Parintele Boian: “Romania tace, toti tac, si pe Boian il bat peste cap”(lll)

In contextul in care Biserica Sarba ataca la ordinele Moscovei, Patriarhia Romana, Romanian Global News continua prezentarea interviului cu parintele Boian Alexandrovici (foto) despre situatia romanilor din Timoc, prezentand mai jos ultima parte, care reprezinta si strigatul de ajutor al romanilor din Timoc, adresat atat statului roman cat si Europei. In acest interviu este descris si modul in care „biserica sora” din Serbia a contribuit in mod ticalos la asimilarea romanilor din Timoc.

- In 1899, episcopul sarb Melentie Vuici, a dat o lista care a fost atarnata pe usile bisericilor, in care erau trecute numele care puteau fi date la botez romanilor. Si din perioada asta avem: Dragoslav, Dragomir, Dragoliub. Pana atunci erau: Ion, Iovan, Patru. Din 1899-1900 incep numele slave. Avem o carte de la un etnolog sarb, care a scris in 1906, „Printre romanii nostri” [Tihomir R. Georgevici]. Scrie ca o muiere s-a dus la doctor sa-i dea vaccin la copii. A venit cu doi copii si doctorul a intrebat: «-Cum se cheama copiii tai?» Ea a raspuns: «-Ion si Iancu». Dar doctorul a catat acolo, in scrisorile lui, si a intrebat din nou: «-Dar cum ii cheama pe copiii tai?» Dar romanca nu stia sarbeste, a inteles ceva vorbe si a spus: «-Ion si Iancu». Spune doctorul: «Eu ma uit dar nu-i gasesc! Spune-mi cum sunt scrisi in biserica, in carte?» N-a stiut sa spuna. Apoi doctorul s-a dus si a gasit la biserica, oficial, numele Gruita si Vuita. Atat i-au fost straine numele alea incat ea nici minte nu le-a tinut!
- Sunt situatii in care romanii sunt defavorizati?
- Daca iesiti si faceti doi pasi si ii spuneti primului om care-l intalniti ca sunteti roman de aici si vreti drepturi, el zice: «Sa te duci in Romania daca vrei drepturi romanesti!»
- Exista o institutie unde puteti sa reclamati?
- Exista politie, primarie, procuror care pe mine m-a invinovatit ca am facut biserica fara aprobare, dar cand episcopul Iustin a zis ca aduce mii de oameni de ne-ar bate, el a tacut, deci va dati seama...
- In ce mod va puteti manifesta ca romani?
- Numai sa jucam si sa cantam. Si spun: «Ce mai vreti!? Aici e Sarbia, daca vreti romaneste mergeti in Romania!»
- Obiceiurile, traditiile, crestine si precrestine, se mai pastreaza?
- Astea ne-au tinut pana acum! Portul si cultul crestin s-a pastrat in casa amestecat cu paganismul, dar s-a pastrat! Noi n-am avut preoti. Baba de 86 de ani ce o spovedesc, o intreb: «-Maica, te-ai mai spovedit vreodata pana acum? Aia cand se posteste». «O data, cand am fost tanara. Acum nu sunt sigura, nu tin minte». Ea nu s-a impartasit niciodata, asa moare. Numai popa vine cand se ingroapa. Va dati seama la ce nivel este credinta! Dar cum s-a pastrat? De Pasti noi avem un aget, cum spunem noi, obicei, unde se ia paste. Stapanul casii ia intr-o strachina, pune vin si pune pe paine unde se pastreaza painea de la Joi Mari. Dar Joi Mari stim ce a fost, Cina cea de Taina. Crestinismul este foarte mult bagat in capul nostru, dar noi nu stim pentru ce. Omul stie ca la Joi Mari pune painea acolo, dar nu stie ca la Joi Mari s-a intemeiat Euharistia, ca Liturghia a fost la Cina cea de Taina. Se inchina de trei ori cand rasare soarele si paseste peste prag si ii da o lingurita, se impartaseste cum stie, fara biserica, ca n-a avut. La urma ii da cate un ou rosu, cu Hristos a Inviat!
- Etnografi care au cercetat obiceiuri, au venit in zona?
- De cercetat obiceiuri eu nu stiu. De curand nu stiu. Sunt cativa dintre ai nostri care se ocupa, privat, oficial eu nu stiu sa fi publicat ceva. Cu petrecaturi, cu una, cu alta, ca la noi o baba a spus, din comuna Borului, ca acolo sunt 12 sate, 11 romanesti si unul sarbesc. A spus baba: «Maica, eu cand mor pe popa sa nu-l mai aduceti, ca el si asa boscorodeste, nu intelege nimeni nimic, dar asa petrecatoarea (aia care e ghicitoare) sa mi-o aduceti!». Canta, spune sa mergi acolo, sa ajungi la un drum si acolo te asteapta Maica Precista, sa nu mergi la altii, numai la cel drept. Cum am vazut la munte. Zice: «Acolo o sa vezi pe Sf. Patru scriitorul, Sf. Ioan Botezatorul, el o sa-ti desfaca cartea, o sa-ti spuna asa si asa si sa nu mergi pe drumul ala... » Trei, patru muieri...
- Bocet? Se numeste zorile?
- La noi nu e cunoscut termenul asta. La noi se zice Petrecatoarea. Ea ii canta petrecatoarea, il petrece de pe lumea asta pe lumea cealalta. Ii petrece sufletul, ii arata drumul.
- Si care este drumul?
- Ii spune: «Mergi acum pe un drum drept, o sa ajungi la o fantana, acolo sa stai si sa bei apa, acolo o sa te astepte cutare, Sf. Nicolae ori Sf. Patru, o sa-ti arate drumul, dar acolo cand ajungi o sa gasesti pe un arap negru, cu ochii bolboiati, cu nu stiu ce acolo. Ei! Sa nu te duci unde sta el, numai in partea cealalta, ca acolo poti sa mai mergi, sa ajungi la o apa...»
- Se pastreaza aceste obiceiuri?
- Da, se ingroapa inca cu cruce de ceara, se pune stat, se pune un ban. Statul este asa: cand moare omul, se ia ata, se masoara cat e de lung si se trece prin ceara, se face lumina, se invaluie. Peste el se face o cruciulita de ceara, se pune un ban. Statul sta pe piept, se aprinde in vremea slujbei de inmormanatre, arde. Crucea se ia, o saruta toti si se pune in mana dreapta. Crucea sa-l pazeasca iar banul sa plateasca drumul pe lumea cealalta.
- Ce reprezinta statul mortului?
- Eu nu am explicarea. Cred ca e dinainte de a fi fost crestin. Exista ceva [obiceiuri] si dinainte de a fi fost crestini, dar totul este increstinat acum. Sa va spuna de ageturi, de obiceiuri, o baba de 70-80 de ani, s-o gasiti in sat. Ea tot are sa va explice, ce inseamna, pentru ce se fac.
- Exista animale care prevestesc moartea?
- Da, sunt, cucu-mau cand canta la casa, o sa moara cineva. Cainele cand urla noaptea, cand viseaza cineva.
- Sa revenim la situatia de aici.
- Noi am ajuns acum intr-o situatie cand lumea rar cere ceva, dar si cel care cere are probleme. Mie nu imi este frica, eu spun: «Vreau biserica romaneasca!» Spun la fiecare. Si-mi zice: «Nu poate, nu poate!» Romania tace, toti tac, si pe Boian il bat peste cap. Si acum, multumesc lui Dumnezeu ca Europa s-a amestecat si ei nicicand n-or sa mai poata... De acum situatia noastra tot mai buna o sa fie. Acum si cel care e fricos poate sa iasa in mijlocul drumului si sa spuna: «Eu sunt roman, care ce-mi face!» O sa-l injure trei, patru insi, face scrisoare la politie, se ajunge pana la Belgrad, pana la Strassbourg. Acum trebuie sa scoatem frica din oameni. Care are voie si nu are frica si cere: «Eu vreau asa, asa!», ala trebuie ajutat. Ca sa vada si altii. Cand vad: «Uite, Boian, facu biserica, de ce sa nu facem si noi! Vezi ca nu are probleme!» Acum lumea s-a incurajat. Cand am inceput noi, au fugit de mine toti, ca daca-l vedea vreunul, sa nu aiba probleme.
- Sunteti sustinut de comunitate?
- Multumesc lui Dumnezeu, da. Sa nu fi fost sustinut... Asta este problema, ca sarbii zic: «Nu vrea lumea romaneste!» Pai daca nu vrea lumea, e dreptul lor. Acum e problema ca lumea vrea, dar ei [sarbii] vor cu sila, sa taie, sa nu ai.
- Cand ati construit biserica v-a ajutat comunitatea?
- Nu, ca eu nici n-am spus ca o sa construiesc biserica. Sa fi spus, n-as fi facut-o! Eu am facut-o, din toata familia am adunat bani si m-am imprumutat si am facut biserica. Pe urma, am facut un proiect si a mai capatat ajutor din Romania. Cand am facut-o, eu nici nu am spus.
- Cine a construit-o?
- Niscai maistrii, o echipa.
- Si nu stiau ce fac?
- Dupa ce au terminat-o ei au stiut. Eu le-am spus ca fac garaj. Cand au vazut deasupra ca fac sfoldul, au vazut, dar la nimeni nu au mai pomenit ce se face.
- Dar au vrut sa o termine?
- Cand le platesti, ei nu au treaba. Dar nu au stiut ce fac. Si nici nu au stiut ca or sa apara atatea probleme. Ca multi m-au intrebat apoi: «Sa stiti prin ce probleme ati trecut, ati mai face?» Eu stiu ca si acum pot sa am probleme, dar cand ai clar in cap ce vrei, treci peste probleme. Maracini, maracini, calci si treci.
- Ce varsta aveti?
- Eu sunt in 77 nascut.
- In 77 si ati facut o biserica!
- 30 de ani, da. Multumesc lui Dumnezeu! Va spun, numai voia lui Dumnezeu!
- A fost o calitate tineretea dvs?
- Eu si acum vad. Cu cat trec anii, omul ce a facut, tot mai greu poate sa tina. De aceia, cand imbatranesti nu mai poti sa faci mult, mari pasi inainte, de abia mai poti tine ce ai facut. De asta spun la toti: «Ajutati-ne acum, cat avem nevoie, pana avem putere sa facem, ca asta ramane!» Usor e cand ai biserica si spui ca-ti trebuie preot. Ma duc din America daca trebuie romana aici! Are unde sa vina. Trebuie sa fim ajutati. Cand esti tanar nici nu ti-e frica.
- Care ar fi principalele cerinte ale dvs?
- Interventia la statul sarb sa fim recunoscuti. Ei spun ca romanii sunt vlasii.
- Dar cine sa intervina, din partea cui?
- Exista comisiile care se ocupa de minoritati, din partea statului roman si a statului sarb. Statul roman, oficial.
- Nu a intervenit pana acum, nu aveti semnale?
- Au intervenit, nu prea mult. Le pare rau de fratii sarbi, ca au probleme.
- Considera ca nu e momentul acum?
- Momentul nicicand nu a fost. Problema a fost ca Tara Romaneasca, cum i-am zis noi din batrani, statul roman, intotdeauna, s-a uitat: «Lasa, romanii timoceni sunt aici, langa noi. Hai sa-i ajutam pe cei din Macedonia, de acolo, ca astia sunt langa noi!» Ca odata nu-i ajutam pentru sarbi, odata ca sunt aproape, au trecut 200 de ani. Acum, romanii timoceni nu mai zic ca sunt romani. Eu zic, dar sunt altii care nu vor. «Sunt vlah, nu sunt nici sarb, nici roman!» In Voevodina au trait in Imperiul Austro-Ungar. Maria Tereza le-a dat lor, dar noi am fost sub otomani, sub turci.
- Considerati ca rabdarea este o calitate a romanilor?
- Si asa, si asa. Rabdarea poate sa fie si prostie. Rabdarea in tot, pana la un nivel. Daca tu vezi ca unul te distruge, iti face prostii, vrea sa te bata, eu rabd, am rabdare, nu te bat pe tine, dar nu vreau sa stau sa ma bati.
- Nu este o virtute crestina rabdarea, sa intorci obrazul?
- Asta spun, pana la un nivel este, ca spun Sfintii Parinti. Noi nu suntem sfinti, asta este idealul, dar noi trebuie sa ne luptam si pentru crestinism. Rabdarea e si gresit inteleasa. Prin rabdare se arata crestinismul. Rabda tot ce iti fac, rabda, ai decrestinat un popor daco-roman. Sunt romani in Valea Timocului care nu mai stiu ce e botez, nu mai stiu ce e liturghie. Daca tu lasi, pai tu te-ai lepadat de Dumnezeu, de biserica! Noi trebuie sa rabdam, cum spune unul din Sfintii Parinti. A venit unul si intreaba: «-Parinte, ce sa fac sa ma mantuiesc?» «-Ai Sfanta Evanghelie si citeste!» «-Eu am citit dar acum vreau sa aud si de la tine!» «-Ai auzit acolo ca spune, cand unul iti da o palma sa-ti intorci si alt obraz? Dar eu iti spun: daca nu poti sa intorci si celalalt obraz, rabda macar cararea una!» Noi trebuie sa rabdam, dar nu pana te indepartezi de Dumnezeu. Primul lucru e sa fii aproape de Dumnezeu. Daca ne indepartam, nu vreau sa rabd sa ma indepartez. Eu spun ca rabdarea asta este gresita, rabdarea credintei trebuie sa fie, rabdarea crestina, dar nu rabdarea prostiei. Acum sa ma faci si turc, numai sa ma lasi sa traiesc. Pai nu-mi trebuie asa trai, asa n-am fi avut sfintii mucenici! Rabdarea care trebuie sa fie e rabdarea din Sf. Evanghelie, rabdarea evanghelica.
- Unde ati facut teologia?
- Eu am fost la sarbi, n-am fost nici un minut la scoala romaneasca, si am avut probleme cu episcopul Iustin, ca el a spus ca romanul n-o sa-i fie preot in zona lui cat e el episcop. M-a primit preasfintitul Daniil si eu, multumesc lui Dumnezeu, am crescut la o manastire unde erau niste calugarite batrane, de la care am invatat tipicul manastiresc. Am fost cu preoti la inmormantari si tipicul bisericesc l-am invatat foarte bine. Problema este ca tot ce am invatat, am invatat in limba sarba si eu am un vocabular de limba romana redus. De multe ori nu pot sa gasesc termenul cu care sa spun sa ma inteleaga o baba de la noi. Eu nu pot sa vorbesc in sat, sa tin predica in limba literara, ca nu m-ar intelege. Trebuie sa le explicam ca sa inteleaga credinta.

Interviu realizat de dr. Emil Tircomnicu pentru Romanian Global News

http://www.rgnpress.ro/

Romanii din Transcarpatia condamna indolenta autoritatilor romane si cer ajutor romanilor

Ca urmare a indiferentei cu care sunt tratati peste 50.000 de romani din regiunea Transcarpatia, din Ucraina, de catre autoritatile romane, acestia lanseaza un apel disperat catre romanii de pretutindeni pentru ca acestia, de oriunde s-ar afla, sa faca presiuni asupra indolentelor autoritati romane, pentru a li se redeschide puncte de trecere a frontierei catre tara mama de care istoria i-a despartit, transmite Romanian Global News. „Iubiti frati romani!Se adreseaza catre dumneavoastra romanii din dreapta Tisei – Maramuresul Voievodal Ucraina, urmasii dacilor liberi, urmasii lui Dogdan si Dragos-Voda in legatura cu izolarea noastra din partea Romaniei.Aici, in Romania Mica locuiesc de mii de ani romanii ramasi dupa impartirea Maramuresului integral – 4 iunie 1920. Atunci eram 11 mii, azi am ajuns la peste 50 de mii de oameni. Atunci romanii nostri au fost impartiti si dati uitarii. Dar s-au impacat cu soarta, cu mersul istoriei, bucurandu-se macar de faptul ca au avut posibilitatea sa se vada, sa se intalneasca unii cu altii, sa studieze in Romania, aflandu-se sufleteste alaturi de fii lor. Istoria a fost aspra – cehii au plecat, au venit maghiarii, am rabdat toti impreuna, dar nu am ingenuncheat, au venit rusii in 1944 si ne-au izolat si mai tare cu un gard de sarma ghimpata de GULAG stalinist, macar ca eram la un pas unii de altii si auzeam ciripitul pasarilor, sunetele clopotelor de la Sighet, radioul si televiziunea romana. Am fost izolati fizic, dar nu sufleteste. Au trecut anii si noi credeam ca nu va sosi sfarsitul si ca Bunul Dumnezeu nu va lasa sa fie vesnic blestemul izolarii.Multa apa a curs pe Tisa, mult timp am asteptat ziua deschiderii punctului de trecere a frontierei Slatina-Sighet, care a coincis cu ziua de nastere a poetului national al Romanilor – Mihai Eminescu – 15 ianuarie 2007. Cu acest prilej, la Slatina, au fost prezenti cei doi presedinti – Presedintele Ucrainei – Viktor Iuscenko si Presedintele Romaniei – Traian Basescu.Ne-am bucurat cu totii de ziua mult-asteptata, cu atat mai mult ca am fost vizitati la noi acasa de Presedintele Romaniei, dl Traian Basescu. In acea zi am auzit numai vorbe frumoase si multe promisiuni. Si le-am dat crezare. Dar ne-am inselat din nou. Dupa cateva luni, la 22 august 2007, punctul de trecere a frontierei Slatina – Sighet a fost inchis pe motiv ca podul de peste Tisa „Slatina-Sighet” cere reparatii urgente. Noi am cerut sa se gaseasca o modalitate de trecere a frontierei, macar pietonal, dar strigatul nostru n-a fost auzit si ascultat.La putin timp dupa aceasta, Romania a inchis si punctul de trecere al frontierei „Campulung pe Tisa – Teresva”, motivand ca „trenul” face contrabanda. Din nou am ramas izolati de Patria-mama, suntem la un pas de Romania dar nu putem sa o vizitam, dimineata auzim cocosii cantand, ne auzim unii pe altii, din stanga si dreapta Tisei – dar raul din nou ne desparte.Ne-am adresat la cele mai inalte institutii din Romania in legatura cu redeschiderea circulatiei pe podul de peste Tisa, dar nu suntem ascultati. Noi strigam, iar ei nu ne aud.Oare de ce Doamne? Cate odata ni se spune – Romania a aderat la Uniunea Europeana, Romania este tara straina pentru voi. Ne intrebam: de ce? Noi cu totii suntem increzatori ca acolo unde se vorbeste limba romana – acolo este Romania si atunci, de ce ne-ai izolat, Patrie-mama? Apelam la d-voastra, frati romani de Pretutindeni, ajutati-ne sa iesim din izolare, prin redeschiderea punctelor de trecere a frontierei dintre Romania si Ucraina – Transcarpatia, noi dorim sa ne aflam alaturi de poporul roman si de toti acei care poarta numele de roman.Va cerem sprijinul D-voastra si va rugam sa fiti alaturi de noi. Cu stima frateasca, Ion BOTOS (foto, in picioare); Presedintele Uniunii regionale a Romanilor din Transcarpatia „Dacia”, Ucraina Apsa de Jos

Generalul Alexei al II-lea al Moscovei ataca dur Biserica Ortodoxa Romana

Patriarhul Rusiei, Alexei al II-lea (foto), a formulat din nou acuzatii la adresa Bisericii Ortodoxe Romane. In cursul discutiilor avute in cadrul intalnirii cu mitropolitul primar Cristofor al Bisericii Ortodoxe din Cehia si Slovacia, Alexei al II-lea a calificat reactivarea de catre Sinodul BOR a trei eparhii de pe teritoriul Basarabiei drept "o ingerinta brutala in spatiul canonic al Patriarhiei Ruse si o violare a normelor canonice ale Bisericii Ortodoxe Ruse". Patriarhul Moscovei, citat de agentia rusa ITAR-TASS, a subliniat totusi ca "aceasta problema cu Biserica Ortodoxa Romana trebuie sa se rezolve pe calea dialogului", scrie ZIUA, preluata de Romanian Global News. Disponibilitatea partii romane pentru "calea dialogului", considera Alexei al II-lea, nu a existat la recentele negocieri dintre reprezentantii celor doua Patriarhii, negocieri desfasurate in Bulgaria. "Negocierile intre Patriarhiile rusa si romana, desfasurate recent in Bulgaria, nu au dus la rezultatul scontat, iar delegatia romana a fost inflexibila", a criticat Patriarhul Moscovei. In octombrie, Patriarhia Romana a anuntat reactivarea celor trei eparhii istorice ale Mitropoliei Basarabiei - Episcopia de Balti, Episcopia Basarabiei de Sud si Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria. Purtatorul de cuvant al Bisericii Ortodoxe Romane, Constantin Stoica, ne-a declarat ca Patriarhia Romana isi mentine in aceasta problema disponibilitatea totala catre dialog, apreciind ca nefondate acuzatiile Bisericii Ortodoxe Ruse in problema reactivarii eparhiilor. "Lucrurile sunt foarte simple. Trebuie sa reiteram faptul ca Sfantul Sinod a luat act de o hotarare a Mitropoliei Autonome a Basarabiei de reactivare a acestora, act recunoscut de altfel de autoritatile de stat ale Republicii Moldova", a precizat Constantin Stoica, aratand ca, in continuare, Biserica Ortodoxa Romana are in vedere noi runde de discutii cu partea rusa, neprecizand insa data si locul unde vor avea loc.

Paramilitari ai regimului prorus de la Tiraspol au agresat oamenii din Corjova

Militieni de al Tiraspol au patruns ieri in sediul primariei satului Corjova si au obligat primarul local, Valeriu Mitul, sa semneze acte impotriva vointei sale. Totodata, separatistii l-au obligat sa se prezinte la seful sectiei de militie subordonata regimului criminal de la Tiraspol.

In acelasi timp, grupuri a cate 4 – 5 pretinsi militieni au patruns ilegal in casa familiei Basiul din aceeasi localitate. Presedintele Comitetului Helsinki, Stefan Uratu a declarat ca separatistii s-au comportat brutal cu cei doi batrani. Oamenii s-au speriat atat de mult incat au chemat medicul din cauza durerilor de inima. Locuitorii satului Corjova sustin ca actiuni similare din partea regimului de la Tiraspol, sunt inregistrate tot mai frecvent in ultimul timp. Militienii ii obliga pe oameni sa nu respecte Constitutia si Legislatia Chisinaului. Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului de la Chisinau solicita Procuraturii Generale sa ancheteze aceste cazuri.

http://www.rgnpress.ro/

Noua Ordine Mondiala in chinurile facerii. Azi, Kosovo. Maine, Voivodina?

Un articol scris de analistul de politica internationala Corneliu Vlad, la vremea respectiva, este de extrema actualitate astazi. Il prezentam integral mai jos.

Prin bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, „legitimate" de reuniunea NATO de la Washington, Noua Ordine Mondiala incepe sa devina dintr-un concept mai degraba vag formulat o realitate care, treptat, prinde contur. Kosovo pare sa aiba tristul privilegiu de a marca precis momentul intrarii omenirii intr-o noua etapa a istoriei sale.

Principii ale relatiilor dintre state considerate pana mai ieri de catre toti ca fiind intangibile, imuabile si prioritare (integritatea teritoriala, nerecurgerea la forta, neamestecul in treburile interne, dreptul fiecarui popor de a decide asupra propriei dezvoltari etc) sunt acum privite drept caduce, anacronice, ori numai subordonate altor principii (respectarea drepturilor omului, dreptul la ingerinta in treburile altor state etc).

Soarta ONU incepe sa semene tot mai mult cu cea a Ligii Natiunilor din perioada agoniei sale, rolul si atributiile ei tinzand sa fie asumate, din proprie initiativa, de NATO.

NATO insasi nu mai este organizatia defensiva a carei ratiune de a fi consta in apararea mutuala a intereselor statelor membre pe teritoriul insumat al acestor state.

Daca nici principii unanim acceptate, nici institutii cu vocatie universala unanim respectate nu mai pot fi ceea ce au fost, nici relatiile dintre state nu vor mai putea ramane ca pana acum. Clivajul dintre etnii, religii, ideologii ia forme brutale, sangeroase. Morala este exclusa cu dezinvoltura din conduita pe plan extern a statelor, iar aliante traditionale solide incep sa dea semne de disfunctionalitate. Incepand cu insasi Alianta Atlantica. „In Iugoslavia, NATO bombardeaza de fapt edificiul integrarii europene, moneda euro" - consemneaza saptamanalul francez L’Express opinia (cinica?) a unui fost agent KGB.

Perspectivele luminoase ale Noii Ordini Mondiale, evocate de summitul de la Washington, sunt, din pacate, mai putin vizibile. Asa cum era nucleara a debutat cu bombardamentele de la Hiroshima si Nagasaki, si nu cu o performanta binefacatoare a atomului pasnic, asa cum tranzitia de la comunism la capitalism a inceput prin efectele palpabile ale somajului, inflatiei, inegalitatilor sociale, pauperizarii in masa, nasterea Noii Ordini Mondiale este harazita parca sa se produca in sange, lacrimi, neincredere si nesiguranta generala.

Sa speram ca aceasta prima pagina a noului capitol din istoria lumii va fi intoarsa cat mai repede sau inlocuita printr-o erata, pentru ca inceputul secolului si mileniului sa fie si primul, adevaratul capitol initial al noii deveniri benefice a societatii omenesti.

Azi, Kosovo. Maine, Voivodina?

Va avea fosta provincie autonoma Voivodina soarta fostei provincii autonome Kosovo, ambele componente teritoriale ale Republicii Serbia din cadrul Republicii Federale Iugoslavia? Cate asemanari indreptatesc, cate deosebiri dezmint un destin kosovar la indigo pentru Voivodina?

Ambele, deci, au beneficiat de un statut autonom in cadrul RS Serbia, parte a RSFI, de pe vremea si din partea lui Tito. Ambele au fost decazute din acest statut, care le-a fost conferit pentru ca au minoritati etnice semnificative, de catre Slobodan Milosevici, dupa adoptarea noii Constitutii a Iugoslaviei, in 1991. Si in ambele cazuri, minoritatile si-au pierdut drepturi la care ajunsesera cu greu. In ambele situatii, minoritati importante traiesc in vecinatatea unor state in care conationalii lor isi au propriul stat national. Albanezii din Kosovo dincoace de frontiera iugoslava cu Albania, in Voivodina, ungurii dincoace de cea cu Ungaria. Nici kosovarii albanezi, nici voivodinii maghiari nu sunt multumiti de privarea brutala de drepturile lor de catre actualul regim federal de la Belgrad. Dar sunt nemultumiti in grade diferite, caci au fost afectati in mod diferit si au reactionat/ reactioneaza in mod diferit.

Si acum, sa intram pe taramul diferentelor. In Kosovo, albanezii reprezinta 90% din totalul populatiei. Sunt majoritari. In Voivodina, maghiarii sunt circa 20% din totalul locuitorilor. Nu au nici majoritate simpla. In Kosovo, celelalte minoritati, inclusiv cea vlaha/romana reprezinta un procent minim. In Voivodina, celelalte minoritati decat cea maghiara (slovaca, romana, ruteana etc) nu sunt chiar neglijabile, ca procentaj din totalul populatiei.

Voivodina este situata pe harta in partea exact opusa locului geografic in care se afla Kosovo. Dar raidurile de bombardament asupra Voivodinei par sensibil egale ca intensitate. Si ca distrugeri provocate. Poduri peste Dunare, artere de comunicatie, cladiri, rafinarii, intreprinderi petrochimice - toate, tinte ochite, lovite, distruse. Nopti iluminate apocaliptic de incendii, zile invaluite intr-un fum greu, inecacios, toxic.

Un simbol bombardat

Novi Sad, 4 aprilie (AFP). Distrugerea de catre NATO a doua poduri la Novi Sad a paralizat traficul pe Dunare si a afectat legaturile fluviale si rutiere intre acest oras si Belgrad. La 70 km nord de Belgrad, la intrarea in Novi Sad, resedinta provinciei Voivodina, podul Sloboda (Libertatea) este in ruina. Numeroase rachete au pulverizat sambata seara pilonul central si, pe mai mult de 200 de metri, in mijlocul fluviului s-au prabusit dale enorme de beton.

Navigatia a devenit imposibila pe aceasta cale de apa folosita in mod regulat de convoaie de remorchere transportand marfuri din multe tari: Ucraina, Bulgaria, Romania, Austria, Germania.

Pe o portiune a podului care a ramas pe piloni, trei carcase de masini calcinate lasa a se presupune ca pasagerii si-au pierdut viata. „Nimeni nu stie exact cati oameni se aflau pe pod in momentul atacului - spune un politist -, dar am auzit spunandu-se ca erau multi".

„De ce Novi Sad?, se intreaba Zuki, un tanar sarb venit sa constate distrugerile impreuna cu prietenii sai. Daca NATO vrea sa-i pedepseasca pe sarbi, uita ca aici traiesc si unguri, croati, romani si alte etnii".

Belgrad, 19 aprilie (RTS - Televiziunea de stat sarba). In jurul orei 1,30, NATO a atacat cladirea administratiei din Voivodina, aflata in centrul Novi Sadului. Racheta a provocat uriase distrugeri si explozia a spart geamurile cladirilor din apropiere. „Este o cladire cu destinatie civila care serveste provincia si cetatenii ei si nu are legatura cu militarii, declara presedintele Consiliului Executiv al Voivodinei, Bosko Perosevic. Nimic din aceasta cladire nu are vreo importanta strategica pentru apararea Iugoslaviei".

Novi Sad, 19 aprilie (AFP). Cei 400 000 de locuitori ai Novi Sadului n-au mai putut vedea luni sediul guvernului provinciei Voivodina, atins de aviatia NATO.

De la inceputul loviturilor Aliantei in Iugoslavia, 24 martie, regiunea Novi Sad n-a fost crutata de bombardamente decat trei zile.

„NATO a bombardat simbolul Novi Sadului, o cladire ce figureaza in enciclopediile de arhitectura europeana, afirma presedintele guvernului din Voivodina. Din fericire, nimeni nu se afla in imobil si n-au fost victime".

El a adaugat ca NATO a distrus trei poduri si a avariat alte patru in Voivodina. 20 de scoli si 15 intreprinderi civile au fost tinta loviturilor in regiune, iar rafinaria din Novi Sad a fost scoasa din functiune. Au suferit distrugeri si doua manastiri, pe muntele Truska Gora.

„Voivodina este un model de convietuire intre minoritati. Bombardamentele NATO risca sa distruga aceasta armonie", remarca Nada si Zorna, un tanar cuplu aflat la plimbare pe faleza Dunarii. Voivodina (2 milioane de locuitori) numara o majoritate de sarbi (58%) si 17% unguri, 5% romani, 5% slovaci, dar si croati, tigani si ucraineni.

Ostatici in tara lor

Iata o stare de fapt care face ca in Voivodina bombardamentele sa creeze complicatii mult mai mari decat in alte parti ale Iugoslaviei (cu exceptia, desigur, a regiunii Kosovo). Edificatoare in acest sens este o alta relatare de presa.

Budapesta, 7 aprilie (AFP). Puternica comunitate a iugoslavilor de origine maghiara ce traiesc in Voivodina critica sprijinul acordat de Ungaria loviturilor NATO si isi exprima vointa de a nu fi amestecata prea mult in conflict. Relatiile lor cu sarbii nu sunt intru totul bune, nici in timp de pace.

La randul ei, Budapesta este prost plasata intre angajamentul sau fata de NATO, in care a intrat la 12 aprilie, si vointa sa de a proteja importantele comunitati de originari unguri care traiesc in tarile limitrofe dupa Tratatul de la Trianon. Liderul ungurilor din Voivodina, Jozsef Kasza, crede ca „Ungaria trebuie sa-si onoreze angajamentele fata de NATO fara a-i sacrifica, pentru aceasta, pe ungurii din Voivodina". El a calificat drept „o grava eroare" decizia ungara de a deschide pentru NATO spatiul sau aerian si bazele sale. „Datorita acestui fapt, opinia publica sarba considera Ungaria un dusman si aceasta pune in pericol comunitatea noastra". Pentru el, declaratiile premierului ungar Viktor Orban, care a apreciat ca „nu numai armele, dar si dreptatea istorica si umana sunt de partea NATO", sunt „iresponsabile si imposibil de inteles". Aceasta inseamna sacrificarea ungurilor din Voivodina in numele intereselor Ungariei sau abandonarea lor ca ostatici, in Iugoslavia. Orban poate spune ce vrea, dar o sa ne coste". Deja „o grenada artizanala a fost aruncata de curand la o biserica a comunitatii maghiare din Kaptalanfalva. Iar la Subotica, graffiti i-a avertizat pe catolicii croati si unguri ca <>".

Minoritarii maghiari dezerteaza

Care e pozitia oficiala a Belgradului in aceasta problema potential exploziva? Presedintele Milosevici a pus in garda Ungaria, la 8 aprilie, in ce priveste un eventual ajutor logistic pe care aceasta l-ar putea furniza NATO in actiunea sa militara impotriva Iugoslaviei. „Daca Ungaria va permite sa fie folosita ca un instrument al NATO, alianta fascista, in planurile acesteia impotriva Iugoslaviei, ea va comite eroarea cea mai tragica", a spus Milosevici.

Cam in acelasi timp, fara a sti inca de acest avertisment, premierul Orban declara la televiziune ca Ungaria este in securitate, amintind ca documentele NATO prevad ca fiecare tara din Alianta sa le ajute pe oricare din statele membre in caz de atac extern. Daca s-ar simti in pericol, a adaugat el, Ungaria ar putea „cere imediat NATO sa-si amplaseze fortele la frontiera", dar „nu vad acum motivul pentru a o face".

De ambele parti, asadar, pozitii care se doresc cat mai prudente. Ar mai fi de adaugat ca Belgradul a renuntat sa inroleze in fortele combatante ale armatei sarbe originari maghiari.

Si totusi, tensiunea iugoslavo-ungara pare tot mai greu de stavilit. Situatia se poate inflama din orice. La jumatatea lui aprilie, un avion de lupta iugoslav, MIG 29, a patruns putin in spatiul aerian ungar. Belgradul s-a grabit insa sa-si ceara scuze. Dincolo insa de asemenea incidente, mai sunt si acte premeditate de otravire a atmosferei. Manipularile, minciunile, adevarurile pe jumatate infloresc.

Un ziarist din Szeged, Ferenc Kishmmire, nascut in Voivodina, dar care s-a stabilit, dupa 1991, in Ungaria, comenteaza de peste granita ce se intampla „dincolo": „Tuturor le e teama. Tinerilor etnici maghiari din armata iugoslava, parintilor lor". (Or, se stie ca Belgradul s-a abtinut sa cheme sub arme etnici unguri tocmai pentru a nu complica situatia.) La Budapesta lucrurile sunt prezentate de presa mai emotional, mai subtil, dar intentiile sunt clare. La 11 aprilie, un post de radio ungar relata ca etnia maghiara din Voivodina este tot mai preocupata de „afluxul de refugiati sarbi inarmati care fug de atacurile NATO din Kosovo si restul Iugoslaviei". Acesti refugiati s-ar organiza pe cont propriu in unele sate, proferand atacuri... verbale la adresa etnicilor maghiari si nazuind sa le ia locuintele. Dar liderul etnicilor maghiari, Kasza, precizeaza: „Acest pericol nu e atat de evident incat sa duca pe moment catre o atmosfera de panica".

Principiul dominoului

Oricum, tensiunea creste. Sunt puse in circulatie si „solutii" de reglementare. De pilda, in cadrul NATO, unde se vorbeste de o eventuala impartire a provinciei Kosovo pe criterii etnice si de trimitere de trupe terestre, ceea ce s-ar putea intampla si in Voivodina. Dar acest lucru, noteaza un comentator occidental, „ameninta cu repercusiuni insolubile pentru Voivodina si Ungaria". S-ar deschide o cutie a Pandorei ce ar pune in discutie frontiere de stat, s-ar crea enclave, s-ar declansa operatiuni de „purificare etnica" si s-ar pune in miscare noi valuri de refugiati.

„Prin aceasta formula, continua comentatorul, noua tara a NATO, Ungaria, ar fi afectata in propria casa. Enclave importante de etnici maghiari au ramas dupa primul razboi mondial in spatele noilor frontiere cu Slovacia, Romania si Serbia. Dorinta Ungariei de revenire a acestor populatii si regiuni a fost suprimata sub mantia unitatii socialiste in timpul razboiului rece. Si ea a fost din nou fortata sa-si abandoneze pretentiile de a fi protectoare a drepturilor minoritatilor maghiare din statele vecine cand si-a dorit sa intre in NATO. NATO nu are interesul sa mosteneasca disputele de frontiera ale noilor membri. Acum NATO lupta pentru o enclava a unei minoritati etnice oprimate in Serbia. Ea s-a jucat cu posibilitatea de a modela frontierele nationale prin repartizari etnice. Si dintr-odata sarbii devin beligeranti cu ungurii din Voivodina. Daca situatia s-ar deteriora in Voivodina, Ungaria, cu siguranta, va cauta un remediu rapid. Si daca in Voivodina, de ce nu s-ar redeschide problema minoritatilor ungare din Slovacia si Romania. Kosovo reinvie o problema diplomatica de lunga durata de care NATO a incercat sa determine Ungaria sa o lase deoparte.

Daca, in curand, criza din Kosovo s-ar incheia printr-o decizie diplomatica, atunci problema Voivodinei s-ar putea transforma intr-un ghimpe diplomatic latent, de durata. Dar daca bombardamentele NATO si diplomatia ONU nu il supun cat mai repede pe Milosevici, NATO va incepe sa analizeze din ce in ce mai serios posibilitatea unui atac terestru. Ceea ce nu inseamna ca va si da verde unei astfel de ofensive, dar Alianta trebuie sa aiba in vedere mai multe optiuni. Una dintre ele ar fi atacul dinspre nord, din Ungaria, prin Voivodina, cu tinta la Belgrad. Aceasta cale este preferabila unei lovituri in Kosovo, caci relieful Voivodinei este deschis si plat, desi mlastinos, iar o amenintare asupra Belgradului este de departe mai convingatoare decat asupra Prizrenului.

Cu toate acestea, daca Ungaria incepe sa acuze situatia proasta a ungurilor din Voivodina, Romania si Slovacia vecine se vor opune prezumtivelor incercari ale NATO de a smulge o bucata din Iugoslavia pentru a o darui Ungariei, asa cum se pare ca intentioneaza sa faca pentru albanezi. In plus, nevoita sa permita trupelor NATO sa-i traverseze teritoriul pentru a ajunge in Ungaria in eventualitatea unei invazii totale in Serbia, Slovacia nu vrea ca frontierele Ungariei sa se modifice. Nici Romania, nici Slovacia nu vor sa vada cum se implineste aceasta dorinta a Ungariei. Nimeni nu spune insa ca NATO va ataca Serbia de la sol, cu atat mai putin din directia Voivodinei, dar confruntarea diplomatica cu Belgradul depinde de abilitatea Aliantei de a arata ca dispune de optiuni credibile. Cum NATO nu doreste sa alimenteze aspiratiile teritoriale ale noului sau membru, nici sa-si indeparteze Romania si Slovacia, aceasta cale pare inchisa."

Un avertisment insolent

Intr-un asemenea context ce ar putea deveni incendiar, lobby-ul si unele publicatii occidentale se simt ca pestele in apa.

In aceeasi cheie apocaliptica si la fel de departe de adevar e reportajul semnat H.P. in, de altfel, seriosul saptamanal parizian Le Nouvel Observateur, care relateaza ca minoritarii maghiari din Voivodina „se simt prinsi in capcana si se tem sa nu aiba soarta kosovarilor". Unul dintre victimizati este Janos Laszlo, care s-a refugiat din Voivodina la Szeged. Imbracat impecabil, frecventeaza localurile sic, „se exprima in ungureste, se simte ungur, dar e cetatean iugoslav".

Un vames ungur ii deplange pe barbatii etnici maghiari din Voivodina care nu se pot refugia. De ce? Pentru ca trebuie sa ramana disponibili in Serbia pentru inrolare in armata. Dar, in fond, ei nu sunt cetateni iugoslavi, nu au aceleasi drepturi si indatoriri ca restul cetatenilor iugoslavi? Un refugiat anonim, 30 de ani, e convins ca nu. „Ma simt ungur pur. N-am indatoriri fata de statul sarb". El traieste inca intr-un lagar de refugiati de langa frontiera. Dar alti „dezertori" se reunesc la barul Underground din Szeged si isi compatimesc rudele care au ramas in locurile care s-au naruit in Voivodina.

Oricum, scrie H.P, „soarta maghiarilor din Voivodina ar putea antrena o redesteptare a nationalismului diasporei ungare: cele doua milioane care traiesc ca pe o insula in frumosul centru al Transilvaniei romanesti si minoritatile risipite in Ucraina, Slovacia, Austria, Croatia si Slovenia. La Budapesta - continua reporterul francez - se minimalizeaza riscul. Pana acum a fost facut totul pentru a rezolva cat mai bine problema acestor minoritati cu tarile in care se afla acestea. Dar optimismul ambiant ar putea fi tulburat de norii venind din Voivodina".

Si ziaristul parizian are grija sa-si incheie corespondenta din Szeged cu o replica pe cat de sibilinica, pe atat de avertizanta a unui confrate ungur de breasla: „Nu doresc - spune Istvan Lantos, fost responsabil al ziarului Kurir - ca occidentalii sa afle diferenta dintre ungurii din Voivodina, cei din Transilvania si cei de aici, cum au aflat-o pe cea dintre sarbi, bosniaci si croati".

Ce-i de inteles de aici? Ca daca occidentalii nu se grabesc sa rezolve problemele etnice ale ungurilor ridicate de cei asemenea lui Istvan Lantos, aria geografica a Ungariei si a diasporei sale ar putea avea soarta fostei Iugoslavii?

Corneliu VLAD

România mică

Ciprian Blidaru

NU DEMULT, pastorul revoluţionar Laszlo Tokes a fost primit la Cotroceni, de către preşedintele României, Traian Băsescu. Episcopul maghiar a obţinut la alegerile europarlamentare un scor de 3,45%, mai mult chiar ca unele partide. Tot cu acest prilej pastorul şi-a reiterat convingerile iredentiste pomenind de autonomia administrativ - teritorială a ţinutului secuiesc.

Tema autonomiei şi a separării începe să se amplifice sonor mai ales în situaţia în care sunt transmise semnale şi de către mari lideri europeni, precum Putin. Ţarul Rus afirma în urmă cu câteva luni la summitul Rusia-UE de la Lisabona, că un Kosovo independent ar putea însemna un precedent şi pentru alte ţări din zonă, dând exemplul Transilvaniei şi a Dobrogei, unde ar putea apărea posibile revendicări al etnicilor maghiari şi bulgari. Colac peste pupăză, tot în această perioadă are loc o puternică ascensiune a liderului spiritual a secuilor, care promite că în calitatea sa de europarlamentar va ridica problema autonomiei la Bruxelles.

Toate aceste semnale de separare şi autonomie maghiară vin să risipească orice naivitate cu privire la intenţiile radicalilor maghiari. Din păcate Traian Băsescu joacă zaruri politice pe harta României, ascensiunea lui Laszlo Tokes fiind un prilej pentru preşedinte de a specula politic situaţia în contextul războiului său cu guvenul minoritar. Pe de altă parte reacţia umilă şi oarecum linguşitoare a marinarului se înscrie în nota tipic românescă de atitudine defensivă faţă de orice agresiune venită din partea unui străin, fie el şi minoritar. Dacă prin absurd un român independent ar fi obţinut un asemenea scor, cu siguranţă că nu numai că nu ar fi fost felicitat la Cotroceni, ci dimpotrivă ar fi fost atacat prin toate mediile posibile de către confraţii săi. România post decembristă nu are o politică naţională demnă în ceea ce priveşte relaţia cu minorităţile, poziţia statului român fiind una concesivă, cea mai recentă dovadă în acest sens o dă litigiul privind moştenirea fundaţiei Gojdu, unde autorităţile române par a fi făcut pasul înapoi. Un alt exemplu elocvent de laşitate a autorităţilor române, îl reprezintă atitudinea şovăielnică faţă de încercările liderului bolşevic Voronin de a impune recunoaşterea juridică a limbii moldoveneşti, chestiune până la urmă respinsă de oficialii europeni.

Din păcate cei care s-au autoconsiderat responsabili de ideea naţională, n-au reuşit altceva în aceşti ani, decât să compromită prin circ gazetăresc şi retorică goală de fapte, pentru o bună perioadă de timp, posibilitatea reafirmării unei noi forţe politice naţionale.

În istorie, noi românii ne-am făcut mai mereu frate cu dracul ca să trecem puntea, uitând tot timpul că după aceea am fost aruncaţi în apă. S-ar putea să o păţim din nou, de data aceasta naufragiind în balta fără peşte a marinarului.

http://ro.altermedia.info/

Moldova lui Tokes?

„Credeţi dumneavoastră că 18.000 de români, 14.000, ca să nu iau Bucureştiul, din Moldova şi Muntenia, sunt atât de îndrăgostiţi de Tökés, că-l votează? De ce l-au votat pe Tökés? El acolo n-a fost, la TV n-a apărut, în ziare n-a apărut. De ce l-au votat pe Tökés, pentru că e handsome (drăguţ - n.r.)? Nu fac nici o plângere pentru fraudă, ar fi o prostie, am făcut o simplă analiză politică” - Gyorgy Frunda.

Dan Andronic: Laszlo Tokes a fost ales cu ajutorul SRI. Şi al lui Traian Cel Mare

Dincolo de presupuneri, iata cifrele din cateva judete ale Moldovei: Iaşi: UDMR- 334 de voturi, Tokes – 1.475. Etnici maghiari in judet, la recensamantul din 2002: 310. Vaslui: Tokes - circa 1.000 de voturi, UDMR - 120 de voturi. Recensamant 2002: 87 de persoane de etnie maghiară. Tokes a obţinut la fiecare secţie de votare din mediul urban cel puţin două-trei voturi. Neamt: Tokes - 1.048 voturi. Etnici maghiari in judet, la recensamantul din 2002: 307. Suceava: Tokes - 969 voturi, UDMR - 576. 368 de etnici maghiari in 2002. Galaţi: Tokes- 655 de voturi, UDMR - 524. In 2002, 259 de locuitori de etnie maghiară.

Ce sa fie, ce sa fie? Au innebunit razesii? N-as crede… Cineva ne ia de fraieri? Mai degraba… Dar…faptu-i, ca de obicei, consumat, asa ca atat ne-a mai ramas: http://www.trilulilu.ro/ioanad/c79c5139085668

http://blidaru.wordpress.com/2007/12/10/moldova-lui-tokes/

Eva Iova apara si la Budapesta dreptul de a fi roman

In cadrul galei de premiere organizata de ICR Budapesta, unul dintre cei premiati a fost redactorul sef al revistei « Foaia », revista a romanilor din Ungaria, Eva Iova (foto).

In cuvantul sau de multumire, aceasta a remarcat rarele ocazii cand romanii pot sa se exprime in limba romana in capitala maghiara. Si-a exprimat de asemenea speranta ca limba romana va fi auzita si in Parlamentul de la Budapesta asa cum maghiara se aude in Parlamentul de la Bucuresti. Tot in cuvantul sau a deplans situatia romanilor din Ungaria care sunt pe cale de a fi complet asimilati si pentru care cele doua state, Romania si Ungaria nu fac mai nimic. Este pentru prima data cand un Institut Cultural da un asemenea premiu unui lider de opinie al comunitatii romanesti, iar pentru acest lucru ICR Budapesta merita felicitat.

Ceremonial dedicat eroilor de la Plevna

Un ceremonial militar dedicat eroilor care au luptat, in urma cu 130 de ani, la Plevna in Razboiul de Independenta s-a desfasurat luni la Mormantul Ostasului Necunoscut din Parcul Carol. Seful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin, si sefii categoriilor de forte ale Armatei au depus coroane de flori. In paralel, o delegatie a Ministerului Apararii, condusa de contraamiralul Victor Barbu, s-a deplasat la Plevna, in Bulgaria, pentru a depune o coroana de flori, acolo unde militarii romani si-au dat viata in luptele pentru eliberarea acestei localitati. In contextul luptei pentru cucerirea independentei, tara noastra a declarat razboi Imperiului Otoman la 29 aprilie 1877 (11 mai pe stil nou), iar la 9 mai (21 mai pe stil nou) Parlamentul a proclamat independenta de stat a Romaniei, relateaza Promt Media reluata de Romanain Global News. In urma solicitarilor aliatului rus, armata romana a trecut Dunarea, in august 1877, si a dus lupte grele la Grivita si Rahova impotriva trupelor otomane. La 28 noiembrie 1877 (10 decembrie pe stil nou) a avut loc asaltul final asupra Plevnei, unde armata romana a avut o contributie de prim ordin, iar comandantul armatei otomane, generalul Osman Pasa, s-a predat colonelului Mihail Cerchez, comandantul Diviziei a 2-a romane. Caderea Plevnei a avut o influenta hotaratoare asupra desfasurarii ulterioare a razboiului. Prin luptele duse de ostasii romani in campania din 1877-1878, Romania si-a legitimat pe campul de lupta obtinerea independentei de stat, iar armata romana a inscris o noua pagina de glorie in cartea de aur a istoriei neamului.
http://www.rgnpress.ro/

Urmaşii lui Attila - Radu Theodoru

“Garda Secuiasca” la Miercurea Ciuc, dupa modelul Garzii Maghiare

Fostul presedinte al Consiliului National Secuiesc, Scaunul Ciuc, Csibi Barna, intentioneaza sa înfiinteze „Garda Secuiasca“, dupa modelul Garzii Maghiare. Zilele trecute, Csibi Barna a dat chiar si un anunt într-un cotidian local din municipiul Miercurea Ciuc, cu ajutorul caruia spera sa-si gaseasca înca doi „tovarasi“ pentru întemeierea legala a unei asociatii, care, la rândul ei, sa puna bazele „Garzii Secuiesti“.

Csibi Barna a fost de la începutul aparitiei Garzii Maghiare un simpatizant al acesteia, motiv pentru care a încercat chiar sa se „înroleze“, pentru a deveni membru activ al Garzii, însa, fiind cetatean român, nu a fost primit. Atunci i-a venit ideea de a înfiinta, dupa modelul maghiar, Garda Secuiasca, împrumutând de la unguri notiunuile de baza ale uniformei, ale steagului si chiar si ale juramântului, dându-i însa caracter specific secuiesc.

Pentru a-si realiza visul, Csibi Barna a luat legatura cu Vona Gabor, presedintele Garzii Maghiare, care l-a asigurat de tot sprijinul sau. Trebuie mentionat faptul ca Csibi Barna este unul dintre cei care, la începutul lunii august, au organizat Tabara EMI de la Gheorgheni.

Csibi Barna a refuzat sa faca vreo declaratie, fiind usor iritat din cauza faptului ca ne interesam de asa-zisa Garda Secuiasca. „Am dat un anunt pentru a cauta înca doua persoane, cu care sa putem înfiinta legal o asociatie pentru ca sa depunem bazele Garzii Secuiesti. Nimic mai mult“, a conchis Csibi Barna. Însa acesta a facut mai multe „marturisiri“ unor ziare maghiare, carora le-a declarat ca a discutat cu mai multi tineri si ca acestia ar fi interesati de Garda Secuiasca, care, în viziunea lui, ar avea menirea de a lupta pentru constientizarea identitatii secuiesti, traind pentru natie, pentru popor. Conform lui Csibi, viitorii membri ai Garzii Secuiesti vor depune juramântul pentru ocrotirea limbii maghiare, a natiunii secuilor, a poporului maghiar, pentru ocrotirea Pamântului Secuiesc si a Patriei Maghiare.

Acesta a mai declarat aceluiasi ziar ca dupa parerea lui secuimea are doar o singura sansa de a supravietui: aceea de a se defini ca o natiune de sine statatoare, separat de cea maghiara. „Conform dreptului international, daca ne definim ca si un popor, atunci vom avea dreptul la independenta. În momentul de fata putem fi caracterizati ca si un popor colonizat, drept urmare putem solicita dreptul la autodeterminare, asa cum ne-a atras atentia si avocata austriaca Eva Maria Barki si membrul fondator al Consiliului National Secuiesc, Csapo I. Jozsef. Daca nu ne cunoastem drepturile, secuimea va piere“, a declarat Csibi.

Gruparea paramilitara pregateste tineretul

Miscarea pentru o Ungarie mai buna (Jobbik Magyarorszagert Mozgalom), pe scurt Jobbik, este un partid politic de dreapta din Ungaria care pe 25 august 2007 a oficiat o ceremonie în care a înfiintat o organizatie paramilitara, Garda Maghiara, la care si-au depus juramântul primii 56 de membri (simbolizând revolutia din 1956). În data de 21 octombrie, peste 500 de persoane au depus juramântul si au intrat în componenta Garzii Maghiare. Desi la constituire s-a avansat ideea ca pâna la sfârsitul anului va numara 2.000 de membri, reactia dura a societatii civile pare sa constituie o piedica serioasa în calea Garzii Maghiare. Vona Gabor, conducatorul Garzii si presedintele partidului Jobbik, a vorbit, cu ocazia ceremoniei de depunere a juramântului, despre constituirea de universitati populare unde sa se predea „adevarata istorie a Ungariei“. Aceasta initiativa nu este una întâmplatoare, caci unul din obiectivele Garzii Maghiare îl constituie „salvarea Ungariei“ si schimbarea actualului regim politic.

Scopul Garzii Maghiare este acela de a crea conditii-cadru pentru „autoapararea nationala“. Membrii organizatiei paramilitare urmeaza sa fie instruiti atât în privinta disciplinelor sportive de lupta, cât si în mânuirea armelor. Garda vrea sa instruiasca tineretul maghiar „atât sufleteste, cât si spiritual si corporal pentru ziua în care oamenii vor trebui mobilizati“. Conform declaratiilor liderului Jobbik din publicatia „Nepszabadsag“, acesta nu a exclus posibilitatea unui razboi cu România sau cu Slovacia, tari unde traiesc minoritati maghiare. În viziunea lui Vona Gabor, cele doua tari sunt capabile sa atace Ungaria.

Daca la constituirea Garzii au existat voci care acuzau FIDESZ - principalul partid de opozitie din Ungaria - ca s-ar afla în strânsa legatura cu Jobbik si cu Garda Maghiara, formatiunea politica a lui Viktor Orban a avut grija sa înlature orice urma de suspiciune. FIDESZ s-a delimitat poate cel mai vehement de orice legatura cu aceasta miscare cu iz paramilitar.

În luna august, societatea civila maghiara a organizat o serie de manifestatii împotriva miscarii pe care o denumeau „neofascista“. Politologul Tamas Gaspar Miklos a declarat la vremea respectiva ca Garda Maghiara este o urmasa a SS-ului. Nici depunerea juramântului noilor membri, din data de 21 octombrie, nu a scapat neobservata de formatiunile politice unguresti, dar nici de societatea civila, care s-au delimitat de Garda Maghiara. Nu mai putin de patru organizatii civice au format cordoane în jurul manifestarilor neofasciste, agitând pancarte uriase, ocazie cu care acestea se pronuntau împotriva Garzii Maghiare.

Escaladari antisemite

Si Congresul Mondial al Evreilor a cerut premierului Ferencz Gyurcsany sa ia masuri împotriva Garzii Maghiare. Premierul a cerut Parchetului sa monitorizeze îndeaproape actiunile gruparii paramilitare. Gyurcsany a adaugat faptul ca înfiintarea Garzii reprezinta o rusine pentru Ungaria, neconforma cu statutul de tara europeana. Organizatiile de evrei din Ungaria se plâng de cresterea valului de antisemitism din tara si de folosirea de însemne specifice regimului fascist al Crucii cu Sageti, care a ucis mii de evrei si a deportat alte sute de mii în lagarele d concentrare. Steagul în dungi albe si rosii, sustin membrii Jobbik, ar fi însa un simbol medieval maghiar. Partidul neaga faptul ca ar fi antisemit.

Partidul Socialist, aflat la guvernare, l-a îndemnat pe presedintele tarii, Laszlo Solyom, sa îsi anunte public pozitia fata de Magyar Garda. Seful administratiei prezidentiale, Ferenc Kumin, a declarat ca Solyom a condamnat toate evenimentele menite sa raspândeasca teroare. Partidul de opozitie FIDESZ a cerut liderilor Magyar Garda sa respecte legile Ungariei si drepturile civice. Forumul Democratic (MDF) a cerut tuturor partidelor politice sa excluda din rândurile lor orice persoana care va face parte din Magyar Garda si din Jobbik.
http://ro.novopress.info/

Tokes, eurodeputat de Iaşi şi Vaslui

Episcopul a primit numeroase voturi în Iaşi, Vaslui ...

Eurocandidaţii UDMR împreu­nă cu candidatul independent Laszlo Tokes au reuşit performanţa de a trece aproape 9 la sută din sufragii în contul unei comunităţi maghiare care oferă în mod obişnuit un bazin electoral de 5-6 procente.

Absenteismul masiv al românilor la urne a reprezentat doar una dintre cauzele acestui rezultat. Rezultatele electorale la nivel local au revelat faptul că, pe lângă fiefurile electorale tradiţionale, atât Uniunea, cât şi episcopul reformat au avut succes în unele judeţe unde populaţia de etnie maghiară este ca şi inexistentă. La nivelul judeţului Iaşi, UDMR a atras 334 de voturi, în timp ce Tokes – 1.475.

Asta în condiţiile în care, în 2002, la ultimul recensământ se declaraseră de origine maghiară doar 310 persoane. Mai la sud, în Vaslui, Laszlo Tokes a obţinut aproximativ 1.000 de voturi, deşi nu a făcut campanie electorală în acest judeţ, în timp ce UDMR a contabilizat doar 120 de voturi.

În 2002, în acest judeţ existau doar 87 de persoane de etnie maghiară. Potrivit rezultatelor centralizate de Biroul Electoral Judeţean, Laszlo Tokes a obţinut la fiecare secţie de votare din mediul urban cel puţin două-trei voturi.

Episcopul reformat a fost votat şi în localităţile rurale, cele mai multe voturi înregistrându-se în comuna Vinderei, unde în cele cinci secţii a obţinut 22 de voturi. O situaţie similară a fost înregistrată şi în judeţul Neamţ, unde, deşi trăiesc 307 maghiari, Tokes a obţinut 1.048 de voturi, plasându-se înaintea UDMR.

La nivelul Sucevei, judeţ cu 368 de etnici maghiari, episcopul a fost votat de 969 de alegători, iar UDMR - de 576. Galaţiul, judeţ unde UDMR are şi un deputat în persoana lui Levente Csaba Szekely, figura în 2002 cu 259 de locuitori de etnie maghiară. La alegerile europene, pastorul Laszlo Tokes a primit 655 de voturi, mai multe decât UDMR, 524. (Marius Vulpe)

Autorităţile locale şi populaţia maghiară sunt îndemnate să arboreze „drapelul secuimii” pe toate clădirile publice sau proprietate privată

Consiliul Naţional Secuiesc cere referendum „oficial” pentru autonomie
C.N.S. Sfântu Gheorghe v cere conducerii centrale a Consiliului Naţional Secuiesc să demareze, „în cel mai scurt timp”, organizarea unui nou referendum, de data asta „oficial”, pentru autonomia teritorială a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, vicele acestei organizaţii, Tullit Attila. Acesta a invocat, în acest sens, rezultatul electoral obţinut la scrutinul europarlamentar de episcopul Tokes Laszlo - pe care CNS l-a sprijinit în campania electorală –, susţinând că voturile obţinute de acesta „demonstrează clar voinţa de autonomie şi autoguvernare a poporului secui, pentru că mesajul domnului episcop a fost acelaşi cu mesajul nostru la referendumul neoficial organizat pentru autonomia Ţinutului Secuiesc”.

În prim jumătate a acestui an, C.N.S. – organizaţie neînregistrată juridic - a organizat, în cele 8 „scaune secuieşti” din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, un „referendum neoficial” pentru proclamarea autonomiei teritorial-etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, la care, potrivit spuselor liderilor săi, ar fi strâns circa 200 000 de voturi „Da”. Din start, referendumul a fost contestat de mai-marii UDMR, care l-au considerat „un simplu sondaj de opinie, în cel mai bun caz, inutil şi fără nici un efect juridic”. Până când conducerea C.N.S. va hotărî dacă va organiza sau nu referendumul „oficial” cerut de liderii „scaunali” din Sf. Gheorghe, vicele Tullit a făcut un „apel deschis” către autorităţile locale şi populaţia maghiară majoritară din „Ţinutul Secuiesc” să arboreze pe toate clădirile publice sau proprietate privată „drapelul secuiesc”, albastru cu simboluri „istorice” aurii!

Fiica unui roman ucis de patronul italian : violenta nu are nationalitate !

O romanca i-a pus pe ganduri pe italienii porniti contra imigrantilor romani. Femeia a intervenit intr-o emisiune radiofonica, in care se dezbatea problema infractionalitatii romanesti in Italia. "Eu nu as avea curajul sa judec o familie intreaga pentru faptele unui om, nicidecum o natie intreaga. Eu nu am aratat niciodata cu degetul si nu am zis niciodata: italienii sunt niste asasini. Nu am facut-o si nici nu am sa o fac niciodata. Violenta nu are nationalitate. Fie ca e vorba de un italian sau de un roman, violenta nu gaseste justificare", a declarat la romanca la postul de radio italian. Femeia este fiica unui inginer roman care a decedat dupa ce patronul sau italian i-a dat foc stropindu-l cu benzina. Potrivit Realitatea, motivul furiei patronului a fost faptul ca romanul cerea sa i se faca contract de munca. Incidentul a avut loc pe 14 martie 2000. Romanul a murit dupa o agonie de luna. Romanca a cerut tuturor italienilor sa nu acuze un popor interg pentru presupusa fapta comisa de Romulus Mailat.