marți, 27 iulie 2010

Autonomie pe baze etnice – scopul declarat al politicii maghiare

Un rezumat al lucrărilor Consiliului de la Balvanyos, redactat de organizatori, redă spiritul acestora. Preşedintele Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, Tökes Laszlo, a declarat la începutul şedinţei deschise a acestui forum, de la Universitatea de Vară Balvanyos de la Băile Tuşnad, că e nevoie de obţinerea unităţii naţiunii maghiare în Bazinul Carpatic. "Trebuie să ne corelăm paşii, politicile şi, în cadrul sistemului cooperării naţiunii, să facem un sistem lărgit al Unităţii în Bazinul Carpatic şi astfel să primească un plus de conţinut munca dusă de Consiliul Autonomiei din Bazinul Carpatic, iar lupta privind obţinerea autodeterminării naţiunii maghiare să meargă mai departe.

Vicepremierul ungar, Semjen Zsolt, a făcut un rezumat al politicii privind naţiunea maghiară, pe care a adoptat-o Guvernul condus de Viktor Orban.
"Scopul Guvernului Ungariei este păstrarea naţiunii maghiare, iar viaţa maghiarilor să se îmbunătăţească. Dăinuirii naţiunii maghiare trebuie să îi slujească politica privind naţiunea. Pentru acest lucru avem instrumente diverse, pe care le vom folosi - mă refer aici şi la sprijinirea financiară a Fundaţiei Szulofold, Conferinţa Permanentă Maghiară şi Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic. Ne vom strădui ca naţiunea maghiară - care acum este unitară şi din punct de vedere legal, prin posibilitatea obţinerii cetăţeniei - să dăinuie, să se dezvolte şi să se îmbogăţească cultural, economic şi spiritual", a afirmat vicepremierul rezumând la finalul discursului său ce înseamnă pentru guvernarea de la Budapesta politica privind naţiunea.

Potrivit politicianului FIDESZ, naţiunea maghiară are trei componente principale absolut necesare, şi anume maghiarii din Ungaria, maghiarii din Bazinul Carpatic şi emigranţii din Vest. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care FIDESZ nu a aşteptat nici măcar formarea guvernului, ci a introdus în Parlament legea privind acordarea cetăţeniei ungare maghiarilor din afara graniţei, reparând astfel o "discriminare" etnică a maghiarilor din diferite ţări. Vicepremierul a ţinut să laude înţelepciunea preşedintelui Traian Băsescu, pentru faptul că România nu a atacat această lege, practic, singura ţară care a contestat această modificare legislativă fiind Slovacia.

"E normal ca, aşa cum ţările din jurul nostru, România, Serbia, Slovacia, Croaţia, au oferit cetăţenie membrilor naţiunii, să facem şi noi asta. Această lege repară foarte multe grave discriminări etnice", a spus Semjen. Legat de Slovacia, vicepremierul a ţinut să sublinieze că orice formă ar fi avut legea acordării cetăţeniei, cuplul Fico-Slota ar fi avut ceva de protestat.

Oficialul Guvernului Ungariei a ţinut însă să sublinieze că ţara sa nu va mai supune interesele propriei naţiuni politicii interne a alteia. "Legat de Slovacia, trebuie să spun că noi am avut mâna întinsă tot timpul şi este şi acum, dar nu ne vom mai supune interesele naţiunii noastre bazate pe drepturile omului, de dragul politicii interne a altei ţări", a mai spus Semjen.

Referitor la autonomie, vicepremierul a ţinut să sublinieze că maghiarii nu introduc ceva care nu s-a mai văzut nici când vorbesc despre autonomie culturală, şi nici atunci când vorbesc despre autonomie teritorială. "Aşa cum prin legea cetăţeniei nu cerem ceva ce în alte ţări nu există, la fel în privinţa problemei autonomiei nu cerem ceva ce în alte ţări din UE nu s-ar fi materializat. Vorbim despre forme de autonomie existente şi eficiente din UE, în limitele constituţionale. Pentru maghiarii din diaspora, asta înseamnă autonomie culturală şi formele ei diferite, iar pentru maghiarii mai mulţi, autonomie teritorială. Dacă la alte naţiuni se poate, şi la noi trebuie să se poată, subliniez, în limitele constituţionale şi cu respectarea normelor europene", a afirmat vicepremierul.

O altă temă abordată de acesta este importanţa partidelor maghiare etnice din Bazinul Carpatic, care au un rol extrem de important în asigurarea reprezentării politice, respectiv în contracararea asimilării. Totodată, Semjen a subliniat şi faptul că intelectualitatea maghiară nu terbuie să se integreze în partidele româneşti.

În ceea ce priveşte dăinuirea naţiunii maghiare, Semjen Zsolt a afirmat că este nevoie de înfiinţarea unei instituţii care să funcţioneze în cadrul statului maghiar, care să ţină în registru maghiarimea din toată lumea, să ţină legătura cu ea şi să construiască un registru cu toţi oamenii care se simt legaţi de naţiunea maghiară. În încheierea discursului, Semjen Zsolt a subliniat că la sfârşitul verii va fi convocată o şedinţă a Conferinţei Permanente Maghiare, urmând să fie convocată şi o şedinţă a Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic.

La forumul privind "Schimbare de regim în politica privind naţiunea. Locul autonomiilor comunitare în sistemul colaborării naţionale - şedinţă deschisă a Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, bineînţeles, cu cărţile pe faţă" au participat Tökés László, europarlamentar, preşedintele Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, Semjén Zsolt, vicepremier ungar, Ágoston András (preşedintele Partidului Democrat Maghiar din Voivodina), Brenzovics László (vicepreşedinte, Consiliul Judeţean Ucraina), Kovács Miklós (preşedintele Federaţiei Culturale Maghiare din Ucraina), Pásztor István (preşedintele Asociaţiei Maghiare din Voivodina), Izsák Balázs (preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc), Berényi József (preşedintele Partidului Coaliţiei Maghiare), Hámos László (preşedintele Fundaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului), Farkas Csaba, preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Aleşilor Locali din ţinutul Secuiesc şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional Secuiesc din Scaunul Odorhei.

http://www.jurnalul.ro/stire-special/autonomie-pe-baze-etnice-scopul-declarat-al-politicii-maghiare-550459.html

Un comentariu:

joven spunea...

beautiful blog..pls visit mine and be a follower.. thanks and God bless..

http://forlots.blogspot.com/

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc