sâmbătă, 15 decembrie 2007

România mică

Ciprian Blidaru

NU DEMULT, pastorul revoluţionar Laszlo Tokes a fost primit la Cotroceni, de către preşedintele României, Traian Băsescu. Episcopul maghiar a obţinut la alegerile europarlamentare un scor de 3,45%, mai mult chiar ca unele partide. Tot cu acest prilej pastorul şi-a reiterat convingerile iredentiste pomenind de autonomia administrativ - teritorială a ţinutului secuiesc.

Tema autonomiei şi a separării începe să se amplifice sonor mai ales în situaţia în care sunt transmise semnale şi de către mari lideri europeni, precum Putin. Ţarul Rus afirma în urmă cu câteva luni la summitul Rusia-UE de la Lisabona, că un Kosovo independent ar putea însemna un precedent şi pentru alte ţări din zonă, dând exemplul Transilvaniei şi a Dobrogei, unde ar putea apărea posibile revendicări al etnicilor maghiari şi bulgari. Colac peste pupăză, tot în această perioadă are loc o puternică ascensiune a liderului spiritual a secuilor, care promite că în calitatea sa de europarlamentar va ridica problema autonomiei la Bruxelles.

Toate aceste semnale de separare şi autonomie maghiară vin să risipească orice naivitate cu privire la intenţiile radicalilor maghiari. Din păcate Traian Băsescu joacă zaruri politice pe harta României, ascensiunea lui Laszlo Tokes fiind un prilej pentru preşedinte de a specula politic situaţia în contextul războiului său cu guvenul minoritar. Pe de altă parte reacţia umilă şi oarecum linguşitoare a marinarului se înscrie în nota tipic românescă de atitudine defensivă faţă de orice agresiune venită din partea unui străin, fie el şi minoritar. Dacă prin absurd un român independent ar fi obţinut un asemenea scor, cu siguranţă că nu numai că nu ar fi fost felicitat la Cotroceni, ci dimpotrivă ar fi fost atacat prin toate mediile posibile de către confraţii săi. România post decembristă nu are o politică naţională demnă în ceea ce priveşte relaţia cu minorităţile, poziţia statului român fiind una concesivă, cea mai recentă dovadă în acest sens o dă litigiul privind moştenirea fundaţiei Gojdu, unde autorităţile române par a fi făcut pasul înapoi. Un alt exemplu elocvent de laşitate a autorităţilor române, îl reprezintă atitudinea şovăielnică faţă de încercările liderului bolşevic Voronin de a impune recunoaşterea juridică a limbii moldoveneşti, chestiune până la urmă respinsă de oficialii europeni.

Din păcate cei care s-au autoconsiderat responsabili de ideea naţională, n-au reuşit altceva în aceşti ani, decât să compromită prin circ gazetăresc şi retorică goală de fapte, pentru o bună perioadă de timp, posibilitatea reafirmării unei noi forţe politice naţionale.

În istorie, noi românii ne-am făcut mai mereu frate cu dracul ca să trecem puntea, uitând tot timpul că după aceea am fost aruncaţi în apă. S-ar putea să o păţim din nou, de data aceasta naufragiind în balta fără peşte a marinarului.

http://ro.altermedia.info/

Niciun comentariu:

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc