Vestigii ale celei mai vechi asezari locuite de maghiari, din zona Ciuc, au fost descoperite in localitatea Sancraieni, in urma unor sapaturi arheologice finantate de Consiliul Judetean Harghita. Chiar daca in comunicatul remis de Biroul de Presa al Consiliului Judetean Harghita se precizeaza ca este vorba despre 'cea mai veche localitate din Ciuc', afirmatia este contrazisa de arheologul care a realizat sapaturile, Botar Istvan, de la Muzeul Secuiesc al Ciucului. Acesta a declarat, pentru AGERPRES ca este vorba de cea mai veche asezare locuita de maghiari, care dateaza din secolul X.
Botar Istvan a explicat ca s-a descoperit o bucata de bronz presata, despre care s-a crezut initial ca este o moneda, dar dupa restaurare s-a dovedit a fi o aplica ornamentala pentru vestimentatie care contine motive caracteristice secolelor X-XI. De asemenea, au mai fost gasite un varf de sageata de os, placute din cupru si mai multe bucati de ceramica, tipica secolelor X-XI. 'In urma acestor descoperiri putem afirma, cu oarecare probabilitate, ca este cea mai veche urma a descalecarii maghiarilor in zona Ciuc.
S-au gasit urme ale practicarii diferitelor mestesuguri, cum ar fi olarit, prelucrarea metalului sau a osului', a spus arheologul Botar Istvan. El a tinut sa sublinieze ca prima asezare din zona Ciuc dateaza din neolitic, cu mult inaintea celei descoperite in acest an. De aceeasi parere este si directorul Muzeului Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheorghe, Valerii Kavruk, care a realizat numeroase sapaturi arheologice in judetul Harghita. 'Nu sunt specialist in cultura arpadiana, dar putem spune ca este cea mai veche asezare locuita de maghiari, in nici un caz cea mai veche asezare din Ciuc. Urmele celei mai vechi asezari din Ciuc sunt din epoca pietrei.
Avem, in situl de la Csomortan, urme de asezare care dateaza din mileniul 5 i.Hr. si oricine poate vedea asta in Repertoarul Arheologic National. E o aberatie sa spui ca este cea mai veche localitate din Ciuc', a declarat, pentru AGERPRES, Valerii Kavruk. Consiliul Judetean Harghita finanteaza un program intitulat 'Pentru salvarea mostenirii noastre arhitecturale', care vizeaza, printre altele, restaurarea si conservarea ruinelor si urmelor unor localitati si cladiri scoase la lumina zilei din siturile arheologice, respectiv salvarea portilor secuiesti si mentinerea aspectului traditional al localitatilor secuiesti.
'Fara cunoasterea trecutului nostru, nu putem sa ne cladim viitorul pe o fundatie stabila', a declarat presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba. El a mai subliniat ca s-a luat decizia finantarii unui astfel de program intrucat 'in comunism sapaturile destinate dezvaluirii trecutului maghiar au fost neglijate'. In cadrul aceluiasi program s-au realizat sapaturi arheologice si in zonele Odorhei, Gheorgheni si Cristuru Secuiesc, rezultatele cercetatorilor urmand sa fie prezentate publicului larg in luna noiembrie.
Botar Istvan a explicat ca s-a descoperit o bucata de bronz presata, despre care s-a crezut initial ca este o moneda, dar dupa restaurare s-a dovedit a fi o aplica ornamentala pentru vestimentatie care contine motive caracteristice secolelor X-XI. De asemenea, au mai fost gasite un varf de sageata de os, placute din cupru si mai multe bucati de ceramica, tipica secolelor X-XI. 'In urma acestor descoperiri putem afirma, cu oarecare probabilitate, ca este cea mai veche urma a descalecarii maghiarilor in zona Ciuc.
S-au gasit urme ale practicarii diferitelor mestesuguri, cum ar fi olarit, prelucrarea metalului sau a osului', a spus arheologul Botar Istvan. El a tinut sa sublinieze ca prima asezare din zona Ciuc dateaza din neolitic, cu mult inaintea celei descoperite in acest an. De aceeasi parere este si directorul Muzeului Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheorghe, Valerii Kavruk, care a realizat numeroase sapaturi arheologice in judetul Harghita. 'Nu sunt specialist in cultura arpadiana, dar putem spune ca este cea mai veche asezare locuita de maghiari, in nici un caz cea mai veche asezare din Ciuc. Urmele celei mai vechi asezari din Ciuc sunt din epoca pietrei.
Avem, in situl de la Csomortan, urme de asezare care dateaza din mileniul 5 i.Hr. si oricine poate vedea asta in Repertoarul Arheologic National. E o aberatie sa spui ca este cea mai veche localitate din Ciuc', a declarat, pentru AGERPRES, Valerii Kavruk. Consiliul Judetean Harghita finanteaza un program intitulat 'Pentru salvarea mostenirii noastre arhitecturale', care vizeaza, printre altele, restaurarea si conservarea ruinelor si urmelor unor localitati si cladiri scoase la lumina zilei din siturile arheologice, respectiv salvarea portilor secuiesti si mentinerea aspectului traditional al localitatilor secuiesti.
'Fara cunoasterea trecutului nostru, nu putem sa ne cladim viitorul pe o fundatie stabila', a declarat presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba. El a mai subliniat ca s-a luat decizia finantarii unui astfel de program intrucat 'in comunism sapaturile destinate dezvaluirii trecutului maghiar au fost neglijate'. In cadrul aceluiasi program s-au realizat sapaturi arheologice si in zonele Odorhei, Gheorgheni si Cristuru Secuiesc, rezultatele cercetatorilor urmand sa fie prezentate publicului larg in luna noiembrie.
http://www.stirilocale.ro/harghita/Vestigiile_celei_mai_vechi_asezari_locuite_de_maghiari_in_zona_Ciuc_IDN1034798.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu