Dare de seamă despre maghiarizarea culturii române

Preambul: limba maghiară cîştigă terenul pierdut în Bazinul Carpatic. Ea se întoarce la locul faptei călare pe o iapă iute, purtînd o fleică cu miros de lalea alterată sub şa. Maghiarismul lucrează la două capete: la Budapesta se discută despre Trianon în termenii canonizării unui sfînt, iar la Bucureşti, în cancelarii, se lucrează la proiectul desemnării maghiarei drept cea de a doua limbă naţională a poporului român.

Pe 2010, bugetul Culturii este de 677 de milioane de lei

Salariile înghit 64% din sumă. Ministerul are 140 de posturi, dintre care 77 de consilieri plus experţi, angajaţi în condiţii obscure. În afară de aceştia, ministrul Kelemen Hunor posedă o adevărată curte medievală formată din opt consilieri personali: Porcsalmi Bálint Márton, director de cabinet, Bartha Réka Emese, Biró Enikö Katalin, Demeter András István, Radu Enache, Csilla Hegedüs, Markó Magdolna şi Nagy Emese. Adică, scuzaţi, şapte maghiari la un român. În aceste condiţii, nu vă supăraţi, maghiara a devenit limba oficială a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), formînd un baraj de comunicare între cabinetul ministrului şi celelalte compartimente de resort ale ministerului.

Cabinetul comunică prioritar cu UDMR şi ia decizii în favoarea obiectivelor din Transilvania, din aria culturii maghiare, aşa cum se va vedea mai la vale.


Majoritatea numelor consilierilor de etnie română din minister sînt complet necunoscute, ceea ce presupune că gradul de mediocritate al funcţionarului român, complet dezinteresat de problemele culturii, a început să fie preferat şi cultivat de administraţia Kelemen, în contrapartidă cu interesul crescut al funcţionarului de etnie maghiară pentru partea de cultură pe care o reprezintă acesta. Pe Bálint Márton Porcsalmi, şeful de cabinet al lui Kelemen, care i-a făcut campanie la prezidenţiale, ministrul l-a primit moştenire de la colegul său Nagy Zsolt. Conform datelor oficiale, Simona Steliana Tănăsescu prestează la două capete, întrucît lucrează şi la cabinetul viceprim-ministrului Markó Béla. Doamna Tănăsescu a negat că ar activa în ambele locaţii, deşi figurează atît pe site-ul Secretariatului de Stat al Guvernului (SSG), cît şi pe cel al MCPN. „Cum credeţi că aş putea să fac aşa ceva?“ Pe site-ul SSG figurează cu declaraţia de avere şi interese din data de 12 ianuarie a.c., iar pe cel al MCPN cu declaraţii din 14 aprilie 2009. „La SSG monitorizez problemele de cultură şi ţin legătura cu Ministerul Culturii, probabil de aceea am rămas în baza lor de date“, a adăugat dna Tănăsescu.


Csilla Hegedüs cheltuieşte circa 60 de milioane de lei pe lună pe avioane, făcînd naveta Cluj-Bucureşti şi retur. Funcţia ei de consilier personal al ministrului nu este clară, de vreme ce este directorul executiv al Fundaţiei „Transylvania Trust“, al cărei obiectiv prioritar rămîne reabilitarea Castelului Banffy din Bonţida. Suporterul fundaţiei este Prinţul Charles de Wales şi a atras peste două milioane de euro din sponsorizări. Deşi castelul şi domeniul au fost concesionate Prinţului Charles pe o perioadă de 49 de ani de către Primăria Bonţida, MCPN rămîne unul dintre sponsorii reabilitării şi conservării obiectivului. Conform adresei 932 din 4 martie 2010, vicepreşedintele CJ Cluj, Fekete Emöke, a solicitat introducerea castelului pe lista de priorităţi a judeţului Cluj, în Programul Naţional de Restaurare (PNR) 2010, la secţiunea „Servicii proiectare“. La aceeaşi secţiune figurează Castelul Wass-Banffy din Gilău şi bisericile reformate din Domoşu, Mănăstireni şi Văleni. La secţiunea „Execuţie lucrări“ s-a făcut o solicitare prin aceeaşi adresă pentru Palatul Banffy din Cluj-Napoca şi bisericile reformate din Băgara şi Panticeu.


Povestea consilierului personal Demeter András István pe probleme de teatru, fost director general şi secretar de stat în MCPN, conţine ingrediente, să le zic, xenofobe. În 1990, Demeter ar fi fost arestat la Tîrgu Mureş, pentru profanarea însemnelor de stat, cînd a smuls de pe statuia lui Avram Iancu steagul României, pe care l-a călcat în picioare, după care i-a dat foc. A avut cîştig de cauză în instanţă, deoarece dosarul său a fost judecat de magistratul Inczi István. Cînd a fost director general în MCPN, a deturnat suma de trei miliarde de lei vechi alocaţi restaurării Cimitirului Vesel din Săpînţa, în scopul reabilitării unor obiective culturale maghiare. Consilierul Demeter a respins toate acuzaţiile care i se aduc. „Nu m-am ocupat niciodată de problemele patrimoniului, ci doar de moştenirea vie. Dacă vă referiţi la steag şi la Săpînţa, o să vă spun că sursa ambelor calomnii este regizorul Ioan Ieremie, directorul Teatrului din Timişoara“, a declarat Demeter pentru Academia Caţavencu.


Alocările de fonduri înspre obiectivele maghiare se fac astăzi în forme mai discrete. Bugetul de 62 de milioane de lei pentru restaurări adică 14,761 de milioane de euro, a permis deschiderea a 280 de şantiere în cadrul PNR. În primăvară, ministrul Kelemen a venit cu veşti proaste, în sensul că unele şantiere de reabilitare a monumentelor istorice ar putea fi sacrificate în favoarea altora. „Nu putem deschide şantiere noi, nu putem face lucruri extraordinare. Aş prefera să închidem cîteva şantiere unde lucrurile sînt destul de avansate şi să folosim cît mai eficient banii de la buget“, a declarat ministrul la Cluj-Napoca. Automat, dinspre Transilvania au început să curgă cereri privind demararea cît mai urgentă a lucrărilor de restaurare complexă. Prin adresa 580 din 11 februarie 2010, Direcţia pentru cultură a judeţului Covasna cere ministrului demararea lucrărilor de restaurare la bisericile reformate din Ghidfalău, Dobolii de Sus, Calnic, Zăbala şi Băţanii Mari şi la bisericile unitariene din Sîncrai şi Chichiş.


Din Harghita, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Ráduly Róbert Kálmán, fost deputat UDMR de Harghita, cere la începutul lui martie includerea în PNR a cetăţii Mikó din Miercurea Ciuc. Valoarea lucrărilor este de 2,7 milioane lei, din care municipiul va participa cu o cofinanţare de 120 de mii de lei. Pe 5 martie a.c., György Sándor, primarul comunei Ulieş, Harghita, îl roagă pe domnul ministru „să-mi facă tot posibilul ca lucrările de reabilitare şi restaurare la biserica reformată din satul Daia, comuna Ulieş, să fie terminate în cel mai scurt timp posibil“. Valoarea totală a devizului este de 315.000 lei. Toate cererile par coordonate în prima decadă a lunii martie, ca şi cum s-ar grăbi să aniverseze ceva anume. Astfel, pe 5 martie a.c., Mihály Zita, consilier monumente istorice în cadrul Direcţiei pentru cultură Harghita, îi trimite ministrului tabelul cuprinzînd „valorile de finanţare a obiectivelor propuse a fi incluse drept completare a PNR 2009, cu monumente istorice din judeţul Harghita“.

Lista de completări cuprinde ansamblul bisericii unitariene fortificate Dîrjiu (patrimoniu UNESCO) – 75.000 de lei; ruinele cetăţii Székely Támadt din Odorheiul Secuiesc – 25.000 de lei; ansamblul bisericii reformate Mugeni – 10.000 de lei; ansamblul conacului Henter din Sîntimbru – 95.000 de lei; conacul Ugron din Cristuru Secuiesc – 15.000 de lei; ansamblul bisericii reformate din Daia, existent pe lista din 2009, suplimentare cu 230.000 de lei. Coordonarea lucrează ceas, în toate judeţele transilvănene. Eparhia Reformată din Ardeal îl interpelează pe ministru, pe 4 martie a.c., cu următoarea listă de priorităţi, pentru lucrări de proiectare şi execuţie: biserica reformată centrală şi cea cu două turnuri din Cluj-Napoca; bisericile din Sic, Turda Veche, Bicălatu, Luna de Sus, Nima, Viştea, Sfăraş, Căpuşu Mic, Băgara, Văleni, Mănăstireni şi Fizeşu Gherlii. Doar Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România reacţionează ceva mai repede, respectiv pe 16 februarie a.c., cînd cere fonduri pentru 33 de biserici, totalizînd 50 de milioane de lei, adică aproape întregul buget alocat restaurărilor pe 2010.


Cu cît un funcţionar este mai controversat, cu atît este mai valoros şi trebuie păstrat. Din perspectivă românească, lucrurile în minister arată dezastruos. Ortansa Luminiţa Constantin, director al Direcţiei Managementului Resurselor Umane, servicii Deconcentrate, Parteneriate Teritoriale, a fost asociat unic şi administrator la SC Valverde SRL Suceava, calitate în care a lucrat cu Omar Hayssam. A fost inculpată pentru săvîrşirea infracţiunii de evaziune fiscală, încasînd cu titlu de avans suma de 51,6 miliarde de lei, pentru care nu a emis facturi fiscale, fapt ce a dus la necolectarea TVA-ului aferent, în sumă de 8,2 miliarde de lei. Ulterior, Constantin a înstrăinat toate documentele financiar-contabile ale firmei Valverde lui Omar Hayssam, preşedintele grupului de firme Manhattan. Un asemenea specimen convine de minune conducerii actuale a ministerului.


La fel cum convin de minune şi cei doi secretari de stat, teologul Vasile Timiş şi absolventul SNSPA Mircea Staicu, negrişorul lui Cristian Boureanu, care a răspîndit stenogramele PSD. Ascensiunea lui Vasile Timiş, candidat din partea PDL la alegerile parlamentare din 2008, are loc pe fondul relansării proiectului Roşia Montană. Opinia publică se aşteaptă ca Timiş să aprobe noile descărcări arheologice, cu acoperire juridică. Contactat de redacţie în data de 24 mai a.c., Timiş şi-a asumat punctul de vedere al ministerului, cu privire la Roşia Montană, fără să împărtăşească însă poziţia consilierului Csilla Hegedüs, care militează pentru includerea pe lista UNESCO a zonei Roşia Montană. „Aceasta nu este poziţia oficială a ministerului“, a răspuns diplomatic Vasile Timiş. Cum la fel de diplomatic s-a eschivat şi la întrebarea „Ce poziţie personală va adopta dacă PDL îi va cere să urgenteze descărcările arheologice?“. „Situaţia este mult mai complexă şi nu depinde de partid, ci de aprobările date de Ministerul Mediului“, a răspuns Vasile Timiş. Înclinăm să credem că, din perspectiva MCPN, problema Roşia Montană nu mai este o prioritate, ci mai degrabă o perdea de fum, în spatele căreia se desfăşoară scenariul derulat mai la deal.

http://www.catavencu.ro/dare_de_seama_despre_maghiarizarea_culturii_romane-14034.html#