amânarea şedinţei comune a celor două Guverne, programată în toamna lui 2009.

Era rândul României să fie gazdă, dar criza politică de la Bucureşti a dus la amânarea evenimentului. Date fiind apropiatele alegeri generale din Ungaria (în aprilie), "probabil că întâlnirea comună nu va avea loc prea curând", apreciază ambasadorul ungar.

Boc şi omologul bulgar, în acelaşi elicopter peste Dunăre

După reuniunile de la Budapesta, premierul român Emil Boc se va duce la Sofia, fiind posibil să călătorească împreună cu omologul bulgar Boiko Borisov, potrivit Mediafax. Din capitala ungară până în cea a Bulgariei ei vor folosi acelaşi avion, urmând să facă o "excursie" cu elicopterul până la Vidin - locul unde cele două state plănuiesc construirea unui nou pod peste Dunăre.

Podul Calafat-Vidin ar urma să fie al doilea după cel de la Giurgiu-Ruse, având un cost total estimat la 226 milioane euro. Cele două ţări au semnat încă din martie 2000 un acord pentru înălţarea lui, dar nu au reuşit să strângă banii necesari pentru construcţie.

Sofia a cerut din partea Comisiei Europene o prelungire cu 18 luni a termenului de contractare a 70 milioane euro prin programul ISPA.

http://www.gandul.info/international/romania-si-ungaria-isi-vor-pune-din-2011-urgentele-la-comun-5555655

marți, 16 februarie 2010

Primarul Miercurea-Ciuc, acuzat că ar fi încercat provocarea unor conflicte interetnice

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Robert Raduly (foto), a aprobat fără respectarea legii organizarea unui miting de către Garda Maghiară.

Acţiunea, concepută sub forma comemorării a 65 de ani de când armata maghiară a spart blocada româno-rusă din jurul Budapestei, prevedea ca loc de desfăşurare cimitirul din apropierea patinoarului din localitate.

Aici urma să aibă loc, de la aceeaşi oră, meciul de hochei dintre SC Miercurea-Ciuc şi Steaua Rangers, confruntare sportivă cu antecedente violente în ultimii ani.

„Probleme au fost dintotdeauna”

Concret, edilul Robert Raduly a eliberat, la data de 9 februarie 2010, autorizaţia pentru organizarea acţiunii de comemorare, iniţiată de către Csibi Barna, unul dintre liderii Noii Mişcări Garda Maghiară – Batalionul „Wass Albert”, cu sediul la Gyor, Ungaria. La abia trei zile de la autorizare, Raduly a cerut şi avizul consultativ al Poliţiei şi Jandarmeriei Miercurea-Ciuc, fără a respecta termenul legal care prevede înştiinţarea autorităţilor cu cel puţin 48 de ore înaintea acţiunii.

Mai mult decât atât, deşi avizul celor două instituţii solicitate a fost unul negativ, edilul a decis organizarea comemorării, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

„Nu e prima oară când se întâmplă aşa ceva în Miercurea-Ciuc. Probleme de felul acesta au fost dintotdeauna, însă situaţia s-a înrăutăţit constant de la venirea actualului primar”, declară surse din interiorul IPJ Harghita.


http://www.napocanews.ro/2010/02/primarul-miercurea-ciuc-acuzat-ca-ar-fi-incercat-provocarea-unor-conflicte-interetnice.html

Cel mai bogat rus, un apropiat al lui Putin, va exploata aurul din Maramures. Folosind cianura

» Fosta uzina "Aurul" Baia Mare, aflata in proprietatea magnatului rus Mihail Prokhorov, reia extractia de aur prin metode pe baza de cianura. Practic, langa Baia Mare ar urma sa functioneze un complex industrial de genul celui pe care compania Rosia Montana Gold Corporation vrea sa il construiasca in Muntii Apuseni.

» Prokhorov, etichetat de Forbes drept cel mai bogat om din Federatia Rusa, este unul din oligarhii apropiati premierului Vladimir Putin. El planuieste sa dea cat mai repede drumul afacerii si anunta investitii de aproximativ 100 de milioane de euro.

» Uzina "Aurul" a fost in centrul celui mai mare scandal de poluare din istoria recenta a Romaniei: in anul 2000, apele cu cianura ale unui iaz de decantare din apropierea Baii Mari au poluat masiv raul Tisa, iar din acel moment activitatea fabricii de prelucrare a aurului a fost oprita.

Fosta uzina "Aurul" din Maramures, aflata in posesia rusilor de la Polyus Gold, urmeaza sa isi redeschida portile. Societatea controlata de magnatul Mihail Prokhorov si-a anuntat deja intentia de a incepe activitatile de procesare a minereurilor neferoase din zona, folosind metode pe baza de cianura. Insa, pana la inceperea procesului de prelucrare a minereului de pe haldele de steril din Maramures si exploatarea unor perimetre miniere din judetele Maramures si Satu Mare, noii patroni ai "Aurului" maramuresean asteapta avizul final de functionare din partea autoritatilor de mediu. Pentru ca acest lucru sa se intample, proprietarii rusi ai "Aurului" trebuie sa investeasca masiv pentru a atinge standardele europene de mediu. In acest context, rusii au anuntat deja o investitie de aproximativ 100 milioane euro in tehnologii de prelucrare a minereurilor neferoase, in urma carora ar putea rezulta "cantitati apreciabile de aur si argint".

Potrivit sefului Garzii de Mediu Maramures, Calin Crisan, obtinerea autorizatiei de mediu de catre rusi nu este deloc imposibila, insa cu anumite conditii. "Normele europene prevad ca tehnologia folosita pentru prelucrarea aurului cu ajutorul cianurilor trebuie sa duca la o concentratie de 10 miligrame de cianura pe litru de apa in lichidul care iese din instalatia industriala pentru a fi depozitat in iazul de decantare. Aici, in acest iaz, cea mai mare parte a cianurii este descompusa sub actiunea naturala a razelor ultraviolete continute in lumina solara. Restul cianurii ar trebui oprit de statia de epurare, pe care investitorii rusi s-au angajat sa o construiasca", ne-a spus Crisan.

Proiectul a starnit deja reactii
Practic, langa Baia Mare ar urma sa functioneze un complex industrial de genul celui pe care compania Rosia Montana Gold Corporation vrea sa il construiasca in Muntii Apuseni. Proiectul de la Rosia Montana a fost indelung contestat de organizatiile ecologiste, dar si de catre istorici. Nu acelasi lucru s-a intamplat insa cu proiectul rusesc din zona Baii Mari. Acesta nu a fost insa criticat vehement, cu toate ca exploatarea cu cianuri ar urma sa fie facuta in imediata apropiere a unuia dintre cele mai populate orase din Transilvania, Baia Mare. Doar Stephanie Roth, considerat unul dintre cei mai cunoscuti opozanti ai proiectului Rosia Montana, a luat atitudine impotriva preconizatei reluari a extragerii aurului cu cianura in Baia Mare. Acesta invoca in sprijinul opozitiei sale poluarea raului Tisa din anul 2000. "Exista o coalitie formata din mai multe organizatii neguvernamentale, numita «Romania Fara Cianura». Noi militam pentru interzicerea totala a folosirii cianurilor in domeniul acesta, pentru ca exista si alte modalitati de a obtine aurul, fara cianura. Prin definitie, cianura este toxica si nimeni nu ne poate convinge de contrariu", a spus Roth. De asemenea, The Jamestown Foundation si Eurasia Daily Monitor au remarcat faptul ca autoritatile romane se pregatesc sa permita exploatarea aurului cu ajutorul cianurilor in cazul rusilor care detin fabrica din Baia Mare, in timp ce tergiverseaza avizarea proiectului minier de la Rosia Montana, detinut de canadieni si americani. Blocarea ex-ploatarii aurului in Muntii Apuseni este justificata prin pericolul reprezentat de cianuri, insa The Jamestown Foundation si Eurasia Daily Monitor spun ca acest pericol nu impiedica proiectul din Baia Mare, desi "Aurul" si-a inchis portile in urma scandalului provocat de accidentul ecologic din anul 2000. Pe plan local, autoritatile si sindicalistii sunt incantati de perspectiva reluarii activitatii industriale, pentru ca aceasta ar insemna circa 500 de noi locuri de munca, in plina criza. Exista insa si localnici care se tem de reluarea extragerii aurului cu ajutorul cianurii, deoarece, in urma cu 10 ani, peretele unui iaz plin cu apa poluata cu cianura s-a surpat din cauza ploilor de primavara, iar apa otravita a ajuns in raul Tisa. Profesorul Claudiu Tudorancea de la Universitatea "Babes-Bolyai" spune ca, "din punct de vedere al biodiversitatii, in urma poluarii de atunci raul Tisa a devenit echivalentul unui desert", pentru ca pestii si celelalte vietuitoare acvatice au fost exterminate de otrava. Uzina "Aurul" si-a inchis portile in urma scandalului provocat de acest accident. Fosta uzina a fost "botezata" ulterior Transgold. Dupa mai multe runde de licitatii, activele fostului Transgold au fost cumparate de britanicii de la Oxus Gold si Kazach Gold, pentru 16 milioane de lei noi. Cele doua companii au infiintat ulterior Romaltyn Mining, care a trecut 100% in proprietatea Kazach Gold, dupa ce aceasta a cumparat participatiunea britanicilor. Afectati de criza financiara, "kazacii" au fost cumparati de Polyus Gold, cea mai mare companie aurifera din Rusia.

Deocamdata, nu este foarte clar modul in care va functiona afacerea. Analistii economici spun ca exista doua variante. Prima ar fi cea in care oligarhul Mihail Prokhorov va relua finantarea efectiva a mineritului si va prelucra in Baia Mare minereul extras pe plan local. Cea de-a doua varianta ar fi cea in care compania lui Prokhorov ar prelucra in Baia Mare minereul aurifer extras din Siberia. Motivul ar fi simplu. Expertul in economie Alexandru Benea spune ca Uniunea Europeana are taxe vamale relativ mici pentru importul de minereuri, tocmai pentru a asigura materie prima ieftina pentru unitatile industriale din cele 27 de state membre. Pe de alta parte, autoritatile comunitare au impus taxe vamale mari pentru produsele metalurgice finite ori semifinite, tocmai in ideea de a proteja industria metalurgica europeana. "Oligarhii rusi au speculat foarte prompt aceasta situatie. Ei au cumparat la preturi convenabile combinate metalurgice din Romania. Detinatorii de mine din Rusia ori din Ucraina aduc in Romania minereuri, cu taxe vamale mici. Apoi, ei prelucreaza aceste minereuri in combinatele pe care le detin in Romania. Produsele obtinute sunt vandute pe piata comuna europeana fara nici un fel de alte taxe vamale. Preturile cerute de oamenii de afaceri rusi sunt mai mici decat cele de pe piata europeana, pentru ca salariul unui muncitor din Maramures este, cu siguranta, mult mai mic decat cel al unui muncitor in metalurgie care lucreaza, de pilda, intr-un combinat din Luxemburg ori din Marea Britanie. Este perfect legal si este o metoda inteligenta de a specula oportunitatile oferite de legislatia comunitara", a spus Alexandru Benea. De fapt, reteta este folosita si de alte societati detinute de magnatii din fosta URSS in Romania. Asa procedeaza, de pilda, societatea ruseasca TMK, care detine combinatul siderurgic din Resita, ori concernul rusesc Mechel, care detine doua combinate in Campia Turzii, fostul combinat Industria Sarmei, iar in Targoviste, fostul Combinat de Oteluri Speciale. De asemenea, reteta a fost folosita si de omul de afaceri ucrainean Sergey Taruta, patronul echipei de fotbal Metalurg Donetk.

PORTRET
» Prokhorov, un apropiat de cercurile puterii ruse
Mihail Prokhorov este o figura aparte in mediul economic rusesc. Potrivit revistei americane Forbes, el ar fi cel mai bogat om din Rusia, cu o avere de 9,5 miliarde dolari, si unul dintre apropiatii premierului Vladimir Putin. In anul 2007, premierul de atunci al Rusiei, Mihail Fradkov, l-a cooptat pe magnat intr-un organism guvernamental, Comisia Federala pentru Nanotehnologie. Comisia era condusa de prim-vicepremierul de atunci, Serghei Ivanov, cu care Mihail Prokhorov a dezvoltat relatii de prietenie. Dupa ce Vladimir Putin a schimbat fotoliul de presedinte al Rusiei cu cel de premier, Serghei Ivanov si-a pastrat functia si a devenit adjunctul celui pe care rusii il numesc "tarul Putin". Mihail Prokhorov si-a facut averea in timpul privatizarilor dubioase din perioada lui Boris Eltin. A cumparat, impreuna cu un alt prieten al lui Putin, oligarhul Vladimir Potanin, pachetul majoritar de actiuni la una dintre cele mai importante societati rusesti din domeniul mineritului, Norilsk Nickel.
Prokhorov a fost implicat si in scandaluri cu conotatii sexuale. In Franta, el a fost arestat, sub acuzatia ca ar fi angajat prostituate pentru prietenii sai cu care isi petrecea Craciunul intr-o statiune de lux din Alpi. Acum, oligarhul rus doreste sa investeasca in construirea unui complex sportiv de 200 milioane dolari pentru tinerii care vor sa joace in NBA.

SUPREMATIE

» Compania rusa, lider pe piata de profil din Rusia

Polyus Gold este cea mai importanta companie aurifera din Rusia. Firma detine mine in regiunile rusesti Krasnoiarsk, Irkutsk si Magadan. De asemenea, Polyus Gold exploateaza campurile aurifere din Yakutia si din regiunea Amur. Anul trecut, compania a extras 38 tone de aur.

http://www.romanialibera.ro/dezvaluiri/a177697-cel-mai-bogat-rus-un-apropiat-al-lui-putin-va-exploata-aurul-din-maramures-folosind-cianura.html

Adoptarea Legii privind statutul minoritatilor este un act de tradare nationala (I)

De la 1 Decembrie 1981 si pana in prezent, minoritatea maghiara din Romania nu a recunoscut Marea Unire de la Alba-Iulia si nici statul national si unitar roman. In fiecare an, la Budapesta si (dupa 1989) in mai multe localitati din Ardeal, ungurii protesteaza impotriva Tratatului de la Trianon, prin care Ungaria a revenit la granitele ei. In anii 1990-1991, in Adunarea Constituanta, reprezentantii U.D.M.R. s-au opus textului articolului 1 din viitoarea Constitutie a Romaniei. La Referendumul national din 8 decembrie 1991, U.D.M.R. a cerut etnicilor maghiari din Romania sa nu participe. Apoi, la revizuirea Constitutiei din anul 2003, U.D.M.R., condusa si finantata de la Budapesta, a avut aceeasi atitudine impotriva statului national, unitar roman si a limbii romane, solicitand in Parlament ca Romania sa fie stat federal si limba maghiara sa devina limba oficiala, pe langa limba romana. Din nou, la cererea U.D.M.R., transmisa mai ales prin bisericile unguresti, cetatenii romani de etnie maghiara nu s-au prezentat la Referendumul national din 18-19 octombrie 2003. Ulterior, U.D.M.R. a organizat referendumuri in localitati din judetele Harghita, Covasna si Mures pentru autonomia asa-zisului "Tinut secuiesc", dupa modelul Kosovo. Scenariul se deruleaza, in tara si la organismele europene, cu sprijinul tacit al autoritatilor din Bucuresti. In vederea atingerii obiectivului principal al U.D.M.R. si al iredentismului maghiar vizand dezmembrarea teritoriala a Romaniei si autonomia Ardealului, aceasta organizatie antiromaneasca si antieuropeana s-a asezat, tot timpul, pe centura politicii de la Bucuresti pentru a fi luata la guvernare. Dupa alegerile parlamentare din noiembrie 2004, Alianta D.A. (P.N.L.+P.D.) a luat UDMR in Guvernul Tariceanu si a acceptat pretentiile U.D.M.R. in ceea ce priveste reprezentarea in Guvern si in institutiile deconcentrate, precum si in plan legislativ. Timp de 12 ani a lucrat, in secret, U.D.M.R. la proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale din Romania pe care l-a introdus in Guvernul Tariceanu, care si-a insusit solicitarea iredentismului maghiar. Apoi, Guvernul P.N.L.+P.D.+U.D.M.R.+P.C. a inaintat acest proiect de lege Parlamentului. Dezbaterile au inceput in Senatul Romaniei. Senatorii P.R.M. au fost vigilenti si cei mai activi impotriva acestui proiect de lege, depunand peste 150 de amendamente la cele 78 de articole ale textului U.D.M.R., stampilat si semnat pe fiecare pagina, neavand incredere in fratii lor de la guvernare. Niciodata, in 20 de ani, in Parlamentul Romaniei, nu a fost depus un alt proiect de lege al Guvernului stampilat si semnat pe fiecare pagina. De fapt, asa cum au declarat public liderii U.D.M.R., prin aceasta lege urmaresc sa creeze cadrul juridic necesar pentru a face un pas decisiv in directia obtinerii autonomiei Ardealului. In dezbaterile din comisiile parlamentare, reprezentantii U.D.M.R., sustinuti de cozile de topor romanesti din P.N.L. si P.D., nu au admis sa se modifice, prin amendamente, nici macar o virgula din textul initial. In esenta, proiectul de lege al UDMR vizeaza sa fie indeplinite urmatoarele obiective: realizarea autonomiei culturale pe criterii etnice; cresterea privilegiilor acordate minoritatilor; nici un act normativ nu poate ingradi folosirea limbii materne a minoritatilor nationale in exercitarea drepturilor lor; se interzice romanilor sa-si stabileasca domiciliul in localitati unde exista minoritati pentru a nu modifica raporturile etnice; minoritatile nationale pot folosi simbolurile nationale si pot organiza sarbatorile nationale proprii; infiintarea unei universitati de stat in limba maghiara (la Cluj-Napoca); invatamantul privat in limba minoritatilor beneficiaza de subventii din bugetul de stat sau bugetele locale; limba romana se studiaza ca limba straina in invatamantul preuniversitar in limbile minoritatilor nationale; se instituie separatismul scolar pe criterii etnice de la gradinita pana la universitate si in invatamantul postuniversitar; toate examenele si concursurile pentru posturi vacante, grade didactice si titluri stiintifice se desfasoara in limbile minoritatilor; in toate unitatile de invatamant unde se introduce separatismul scolar pe criterii etnice se numesc directori sau directori adjuncti din partea minoritatilor; Consiliul National al Autonomiei Culturale al fiecarei minoritati nationale are drept de veto fata de autoritatile Statului Roman in tot ceea ce priveste invatamantul in limbile minoritatilor nationale si institutiilor lor culturale; invatamantul preuniversitar de stat in limbile minoritatilor nationale se organizeaza si se desfasoara si sub numarul de elevi prevazut de lege pentru romani, iar cota de finantare va fi suplimentata pentru fiecare elev din alta etnie; Guvernul si autoritatile locale asigura sprijin financiar pentru institutiile culturale proprii de drept privat ale minoritatilor nationale; cunoasterea limbii si culturii minoritatii nationale este proba eliminatorie pentru angajarea in institutiile de cultura de drept public ale minoritatilor nationale; in comisiile de concurs nu sunt admisi romani; pe banii Statului Roman este obligatorie punerea in valoare a monumentelor istorice si a patrimoniului cultural mobil apartinand minoritatilor etnice; posturile publice de radiodifuziune si televiziune sunt obligate ca, la ore adecvate, sa asigure pe intreg teritoriul tarii transmiterea emisiunilor in limbile tuturor minoritatilor nationale; in localitatile unde o minoritate are peste 20% din populatie, limba minoritatii respective este limba oficiala; actele autoritatilor publice centrale se publica si in limbile minoritatilor nationale; incheierea casatoriilor in fata ofiterului starii civile se face in limba materna a tinerilor care se casatoresc; statul asigura invatarea limbilor minoritatilor de catre romanii care sunt functionari publici, ofiteri si agenti de politie, grefieri.

Dr. GHEORGHE FUNAR

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=47956

Asa este "aparata" Romania de catre cei pe care i-am ales?!

Este de-a dreptul socant sa aflam cum, miercurea trecuta, Senatul (oare este al Romaniei !?) a adoptat tacit propunerea legislativa a UDMR, care prevede schimbarea modului actual de delimitare a regiunilor de dezvoltare, ducand la formarea a 16 noi regiuni, cuplate in cinci microregiuni. De ce este socant? Deoarece redesenarea regiunilor de dezvoltare de UDMR si aparitia regiunii Harghita-Covasna-Mures, dar si a unei microregiuni care se suprapune in mare parte peste zona pierduta de Romania in 1940, nu este altceva decat reinfiintarea prin lege a odiosului Diktat de la Viena!

Si cum legea a trecut tacit de Senat (noroc ca nu este _ nici nu merita! _ camera decizionala!) cu ajutorul PD-L, intrebam: asta este "marele" roman ardelean, premierul Emil Boc, cel pe care multi il laudau (ca si pe Basescu, de altfel), in care romanii din aceasta zona _ leaganul romanismului _ isi puneau atatea sperante? Astia sa fie, pe de alta parte, senatorii Romaniei? Asa se pune in practica marea ambitie politica a presedintelui Traian Basescu, in al doilea mandat, de a reforma statul roman?

Ca la UDMR totul este premeditat (si nimic nu este intamplator), denota nu doar dezbaterile repetate din sedintele CRU (asa-zisul miniparlament al Uniunii!) pe tema reimpartirii regiunilor (judetelor), ci faptul ca, inca inainte de vacanta de vara, parlamentarii UDMR au depus, in iunie 2009, un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala a Romaniei. Intrebarea este: de ce a facut-o UDMR, si nu un partid (mare) romanesc? Din doua motive. Primul: Uniunea lui Markó Béla, Frunda, Borbely etc. "simtea" ca va ajunge la guvernare (date fiind "neintelegerile" perpetue dintre partidele romanesti) si, ca urmare, a prins momentul sa-si puna planul in aplicare (inclusiv prin santaj). Si, in al doilea rand, era de presupus ca PD-L, prezumtivul, atunci, partener de guvernare, pentru a se mentine la putere _ cu sprijinul UDMR _ va face numeroase compromisuri, inclusiv in probleme de interes national. Vorba unui udemerist: "Sa le fie de rusine!".

Trist este ca actul a avansat pe tacute, dar sigur, fara ca celelalte partide (prinse in scandaluri) sa bage de seama cat de periculoase sunt prevederile proiectului. Astfel ca, in timp ce partidele (asa-zise) romanesti se "bateau" (si se improscau cu noroi) in campania electorala prezidentiala, UDMR a profitat de mecanismul Senatului si a lasat ca planul Uniunii, privind autonomia pe criterii etnice _ proiect bine clocit, facand parte, cum spuneam, dintr-o strategie _ sa faca un pas mic, dar urias ca insemnatate, Senatul aproband tacit vointa UDMR de care scriam la inceput. Una dintre efecte ar fi _ daca, Doamne fereste, s-ar aplica! _ reinfiintarea stalinistei Regiuni Mures Autonome Maghiare, prin comasarea judetelor Covasna, Harghita si Mures. Culmea este si faptul ca niciun partid romanesc nu a observat, de-a lungul timpului _ inclusiv din luarile de pozitie ale lui Szász Jenö, presedintele Partidului Civic Maghiar _ caracterul iredentist al demersurilor UDMR si, in primul rand, al proiectului de lege de care vorbim!

PD-L, PSD, si nu numai, s-au facut (precum Senatul Romaniei) ca nu observa ca proiectul de lege udemerist include, alaturi de alte patru microregiuni, si Macroregiunea V, exact teritoriul smuls din trupul Romaniei prin Diktatul de la Viena: Covasna, Harghita, Mures, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Bihor, Salaj si Satu-Mare, incluse de cartografii UDMR, in Regiunea V, care risca sa devina "Coloana a cincea" in statalitatea romaneasca.

O intrebare: cum s-a ajuns ca printr-un act procedural, cu toata opozitia comisiilor de specialitate, Consiliului Legislativ, Guvernului, initiativa UDMR sa treaca prin Senat fara dezbatere?! O a doua intrebare: va "scapa" si deputatilor, prin nebagare de seama, reinfiintarea prin lege a Diktatului de la Viena?

Daca, repetam, Doamne fereste, s-ar intampla asa, am vedea cu ochii nostri cum renasc stihiile trecutului prin erorile prezentului.

GHEORGHE GIURGIU

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=47950

Cel care a fost infectat cu virusul Trianonului, mai periculos decat virusul gripei AH1N1 (I)

Unul din sloganurile "de lupta" preferate ale fostului episcop al Eparhiei Reformate de Piatra Craiului, actualul europarlamentar Tõkés László, pe care il promoveaza cu tarie, pretutindeni in lumea larga, cu demagogie amenintatoare si maghiarotarda, batandu-se cu pumnul in pieptul sau de maghiar mandru, suna astfel: "Sunt satul pana peste cap de Romania!". Iar eu, cunoscand manifestarile sale provocatoare, diversioniste, anticonstitutionale si indreptate impotriva Romaniei, formulate ani la rand dupa decembrie 1989, nu pot sa spun altceva, decat: "Sunt satul pana peste cap de postura de capetenie maghiarotarda a lui Tõkés László". (Dintre actele de eroism savarsite impotriva Romaniei voi aminti doar unul, mai exact de cele afirmate despre Romania democratica, la o conferinta de presa tinuta cu ani in urma intr-una din tarile occidentale: "Asemenea instigari fasciste si epurari etnice, ca in Romania, nu au existat in nicio alta tara europeana!") Recent, Tõkés László a iesit la rampa din nou in postura de capetenie maghiarotarda, de singur mantuitor si lider legitim, demn de urmat, al maghiarilor din Romania. Potrivit presei de limba maghiara din Romania, Tõkés László a propus ca anul 2010 sa fie declarat de maghiarii din Romania "anul comemorarii Trianonului". Iata, deci, care este cea mai arzatoare problema a europarlamentarului Tõkés László, ingerul salvator al maghiarilor din Romania, prin care fostul episcop vrea sa ajute la solutionarea gravelor probleme sociale cu care se confrunta cetatenii romani de nationalitate maghiara, din ce in ce mai saraci din cauza actualei crize economice! Dar, oare, cu ce scop, pe baza caror considerente sociale si politice concrete doreste Tõkés László ca in acest an maghiarii din Romania sa se gandeasca, sa-si aminteasca la tot pasul si sa fie preocupati de consecintele istorice asupra Ungariei Mari ale Tratatului de Pace de la Trianon, incheiat in 1920?!

Este bine cunoscut ca dusmanul fanatic al Romaniei, regentul Ungariei, Horthy Miklós, a fost cel care a initiat, imediat dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial, acea miscare a iredentismului maghiar, care s-a opus dezvoltarii firesti si obiective a societatii si formarii statelor nationale in aceasta regiune a Europei. Iredentistii solicita, cu radicalismul care ii caracterizeaza, chiar si in zilele noastre, revizuirea Tratatului de Pace de la Trianon si desfiintarea granitelor stabilite in 1920. De asemenea, la fel de binecunoscut este si faptul ca, dupa decembrie 1989, in perioada care a urmat dupa schimbarea de regim, o serie de politicieni maghiari extremisti din Romania si din strainatate au clamat cu vehementa necesitatea condamnarii Tratatului de la Trianon si a revizuirii granitelor stabilite prin acest tratat, dorind atunci, dar si acum, sa-si sporeasca capitalul politic si popularitatea, in interesul obtinerii cat mai multor voturi din partea alegatorilor. Cunoscand aceste realitati, este justificata urmatoarea intrebare: De ce conducerea la varf a UDMR nu protesteaza impotriva propunerii lui Tõkés László, care este, de fapt, o provocare indreptata impotriva Romaniei, si de ce nu se delimiteaza imediat si ferm de initiativa lui Tõkés László de a declara anul 2010 "anul comemorarii Trianonului?!"

Raspunsul la aceasta intrebare este simplu: in cadrul asa-numitului Consiliu Consultativ al Maghiarilor din Transilvania, liderii formatiunii conduse de Markó Béla au incheiat o alianta cu Tõkés László, atat in calitatea acestuia de presedinte al Consiliului National Maghiar din Transilvania, cat si de cea de "erou" care lupta in Romania si in diversele foruri internationale pentru infaptuirea autonomiei teritoriale pe baze etnice. Astfel, liderii UDMR se alatura, mai mult sau mai putin mascat, la actiunile demagogice ale lui Tõkés László de defaimare a Romaniei, in timp ce presedintele UDMR si colegii sai ocupa functii importante in Guvern si in institutiile administratiei publice, in calitate de factori de decizie ai actualei puteri.

Propunerea provocatoare a lui Tõkés László cu privire la comemorarea Trianonului se bazeaza evident pe falsificarea grosolana a istoriei de catre iredentismul maghiar, potrivit careia, prin Tratatul de la Trianon, Transilvania a fost luata pe nedrept de la Ungaria Mare istorica si anexata Romaniei. Realitatea istorica demonstreaza, insa, cu totul altceva: Tratatul de Pace de la Trianon a consfintit in 1920, abia dupa doi ani, ceea ce a fost infaptuit prin vointa unitara a poporului roman, pe 1 Decembrie 1918, la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, si anume Marea Unire! Iredentistii maghiari, printre care si Tõkés László, nu vor sa ia la cunostinta ca unirea Transilvaniei cu Romania s-a infaptuit nu ca urmare a unei decizii impuse cu forta de marile puteri. Iar László Tõkés este departe de a recunoaste ca, dupa lupta de secole pentu libertate a poporului roman, la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia decizia justa a apartinut Timpului si Istoriei! S-ar cuveni ca Tõkés László sa stie acest lucru, in masura in care se considera un om cult, cu spirit european si cu constinte moderne privind istoria maghiarilor. Insa, se pare ca Tõkés László are probleme ori cu nivelul sau de cultura, ori cu cunostintele sale privind literatura si istoria maghiarilor sau pur si simplu continua sa fie inchistat in obsesia si miopia istorica a iredentistilor maghiari, deoarece, pe de o parte, nu ia act de realitatile istorice, iar pe de alta parte, le falsifica intr-un mod grosolan si continua sa repete minciuni despre istoria Romaniei.

De ce nu are cunostinta László Tõkés, de exemplu, despre "Proclamatia" intitulata "Catre intelectualitatea maghiara", aparuta in paginile cotidianului budapestan "Világ", pe 3 noiembrie 1918? De ce nu stie ca aceasta Proclamatie a fost semnata la vremea respectiva, pe langa Ady Endre, Bartók Béla, si Kodály Zoltán, de o suta de scriitori, artisti si politicieni maghiari, cele mai prestigioase personalitati ale Ungariei acelei epoci? Si de ce nu stie Tõkés László ca aceasta Proclamatie este o manifestare stralucitoare a progresismului din Ungaria, despre care se poate spune, pe buna dreptate, ca este un document eminamente european si de care poate fi mandru oricare maghiar cu bun-simt si iubitor de pace, indiferent in care colt al lumii traieste? Daca Tõkés László ar cunoaste toate acestea (sau daca nu s-ar preface ca nu stie despre aceste lucruri), atunci cel putin ar intelege mai bine dimensiunea atacului pe care la lansat impotriva Romaniei, prin aceasta propunere privind anul comemorarii Trianonului.

Iata, cateva pasaje ale minunatei Proclamatii de la Budapesta: "Maghiari, s-a infaptuit vechea noastra dorinta: maghiarii se organizeaza. Vechea Ungarie s-a prabusit. Maghiarimea nu mai este strivita in patul lui Procust al unui vechi stat istoric. Idealurile noastre nu mai sunt in contradictie cu cele ale altora. Fata de natiunile noastre fratesti, nu mai avem nicio pretentie. Maghiari! Si noi ne consideram o natiune renascuta, asemenea fratilor nostri, care din ruinele Monarhiei se trezesc fericiti la o noua viata. Ne trezim usurati la acel gand ca nu mai suntem obligati sa fim uneltele asupririi. Libertatea conationalilor nostri este garantia libertatii noastre. Cine este liber acolo, unde vecinul sau nu este? Sa fim liberi! Sa traim in pace unii alaturi de ceilalti, ca natiuni libere, cu natiuni libere".

Hajdu Gyõzõ

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=47952

luni, 15 februarie 2010

Mircea Dusa: In Harghita au inceput "Jihadul si vanatoarea de romani"

Deputatul PSD din Harghita, Mircea Dusa, si-a exprimat, joi, nemultumirea ca directoarea spitalului de neuropsihiatrie din comuna Tulghes, dr. Otilia Morosanu, a fost schimbata din functie, precizand ca "in zona au inceput Jihadul si vanatoarea de romani". Mircea Dusa a subliniat ca situatia este cu atat mai neplacuta cu cat dr. Morosanu a fost inlocuita cu Csibi Veronica, despre care deputatul social-democrat sustine ca este sotia viceprimarului UDMR din comuna Tulghes. "Pot intelege daca se schimba sefii de deconcentrate, pentru ca asa se intampla atunci cand vine o alta guvernare, dar sa fie inlocuit un director roman, din zona romaneasca a judetului, care ani de zile a condus un spital foarte greu, este strigator la cer.

Dau la o parte un medic si pun un economist, Csibi Veronica, sotia viceprimarului UDMR din comuna. A inceput Jihadul in Harghita, a inceput vanatoarea de romani", a spus Dusa. Parlamentarul s-a declarat si "consternat" fata de declaratiile noului inspector scolar general din Harghita, Ferencz Salamon Alpar, care a spus, recent, ca doreste ca unele documente scolare sa fie redactate si in romana si in maghiara. "Sunt consternat ca un functionar public care trebuie sa aplice legea si Constitutia face propuneri de modificare a Constitutiei. Pentru ca aici e vorba de intentia ca limba maghiara sa devina oficiala", a afirmat Mircea Dusa, care a tinut sa adauge ca va cere sanctionarea noului inspector scolar general.

http://www.ziare.com/miercurea-ciuc/actual/mircea-dusa-in-harghita-au-inceput-jihadul-si-vanatoarea-de-romani-1150485

vineri, 12 februarie 2010

Noua organizare administrativă a României, prilej pentru formarea “regiunilor de dezvoltare secuieşti”

Politicienii UDMR nu ascund faptul că noua organizare administrativă a României este un prilej pentru formarea de “regiuni de dezvoltare secuieşti”. Borboly Csaba, şeful Consiliului Judeţean Harghita recunoaşte într-o declaraţie dată cotidianului maghiar Kronika că “dezvoltarea în comun a regiunii este un pas mai departe în gestionarea propriului destin”, adică a obţinerii autonomiei aşa-zisului “ţinut secuiesc”.

Legea a fost adoptată “tacit” de Senat

O iniţiativă legislativă a parlamentarilor UDMR prin care se propune înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna – Harghita – Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare, a trecut miercuri de Senat prin adoptare tacită.

Senatorul PD-L Iulian Urban a explicat pe blogul să mecanismul acesti aprobări “tacite” a proiectului de lege UDMR, adică fără votul efectiv al senatorilor: “Asta inseamna ca s-a implinit termenul legal pana la care Plenul Senatului trebuia sa dezbata acest proiect de lege.In mod evident si hilar, parlamentarii de etnie maghiara au facut o lege care regionalizeaza Romania, si care creeaza o regiune care este primul pas catre autonomia teritoriala. Jenant mi se pare modul in care s-a ajuns aici. Pentru ca, la inceputul sedintei Senatului, reprezentantul Guvernului (un secretar de stat de etnie maghiara) nu era prezent la dezbateri si s-a cerut sa nu se dezbata legea fara ca el sa fie prezent, astfel incat a fost lasata la urma. Pe la 12:30 cand s-a cerut sa se ia in dezbatere proiectul de lege, in mod jenant parlamentarii UDMR parasisera sala de plen, ramanand liderul lor de grup care a cerut sa se constate ca… nu mai exista cvorum de sedinta. Intrucat eu semnalez de luni de zile ca prezenta la sedintele de plen din Senat este sub orice critica, insa nimeni nu ma asculta, astazi s-a ajuns la aceasta situatie in care o lege care trebuia dezbatuta in plenul Senatului, a trecut prin adoptare tacita.”

Cu două feţe: declaraţiile acordate ziarelor de limbă maghiară de către politicienilor maghiari sunt mult mai sincere

Cu toate că politicenii UDMR se arată rezervaţi în a face declaraţii scandaloase în presă de limba română şi evită de obicei a face afirmaţii categorice legate de autonomie, aceşti sunt mult mai sinceri când acordă interviuri ziarelor de limbă maghiară.

Liderul UDMR Harghita, Borboly Csaba (în traducere, “Agrişă Csaba”, n.r.), a declarat franc pentru ziarul Kronika că acest proiect de lege urmăreşte formarea unor regiuni de dezvoltare secuieşti, ca prim pas pentru obţinerea autonomiei pe criterii etnice: “Este un pas logic în faptul că cele trei judeţe [Harghita, Covasna, Mureş, n.r.] formează o regiune, pentru a forma o regiune de dezvoltare Szekely. În Uniunea Europeană, regiunea are scopul de a ajuta judeţele mai puţin avansate, dar acest lucru ar fi posibil doar în cazul în care forţele sunt echilibrate în cadrul unei regiuni. În judeţele Harghita, Covasna si Mures este omogenă istoria etnică, cultură, şi chiar a economiei, dezvoltarea în comun a regiunii este un pas mai departe în gestionarea propriului destin.

Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, aflat într-o vizită la Malnaş-Băi, judeţul Covasna a făcut declaraţii mult mai nuanţare cu privire la acest proiect de lege, sugerând că nu este un proiect destinat secuilor, ci întregii ţări: “Noi, acum, in comisia de specialitate la Senat, asta incercăm să explicăm, că nu este un proiect in interesul UDMR, al secuilor, este un proiect in interesul Romaniei, al unei Romanii mai moderne şi mai eficiente, şi dacă această lege va fi pusă in aplicare incepand cu 2013, fiind pană atunci trebuie să pregătim pentru următoarea proiecţie de buget din UE, atunci şi Romania va fi mai puternică şi cetăţenii vor trăi mai bine. Nu este numai pentru secui”. În mod hilar, potrivit recensământului din 2002, doar 150 de persoane s-au declarat de etnie secuiască, aceasta nefiind recunoscută oficial de statul român, ei făcând parte oficial din etnia maghiară. Deci un proiect “secuiesc” sau “pentru secui” nu are legitimitate decât în măsura în care Parlamentul României a decis să pună interesul a 150 de persoane înainte altor câteva zeci de milioane, adică a majorităţii.

Regiunile administrate politic de UDMR, cele mai puţin eficiente din România

Două dintre regiunile propuse de UDMR înglobează judeţele unde este simţită puternic prezenţa etnicilor maghiari şi sunt reprezentaţi în administraţia locală: Mures, Harghita, Covasna şi Bihor, Sălaj, Satu Mare. Aceste două regiuni cuprind judeţele din România codaşe din punct de vedere al economiei, infrastructurii şi administraţiei. Aceste două regiuni vor forma, împreună cu regiunea Bistrita-Nasaud-Cluj-Maramures, macroregiunea V, tendinţa fiind de a folosi potenţialul economic al judeţului Cluj pentru “trage în sus” şi judeţele codaşe din macroregiune.

Reprezentanţii Partidului Conservator s-au arătat scandalizaţi de propunerile UDMR, afirmând prin vocea liderului din Covasna, Doru Feldiorean, că formarea macroregiunii V este un atentat la siguranţa naţională, această regiune cuprinzând exact judeţele care au fost cedate Ungariei în 1940 cu ocazia Diktatului de la Viena.

George Bara

http://www.napocanews.ro/2010/02/noua-organizare-administrativa-a-romaniei-prilej-pentru-formarea-regiunilor-de-dezvoltare-secuiesti.html

Antal Árpád susţine microregiunea Covasna-Harghita-Mureş

Liderul UDMR Sfântu-Gheorghe condideră că alăturarea celor trei judeţe de Braşov sau Sibiu nu ar face decât să ne dezavantajeze

Proiectul de reorganizare a regiunilor de dezvoltare ale României, iniţiat de toţi parlamentarii UDMR, este considerat de către preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, cea mai bună variantă pentru România.

Antal Arpad consideră că actualele regiuni de dezvoltare ale României sunt foarte mari, nu sunt competitive la nivel european şi nu respectă principiul de bază al regionalismului şi al subsidiarităţii – direcţionarea banilor către zonele care au cel mai mult nevoie de aceştia.

„Există mai multe analize din care reiese faptul că în urma regiunilor actuale discrepanţele dintre cei bogaţi şi cei săraci nu au devenit mai mici ci s-au adâncit – atât între regiuni ci şi în interiorul regiunilor”, a declarat Antal Arpad, arătând că majoritatea fondurilor destinate regiunilor de dezvoltare a ajuns la judeţele bogate ale acestora, datorită puterii emanate de respectivele judeţe.

Liderul UDMR consideră că în actualul context, interesul României este regândirea regiunilor de dezvoltare, astfel încât principiul de bază al subsidiarităţii să poată fi respectat şi să dea rezultate.

Antal Arpad a ţinut să sublinieze că o regiune în care judeţele Covasna, Harghita sau Mureş să fie alături de judeţe puternice precum Braşov, Sibiu ori chiar Prahova – cum s-a avansat la un moment dat, nu le va avantaja decât pe acestea din urmă, situaţia ideală fiind cea a unei microregiuni Covasna, Harghita şi Mureş. În acest sens, Antal a arătat că cele trei judeţe ar respecta şi o altă prevedere europeană – aceea a punctului comun referitor la istorie, situare geografică, economie şi cultură.

„Ce legătură ar avea Bălanul cu Ploieştiul…? Aşa am putea pune Covasna şi Constanţa, că ambele încep cu „co”. Astfel de aberaţii putem spune, dar dacă e să fim serioşi, Covasna, Harghita şi Mureş trebuie să fie într-o singură regiune. Cred că economic, istoric şi cultural aceasta este o necesitate care nu trebuie nici politizată, nici etnicizată şi nici discutată prea mult, a mai arătat Antal Arpad, subliniind că regionalizarea ar trebui aplicată inclusiv la instituţiile deconcentrate.

Aprobare tacită în Senat

Iniţiativa UDMR prin care se propune înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare a trecut de Senat, prin aprobare tacită.

Propunerea legislativă, iniţiată de toţi parlamentarii UDMR, vizând modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România avea termen de adoptare tacită data de 10 februarie. În proiect se menţionează că pe terioriul României sunt constituite şaisprezece regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Cele şaisprezece regiuni de dezvoltare sunt Botoşani – Suceava, Bacău – Iaşi – Neamţ – Vaslui, Brăila – Buzău -­ Galaţi – Vrancea (macroregiunea I), Constanţa – Tulcea, Bucureşti, Călăraşi – Ialomiţa – Ilfov, Giurgiu – Teleorman, Dolj – Mehedinţi – Olt (macroregiunea II), Gorj – Vâlcea, Argeş ­- Dâmboviţa – Prahova (macroregiunea III), Arad – Caraş-Severin – Timişoara, Alba – Hunedoara, Sibiu – Braşov (macroregiunea IV) şi Covasna – Harghita – Mureş, Bistriţa-Năsăud – Cluj – Maramureş şi Bihor ­- Sălaj – Satu-Mare (macroregiunea V).

Proiectul de lege, care primise raport negativ din partea Comisiei pentru administraţie şi care a trecut de Senat în forma propusă de iniţiatori va fi dezbătut de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională.

Primarul are ştampile personalizate

În altă ordine de idei, primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, a prezentat ieri noile sale ştampile personalizate, concepute în culorile negru şi verde şi care cuprind denumirile „Sfântu Gheorghe. Judeţul Covasna. România. Primar” şi au fost realizate în trei variante: română, maghiară şi bilingv.

„Conform legislaţiei în vigoare, sunt anumite acte emise de autorităţi locale – dispoziţii ale primarului, hotărâri ale Consiliului Local, care trebuie ştampilate cu ştampilă pe care este stema României, însă sunt alte acte unde nu este necesar acest lucru şi, evident, intenţia noastră este să promovăm cât mai mult imaginea oraşului, stema oficială a oraşului. În această idee, am făcut trei feluri de ştampile – pe cele maghiare le vom folosi pe corespondenţa în limba maghiară, pe cele în română pe corespondenţa în limba română, având totodată şi ştampile bilingve, a declarat primarul Antal Arpad.

Sfântu Gheorghe are, tot începând din această lună, şi însemne specifice ale municipiului, acestea urmând să se regăsească, de acum încolo, pe diverse documente sau pe alte obiective ce au legătură cu Primăria municipiului.

Însemnele se referă, mai exact, la drapelul, stema şi fanionul municipiului, care vor fi folosite cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive, putând fi reproduse, după caz, pe insigne, embleme, tipărituri şi alte obiecte destinate să contribuie la cunoaşterea specificului local.

Monica Rizea

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=6590

Curs de maghiara pentru functionarii romani din Miercurea Ciuc

Mai multi romani din Miercurea Ciuc, functionari publici sau angajati ai unor institutii care lucreaza cu publicul, urmeaza un curs de limba maghiara.

Cursul este organizat de Agentia de Dezvoltare din cadrul Consiliului Judetean Harghita, care a castigat un proiect ce are ca scop cresterea competentelor de limba maghiara pentru consilieri, functionari publici si angajati ai institutiilor care au program de relatii cu publicul.

Cursurile sunt organizate de doua ori pe saptamana si se axeaza pe elemente de baza ale gramaticii maghiare, imbogatirea vocabularului si exercitii de vorbire. Scopul este ca la terminarea proiectului participantii sa fie capabili sa poarte o conversatie in limba maghiara.

Proiectul Agentiei de Dezvoltare Judeteana Harghita este finantat de Szulofold Alap (n.r. - Fundatia Pamantului Natal), o autoritate care coordoneaza programele transnationale ale cabinetului premierului Ungariei.

http://www.ziare.com/miercurea-ciuc/actual/curs-de-maghiara-pentru-functionarii-romani-din-miercurea-ciuc-1148195

Antal Arpad vrea ca limba maghiara sa fie oficializata in toata Transilvania

Presedintele UDMR Sf. Gheorghe, Antal Arpad, considera ca limba maghiara este “de facto” oficiala in Secuime, si ar trebui sa fie si ar trebui sa fie la fel in toata Transilvania.

Potrivit liderului maghiar, solicitarea Consiliului National Secuiesc (CNS) privind oficializarea limbii maghiare in Secuime nu este o noutate, intrucat si UDMR a vorbit de multe ori despre acest aspect, dar la nivelul intregii Transilvanii.

Marton Arpad, la TV Ziare.com: Maghiarii nu sunt oaspeti in aceasta tara

“In Secuime eu zic ca de facto limba maghiara e limba oficiala, sa fim seriosi. Deci, de fapt, in Secuime limba maghiara este oricum oficiala. Ca in anumite institutii militarizate acest lucru nu se aplica inca, este o problema, dar de facto eu spun ca in Secuime limba maghiara este limba oficiala. Ar trebui sa fie si de jure, dar nu numai in Secuime limba oficiala, ci in Transilvania, si asta a spus UDMR dintotdeauna, ca pe langa limba romana, si cea maghiara sa fie oficiala”, a declarat joi Antal Arpad.

Radicalii autonomisti proclama maghiara “limba oficiala a Tinutului Secuiesc”

In opinia lui Antal Arpad, nu exista contradictii intre ceea ce vrea CNS si ceea ce vrea UDMR, si nici nu e vreo problema ca se mai face o adunare in care sa se aminteasca despre aceasta doleanta, pentru ca, la urma urmei, ideea este ca factorul de decizie la nivelul Parlamentului sa ia aceasta decizie si pentru Secuime si pentru Transilvania.

In alta ordine de idei, el sustine ca modificarea regiunilor nu ar trebui politizata sau etnicizata si spune ca este in interesul Romaniei sa fie modificate regiunile de dezvoltare.

“Eu cred ca Harghita, Covasna si Mures trebuie sa fie intr-o regiune, mai mult decat atat, sa formeze o regiune. Atat din punct istoric, cat si din punct de vedere geografic, economic, cultural, eu cred ca este o necesitate care eu cred nu trebuie nici politizata, nici etnicizata, nici discutata prea mult (…) Atunci cand etnicizam aceasta tema se nasc foarte multe temeri, foarte multe probleme care, cred eu, complica lucrurile si per total in primul rand vom avea de pierdut noi cei care traim aici romani si maghiari, iar, per total, va avea de pierdut Romania, pentru ca nu va putea atrage fonduri de la UE”, a declarat Antal Arpad.

Romania ar putea fi impartita in 16 regiuni

Senatul a aprobat miercuri, tacit, o initiativa legislativa a parlamentarilor UDMR, prin care se propunea organizarea a cinci macroregiuni si infiintarea a saisprezece regiuni de dezvoltare, printre care se gaseste si cea care cuprinde judetele Covasna – Harghita – Mures.

Cele saisprezece regiuni de dezvoltare sunt Botosani – Suceava, Bacau – Iasi – Neamt – Vaslui, Braila – Buzau – Galati – Vrancea (macroregiunea I), Constanta – Tulcea, Bucuresti, Calarasi – Ialomita – Ilfov, Giurgiu – Teleorman, Dolj – Mehedinti – Olt (macroregiunea II), Gorj – Valcea, Arges – Dambovita – Prahova (macroregiunea III), Arad – Caras-Severin – Timisoara, Alba – Hunedoara, Sibiu – Brasov (macroregiunea IV) si Covasna – Harghita – Mures, Bistrita-Nasaud – Cluj – Maramures si Bihor – Salaj – Satu-Mare (macroregiunea V).

CNS a convocat pentru 12 martie, la Sfantu-Gheorghe, a doua Adunare a Alesilor Locali din Secuime, la care se va discuta despre proclamarea limbii maghiare ca oficiala in aceasta zona.

http://www.napocanews.ro/2010/02/antal-arpad-vrea-ca-limba-maghiara-sa-fie-oficializata-in-toata-transilvania.html

Borbely are un film “cutremurator” despre conflictul interetnic de la Targu Mures

Vicepresedintele executiv al UDMR, Borbely Laszlo, a anuntat, joi, intr-o conferinta de presa, realizarea unui “film cutremurator” despre conflictul interetnic din martie ‘90 de la Targu Mures, care va fi proiectat la 20 de ani de la acel eveniment.

“M-am angajat cu domnul Mihalcsa Gyula sa facem un film despre aceste evenimente, filmul este gata. Nu trebuie sa va speriati, filmul dureaza 12 ore. E un film cutremurator, cel putin pentru mine, un film care trebuie vazut, poate ar trebui vazut nu numai de targumureseni, ci si de altii, ca sa nu se mai intample ce s-a intamplat atunci. Acest film il vom prezenta chiar cu ocazia a 20 de ani de la evenimente, in 19 martie, la Institutul de Teatru, la ora 17.00″, a spus Borbely, citat de Mediafax.

Acesta a precizat ca, intrucat filmul are 12 ore, vizionarea lui va avea loc in 19 martie, in 20 martie, de la ora 17.00, respectiv in 21 martie de la ora 10.00. Vizionarea va fi urmata de o discutie despre evenimentele din Targu Mures.

http://www.napocanews.ro/2010/02/borbely-are-un-film-cutremurator-despre-conflictul-interetnic-de-la-targu-mures.html

PD-L dă o mână de ajutor UDMR la regionalizare

Opoziţia critică redesenarea regiunilor de dezvoltare de UDMR şi apariţia regiunii Harghita-Covasna-Mureş, dar şi a unei macroregiuni care se suprapune în mare parte peste zona pierdută de România în 1940 prin Dictatul de la Viena. Legea a trecut tacit de Senat cu ajutorul PD-L, după o înţelegere în coaliţie.

În şedinţa de miercuri Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă a UDMR, care prevede schimbarea modului actual de delimitare a regiunilor de dezvoltare, ducând la formarea a 16 noi regiuni, cuplate în cinci macroregiuni. Una dintre cele 16 regiuni este alcătuită din judeţele Harghita-Covasna-Mureş, aceste judeţe fiind incluse în macroregiunea V, alături de judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Bihor, Sălaj şi Satu Mare. Limitele acestei macroregiuni se apropie de cele ale zonei pe care România a pierdut-o în 1940 în urma Dictatului de la Viena (harta).

La adoptarea legii în Senat, fără dezbatere parlamentară din cauza expirării termenului prevăzut, a dat o mână de ajutor chiar PD-L. Iniţial, proiectul de lege a fost pe ordinea de zi a şedinţei de plen de luni, cu două zile înainte de expirarea termenului de adoptare. Numai că în respectiva şedinţă senatorul PD-L Traian Igaş a cerut retrimiterea legii la comisie, pe motiv că grupul dorea să facă amendamente. Plenul a votat cererea PD-L, dar în raportul comisiei întocmit a doua zi nu se regăseşte nici un amendament adoptat sau respins al PD-L. Astfel că, prin cererea de retrimitere la comisie a legii, PD-L nu a făcut decât să ajute la expirarea termenului de adoptare, fapt consemnat miercuri în Senat. Prin urmare, legea va fi dezbătută de deputaţi în calitate de for decizional.

DISCUŢII ÎN COALIŢIE
Vicepreşedintele executiv al UDMR, Laszlo Borbely, a dat asigurări ieri că proiectul de lege nu va fi adoptat tacit, ci se va dezbate în Camera Deputaţilor, el subliniind că, oricum, fără votul PD-L, proiectul nu va putea fi adoptat. Amintind că şi în programul de guvernare se vorbeşte despre redesenarea regiunilor, Borbely a mai spus că proiectul a fost deja discutat cu PD-L într-o şedinţă a coaliţiei pentru a se lua o decizie politică în vederea adoptării legii. Ieri, UDMR a plusat, Antal Arpad vorbind despre cerinţa ca limba maghiară să devină limbă oficială pe întreg teritoriul Transilvaniei.

ACUZE DE ENCLAVIZARE ETNICĂ
Prevederile legii sunt însă criticate de opoziţie. Preşedintele PNL Covasna, Marius Obreja, denunţă criterii etnice în stabilirea graniţelor regiunii Har-Cov-Ms, pe când deputatul PSD de Harghita, Mircea Duşa, invocă dezavantajarea românilor din zonă prin repartizarea fondurilor de majoritatea maghiară.

Bogdan Diaconu, coordonatorul departamentului de administraţie publică al PC, acuză "insistenţa UDMR pe subiectul autonomiei, cu complicitatea PD-L", şi cere respingerea legii în Cameră, deoarece descentralizarea trebuie făcută pe criterii administrative, şi nu etnice. Conducerea PC Covasna spune că macroregiunea V este exact teritoriul anexat de Ungaria prin Dictatul de la Viena din 1940 şi consideră că astfel se face încă un pas, pregătitor, "spre o viitoare dezmembrare teritorială a României". Fostul senator Adrian Păunescu consideră formarea regiunii Har-Cov-Ms şi a macroregiunii V ca o sfidare la adresa României unitare. "Această regiune şi această macroregiune sunt pseudonime ale acţiunii de separatism şi autonomie teritorială. De aceea, autorii din umbră nu se sfiesc să facă să coincidă, aproape perfect, această macroregiune cu partea de Românie mutilată prin Dictatul de la Viena", spune Păunescu. El acuză "felul capitulard" în care legea a fost "împinsă" să treacă de Senat, apreciind că este "un ecou târziu al momentului care, la Viena, în 1940, semna o impardonabilă trădare".

http://www.jurnalul.ro/stire-politic/pd-l-da-o-mana-de-ajutor-udmr-la-regionalizare-535631.html

luni, 8 februarie 2010

Noul inspector scolar general vrea documente si corespondenta si in maghiara

Noul sef al Inspectoratului Scolar Judetean Harghita, Ferencz Salamon Alpar, doreste ca toata corespondenta cu scolile sa se faca atat in limba romana, cat si in cea maghiara, iar, in unele cazuri, sa se poata emita documente scolare si in limba maghiara. Ferencz Salamon Alpar a declarat vineri, intr-o conferinta de presa, ca intentioneaza ca in toate comunicarile cu scolile, fie ca este vorba de adrese trimise prin fax sau email sau de anunturi postate pe site-ul Inspectoratului Scolar, sa se foloseasca atat limba romana, cat si cea maghiara. De asemenea, inspectorul scolar general din Harghita doreste ca in scolile maghiare sau acolo unde exista sectii cu predare in limba maghiara, informatiile din documentele scolare sa fie scrise atat in romana cat si in maghiara.

'Dorim sa propunem pe caile reprezentative, legale, la Parlament si Guvern, ca acest aspect sa se ia in considerare si sa se realizeze. Eu nu sunt deocamdata imputernicit sa fac propuneri catre scoli sau sa dau dipozitii sa se emita o adeverinta sau un carnet de elev si in maghiara. Dar nu vad de ce nu ar fi normal ca un carnet al unui elev dintr-o anumita clasa, ciclul maghiara, sa fie emis si in maghiara. (...) Nu vad nicio problema in acest lucru', a spus Ferencz Salamon Alpar.

El a explicat ca pentru ca aceasta dorinta sa devina realitate este nevoie de un ordin al Ministrului Educatiei in care sa se specifice documentele care se emit numai in romana si cele care se pot emite si in limba de predare a scolilor. Inspectorul scolar general harghitean este de parere ca in acest fel se vor putea 'normaliza lucrurile in ceea ce priveste ocrotirea limbii materne, pentru romani a limbii romane iar pentru maghiari a limbii maghiare'.
Ferencz Salamon Alpar a fost numit luna trecuta in fruntea Inspectoratului Scolar Judetean Harghita, el fiind sustinut de UDMR. De altfel, noul inspector scolar general este consilier local in Miercurea Ciuc, din partea Uniunii si ocupa functia de vicepresedinte pe probleme de educatie al Organizatiei Teritoriale UDMR Ciuc.

http://www.ziare.com/miercurea-ciuc/actual/noul-inspector-scolar-general-vrea-documente-si-corespondenta-si-in-maghiara-1139368

vineri, 5 februarie 2010

Un raport “dispărut”, despre strategia Budapestei de controlare economică a Transilvaniei

Acest articol a fost eliminat de pe site-ul RGN Press: Strategia Budapestei si instrumentele sale in preluarea controlului unor zone ale Romaniei.

Romanian Global News a intrat in posesia unei analize privind modul in care Budapesta si-a creat instrumente extrem de puternice pe care le utilizeaza, creind premisele unei destabilizari a intregii regiuni, pentru preluarea controlului economic si politic al regiunii de centru si nord-est al Romaniei.

Evolutiile din ultima perioada confirma in mare parte utilizarea minoritatii maghiare din Romania ca masa de manevra in atingerea scopurilor Budapestei si a noi generatii de “grofi “ din Romania.

„Oficiul pentru maghiarii din afara granitelor”(HTMH) coordoneaza, printr-un sistem specific de mijloace si metode, activitatea tuturor O.N.G.- urilor specializate in problematica maghiarilor din afara granitelor in frunte cu „Uniunea Mondiala a Ungurilor” (UMU), precum si activitatea unor organizatii si fundatii („Pro-minoritate”, „Pro-profesione”, „Illyes Gyula”, „Teleki Laszlo”, „Duna-TV” etc.).

Oficiul initiaza in prezent in Transilvania actiuni de propaganda constand in prezentarea intr-o forma noua, acceptabila pentru Occident, a revendicarilor minoritatii maghiare, context in care autonomia si autoguvernarea pe criterii etnice sunt considerate „o varianta a descentralizarii administrative locale, specifica Bazinului Carpatic”, iar demersurile cu caracter separatist in domeniul invatamantului drept „forme ale bilingvismului practicat in tarile democratice”.

Structurile create de Oficiu in zonele din tarile vecine in care exista comunitati compacte de etnici maghiari sunt interconectate la un sistem computerizat de informare pe linie economica si mass-media, compatibil cu cel din Ungaria, urmarindu-se si in acest domeniu, refacerea legaturilor dintre toate regiunile care au apartinut „Ungariei Mari”.

Noile evolutii inregistrate in raporturile romano-ungare, plasate si in contextul integrarii Ungariei in NATO si UE, au impus din partea oficialitatilor de la Budapesta o reevaluare a mijloacelor si metodelor folosite pentru atingerea standardelor europene in domeniul relatiilor cu tarile vecine si al responsabilitatii asumate fata de comunitatile maghiare aflate in afara granitelor nationale.

Astfel, in ultima perioada s-a semnalat intensificarea de catre HTMH a procesului de transferare a sarcinilor cu caracter neorevizionist catre organismele neguvernamentale din Ungaria si grupari ale emigratiei maghiare din Occident.

In acest context, s-a inregistrat o dezvoltare a rolului si sarcinilor ce revin Oficiului, ramas singurul organ coordonator al activitatilor de aplicare a strategiei neorevizioniste ungare fata de tarile vecine, fapt ce a creat o serie de disensiuni si nemultumiri in randul conducatorilor „Uniunii Mondiale a Ungurilor” (UMU) care si-au vazut astfel stirbite unele dintre cele mai importante prerogative (inclusiv reducerea substantiala a alocatiilor bugetare si reorientarea acestora spre Oficiu).

De asemenea, noua conjunctura internationala, a impus Budapestei regandirea obiectivelor sale, in conformitate cu exigentele organismelor europene si euroatlantice, sens in care s-a hotarat ca structurile create si care asigurau „de facto” o reala autonomie in diferite domenii (invatamant, administratie locala, religie etc.) sa fie folosite, in continuare, cu prioritate, pentru crearea cadrului de integrare economica treptata a Transilvaniei in Ungaria.

In fapt, se urmareste sprijinirea cresterii fortei economice a maghiarilor din zona si folosirea acestor parghii in directia sustinerii politicii de realizare a sistemelor de autonomie, in special a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, care sa creeze premisele acapararii puterii economice si apoi politice pe plan local.

Programul elaborat de statul ungar este pus in aplicare prin intermediul organismelor guvernamentale si neguvernamentale, cat si prin angrenarea unor societati comerciale sau banci cu capital de stat sau privat. Dintre organismele guvernamentale implicate direct in derularea actiunilor de subordonare economica a Transilvaniei, coordonate de „Oficiului pentru maghiarii din afara granitelor” se remarca Ministerul Industriei, Comertului si Turismului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Protectiei Mediului si Dezvoltarii Regionale, Ministerul Transporturilor, Telecomunicatiilor si Gospodaririi Apelor, Ministerul Finantelor si institutia ministrului fara portofoliu cu sarcini in domeniul privatizarii.

Oficiul isi aplica strategia economica fata de Transilvania si prin asa-zisele organisme neguvernamentale, aflate in subordinea sa, roluri principale in acest sens detinand Fundatiile „Noi strangeri de mana”, „Illyes Gyula”, Societatea „Kooperatio KFT” si Fondul de investitii „Corvinus”.

Principalele organizatii neguvernamentale coordonate de Oficiu.

„Uniunea Mondiala a Ungurilor” (U.M.U.).

Principala organizatie neguvernamentala a maghiarilor din intreaga lume este Uniunea Mondiala a Ungurilor (UMU).

Organizatia dispune de structuri institutionalizate permanente (Oficiul UMU, Biroul de organizare a intalnirilor mondiale ale maghiarilor, „Conferinta pentru limba materna”, Academia „Szent László”, Fundatia „Serviciul caritativ ungar”, „Societatea pentru mass-media maghiara din afara patriei” etc.), personalul angajat fiind format din 65 de functionari platiti din alocatii bugetare anuale. Acestia controleaza, practic, activitatea majoritatii organismelor neguvernamentale din Ungaria, emigratia maghiara si Bazinul Carpatic ce au ca obiect de activitate problematica maghiarimii.

La sfarsitul anului 1995, numarul membrilor UMU depasise cifra de un milion, reprezentand circa 1500 de organizatii si filiale din 52 de tari, intre acestia aflandu-se si peste 5000 de „membri protectori”, printre care trei laureati ai premiului Nobel (Teller Ede, George Olah si József Harsanyi).

Principalele obiective ale UMU se refera la „intensificarea actiunilor vizand revizuirea tratatelor de pace de la Trianon si Paris, obtinerea autonomiei teritoriale pentru maghiarii din tarile vecine si refacerea Ungariei Mari”.
Organizatiile afiliate la UMU (Uniunea „Baross Gabor”, „Alianta pentru apararea intereselor maghiare”, Asociatia „Bócskai Istvan”, Societatea „Trianon”, Filiala din Transilvania a „Uniunii Mondiale a tinerilor maghiari”, „Uniunea Mondiala a oamenilor de afaceri maghiari” etc.) si-au intensificat actiunile de contestare a documentelor internationale care au stabilit actualele granite, promovand tezele istoriografiei maghiare prin intermediul publicatiilor „Vilaglap”, „Magyar Figyelo”, „Erdelyi Magyarsag”, al postului de televiziune prin satelit „Duna”, precum si prin puternicul lobby pro-maghiar care activeaza in Occident.

In actuala conjunctura politica internationala, sarcina fundamentala a UMU, dezvaluita recent de presedintele acesteia, este de „a urmari pregatirea din punct de vedere psihic a maghiarilor din zonele care au apartinut Coroanei Sfantului Stefan pentru reintegrarea in granitele Ungariei Milenare”.

Desi se declara organizatie neguvernamentala independenta, la solicitarea executivului de la Budapesta, UMU a elaborat o noua strategie, menita sa asigure refacerea „Ungariei Mari” din punct de vedere economic, un rol determinant in atingerea acestui obiectiv revenind „Parlamentului natiunii strabune”, constituit la Budapesta in iunie 1996, cu sprijinul „Uniunii Mondiale a Oamenilor de Afaceri Maghiari”, a carei conducere declara: „colaborarea economica poate si trebuie sa devina, in perspectiva integrarii europene, un instrument de refacere a unitatii natiunii ungare, prin restabilirea vechilor relatii comerciale din zona Bazinului Carpatic”.
De asemenea, executivul de la Budapesta se implica direct in coordonarea si controlul activitatilor initiate de UMU, inclusiv prin actiuni specifice serviciilor de informatii si folosirea parghiilor financiare.
Pentru a-si asigura controlul asupra unor filiale si organizatii partenere, membri din conducerea UMU au fost impusi ca lideri ai acestora pentru a promova mai eficient strategia Budapestei in domeniul minoritatilor maghiare din afara granitelor.

Impreuna cu „Oficiul pentru maghiarii din afara granitelor”, UMU coordoneaza activitatile tuturor organismelor neguvernamentale, asigurandu-si subordonarea lor prin gestionarea stricta a fondurilor financiare si a sprijinului logistic necesar.

Folosind caracterul permisiv al legislatiei romane, in colaborare cu structurile organizatorice ale maghiarilor din Romania, UMU si-a infiintat in Transilvania zeci de filiale si a incurajat aderarea la Uniune a numeroase organisme reprezentative ale maghiarilor, inclusiv politico-organizatorice, facilitandu-se astfel desavarsirea procesului de subordonare a acestora si directionare a activitatii lor.
Pentru coordonarea actiunilor desfasurate de UMU pe plan international, in cadrul acesteia a fost creat „Biroul pentru relatii externe”, prin intermediul caruia sunt exploatate posibilitatile lobby-urilor pro-ungare din America si Europa.

Fundatia „Illyes Gyula”

A fost infiintata in anul 1990, la Budapesta, si are ca scop „sprijinirea telurilor de edificare sociala a comunitatilor maghiare din tarile vecine”.

La 14.09.1994, fundatia si-a constituit la Cluj-Napoca „Subcuratoriul Maghiar din Romania”, in cadrul caruia functioneaza sapte comisii de specialitate conduse de experti in diferite domenii economice.
Actiunile de sprijinire logistica si financiara a maghiarimii transilvanene desfasurate de Fundatia „Illyes Gyula”, se deruleaza in conditii de „deplina confidentialitate” si in sedii dotate cu instalatii de detectare a aparaturii de emisie-receptie.

Uniunea internationala a intreprinzatorilor maghiari

A fost constituita in anul 1992 la Budapesta, in contextul planului strategic de integrare economica a zonelor cu populatie maghiara din tarile limitrofe, pentru sprijinirea exclusiva a patronilor de aceasta etnie din Europa Centrala si de Est si functioneaza sub coordonarea „Uniunii Mondiale a Ungurilor”.
Scopul acestei organizatii consta in crearea unei infrastructuri economice, paralela cu cea statala, prin infiintarea de „cluburi, asociatii si forumuri ale oamenilor de afaceri maghiari”, in principalele orase din Transilvania.

„Uniunea mondiala a inginerilor si constructorilor maghiari”

Are sediul la Budapesta si functioneaza sub patronajul U.M.U.
In anul 1990 si-a infiintat o filiala la Cluj-Napoca cu denumirea „Societatea maghiara tehnico-stiintifica din Transilvania”, avand ca scop „constituirea unei baze de date in vederea realizarii legaturii dintre asociatiile profesionale maghiare”.

„Asociatia maghiara de economie”

Constituita la Budapesta in anul 1990, isi desfasoara activitatea sub coordonarea „Uniunii Mondiale a Ungurilor” si „Oficiului pentru maghiarii din afara granitelor” si are ca obiectiv principal formarea viitorilor specialisti maghiari in domeniul economiei, culegerea de date si efectuarea de studii de specialitate in zonele cu populatie de aceasta etnie, identificarea ramurilor, sectoarelor si, in final, a societatilor comerciale care pot fi „articulate economiei ungare”.

In anul 1990 a infiintat o filiala la Cluj-Napoca, respectiv „Asociatia economistilor maghiari din Romania”.
„Uniunea nationala a cercurilor gospodarilor maghiari”
A fost infiintata la Budapesta in anul 1990 si are ca scop „dezvoltarea, inclusiv cu sprijin financiar occidental, a sectorului agrar din Transilvania prin impunerea structurilor organizatorice agrare ungare si adaptarea invatamantului agricol la modelele maghiare traditionale”.
Dispune de o filiala la Cluj-Napoca: „Asociatia gospodarilor maghiari din Romania”, care la randul ei, are filiale in majoritatea localitatilor din Transilvania.


Fundatia „Noi strangeri de mana” (Uj Kezfogas)

A fost infiintata in luna aprilie 1995 la Budapesta, urmareste finantarea activitatilor comerciale ale firmelor si intreprinzatorilor de etnie maghiara din Transilvania, dezvoltarea unui sistem de colaborare economica intre intreprinderile mici si mijlocii din zonele de frontiera, organizarea de targuri, expozitii, reuniuni ale specialistilor si finantarea unei banci de date pe profil economic-bancar.
Fundatia acorda sprijin nerambursabil in valoare de pana la 500.000 dolari pentru achizitionarea de utilaje, imobile, active sau mijloace fixe si credite de pana la 1.250.000 dolari pentru constituirea de societati mixte cu caracter etnic, respectiv „ungaro-maghiare”.

In ultima perioada Fundatia „Noi strangeri de mana” s-a transformat intr-un centru de coordonare si legatura intre diverse organisme si asociatii ce au ca obiectiv sprijinirea etnicilor maghiari din Ardeal in procesul de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii. Pe aceasta linie a lansat o initiativa menita sa accelereze pe termen mediu si lung cooperarea activa intre agentii economici de acest gen, in scopul crearii unei „prime structuri a hungarismului”, care sa asigure exclusiv prosperitatea economica a comunitatii maghiare din Romania. In acest sens, conducerea fundatiei a transmis lista „Centrelor pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii” din Transilvania, cu indicatia de a se intensifica cooperarea pe plan local si regional, folosind cit mai eficient sprijinul financiar obtinut din partea oficialitatilor de la Budapesta si a diferitelor organisme europene specializate.

Totodata, au fost indicate organizatiile si persoanele din Budapesta si alte localitati ungare care pot acorda sprijin concret pentru facilitarea realizarii de contacte cu organismele respective, astfel:
- Academia „Europa“, Budapesta, str. Keleti Kasaly 25 B, telefon 1355346.
- Centrul de corespondenta „Euro-Info“, Budapesta, str. Dorottya nr. 4, telefon 1180051.
- Federatia pentru turism satesc in Europa Centrala si de Est, Budapesta, str. Szoboszlai nr. 2-4, telefon 1551857.
- Centrul intreprinzatorilor din judetul Baranya, cu sediul in Pécs, str. Rakoczi nr. 24-26.
- Fundatia „Progress“ din Szeged, str. Tisza Lajos, nr. 63, director executiv Benko Ferenc.
Pentru atingerea obiectivelor urmarite pe linia integrarii economice a Transilvaniei, in Ungaria functioneaza inca din 1996 Societatea comerciala „Cooperatio KFT“, infiintata exclusiv cu fonduri guvernamentale, care a initiat o serie de activitati comerciale si financiare in zone din Bazinul Carpatic locuite compact de etnici maghiari.

Beneficiind numai in 1997 de un capital declarat de 174.100.000 forinti, societatea respectiva a achizitionat parti semnificative din actiunile a 11 firme romanesti din Transilvania, considerate rentabile si corespunzatoare scopurilor urmarite de Budapesta, din care sunt amintite urmatoarele:
- Societatea „Alutus“ din Miercurea Ciuc, profilata pe editarea, publicarea si multiplicarea de carti, manuale si lucrari tehnice de specialitate. Actiunile acesteia sunt impartite astfel: 74% de Editura „Kriterion“ si 26% „Cooperatio KFT“.
- Firma „PIL-COOP“ din Gheorgheni, specializata in producerea si desfacerea produselor de panificatie, dispune de o retea proprie de 38 de mici magazine de desfacere in judetele Harghita si Mures, intreaga productie realizandu-se in exclusivitate cu faina importata din Ungaria. „Cooperatio KFT“ detine 52,08% din actiunile firmei.
- Fabrica de bere „Sugas“ din Sfantu Gheorghe, ale carei actiuni sunt detinute de „Cooperatio KFT“ (40%), alte firme din Ungaria (40%) si unii cetateni romani de etnie maghiara (20%). Pana in prezent Budapesta a sprijinit declansarea si functionarea proiectului „Sugas“ cu peste 15,5 milioane de forinti.

„Uniunea pentru apararea intereselor maghiare”


A fost constituita la 24 mai 1997 la Budapesta, ca organizatie neguvernamentala consacrata apararii intereselor comunitatii maghiare din afara granitelor si are ca scop sprijinirea redobandirii proprietatilor individuale si colective, precum si informarea structurilor europene specializate in problematica minoritatilor in legatura cu incalcarile drepturilor de natura patrimoniala ale etnicilor maghiari din tarile limitrofe Ungariei, indeosebi din Romania.

La 21 aprilie 1998 comitetul de conducere al „Uniunii pentru apararea intereselor maghiare” a anuntat ca va declansa ample actiuni pe plan national si international avand ca obiectiv, „recuperarea bunurilor ce apartin natiunii maghiare din Bazinul Carpatic”. Pe aceasta linie, s-a precizat ca se vor deschide „fronturi de actiune pentru ca maghiarii din teritoriile pierdute la Trianon sa-si recupereze proprietatile ce le apartin”, comitetul de conducere cerand revizuirea tratatelor de baza incheiate de Ungaria cu Ucraina, Slovacia si Romania, astfel incat viitoarele documente bilaterale sa contina prevederi si mecanisme concrete pentru despagubirea cetatenilor de etnie maghiara.

Din Transilvania sunt revendicate peste 1.500 de intreprinderi, ateliere si alte unitati de productie care au fost nationalizate de statul roman. De asemenea, sunt revendicate imobilele in care au functionat bisericile, arhivele, scolile, centrele culturale si etnografice maghiare din Ardeal . Multe dintre acestea au fost deja obtinute, o mare parte din procesele care tin de recuperarea acestor bunuri fiind dirijate catre tribunalul din Miercurea-Ciuc unde procesele sunt castigate foarte usor.

Uniunea Independenta „Baross Gabor”

Desi se intituleaza „uniune independenta”, in realitate este o structura specializata a „Uniunii Mondiale a Ungurilor”, creata in anul 1992 cu scopul de a infaptui politica neorevizionista a acestei organizatii in profil economic.

In luna iunie 1997, Klement Kornel, presedinte al Uniunii Independente „Baross Gabor”, intr-un interviu acordat ziarului „Napi Magyarorszag”, a mentionat ca scopul organizatiei pe care o conduce „este acela de a realiza o coeziune a intreprinzatorilor maghiari de pretutindeni, de a constitui organizatii nationale si locale, de a realiza un permanent schimb de informatii, de a face ca Budapesta sa devina un centru mondial al protectiei intereselor intreprinzatorilor maghiari”.

Cu prilejul „Forumului intreprinzatorilor maghiari din Bazinul Carpatic”, desfasurat in perioada 9-10 iunie 1997 la Nyiregyhaza, Bonis Lajos, secretarul general al Uniunii independente „Baross Gabor” a
apreciat ca „ofensiva in plan economic constituie o conditie primordiala a dainuirii maghiarimii din afara granitelor”.

„Uniunea mondiala a oamenilor de afaceri maghiari”

A fost infiintata in anul 1992 la Budapesta, cu statut de structura specializata a „Uniunii Mondiale a Ungurilor”.
Presedintele Uniunii, a precizat ca obiectul organizatiei pe care o conduce consta in refacerea unitatii si privilegiilor natiunii maghiare din Bazinul Carpatic prin actiuni in plan economico-financiar.
La inceputul anului 1998, impreuna cu Fondul international de investitii „Corvinus” Kft, a adoptat un program de consultanta si sprijin financiar pentru societati comerciale din nord-vestul Transilvaniei care se confrunta cu dificultati economice.
Initiativa are in vedere exclusiv firme ale unor etnici maghiari, cei interesati in obtinerea sprijinului din Ungaria trebuind sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie de etnie maghiara, sa detina ca personal angajat maghiari in proportie de 95% si sa asigure comunicarea numai in limba maghiara, precum si inscriptionarea bilingva in societatea comerciala;
- intreaga activitate comerciala sau de productie sa se desfasoare exclusiv cu parteneri din Ungaria, iar in Romania sa sprijine preponderent societati maghiare.

Acorda imprumuturi in termeni foarte avantajosi, cu o dobanda relativ scazuta, iar pe perioada in care firma este debitoare trebuie sa accepte sa fie consiliata de reprezentantii fondului „Corvinus” Kft.
Anterior acordarii sumelor aferente creditului, operatiune ce se deruleaza prin intermediul filialei din Cluj-Napoca a „Pater Bank”, reprezentantii „Uniunii Mondiale a oamenilor de afaceri maghiari” si ai societatii „Corvinus” Kft. organizeaza intalniri atat cu patronii, cat si cu salariatii firmelor, prilejuri cu care sunt prezentate avantajele acestui sistem de intrajutorare pentru cresterea nivelului de dezvoltare economico-sociala a maghiarilor din Bazinul Carpatic, fapt menit sa asigure, in perspectiva, autonomia teritoriilor care au apartinut „Ungariei Mari”.

Informarea asupra activitatii HTMH

Ca urmare a reorganizarii activitatii de presa si informatii s-a intensificat semnificativ relatia HTMH cu mass-media. Prezentarea activitatii HTMH si a evenimentelor care privesc maghiarii din afara granitelor se face in cadrul unor conferinte de presa periodice. In cadrul Oficiului exista de asemenea un serviciu de informatii care asigura o activitate de „public relations” privitoare la problema minoritatii. In afara de comunicatele zilnice de presa, se redacteaza analize periodice referitoare la situatia minoritatilor maghiare din tarile vecine si la modul in care ea este reflectata in presa autohtona sau in cea maghiara din afara granitelor. Totodata, in prezent functioneaza un Club de Presa al HTMH, avand ca obiectiv realizarea unei mai bune cunoasteri a problemei de catre opinia publica.

HTMH editeaza saptamanal buletinul „Observer” in 45 de exemplare avand o difuzare restransa pentru:
- membrii comisiilor de politica externa si de aparare a Parlamentului de la Budapesta;
- cabinetul primului ministru ;
- sefii serviciilor secrete;
- conducerea M.A.E. de la Budapesta
Buletinele cuprind analize si evolutii semnificative ale evenimentelor de interes prioritar pentru maghiarii din Bazinul Carpatic.

http://www.napocanews.ro/2010/02/un-raport-disparut-despre-strategia-budapestei-de-controlare-economica-a-transilvaniei.html

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc