Cotidianul: Haromszek, nr.5357 - 21.04.2008 Rubrica: De azi pe mâine Titlul: Voinţa comună trebuie să se impună Am ajuns într-un punct foarte important în viaţa Pământului Secuiesc care visează la independenţă. Se pare că a luat naştere o voinţă reală şi o solidaritate profesională şi că, în sfârşit, după mulţi ani de aşteptări, specialiştii vor înxcepe să lucreze şi vor elabora strategia politicii de dezvoltare a Pământului Secuiesc. Este vorba despre un document ştiinţific însemnat, care cartografiază actualele relaţii socio-economice şi prezintă posibilităţile, direcţia şi drumul care trebuie. Sociologi, politicieni, antropologi, economişti şi jurişti şi-au asumat partea lor şi sunt dispuşi să pună la dispoziţie cunoştinţe, timp şi energie în vederea creării bazei ştiinţifice necesare dezvoltării regiunii. Pentru înfăptuirea succesului, sprijinul sferei politice şi voinţa publică sunt indispensabile. Ar fi nevoie de consens şi de o poziţie unitară, care deocamdată nu se conturează. Auzim de Regiunea de Dezvoltare a Pământului Secuiesc, de autonomia teritorială şi de descentralizare. Indiferent dacă este evidenţiată importanţa uneia sau a alteia, nu există un scop unitar, clar definit. Consiliul Naţional Secuiesc şi-a fixat ca obiectiv obţinerea autonomiei teritoriale, considerând că aceasta este soluţia. Preşedintele Partidului Civic Maghiar (MPP) susţine, în declaraţiile acordate maghiarilor, solicitările Consiliului Naţional Secuiesc. In discuţiile purtate cu şeful statului, acesta a insistat asupra descentralizării administraţiei publice. Regiunea de dezvoltare şi descentralizarea sunt la fel de importante, acestea putând fi paşi spre autodeterminare, însă atâta timp cât nu se va formula în mod deschis şi unanim scopul final, retorica multidirecţională nu va fi bună la altceva decât la crearea de haos. Maghiarii de pe Pământul Secuiesc nu înţeleg ce anume vor politicienii lor Cei din branşă au făcut primul pas şi s-au angajat la îndeplinirea sarcinii. Acum e rândul sferei politice să clarifice obiectivul, calea către acesta şi staţiile. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu avem şanse de a obţine ceva, autonomia Pământului Secuiesc năruindu-se din cauza conflictelor zilnice, a luptelor politice şi a cuvântărilor electorale. Cotidianul: Haromszek, nr.5357 - 21.04.2008 Titlul: Ilustrată de pe Pământul Ceangăiesc Semnează: Mozes Laszlo La expoziţia organizată sâmbătă după-amiază la Casa Meşteşugurilor din Sfântu Gheorghe, micii elevi ceangăi au adus din Pustiana şi Frumoasa nu numai creaţii ale lor, ci şi cântece şi dansuri. In deschiderea expoziţiei, Nyisztor Ilona, solistă de muzică populară din Pustiana, le-a adresat mulţumiri pedagogilor de pe Pământul Secuiesc care s-au angajat să se mute pe Pământul Ceangăilor şi care îi învaţă pe copiii de acolo să scrie şi să citească în limba maghiară.Incepând cu anul 1990, am cerut autorizarea înfiinţării învăţământului în limba maghiară' - a declarat ea. In prezent, învăţământul în limba maghiară se desfăşoară în şcolile din 19 localităţi' -a declarat ea. La deschiderea expoziţiei a fost prezent călugărul benedictin Jaki Sandor Teodoz care a declarat că până în prezent a efectuat în Moldova 88 de călătorii cu caracter etnografic. Expoziţia copiilor ceangăi a fost organizată de altfel de profesoara de limbă maghiară din Sfântu Gheorghe, Vajda Eva -care din luna septembrie predă în Pustiana-, împreună cu soţul ei, Szabo Laszlo. Expoziţia realizată din creaţiile tinerilor din Pustiana şi Frumoasa poate fi vizionată în această săptămână la Casa Meşteşugurilor. Publicaţia săptămânală: Szekely hirmondo, nr.16 - 25.04-01.05.2008 Titlul: Tamas Sandor: Trebuie să ne solidarizăm în probleme naţionale şi în cele privind Pământul Secuiesc/ Solidarizare ortodoxă în Trei Scaune Semnează: Sycul Press Solidaritatea românilor de pe Pământul Secuiesc poate fi un exemplu pentru maghiari -a declarat parlamentarul Tamas Sandor, candidatul UDMR pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, răspunzând la o întrebare formulată de postul de radioRadio Târgu Mureş'. In opinia sa, solidaritatea română pentru alegerile locale este o noutate. Parlamentarul a amintit ca exemplu faptul că în urmă cu patru ani, în judeţul Harghita a existat un precedent în sensul că românii au trimis un reprezentant în parlament cu ajutorul episcopului ortodox.Opinia noastră politică, a maghiarilor, diferă din când în când, însă trebuie să ne solidarizăm în probleme naţionale, în cele legate de Pământul Secuiesc -a declarat Tamas adăugând că există posibilitatea şi pericolul ca în urma solidarizării, să existe un număr mai mare de reprezentanţi români, comparativ cu procentul românilor. Convingerea sa este căîn spatele solidarizării române se află biserica ortodoxă'. Deputatul a declarat că partidele politice româneşti din judeţul Covasna au convenit asupra susţinerii unui candidat comun pentru funcţia de preşedinte de consiliu. Cotidianul: Haromszek, nr.5361 - 25.04.2008 Titlul: PCM / Vor referendum pentru autonomie Semnează: Farkas Reka In cazul în care vor fi aleşi, candidaţii PCM Sfântu Gheorghe la funcţiile de primar şi preşedinte al consiliului judeţean vor iniţia organizarea oficială a referendumului pentru autonomie. Csinta Samu şi Kovacs Istvan au declarat ieri că în cazul în care vor obţine mandatele, prima lor sarcină după instaurarea în funcţii va fi să îşi înainteze propunerea în faţa consilierilor. Csinta Samu, candidatul la funcţia de primar, are convingerea că nu doar consilierii PCM ci şi cei care vor fi aleşi sub culorile altor partide le vor sprijini iniţiativa. Kovacs Istvan a subliniat: şi-a asumat candidatura deoarece poate face ceva concret pentru Trei Scaune, pentru Pământul Secuiesc. El a salutat lucrările conferinţei desfăşurate la sfârşitul săptămânii trecute la Miercurea Ciuc.Analiza ştiinţifică va demonstra că Pământul Secuiesc este pregătit din punct de vedere economic pentru autonomie'. In opinia sa, în problema autonomiei se impun o solidarizare totală şi o colaborare strânsă între scaune. Campania electorală va demara săptămâna viitoare. Dat fiind faptul că partidele nu primesc bani de la bugetul central pentru camapniile electorale, PCM îşi va finanţa campania din sprijunul oferit de întreprinzători locali. Cotidianul: Haromszek, nr.5361 - 25.04.2008 Rubrica: De azi pe mâine Titlul: Seful statului pe urme false Preşedintele Traian Băsescu este vizibil preocupat de cunoştinţele de limba română ale copiilor maghiari, el ascultând anul trecut argumentele raţionale în această problemă. Potrivit declaraţiei pe care a făcu-o însă alaltăieri, se pare că a luat-o pe o cale greşită. Mai nou, preşedintele consideră că motivul acestei probleme îl reprezintă faptul că politicienii pe care i-a numit în mod ironicînţelepţi' au separat şcolile, iar în judeţele Covasna şi Harghita, copii aud în familii doar cuvinte în limba maghiară - afirmă preşedintele, considerând că din argumentele sale reiese în mod clar faptul că aceastăpiedică' trebuie îndepărtată din calea apropierii şi a contactului lingvistic. Nouă nici nu ne trece prin cap să plângem după secţiile de limbă română introduse prin călcarea în picioare a tuturor aspectelor legate de pedagogie şi echitate. Acestea nu au fost altceva decât calul troian politic al asimilării, cele mai crunte instrumente ale discriminării culturale, servind la deposedarea independenţei noastre instituţionale. Nimeni nu a fost instruit să manifeste un ataşament mai mare faţă de limba română, ci din contră. Preşedintele Băsescu a fost mult mai aproape de soluţia corectă atunci când a susţinut, cu ocazia efectuate anul trecut în Trei Scaune, reformarea predării limbii române. Problema se ascunde în faptul că începând cu clasa a V-a, elevii noştri învaţă limba română în baza aceleiaşi programe şcolare, deşi acest lucru este împotriva raţiunii şi a practicii, nemaiamintind de aspectele didactice. O minoritate se raportează pozitiv la însuşirea limbii majorităţii dacă în propria sa cultură se simte respectată şi se simte egală din punct de vedere al libertăţii cetăţeneşti faţă de majoritate. După cum se ştie, în România mai sunt multe de făcut în această privinţă. In nici un caz nu este nevoie de ştirbirea drepturilor de până acum, ci de extinderea acestora. La acest lucru ar servi reforma disciplinei limbii române împreună cu măsuri precum predarea limbii maghiare în şcolile româneşti din cele două judeţe. Acest lucru ar schimba cu adevărat atmosfera şi ar stimula ambele comunităţi de elevi în vederea cunoaşterii reciproce şi în vederea apropierii. Publicaţia bilunară: Europai-Ido, nr.9 - aprilie 2008 Titlul: Fascişti, nazişti, antisemiţi, rasişti? Semnează: Skodacsek Andras / Nemzeti Hirhalo Unde sunt? Au bătut, au ucis maghiarii ţigani în ultimii 20 de ani, doar pe motiv că sunt ţigani? A fost măcar o singură ştire de acest gen la televizor? Nu. Au fost bătuţi, în ultimii 20 de ani, evrei în Ungaria doar pe motiv că sunt evrei? A fost măcar o ştire de acest gen la televizor? Nu. In ultimii 20 de ani, au fost bătuţi politicieni de dreapta pe motiv că sunt de dreapta? Da, şi nu o dată! In ultimii 20 de ani, au ucis ţiganii maghiari? Nu o dată! Au fost comise atrocităţi împotriva maghiarilor la protestele antifasciste? Nu o dată! Evreii au distrus biciclete, au bătut oameni, ziarişti! Ce tot vorbeşte atunci elita de stânga? Ce este această luptă artificială împotriva a nimic? Noi să fim oare rasiştii, naziştii, antisemiţii? Nu profesorul l-a bătut pe ţigan, ci invers! Nu maghiarul nu l-a servit pe evreu în magazin ci invers! Ultimele săptămâni şi luni, ultimii ani m-au condus la următoarea concluzie: nazist e cel care spune! Nazist este acela (un tânăr evreu) care, la o manifestare antifascistă le spune maghiarilor:sunteţi o rasă pe cale de dispariţie', după care îl face nazist pe maghiar. Nazist este acela care ne-a spus în momentul schimbării regimului:noi vă urâm mult mai tare decât voi pe noi!' Nazist este acela care îi spune,din stânga', evreu de vitrină politicianului de dreapta. Nazist este acela care, în faţa casei terorii, glumeşte pe seama evreilor morţi. Nazist este acela care îl înjunghie pe maghiar în Ungaria pentru că este maghiar. Nazist este acela care îi instigă pe ţigani împotriva maghiarilor. Putem rosti şi o a doua constatare: o parte din evreii din ţară îi instigă sistematic pe ţigani împotriva maghiarilor. Unde este acum Kertesz Imre, care şi-ar face bagajul şi ar pleca din Ungaria din cauza antisemitismului? Unde sunt renumiţii semnatari liberali de stânga, care se tem de guvernul Gyurcsany? Mai bine să vorbim despre datoria de stat a Ungariei, despre sănătatea din Ungaria, despre infracţiunile ţiganilor, învăţământ, burse, şomaj, PIB-ul de 0,7%, să vorbim despre anomaliile constituţionale! Publicaţia bilunară: Europai-Ido, nr.9 - aprilie 2008 Titlul: Pământul nostru natal Semnează: Bedo Zoltan Aceste meleaguri mă îndeamnă să caut în adâncul pădurilor vestigiile trecutului nostru, să adun pietrele cetăţilor în ruină şi ale fostelor posturi de grăniceri -dovezi incontestabile ale prezenţei noastre aici de 1100 de ani. Aceste meleaguri au fost deseori călcate, de-a lungul secolelor, de hoarde estice ucigaşe. Secuii şi-au reclădit de fiecare dată căminele. Sutele de mii de oameni care au emigrat de aici au conştientizat naţiuni din colţuri îndepărtate ale lumii de faptul că în urma deciziilor nedrepte ale marilor puteri, milioane de maghiari sunt nevoiţi şi azi să trăiască în interiorul unor graniţe de stat care le-au fost impuse. Că milioane de maghiari trăiesc sub hegemonie străină pe pământul strămoşilor lor, persecutaţi, privaţi de drepturi şi de averi. De aceea au plecat în lume sute de mii de locuitori de aici. De aceea există regiuni în care cei aflaţi în căutarea urmelor înaintaşilor văd doar castele ruinate şi curţi domneşti goale, sate golite şi oraşe românizate, cimitire năpădite de buruieni şi morminte profanate. Sunt regiuni în care picioarele străinilor calcă la pământ puieţii din pădurile părăsite din munţii noştri iar ferăstraiele duşmănoase ne distrug pădurile care ne-au mai rămas. Incă mai sperăm că într-o bună zi va fi repopulat acest pământ care a fost cândva al nostru, încă mai este al nostru şi al nostru trebuie să rămână, pentru că este pământul tău natal, al meu şi al nostru. Cotidianul: Haromszek, nr.5362 - 26.04.2008 Titlul: Antal Arpad susţine referendumul privind autonomia / Consultare şi pe internet Dat fiind faptul că în cadrul consultării cetăţenilor la nivelul municipiului, au răspuns în primul rând persoane vârstnice şi de vârste medii, Antal Arpad, candidat UDMR la Primăria Sfântu Gheorghe, a înfiinţat un site de consultări pentru tineret: www.antalarpad.ro. Antal Arpad a declarat că lunea trecută a aflat că Csinta Samu, contracandidatul său, a întârziat cu depunerea cererii de solicitare din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului a unui spaţiu pentru emisiuni de campanie. Dat fiind faptul că este important ca locuitorii oraşului să-i cunoască pe cei care candidează şi că fiecărui candidat trebuie să i se acorde posibilitatea de a-şi exprima opiniile, Antal Arpad i-a oferit lui Csinta Samu o parte din propriul său spaţiu de emisie pentru campanie. Ca reacţie la afirmaţia de ieri a candidatului PCM la funcţia de primar, Antal a afirmat că susţine iniţierea, de către autoguvernare, a unui referendum privind autonomia, iar în cazul în care va fi ales, va propune şi el adoptarea unei hotărâri în acest sens. Cotidianul: Haromszek, nr.5362 - 26.04.2008 Titlul: Pentru susţinerea mai accentuată a cauzei ceangăilor Subcomisia cu probleme de Invăţământ din cadrul Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF) îndeamnă guvernul ungar să susţină mai accentuat cauza ceangăilor. Organismul a adoptat această poziţie, incluzând propuneri de acţiune, după ce la întâlnirea KMKF din 23 aprilie, de la Budapesta, responsabilul cu programul de învăţământ maghiar în Moldova, Hegyeli Attila, a prezentat în faţa subcomisiei amintite situaţia actuală a învăţământului în limba maternă de pe Pământul Ceangăiesc. Intre altele, subcomisia consideră o problemă faptul că atât organizatorii predării limbii şi cei ai vieţii culturale locale cât şi organizaţiile civile care popularizează în Ungaria cultura maghiară ceangăiască din Moldova au posibilitatea de a obţinere sprijin din partea statului ungar din aceeaşi sursă, devenind astfel concurente în momentul alocării fondurilor, deşi cele două tipuri de activitate se condiţionează şi se completează reciproc. Din acest motiv, subcomisia consideră necesară separarea surselor aflate la dispoziţia celor două tipuri de activităţi. Ea îi solicită totodată guvernului ca pentru anul 2009, să adapteze corespunzător sistemul de sprijin. De asemenea, subcomisia îi solicită delegaţiei ungare în APCE să ajute la îndeplinirea recomandărilor cuprinse în raportul adoptat de APCE în 2001, referitor la maghiarii ceangăi din Moldova. Subcomisia se aşteaptă ca guvernul să crească valoarea sprijinului acordat programului învăţământ pentru ceangăi în aşa fel încât fiecare copil ceangău să aibă posibilitatea de a participa la învăţământul în limba maghiară maternă, respectiv să sprijine înfiinţarea de case maghiare pe Pământul Ceangăiesc -acolo unde se derulează programul de învăţământ-, a unui institut cultural şi de învăţământ maghiar în Bacău şi a unor colegii în diasporă. Ii solicită guvernului ca în colaborare cu Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova, cu UDMR şi cu membrii subcomisiei, să elaboreze un program cuprinzător, de antrenare a maghiarilor de pe Pământul Ceangăiesc în politica naţională. In cadrul următoarei sale şedinţe, subcomisia doreşte să se ocupe amănunţit de problemele reformei învăţământului din România, motiv pentru care le solicită membilor săi transilvăneni şi Uniunii Pedagogilor Maghiari din România informări cu privire la situaţia legii învăţământului. Sf. Gheorghe, 5.05.2008 Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita | 
Claudia Ioana Matei
Autorităţile locale au montat joi un panou inscripţionat „Ţinutul Secuiesc” în localitatea Aita Mare, la hotarul judeţului Covasna cu Braşov, iar următorul va fi amplasat în localitatea Breţcu, la graniţa cu judeţul Bacău. Panoul inaugurat la Aita Mare, pe care apare o poartă secuiască, măsoară aproximativ 9 metri pătraţi, fiind cu aproape jumătate mai mic decât cel montat în vara anului trecut în localitatea Chichiş, aflată la graniţa dintre judeţele Covasna şi Braşov.... Evenimentul de la Aita Mare s-a desfăşurat cu fast, fără incidente, spre deosebire de cel din vara anului trecut de la Chichiş, când liderii PRM şi PC au protestat la faţa locului pe considerentul că prin amplasarea acestor panouri se doreşte marcarea simbolică a graniţelor aşa-zisului Ţinut Secuiesc.
