În satul Olteni din acest judeţ este atestată existenţa milenară a dacilor înainte, în timpul şi după ocupaţia romană
Una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din România demonstrează existenţa dacilor în Transilvania şi continuitatea lor în Ardeal pe parcursul unui întreg mileniu. Pentru prima oară, specialiştii au scos la lumină o aşezare completă, formată din sat şi cimitir, pe şantierul arheologic de la Olteni, comuna Bodoc, judeţul Covasna.
Specialiştii sunt de părere că la Olteni se află cea mai veche mărturie despre un sat dacic documentat, iar zona cuprinde dovezi incontestabile despre prezenţa dacilor aici până în secolul V, vreme de un mileniu, înainte, în timpul şi după ocuparea romană."Este prima dată când în Transilvania avem documentată o comunitate dacică prin mai multe vestigii, printr-o aşezare - un sat şi un cimitir - o necropolă", ne-a declarat Valeriu Sârbu, cercetător ştiinţific gradul I şi director adjunct la Muzeul Brăilei. "Avem locuinţe, dar şi cimitirul, care datează din secolele IV-III î.Hr. Aşa putem demonstra existenţa dacilor în acea zonă, de atunci până la cucerirea romană şi după stăpânirea romană. În apropiere, este o altă aşezare dacică din secolele IV-V după Hristos, care arată continuitatea dacilor pe parcursul unui mileniu, într-un areal de câţiva kilometri", completează Valeriu Sârbu. "Este o descoperire foarte importantă, mai ales necropola dacică, pentru că este singura din secolele IV-III înainte de Hristos găsită până acum în Transilvania", ne-a confirmat şi arheologul Dan Buzea, şeful Secţiei de cercetare şi valorificare a patrimoniului, la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.
Morminte vechi de peste 2000 de ani
Satul Olteni, din judeţul Covasna, se află situat în depresiunea Sfântu Gheorghe, la 10 km nord de oraşul Sfântu Gheorghe, de ambele părţi ale DN-12, Braşov – Miercurea-Ciuc, fiind străbătut de la nord la sud de râul Olt. Până în momentul de faţă au fost descoperite şase morminte ale necropolei dacice, dar se estimează că în împrejurimi mai sunt câteva sute. Recent, au fost cercetate două dintre ele, care se adaugă altor patru, descoperite în 2005 şi 2006. Cele şase morminte se află la 6-10 metri distanţă unul de altul şi au multe caracteristici comune (s-a practicat inclusiv incineraţia, depunerile au fost protejate de structuri din lemn, toate vasele utilizate ca urne ori cu ofrande sunt modelate cu mâna). Specialiştii au găsit vase din morminte, tronconice ori bitronconice (în formă de trunchi de con), şi străchini, plus un picior de la un vas, ceea ce indică o utilizare preferenţială a unor tipuri de recipiente pentru practicile funerare. La Olteni, săpăturile au început în urmă cu şapte ani, iniţiate de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) şi finanţate de o firmă din Braşov care are acolo o carieră de nisip şi este obligată, conform legii, să suporte cheltuielile de cercetare, întrucât terenul îi aparţine.
Dintr-un singur mormânt au fost duse oase la analize antropologice. Acestea aparţineau unei femei între 15 şi 30 de ani, care a fost incinerată acolo.
Dan Buzu
arheolog
Obiecte descoperite la Olteni
Materialul arheologic descoperit este format din vase ceramice (oale, străchini, castroane, pahare etc), fragmente de vase ceramice, obiecte din piatră (râşniţe, cuţite, răzuitoare), os (ace) şi lut ars (plastică antropomorfă şi zoomorfă, elemente de cult). Obiectele se află în patrimoniul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe şi vor fi expuse. Săpăturile continuă, iar arheologii se aşteaptă să descopere şi oase mineralizate ale dacilor, care nu s-au distrus prin ardere, precum şi alte vase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu