| Belgrad, Serbia/Romanian Global News | |
| | |
| 04 octombrie 2007 http://www.rgnpress.ro/ | |
Apăsaţi pentru a descărca
- Istoria Transilvaniei
- Filip Teodor - Secretele USLA-S
- Mircea Dogaru - NATO şi criminalii grofi Wass de Taga
- Teroarea Horthysto-Fascistă din Nord-Vestul României
- Maria Ciobanu Bacanu - Românii la contactul dintre culturi
- Mircea Dogaru - Afacerea Bastroe, Strategia lui Putin
- Baicu Vasile Dan - Istorie si arhivistica in arcul intracarpatic
- Ioan Lăcătuşu - Dăinuirea românească în Covasna şi Harghita
- Gheorghe Popa Lisseanu - Originea secuilor şi secuizarea românilor
- Ioan Lăcătuşu - Românii în mass-media maghiară din Harghita şi Covasna
- Ioan Lăcătuşu - Tendinţe de enclavizare a unui spaţiu românesc Covasna - Harghita
- Ion Longin Popescu - O Insulă a Şerpilor în inima României -despre soarta românilor din Harghita şi Covasna
- Ioan Lăcătuşu, Ioan Solomon - UN FALS "REFERENDUM" PENTRU IMPUNEREA UNEI AUTONOMII ANACRONICE
- Ioan Lăcătuşu - A FALSE “REFERENDUM” FOR GAINING AN ALREADY EXISTING AUTONOMY
vineri, 5 octombrie 2007
Copiii romani din Serbia ar putea invata cu profesori din Romania
Deputatul roman Ion Popescu a fost reales in Parlamentul de la Kiev
| Cernauti, Ucraina/Romanian Global News | |
| | |
| 04 octombrie 2007 Intr-o declaratie data in exclusivitate pentru Romanian Global News, deputatul Ion Popescu a multumit membrilor comunitatii romanesti care i-au fost alaturi si formatiunii politice de pe ale carei liste a fost reales in Parlament. De asemenea el a promis ca va fi in continuare alaturi de cei pe care ii reprezinta si de nevoile lor. Comunitatile romanesti din actuala Ucraina, ramase in afara teritoriului Romaniei dupa cel de-al doilea razboi mondial, locuiesc compact in: regiunea Cernauti, care cuprinde Nordul Bucovinei, Tinutul Hertei si fostul judet Hotin; regiunea Odessa, indeosebi in raioanele Ismail, Reni, Chilia si Cetatea Alba; regiunea Transcarpatia, in raioanele Teacev si Rahovo. In spatiul dintre Nistru si Bug, romanii locuiesc in regiunile Herson, Kirovograd si Nikolaev si, la est de Bug, in regiunile Donetk, Dnepropetrovsk, Crimeea si Lugansk. Etnicii romani care traiesc in jurul Bugului provin din romanii ardeleni dusi cu doua secole in urma in stepa pustie din Tavrida, ca osteni impotriva navalirilor tatare. | |
joi, 4 octombrie 2007
Unguri în acţiune
Nu ştiu istoria ţarii lor dar pretind ca ştiu istoria noastră.
P.S. Am mai auzit un idiot spunând ca ca Ungurii sunt de fapt urmaşii Dacilor. Măi să fie!
Serios?
Senatorul Antonie Iorgovan a încetat din viaţă
Antonie Iorgovan s-a născut la 9 august 1948 în satul Gornea, judeţul Caraş Severin. A fost absolvent cu diplomă de merit al Facultăţii de Drept din Bucureşti, iar în 1979 a obţinut titlul de Doctor în Drept al Universităţii Bucureşti cu teza de doctorat “Răspunderea contravenţională”.
Din anul 1972, Antonie Iorgovan a fost şi-a început cariera didactică la Catedra de Drept Public a Facultăţii de Drept de la Universitatea Bucureşti. În paralel cu activitatea didactică, prof. Iorgovan a devenit din anul 1996 avocat pledant în Baroul Bucureşti, fiind coordonatorul Societăţii civile de avocaţi „Prof. Iorgovan şi Asociaţii”.
Antonie Iorgovan a fost unul dintre cei mai cunoscuţi şi influenţi politicieni români. Supranumit “Părintele Constituţiei”, el a condus colectivul care a elaborat prima Constituţiei a României post-decembristă. Iorgovan a fost un om de stânga, care tot timpul şi-a asumat convingerile politice.
Activitatea parlamentară a început-o ca senator independent în 1990, dar a întrerupt-o în 1992 când a fost numit de către Senatul României în demnitatea de judecător la Curtea Constituţională. După demisia sa din această funcţie a revenit pe scena politică, de data aceasta în fruntea Mişcării Ecologiste din România, perioadă în care a cochetat şi cu ideea de a deveni preşedinte al României.
Ca parlamentar a revenit după alegerile din anul 2000, când a fost ales senator de Prahova din partea Partidului Democraţiei Sociale din România (actualul PSD), mandat reînnoit la alegerile din anul 2004. Aceasta este de altfel ultima funcţie politică importantă pe care Antonie Iorgovan a deţinut-o pe scena politică românească.
http://www.antena3.ro/
Cît mai toleram iredentismul maghiar?
Totodata, trebuie sa-i convingem si pe români ca aceasta nu înseamna subrezirea României, ca noi croim planuri în interesul întaririi Transilvaniei si, ca urmare, România va fi mai puternica. Fara a mai vorbi de faptul ca experienta poate servi drept model pentru toata tara, pentru ca mai traiesc si prin alte parti minoritati, iar noi lucram si în interesul acestora si, bineînteles, n-am uitat nici de maghiarii care traiesc, rupti de noi, dincolo de Carpati. De la tinutul Ceangailor pîna la Bucuresti, de la Suceava pîna la Constanta si lor va trebui sa le acordam atentie. Pentru acest scop îmi asum în continuare functia! Ca sa edificam ca lumea convietuirea maghiaro-maghiara. Ca nici la Bors, nici la Nadlac, nici la Petea, nici în sufletele noastre sa nu fie nici un fel de granite. Ca sa fim si pe mai departe ardeleni si între timp sa ramînem maghiari...". "...Împreuna cu Ungaria pentru obiectivele noastre nationale, dar împreuna cu românii pentru o tara mai locuibila, mai plina de viata, si acesta în interiorul unei Transilvanii dupa model elvetian, împreuna cu toti europenii pentru o Uniune Europeana mai puternica". Fata de cele citatemai înainte, cred ca orice comentariu este de prisos. O data în plus, si sper ca pentru ultima oara, "cavalerul fidelitatii fata de patria maghiara, Markó Béla", si-a dat arama pe fata. Cei care militeaza pentru federalizarea României atenteaza la integritatea tarii, indiferent cum fardeaza acest obiectiv, care îsi permit sa îndemne la încalcarea Constitutiei si aduc atingere Legii sigurantei nationale, trebuie imediat deferiti justitiei, cercetati si condamnati în regim de urgenta. Si pentru ca tacîmul sa fie complet, cu ocazia Zilei Maghiarilor de pretutindeni, de 15 marie, Markó Béla a mai lansat un apel cu îndemnuri separatiste si de unitate: "....Trebuie sa înfaptuim principalul obiectiv al comunitatii maghiare din Transilvania, autonomia, adica diferitele forme ale deciziei autonome, iar asta o putem realiza numai uniti...Sa fie prezent între noi, ca si pîna acum, drapelul national, sa rasune imnul nostru national de sarbatoarea natiunii maghiare!...". De altfel, perioada de dinainte de 15 martie a fost si perioada unor peripluri turistice prin România, cea fara cîini, dar plina de jigodii... În afara de presedinta Parlamentului ungar, Szilli Katalin, si a presedintelui ungar, Solyom László, a fost prezenta în aceste zile si Barki Eva Mária, avocata care tine tot felul de prelegeri pe tema autonomiei Tinutului Secuiesc. Si daca ea a mai fost de doua ori declarata persoana indezirabila pe teritoriul României, nu vad de ce nu ar mai fi declarata o data si pentru totdeauna. Iar în masura în care instiga la autonomie teritoriala si toate celelalte persoane care au asemenea preocupari ar trebui tratate în mod similar! Fiindca problema noastra este ce facem cu cei care de 17 ani nu au vrut sa vada, desi au avut semnale clare, adevaratele obiective ale UDMR-ului. Acestia ramîn mai departe pe scaune, lor nu li se poate oferi un piolet sau macar un simplu tîrnacop pentru spart sarea în ocne? Îi alegem în continuare, dupa care ne lamentam cu privire la tarisoara noastra? Se adevereste ca atunci cînd doi se cearta, al treilea cîstiga. Asa se întîmpla întotdeauna cînd factorii politici de decizie de la Bucuresti sînt preocupati de alte probleme si nu de interesul national! Deci, ATENTIE la GUVERNUL ROMÂNIEI!
miercuri, 3 octombrie 2007
Primarul Romei, autorul moral al atacului impotriva Iulianei Pantelimon
| Roma, Italia/Romanian Global News | |
| | |
| 03 octombrie 2007 A ajuns in spital pe 10 semptembrie, intr-o zi obisnuita de munca. Ionela muncea ca badante (ingrijitoare) in capitala Italiei. Pe 10 septembrie se afla la metrou, linia A, cand a fost impinsa de o mana nevazuta sub trenul care tocmai oprea in statia Anagnina. Doua ore interminabile de agonie sub rotile primului convoi, atat a durat operatiunea pompierilor de extragere a corpului de sub rotile trenului. De atunci romanca, in varsta de 40 de ani zace intre viata si moarte pe un pat de spital, sub ochii disperati ai sotului Dumitru, muncitor in constructii. Primele ipoteze ale Politiei s-au concentrat chiar asupra familiei Ionelei, sotul si cumnatei care au fost supusi la interminabile interogatorii. Parea o crima intre romani, precum se spune si despre executia de la Nomentano, dar din motive de invidie sau gelozie. Apoi evenimentul a fost uitat de presa. Pana acum cateva zile, cand Miriam Garbini s-a prezentat la sectia de politie Tor Bella Monaca si a martusit totul. Ea este autoarea tentativei de omor. Provine dintr-o familie italiana obisnuita si nici macar nu isi cunostea victima. “ Am auzit vocile ostile”, a declarat tanara italianca, care are probleme psihice si este pacienta a unui Centru de igiena mintala. “Vocile ostile impotriva comunitatii de romani cu care presa a bombardat opinia publica”, scrie ziaristul Sergio Bagnoli pentru Centomovimenti online, care il acuza direct pe primarul Veltroni (foto) ca fiind responsabil moral de alarmismul colectiv declansat de presa. Reprezentanti ai Asociatiilor de romani din Italia vor participa azi la o manifestatie in fata primariei Romei tocmai pentru a protesta impotriva etichetarii intregii comunitati pe baza unor episoade de delincventa a conationalilor lor. In ultimul timp s-a inregistrat o intensificare a declaratiilor unor politicieni italiani impotriva comunitatii de romani. Parte din presa italiana ( Tv, ziare) a contribuit la crearea si mentinerea unei stari de alarmism colectiv cu privire la romani. Miruna Cajvaneanu, ziarist independent, Roma http://www.rgnpress.ro/ | |
Bust al revolutionarului pasoptist Gheorghe Pomut, dezvelit la Jula
| Jula, Ungaria/Romanian Global News | |
| | |
| 02 octombrie 2007 Gheorghe Pomut s-a nascut la data de 31 mai 1818, intr-o familie romaneasca din orasul Jula, aflat in comitatul Bekes (astazi pe teritoriul Ungariei). Parintii, romani de religie ortodoxa, i-au asigurat accesul la invatatura, incat a putut studia arta militara la Academia Militara din Viena (Austria) si la cea din Saint Etienne (Franta). Dupa absolvirea studiilor universitare, a devenit procuror regal, iar mai tarziu si-a deschis un birou de avocatura. In 1848 a participat la revolutia pasoptista ungara, iar la scurt timp s-a inrolat ca voluntar in armata de honvezi. A lucrat o perioada ca secretar in subordinea guvernatorului fortului Komarom, Ujhazy, combatant revolutionar in miscarea lui Kossuth Lajos. Unitatea militara in care a luptat a obtinut o serie de victorii in luptele din vara anului 1849, iar Pomutz a fost ridicat la rangul de capitan. George Pomutz, pentru a scapa de condamnarea harazita lui de guvernul austriac, s-a refugiat spre sfarsitul anului 1849 mai intai in Italia si apoi in Germania. Fiind inca tanar, a ales sa emigreze in Statele Unite ale Americii, tara al carei cetatean devine in anul 1855. Este acceptat in anul 1861 ca locotenent in cadrul Regimentului 15 de Infanterie din Iowa, Pomutz a fost promovat ca locotenent major si apoi adjutant si devenit erou inca din viata prin faptele sale de arme din luptele de la Shilloh, Corinth, Vicksburg, Atlanta, Savannah, informeaza Wikipedia. In vara anului 1863 este promovat la gradul de maior, iar apoi in mai 1864, la inceputul bataliei pentru orasul Atlanta, generalul Frank P. Blair il aduce la Cartierul General al Armatei Nordiste si il avanseaza la gradul de “Provost Marshall” al Regimentului 17. In august 1864 Pomutz cere permisiunea sa se intoarca la Regimentul 15 Iowa, i se aproba transferul si i se ofera comanda Regimentului, fiind promovat la gradul de locotenent-colonel. Generalul Pomutz a fost de asemenea membru al Organizatiei Fostilor Voluntari, al Legiunii Credincioase si al Ordinului Sageata Albastra ("Blue Arrow Order"). Peste doi ani, in 1865, ca o recunoastere a meritelor sale militare, Senatul american ii confera gradul de general de brigada. Dupa razboi, George Pomutz se intoarce la Keokuk. Aici primeste vestea numirii sale in functia de consul al Statelor Unite la Sankt Petersburg (Rusia), numire care are loc la data de 16 februarie 1866. Succesorul presedintelui Ulysses Grant, presedintele Rutherford B. Hayes il promoveaza pe Pomutz la rangul de consul general in anul 1874. http://www.rgnpress.ro/ | |
Presedintele PIR face un apel catre toti romanii: “noi nu cerem decat sa fim respectati”
| Roma, Italia/Romanian Global News | |
| | |
| 02 octombrie 2007 Prin urmare, manifestatia va avea loc miercuri, 3 octombrie, incepand cu ora 17,00 ora locala in Piazza San Marco din centrul Romei. Piata San Marco se afla in imediata vecinatate a primariei orasului (Campidoglio) langa Piata Venezia. Presedintele Partidului Identitatea Romaneasca, Giancarlo Germani (foto) a declarat in exclusivitate: “ am primit semnale de sustinere din toata Italia. De exemplu romanii din Torino ar vrea sa organizeze o manifestatie asemanatoare. Am contactat si alte asociatii din Lazio care si-au exprimat adeziunea si vor sa participe miercuri. Va fi prezenta si o delegatie din partea partidului Insieme per l’Italia ( Impreuna pentru Italia). Vom cere primarului Veltroni instituirea unei comisii comune permanente impreuna cu reprezentanti ai romanilor. Romanii trebuie sa fie implicati in decizii si declaratii care ii privesc, pentru ca sunt direct interesati.” Organizatorii fac un apel catre comunitatea de romani din zona Romei: “stim ca miercuri e o zi de lucru, dar trebuie sa aratam ca existam si noi, romanii cinstiti. Mai ales ne adresam asociatiilor de romani sa trimita reprezentantii lor. Noi nu cerem decat sa fim respectati”. Decizia de a organiza o manifestatie a fost luata in urma intensificarii atacurilor din presa italiana asupra comunitatii romanesti din Italia. Primarul Walter Veltroni a afirmat, fara sa indice pana in prezent sursa informatiilor sale, ca “75% din arestatii la Roma din primele 8 luni ale anului sunt romani”. El a avertizat autoritatile de la Bucuresti, invinuindu-le ca nu isi asuma raspunderea fata de fluxul de romani inspre Italia, si amenintand cu interventia Uniunii Europene. Anumite voci din cadrul comunitatii pun la serioasa indoiala afirmatiile lui Veltroni, sustinand ca ar fi fost facute cu scop pur electoral. Partidul Romanilor din Italia - Identitatea Romaneasca si Partidul "Insieme per l'Italia" au semnat in data de 25 iulie 2007 un Pact de colaborare, al carui obiectiv este reprezentarea intereselor apartinand comunitatilor multietnice rezidente in Italia, dar si a celor din strainatate. Acordul a fost semnat din partea Partidului Romanilor din Italia de catre Presedinte, Av. Giancarlo Germani si de Secretarul General, Av. Geta Lupu, iar din partea Partidului "Insieme per l'Italia", de Presedinte, Dott. Maurizio Saudelli si de Secretarul General, Riccardo Quacquarelli. Prin acest act, cele doua formatiuni politice isi propun intarirea si reafirmarea spiritului multietnic si multicultural exprimat de acestea, in deplina concordanta cu principiile comune asumate: sustinerea si reprezentarea strainilor rezidenti in Italia, a italienilor cat si a italienilor din diaspora. Prin semnarea Pactului de colaborare, Partidul Romanilor din Italia - Identitatea Romaneasca si Partidul "Insieme per l'Italia" vor avea posibilitatea ca pe langa actiunile comune la nivel politic, sa recurga la un demers social, de sensibilizare a opiniei publice asupra problemelor serioase si concrete, cum ar fi emigrarea si integrarea, teme folosite foarte des in politica italiana, dar cu demagogie, in scop pur electoral, si din pacate, aproape niciodata cu un spirit real si constructiv. Cu dobandirea dreptului de vot la alegerile administrative comunale din partea cetatenilor comunitari, cat si a dreptului de vot la alegerile politice ale italianilor din diaspora, se deschide o noua perspectiva pentru comunitatile straine din Italia si din diaspora, in sensul posibilitatii unei depline afirmari a valorilor multiculturalitatii, precum si a sanselor unor comunitati de a-si desemna o reprezentare politica adecvata, izvorata din interiorul aceleiasi comunitati. Partidul Romanilor din Italia si Partidul "Insieme per l'Italia" sunt convinse ca adevarata integrare a cetatenilor straini in Italia trebuie sa se produca printr-o cooperare intre italieni si ceilalti rezidenti, chiar si in viata politica centrala si locala. Corespondenta de la Roma : Miruna Cajvaneanu, ziarist independent http://www.rgnpress.ro/ | |
SIS-ul basarabean face aplicatii comune cu... FSB-ul rusesc
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | |
| | |
| 02 octombrie 2007 http://www.rgnpress.ro/ | |
Un copil de 12 ani s-a sinucis pentru ca mama sa urma sa plece in Italia
| |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | |
| | |
| 02 octombrie 2007 http://www.rgnpress.ro/ | |
Istoria care Doare
Lege pentru MOL
2007 10 03| de Irina Cristea Pentru a face faţă tentativelor companiei austriece OMV de a prelua firma ungară MOL, Parlamentulde la Budapesta a restricţionat printr-o nouă lege accesul investitorilor străini pe piaţa energetică a ţării.
Sub denumirea "Lex MOL", Parlamentul ungar a adoptat un proiect de lege prin care protejează atât compania MOL, cât şi întregul sector energetic naţional de eventuale tentative de preluare venite din partea unor investitori străini. Astfel, companiile din domeniul gazelor naturale şi al electricităţii sunt clasificate drept active de importanţă strategică, iar preluarea lor poate fi restricţionată, relatează mass-media ungare, citate de Mediafax.
REVOLTÅ. Iniţiativa legislativă survine încercărilor companiei austriece OMV de a achiziţiona MOL contra sumei de 14 miliarde de euro. Autorităţile de la Budapesta au respins oferta, clasificând-o drept "ostilă" şi criticând Guvernul de la Viena pentru susţinerea manifestată pentru această tentativă şi pentru recomandarea făcută Budapestei de a renaţionaliza compania MOL.
Potrivit proiectului de lege, vânzarea activelor principale ale unei companii de importanţă strategică va necesita aprobarea proprietarilor acesteia. În cazul depunerii unei oferte publice de preluare pentru o astfel de companie, planul operaţiunii trebuie prezentat autorităţii ungare pentru reglementarea pieţelor financiare (PSZAF) şi aprobat de cel mai înalt organ de conducere al companiei care a avansat oferta.
Totodată, managementul companiei ungare are dreptul de a interveni prin anumite acţiuni, inclusiv majorarea capitalului, chiar şi după anunţarea ofertei publice de preluare, iar această operaţiune nu va fi considerată o încălcare a prevederilor legale.
http://www.jurnalul.ro/
marți, 2 octombrie 2007
Masacru În Deltă
NEGARE. Marin Sultan, directorul Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor din Tulcea, a negat acuzaţiile guvernatorului Cononov şi a contestat în instanţă dreptul Rezervaţiei de a întârzia începutul sezonului de vânătoare. "Până când se va da verdictul, masacrul păsărilor din Deltă continuă", notează publicaţia. Legile Uniunii Europene i-au făcut pe vânătorii italieni să migreze spre est, iar pentru un timp şi-au petrecut sezoanele de vânătoare în Ungaria.
PRECEDENT. Deşi programată iniţial pentru 15 septembrie, deschiderea sezonului de vânătoare a fost amânată cu o lună şi jumătate, deoarece multe specii de păsări cuibăresc încă. În 2005, însă, cel care acum face acuzaţii, Paul Cononov, a refuzat amânarea deschiderii sezonului, fapt ce a dus la un alt măcel în Rezervaţia Biosferei.
http://www.jurnalul.ro/
O institutie ilegitima: Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
Alexandru Bogdan Duca
CREDEAŢI CĂ puteţi să spuneţi ceea ce gândiţi? Credeaţi că limitele libertăţii dumneavoastră de expresie sunt îngrădite doar de bun-simţ, de raţiune şi educaţie? Credeaţi că timpurile în care Partidul, Conducătorul, Ducele sau Fuhrerul au totdeauna dreptate au apus? Ei bine, vă înşelaţi! E drept, Partidul, Conducătorul, Ducele sau Fuhrerul nu mai au dreptate, însă există o dreptate (dincolo de adevăr, bineînţeles, dar ce este adevărul?) pe care, la noi în ţară, o formulează şi o afirmă o instituţie precum Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Între corectitudine politică şi control politic
Nuu! Nu s-a abrogat articolul 30 din Constituţia României. Avem libertate de exprimare, dar – nu e aşa? – suntem liberi să spunem „ce trebuie” şi nu ce credem. Cine decide ce trebuie să spunem? Conştiinţa noastră? Este prea dominată de religiosul fundamentalist. Raţiunea noastră? E plină de individualism şi de egocentrism. Bunul-simţ? E o construcţie care are la bază stereotipurile rasiste ale „celor 7 ani de-acasă”.
Există însă nişte convenţii internaţionale, nişte hotărâri de guvern, nişte organizaţii nonguvernamentale şi, desigur, nişte instituţii ale statului care au grijă să ne formeze să spunem ce trebuie şi, dacă îndrăznim să apelăm la bunul-simţ personal, să ne tragă părinteşte de urechi. Există un „Frate mai Mare” care are grijă de noi.
Dar să vedem ce este cu acest Consiliu Naţional pentru Combaterea Discriminării. Această instituţie este inventată de guvernul Năstase pentru a „da bine” în faţa diferitelor organizaţii nonguvernamentale şi a armatelor de politicieni „corecţi politic” din Occident. Foarte probabil, domnul Adrian Năstase, un specialist în drepturile omului şi un analist raţional al acestora, nu se aştepta să vadă născându-se un monstru dintr-o hotărâre de guvern menită doar să… dea bine în faţa Europei.
Faptul că această instituţie nu este rezultatul unei dezbateri publice (la care, eventual, să nu participe doar ONG-uri lacrimogene, apărătoare ale drepturilor omului şi ale mangustelor) şi nici măcar a unei dezbateri în Parlament arată nelegitimitatea sa naţională. Cu toate acestea, vorbim încă de un Consiliu Naţional. Cât despre cât de „naţional” este CNCD-ul, vom vedea şi mai departe.
Sofismul delictelor de opinie
CNCD-ul a fost întrebuinţat, aşa cum îi stătea bine oricărei instituţii a statului din timpul guvernării Năstase, în scopuri politice. Un caz flagrant este cel al domnului Mircea Mihăieş, sancţionat cu amenda maximă în decembrie 2004, pentru că îndrăznise să se lege (într-un text dur ca limbaj, dar corect în ideile sale principale) de electoratul Partidului Social-Democrat. De menţionat că domnia sa nici nu fusese chemat la audieri, decizia fiind luată după capul membrilor acestei instituţii. Victoria în alegeri a lui Traian Băsescu şi răsturnarea situaţiei din Parlament a făcut ca şi CNCD-ul să schimbe macazul. Domnul Mihăieş a trebuit să plătească o amendă… însă una mult mai mică. Deh! Se schimbaseră stăpânii.
Dar nu întrebuinţarea politică a acestei instituţii este lucrul cel mai grav. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu e periculos pentru că ar fi folosit în lupta politică (acolo un rol însemnat are un cu totul alt Consiliu, cel pentru studierea arhivelor Securităţii- CNSAS-ul). Lucrul cu adevărat grav este acela că prin însăşi natura sa, CNCD-ul este o instituţie menită să judece şi să sancţioneze delicte de opinie. Care delicte de opinie? Păi de data aceasta trebuie să ignorăm articolul 30 din Constituţia României? Nu. Deloc. Avem libertate de expresie tocmai pentru a avea ce îngrădi. Pare un sofism, dar e unica explicaţie logică pe care o găsesc acum. Dacă nu ar exista libertatea de expresie, ce altceva ar putea vâna domnii de la CNCD? Oricum, conceptul de „delict de opinie” este subtil evitat de membrii CNCD. Însă doar conceptul…
Sfori şi păpuşari
Dar să vedem cine controlează de fapt CNCD-ul. Această instituţie a Statului, cu atribuţii poliţieneşti (poate da amenzi), este împlinirea visului tuturor organizaţiilor nonguvernamentale mai mult sau mai puţin libere de conştiinţă. De asemenea, este sprijinul, cu „patalama” de la Stat, a tuturor organizaţiilor nonguvernamentale care, în numele unor minorităţi cu probleme mai mult sau mai puţin reale, trăiesc şi prosperă, şi nu pe bani puţini.
CNCD-ul are, prin structura sa, multe afinităţi ideologice cu aceste organizaţii. Multiculturalismul, corectitudinea politică, noua toleranţă sunt crezuri comune atât pentru CNCD cât şi pentru gruparea de organizaţii nonguvernamentale de stânga ce visează la o lume de roboţei zâmbitori şi tâmpi.
Duşmanii lor comuni sunt conceptul de majoritate (mai ales că nu pot întruni majoritatea în favoarea opiniilor lor, decât doar atunci când se întâlnesc între ei), credinţa religioasă ca şi orice formă de viziune filosofică sau politică ce e de părere că mai există adevăr prin lumea aceasta. Împotriva Creştinismului, alianţa dintre CNCD şi diverse ONG-uri, consolidată în anticruciada menită să scoată pe Hristos din spaţiul public, a avut un relativ succes. Nu pentru că le-ar fi ieşit cum şi-au dorit planul antihristic (atenţie la structura cuvântului, dar şi la sensul său biblic), ci pur şi simplu pentru că s-a văzut clar că între lumea ONG-urilor de stânga din România şi CNCD s-a constituit o simbioză ideologică.
Inchiziţie fără torţionari
Felul în care CNCD (nu) a reacţionat la plângerile depuse de creştini faţă de discriminarea la care sunt supuşi de diverse organizaţii nonguvernamentale lipsite de conştiinţă, conflictul instituţional dintre CNCD şi alte instituţii de stat (precum Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului) dar şi sesizările şi programele finanţate de ei arată foarte clar cum această instituţie nu mai este „a statului”, ci doar o variantă soft de tribunal ideologic (de unde şi epitetul de „inchiziţie”, care i se poate acorda în mod legitim).
Gândiţi-vă şi la modul în care a putut acelaşi CNCD să dea credit unor acuze inepte la adresa icoanelor. Una dintre formulările petiţionarilor cu câştig de cauză la această neo-inchiziţie era, de exemplu, aceea că icoana Maicii Domnului întreţine o „atmosferă ostilă şi degradantă”, contribuind la „inferiorizarea femeii”. Acestea nu sunt exemple care arată doar cum gândesc petiţionarii cu câştig la CNCD, ci spun multe chiar despre felul în care cei din interiorul CNCD-ului gândesc.
Ca urmare, a fi chemat azi de către CNCD este la fel de riscant şi la fel de legal ca şi a fi chemat, înainte de 1989, în faţa Securităţii. CNCD-ul, ca şi Securitatea, NKVD-ul sau Gestapo-ul au fost şi sunt, oficial, instituţii ale Statului. Neoficial, ele au reprezentat şi (în cazul CNCD-ului) reprezintă doar o formă protejată de lege de impunere a unei viziuni ideologice.
Cetăţeanul român convocat de CNCD este pus în situaţia ingrată de a respecta o lege care îl aşază nu în faţa unei instanţe obiective, ci în faţa unei instituţii care este aproape exclusiv motivată ideologic. Iar în faţa unei instanţe care are în spate o ideologie poţi fi sigur că numai dreptatea nu are câştig de cauză. Unicul avantaj este acela că CNCD-ul, funcţionând încă într-o democraţie (pe care o subminează în încercarea de a o transforma după chipul şi asemănarea ideologiei sale), nu are încă puterea de a folosi metodele consacrate de înaintaşele sale.
Cine spune „trebuie să nu”
În Occident lucrurile stau chiar mai rău decât în România. Acolo bună parte din populaţie a fost deja „dresată”, iar vocile opoziţiei sunt reduse la tăcere. Oameni care neagă Holocaustul (stupizenie intelectuală care trebuie să fie sancţionată doar cu dispreţ public într-o lume decentă) sunt băgaţi în închisoare. Cazuri în care preoţi sau pastori au fost sancţionaţi penal sau contravenţional pentru că au citat (din Biblie!) că homosexualitatea duce în Iad se regăsesc din Canada până în Suedia. Chiar şi în România, un preot sărman a fost sancţionat de inchizitorii de la CNCD pentru oribila crimă de a fi destituit un angajat al Bisericii care nu mai întrunea condiţiile morale pentru a-şi îndeplini serviciul.
O dezbatere publică serioasă despre CNCD şi despre necesara lui desfiinţare trebuie să aibă loc. Nimeni nu trebuie să mânuiască dreptul legal de a-i împiedica pe oameni să fie liberi. Nimeni nu trebuie să dicteze majorităţii ce să creadă, ce să spună sau dacă are sau nu dreptul de a avea icoane pe pereţi. Şi dacă puterea judecătorească din România nu şi-a asumat acest drept, cu atât mai puţin trebuie el acordat unei instituţii care, până acum, nu a făcut altceva decât dovada constantă că este cel mai mare duşman instituţional al libertăţii din România.
http://ro.altermedia.info/
Spaţiul etnogenetic românesc