Gavarisi transnistreana, Orbane?

-- Multor romani li s-a parut, poate, aberanta ultima actiune agresiva a Republicii Moldova indreptata impotriva Romaniei. Aceasta este, insa, un mizilic pe langa ce ne-au facut "moldovenii" la Bruxelles.

Pentru prima oara parca, multimi de oficiali romani au protestat in cor la tupeul autoritatilor de la Chisinau de a bloca mai multe delegatii romanesti la granita artificiala a micii republici inventate de Stalin si strategii URSS. Ce nu au observat multi este ca avem, inca, de-a face cu granita dintre CSI cu NATO si UE si ca soldatul rus scruteaza teritoriul inamic nu numai de la Nistru, ci si de pe Prut. Iar Vladimir Voronin, generalul de plumb al Moscovei, tocmai s-a intors de la "congresul popoarelor" CSI desfasurat la Dusanbe. Aici s-a "intarit", printre altele, Tratatul colectiv de Securitate al CSI si protocolul de colaborare, inclusiv militara, cu Organizatia Cooperarii de la Shanghai, un colos mondial care bate la fund UE si prin care China are o noua granita cu SUA, pe Marea Neagra. Revolta este maxima la Bucuresti. Suntem doar in campanie. Dar isi asuma oare cineva responsabilitatea pentru stadiul in care au ajuns, din nou, relatiile dintre cele doua state romanesti? Graficul agresivitatii in crescendo a Chisinaului este la indemana oricarui observator al zonei: de la blocarea transmisiilor TVR si batjocorirea istoriei Romaniei la scandalul vizelor si al dublei cetatenii. Nimic nou pe frontul de est. Doar MAE face pe mortu-n papusoi. Iar Cioroianu permite papagaliceste - de la Ungureanu mostenire -, ca Ungaria si Bulgaria sa reprezinte perfect, sub acoperire europeana, interesele ungro-slave in spatiul vecinatatii apropiate a UE, Rasaritul Romanesc. Podul de gheata s-a reinstalat peste Prut, inainte chiar de venirea iernii siberiene. Miza, desi putini vor sa recunoasca, este, de fapt, Transnistria, garnizoana Rusiei aflata la putin peste 200 de kilometri de o baza militara importanta a SUA la Marea Neagra, pe teritoriu romanesc. O provocare care, daca ar fi corect abordata, ar putea duce la dezintegrarea statului artificial moldovenesc. Din pacate, administratia romaneasca este incapabila sa o rezolve singura. Si asta nu-i nimic, pe langa ce incaseaza Romania cu mana ei. Pentru ca bomboana moldoveneasca pe coliva Romaniei a fost pusa deja de cateva luni bune, aproape de necrezut, cu stiinta tuturor factorilor abilitati sa apere statul roman si spre bucuria tuturor dusmanilor insulei de latinitate. Incredibil: UE a recunoscut si oficializat "limba moldoveneasca"! Pe care Romania este obligata acum sa o inghita, pe nemestecate. Rezultatul operatiunii inteligentelor de la Moscova si Chisinau ar trebui sa cada ca o ghilotina peste capetele responsabililor romani: de la ambasadorul nostru la UE, Lazar Comanescu - "4500 euro", la ministrul de Externe Adrian Cioroianu si aparatul din SIE care se presupune ca serveste Romania. Stirea ne-a picat in brate saptamana trecuta, strecurandu-se pe neobservate prin spatiul publicistic romanesc. Pe 10 octombrie, Comisarul european al Justitiei, Franco Frattini, a semnat cu ministrul de Externe Andrei Stratan Acordul intre Comunitatea Europeana si Republica Moldova privind readmisia persoanelor aflate in situatia de sedere ilegala. Documentul a fost incheiat in limbile oficiale ale UE, printre care apare, scoasa din joben, "limba moldoveneasca". In contextul in care Romania este mandra sa fi produs pentru "multilingvism" un Comisar UE neaos: Leonard Orban. Actul mai prevede ca nationalitatea cetatenilor moldoveni va fi recunoscuta si dovedita inclusiv prin rezultatele unui test oficial in limba vorbita de acesta. Prin ce se definesc o natiune si un stat national? O data ce teritoriul a devenit deja parte integranta dintr-un alt intreg, mai raman limba si religia, in principal. Ortodoxia este atacata din toate directiile, inclusiv din interior. Acum ne-am pierdut pe sest si o parte din limba. Fara nici o aparare - desi documentul era cunoscut de "organe" din septembrie; fara nici o reactie oficiala - desi au trecut deja zile bune. O solutie exista: sa propunem si oficializarea limbii transnistrene... http://www.ziua.ro/

Uniunea Europeana a semnat cu Republica Moldova un acord care ii oficializeaza o limba proprie

Un acord semnat pe 10 octombrie 2007 de reprezentantii Uniunii Europene si de cei ai Chisinaului recunoaste oficial existenta limbii moldovenesti. La 9 octombrie 2007, Consiliul Uniunii Europene a adoptat decizia referitor la semnarea Acordului privind facilitarea regimului de vize si a Acordului privind readmisia persoanelor cu sedere ilegala intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana. Cele doua documente au fost semnate saptamana trecuta, pe 10 octombrie, de seful diplomatiei Andrei Stratan, si de Franco Frattini, vicepresedintele Comisiei Europene, sub ochii reprezentantului Romaniei la UE, Lazar Comanescu (foto).

Documentele urmeaza sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2008. In cele doua acorduri se specifica faptul ca sunt semnate in "limba moldoveneasca", ceea ce confera acestei limbi recunoastere din partea Uniunii Europene. In ciuda faptului ca aceasta situatie era cunoscuta de la inceputul lunii septembrie in cercurile oficiale, si comisarul Romaniei la Bruxelles, Leonard Orban se ocupa tocmai de problemele limbilor in UE, autoritatile romanesti nu au facut nici un pas pentru a preintampina oficializarea la Bruxelles a inventiei staliniste "limba moldoveneasca".

Teste de "limba moldoveneasca"

Proiectul Acordului privind readmisia persoanelor cu sedere ilegala intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana a fost stabilit la data de 5 septembrie 2007. In incheierea acestui document publicat pe pagina electronica a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se arata ca acordul a fost: "incheiat (...) in doua exemplare, in limbile bulgara, ceha, daneza, engleza, estoniana, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, moldoveneasca, neerlandeza, poloneza, portugheza, romana, slovaca, slovena, spaniola si suedeza, textele in fiecare limba fiind egal autentice". Prin mentionarea "limbii moldovenesti" intr-un acord oficial, Uniunea Europeana practic recunoaste existenta limbii moldovenesti. In schimb, alte limbi ale tarilor membre UE beneficiaza de protectie. In acest text apare doar limba franceza, si nu si limba belgiana, germana, si nu austriaca, greaca, si nu cipriota.

Mai mult, acest acord paveaza calea spre crearea si punerea in aplicare a unor test oficial recunoscute de Uniunea Europeana, de "limba moldoveneasca". Astfel, in anexele acestui acord se prevede ca stabilirea cetateniei se va face in baza unor "declaratii scrise facute de persoana in cauza si limba vorbita de aceasta, dovedita inclusiv prin rezultatele unui test oficial". Avand in vedere faptul ca acordul se refera la readmisia cetatenilor Republicii Moldova, este clar ca va aparea si un test de "limba moldoveneasca".

Recunoscuta la Bruxelles, contestata la Chisinau

"Limba moldoveneasca" a aparut in urma deciziei lui Stalin din 1924 de infiintare a Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenesti in stanga Nistrului. RASSM era destinata sa fie un cap de pod pentru recucerirea Basarabiei, iar "limba moldoveneasca", unul din instrumentele de crearea artificiala a unui nou popor. In 1961 a avut loc la Chisinau un colocviu lingvistic in care lingvisti sovietici veniti de la Moscova au sustinut identitatea dintre limba romana si limba moldoveneasca, insa lucrarile colocviului au fost tinute secrete.

In Declaratia de independenta a Republicii Moldova, limba vorbita in stanga Prutului este definita ca fiind "romana". In Constitutia Republicii Moldova se vorbeste de "limba de stat". In scoli, limba se numeste romana. Academia de Stiinte a Moldovei foloseste si ea termenul de limba romana. Inainte de 19 iunie 2006, majoritatea institutiilor oficiale moldovenesti foloseau acelasi termen, inclusiv pe siturile lor web. O hotarare a guvernului cu privire la modul de publicare a informatiei pe paginile oficiale ale autoritatilor administratiei publice in reteaua Internet de la acea data stipula ca "informatia pe paginile-web oficiale ale autoritatilor administratiei publice va fi publicata, in mod obligatoriu, in limba moldoveneasca si in limba rusa, in conformitate cu legislatia in vigoare privind functionarea limbilor". Unele situri web s-au conformat normei, desi exista in continuare situri web care folosesc denumirea de "limba romana" sau abrevieri ale acesteia.

George Damian
http://www.ziua.ro/

Haiducul credintei din Valea Timocului

Un tanar preot duce singur povara unui nou fel de misionariat. El a construit prima biserica ortodoxa romana din Serbia de Rasarit. Si a fost condamnat, pentru ea, de catre un tribunal Ii spun: "Parca esti o pisica ce merge pe o bomba fierbinte. Trebuie sa ai grija sa nu sara in aer, dar si sa nu te arzi". Imi raspunde: "Stii, pot sa ma ard, dar sa stiu ca, de unde pun piciorul, nu-l mai dau inapoi". E Boian Alexandrovici (foto) cel care-a vrut sa-l slujeasca pe Dumnezeu in limba neamului sau, in Timoc, si nu i-a fost ingaduit. Atunci, din nimic, a creat o lume noua, cum spunea Boliay. A luat de la sarbi si a dat sa aiba si romanii (de ne luam dupa sarbi), ca un haiduc al noului veac. Dar n-a luat de la ei. A dat jos praful asternut cu migala peste ideea de roman. Care geometrie e permisiva? "Niciun lucru nu poate sa ocupe acelasi spatiu in acelasi timp cu un alt lucru". "Dar sufletul si trupul?" – intreaba Nichita. Ruga in romana Le-au facut trup sarbesc alor nostri, cat sunt in viata, si piatra de capatai cu "ici" in coada, si in chirilice, pentru moarte. Iar Boian asta a facut: a dat biserica romaneasca sufletului care s-a pastrat prin sute de ani de prigoana. Si loc e pentru sarb sa-si spuna crezul, si loc e pentru vlah, sau cum si-o fi spunand - roman, valah - s-asculte Evanghelia pe limba sa, daca-i trebuie Evanghelie. In Serbia, cum in Romania. Cat timp vorbeste romaneste cu muma sau cu tatal sau, una e: roman. Iar sarbul simplu din Timoc nu i-i dusman, ci oamenii Bisericii Ortodoxe Sarbe si autoritatile locale atatate de ei. Cu sarbii locului se traieste bine. L-aud vorbind pe Boian si ma impart intre a-i asculta limba si a prinde sensul acut a ce zice. (Zambesc, acum, pentru ca scriu la computer despre intalnirea noastra si scula rece face, cu de la sine putere, "I" din "i" de la "a-i asculta limba" de mai sus, si "I"-ul e doar pentru Dumnezeu, din cate-am invatat eu. Dar ma gandesc ce litera intermediara s-ar cuveni pentru slujitorul Lui, cand, printre atatia servi, rapanosi in lipsa de har, se ridica unul ce face biserica acolo unde nu e si strange biserica acolo unde cei cu frica lui Dumnezeu vor limba lor pentru rugaciune si alinare.) Ma irita ca trebuie sa-l laud atat. Nici macar sosete albe nu are, sa-l pot critica… Vorbim multe ore de credinta si de romani, dar si de branduse si de stele, de cum se spune Casiopeea la noi si la ei, de black holes si de supa de coacervate, de care ii fusese initial teama sa spuna ceva, pentru ca nu stia daca asta e sintagma si in romana. A invatat in sarba, ca toti cei din jur, doar ca lui nu-i e rusine sa foloseasca romana. Ecumenism?! Mai toti stiu, azi, in Romania, despre existenta celui care a ridicat, ilegal, singura biserica romaneasca din Valea Timocului - poate nu si amanunte. Nu l-a facut preot Iustin, sarbul, episcopul sau "arondat teritorial", dar a facut preoti pe altii, care scuipau icoane cand Boian mergea la biserica, altii ce n-au stat o ora intr-un institut de teologie. Ba, mai tarziu, episcopul i-a atatat pe sarbi sa-i bata pe romanii ce indraznisera sa-si faca biserica, iar Boian a primit amenintari cu moartea. "Bataia e rupta din rai" – deci, in numele deschiderii ecumenice. Care ecumenism?! Ca vorbim de aceeasi biserica, cea ortodoxa, sarba sau romana. Dar Iustin nu stie legea asta, ci, poate, pe a banului: daca romanii merg la alta biserica, gologanul nu mai ajunge in buzunarul sau degraba primitor. Casa cu cruce Asa ca, daca n-a avut loc sa fie preot sarb, Boian si-a zis ca a venit timpul sa asculte vocea romanului din el. S-a nascut din tata roman si muma (cum spun ei) sarboaica, iar prima limba i-a fost sarba. Dar a invatat si romana. Desi avea sapte preoti in spate, in familie, nu s-a nascut in ani in care la moda sa fie credinta. A venit popa la ei in casa, dar ai lui nu l-au dus la biserica. Insa el stia ca in casa mare, cu cruce, de unde vine preotul, ceva misterios si bun il atrage si ii va fi, cumva, harazit – nu stia asta in cuvinte, nici in romana, nici in sarba, ci doar in limba aceea mai pura, a visului, chiar nemarturisit, cand simti ca vraja unui lucru te poate prinde, fara inteles, si tine toata viata. Avea sapte ani cand a intrat prima oara intr-o biserica, singur, sa vada, in sfarsit, ce e inauntru. A tot revenit. Parintii nu l-au bagat in seama. Pana n-a mai fost chip sa nu-l bage in seama. Una din amintirile copilariei e ca a primit la gradinita hartie colorata, iar el a facut o biserica si multe cruci. Galbene. A strans biserica aceea cu cruci galbene si a pus-o in buzunar, de frica sa nu ramana fara ea. Poate nu stia multe cuvinte, pe atunci, dar perceptia copilului nu se insela: cu tot dragul pe care-l avea el de locul acela de poveste, simtea ca nu e timpul bun pentru decupat biserici. Uitati de istorie A fost unul dintre cei mai buni elevi in scoala, in liceu. Totusi, si liceul, si facultatea le-a facut zdrumicat, cu intamplari, cu evenimente – erau anii razboiului, pe de alta parte erau ani de restriste fata de romani, ani care par, inca, infiniti. Teama sarbilor ca romanii din Timoc, care sunt sute de mii, sa nu vrea sa mearga spre patria-mama, cu tot cu pamant, a dus, de multe ori, la ura - caci uram tot ce nu intelegem… Dar pe oamenii astia, pe romanii timoceni, i-a uitat istoria acolo, de la romani incoace – ei n-au migrat, ei n-au jonglat cu frontiere, au ramas pe acelasi pamant, indiferent de culoarea zapiselor si pasapoartelor care s-au perindat peste ei. Si, de cand cu sarbii si cu Serbia care a venit peste capul lor, au pierdut legatura cu tara-muma, si dreptul la scoli, si la biserici, si la a respira romaneste. Nicidecum nu visau ei a se face preoti. Episcop rau, episcop bun Iustin i-a promis de cinci ori, si a mintit, promitand, ca-i da binecuvantarea, ca sa faca Teologie si sa devina preot. A obtinut-o Boian de la un episcop mai curat si mai intors spre credinta. Dar Iustin tot nu voia si pace sa-l hirotoneasca ("Pana sunt eu, n-o sa fie preot roman in episcopia mea" – spunea), desi romanul umblase la manastire la Bucovo si stareta Serafima il invatase toate ce erau de trebuinta, si 19 ani a fost in biserica si a tinut strana 10 ani. A apelat la Daniil, roman trimis in Varset sa tina episcopia, parinte bun si drept. Daca vrei sa-ti faci documentarea despre episcopul Daniil, nu gasesti decat vorba buna. Multa vorba buna. Iar daca ai surse bune in BOR, afli si ca patriarhul trecut s-a burzuluit urat la parintele Daniil, pentru ca l-a hirotonit pe Boian. Speranta spre Daniel Speranta timocenilor sta in patriarhul Daniel – si nu spre acte de fantastica indrazneala, ci spre ceva ce ar fi doar firesc: sa tina mana sa si asupra timocenilor, si sa le-ngaduie sa stea cu fata la lumina sa. Sa dea un tata spiritual parintelui Boian care, la 30 de ani, duce in spate un neam intreg, care nu acum s-a nascut, ci doar acum ne-am adus noi aminte ca exista. Tradator si condamnat Asa a ajuns Boian preot roman, nemaiprimit, apoi, in biserica unde umblase, din Negotinul sau natal, la confesorul sau, din ordinul aceluiasi Iustin - era tradator. Asa ca si-a inaltat biserica sa la Malainita, pe loc sfintit de episcopul Daniil, zicand ca face garaj si crescand mandra biserica, spre bucuria romanilor si spre scrasnetul din dinti al sarbilor, care l-au condamnat la puscarie cu suspendare pentru… constructie fara aviz. Dar Boian merge mai departe, iar biserica a doua pe care o va ridica-o va fi doar o respiratie inainte de biserica a treia, a patra. Mi-a aratat locul pentru a doua biserica atunci cand ne-am dus, cu el si cu bunicul sau, sa vad cimitirul si cum se-ngroapa romanii lor in nume de sarbi, ca-ntr-un giulgi rau, in morminte pe care batranii nu stiu sa le citeasca, si daca-ntrebi pe cineva in sat de numele de pe cruci, nu stie nimeni despre ce e vorba, pentru ca romanii inca primesc nume de imprumut, terminate in "ici". In sat, lumea te stie dupa numele tau bun, de roman. Bani din boltari Intru iar cu Boian in biserica de la Malainita, acum e liniste, in urma cu doua zile aici a fost lume si tara si s-a strans un mic teanc de bani de danii. Vazusem atunci, pe-o parte a banilor sarbesti care vor ajunge pentru cateva caramizi din viitoarea biserica romaneasca, niste formule matematice. Intorc hartia si vad acum ca as fi castigat pariul: evident, e Tesla - sunt necesari foarte multi Tesla ca sa ridici o biserica. Ma uit la mainile lui, parca sunt un mozaic bizantin: ciobite, dar cu unghii ingrijite si fine. Imi spune: "Cand lucri cu fier, tu nu poti fi intreg". Pentru ca ziua face boltari la mica firma a tatalui, ca sa poata sa-si tina biserica, cu babele lui ce i se uita-n ochi, de jos, ca la Hristos, cu drumurile lui prin munti, neplatite de nimeni, prin toate vagaunile unde sunt romani, ca macar la plecare sa-i auda mortului urechea slujba in romaneste, daca in viata n-a putut sa se scoboare pana la Malainita, unde, din 2004, preot roman slujeste in romaneste un Dumnezeu romanesc. Mai trebuie ciomagul? Mai de mult, in Valea Timocului se-ngropau romanii cu ciomag langa ei, in coparseu, sa nu le fure sarbii, pe lumea aialalta, pomana. Pana in august, anul acesta, romanii timoceni n-au fost comunitate recunoscuta in Serbia, ci doar fratii lor din Voivodina, din Banatul sarbesc aveau drepturi. Ar mai trebui sa se-ngroape si acum romanul cu ciomag? Cine stie, poate Iustin o fi dat pravilele firii sale sucit-crestinesti si pentru lumea cealalta…Revenim pe pamant, baiatul asta frumos ca o icoana si cu bun simt, din fata mea, cu care pot rade mult si vorbi lucruri intelepte, si pe care ma infurii si-l zgaltii sa facem trebi pentru ai nostri, mai repede, si care ma tempereaza explicandu-mi situatii imposibile, e eroul din Timoc, un Mozart care n-are voie la copilarie, si-l intreb cum e sa fii erou. Imi spune: "Eroii sunt morti. Nu e prea bine". E si el om. Nu gandim peste tot la fel. Nu-i place ca am prieteni homosexuali, nu-mi place ca nu admite ca avortul, in unele cazuri, e indicat. El crede pe verticala, in ce e sus, eu cred pe orizontala, in oameni, dar ne intalnim acolo unde simtim amandoi ca, daca oamenii au nevoie sa se roage, trebuie sa o faca in limba lor. Deci sunt mai multe lucrurile care ne apropie decat cele care ne despart. Ma ia asa cum sunt; cred ca ingaduinta e o forma de intelepciune. Iar lumea are nevoie de intelepciunea lui: prin el, prin altii, cumva vom apropia plaurul asta de Romanie, de tara-muma ! Episcopul Iustin mi-a spus ca pana e el n-o sa fie preot roman in episcopia lui. Dar eu n-am putut sa traiesc fara biserica. Lumea zicea prin sate ca de ce nu cantam pe limba noastra romaneasca. Asa ca am facut biserica. Boian Alexandrovici Ramona Balutescu, Adevarul

Vancouver Sun: Trupele romane din Afganistan, in prima linie a frontului

Soldatii romani aflati in teatrele de operatii sunt mai des pomeniti si laudati pentru eroismul si profesionismul cu care servesc interesele nationale de catre presa straina decat de cea din tara. Exceptie fac atunci cand mor si cand brusc devin subiect de presa si acasa. Romanian Global News prezinta astazi un articol din Vancouver Sun care vorbeste de militarii romani aflati in Afganistan si apoi va prezentam parerea unuia din militarii aflati in teatrele de operatii despre modul cum trateaza aceasta problema presa autohtona. Trupele romane din sudul Afganistanului nu se plang si nu doresc sa iasa in evidenta pentru misiunile periculoase la care participa, desi se afla in prima linie a frontului impotriva insurgentilor talibani, comenteaza publicatia canadiana Vancouver Sun, in editia online, ciatat de Mediafax. "Canadienii si olandezii poate ca se plang de misiunile de lupta din sudul Afganistanului, dar romanii stationati in apropierea rutelor folosite de talibani pentru a trece muntii in Pakistan nu au asemenea probleme. Membrii Batalionului 33 Vanatori de Munte chiar glumesc ca nimeni din tara nu stie ca armata lor, recent integrata in NATO, lupta alaturi de canadieni, olandezi, britanici si americani in sudul Afganistanului", comenteaza Vancouver Sun. "Sincer, nu cred ca romanii de acasa stiu ce facem noi aici", declara locotenentul Alin Ganea, seful unui pluton care supravegheaza rutele pe unde trec talibanii. "Stiu ca toata lumea este suprinsa cand un militar roman moare in misiune. Dar nimeni din Romania nu se intreaba de ce suntem aici", continua Ganea. Generalul de brigada canadian Marquis Hainse, adjunctul comandantului NATO responsabil de sase provincii afgane, incearca sa raspunda la aceasta intrebare. "Unele tari au decis sa urmareasca parada din Afganistan. Alte tari participa la parada. Canada, Olanda, Marea Britanie, Statele Unite si Romania, printre altele, iau parte la parada", explica Hainse. Majoritatea celor 700 de romani din Afganistan sunt stationati in provincia Zabul, vecina cu Kandahar si cu Pakistanul. De cand unitatea romanilor s-a aventurat spre zona muntoasa, in lupte au murit patru militari. "In afara de trupele din Afganistan, Romania a trimis militari si in Irak. Este vorba de primele operatiuni romanesti intr-o zona de razboi din ultimii 60 de ani. Si fac toate astea cu echipamente sovietice din anii '70", noteaza reporterii de la Vancouver Sun. "Romanii si-au demonstrat angajamentul. Nu au ezitat sa sustina trupele americane si pe cele ale coalitiei", recunoaste colonelul american Bruce Bamble. "Acum cateva saptamani, cand un militar american a fost ucis si altul ranit intr-o explozie, forta de reactie romana a sosit imediat, iar unul dintre militarii lor, un locotenent, a fost ucis in a doua explozie", isi aminteste Bamble. Părerea unui militar roman: “Este un lucru apreciabil ce a facut publicatia Vancouver Sun pentru a reliefa prestatia militarilor romani din teatrele de operatii,din pacate nu pot spune acelasi lucru despre presa romana care isi aduce aminte ca suntem in misiuni externe numai cand moare cate un militar si atunci citim in comentariile voastre tot felul de aberatii, unii ne fac mercenari,altii capsunarii armatei dar nimeni nu ia in considerare ca suntem plecati in baza unor angajamente politico-militare luate de catre conducerea statului roman. Este usor sa dai uitarii ca suntem in NATO si UE tocmai datorita angajarii armatei si nu a politicienilor corupti si a tiganilor despre care citim zilnic in ziarele voastre de doi lei. Scoateti in presa in evidenta numai non - valori,oare aceasta este Romania la care visam cu totii? De sase luni de cand sunt in misiune nu am vazut decat o jurnalista, aceea venita sa scrie despre referendumul de suspendare a presedintelui. Continuati stimati jurnalisti sa scrieti in continuare despre tiganii din Italia, despre tot felul de crime si violuri , despre cine cu cine face sex, pentru ca asta se vinde bine pe taraba. Nu stiu cati dintre voi sunteti in stare sa stati sase luni intr-o misiune de lupta si in putinul timp cand sunteti liberi sa cititi presa din Romania si sa cititi zilnic numai despre scursura societatii. Succes in continuare si Dumnezeu sa va binecuvanteze” http://www.rgnpress.ro/

Agentura rusa din Romania a reusit recunoasterea inventiei staliniste- “limba modoveneasca”

Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu (foto) si ambasadorul Romaniei la Bruxelles, Lazar Comanescu, au reusit sa provoace recunoasterea din punct de vedere juridic a existentei "limbii moldovenesti", inventie stalinista utilizata ca argument al ocuparii Basarabiei. Cei doi reprezentanti ai statului roman au fost de acord ca in subsolul Acordului de facilitare a regimului de vize semnat intre Republica Moldova si Comisia Europeana sa apara formularea "limba moldoveneasca", realizand astfel din prostie sau cu intentie unul din obiectivele strategice ale agenturii ruse din Romania. Reprezentantii diplomatiei din Romania(pentru ca romane este greu sa-i spui), au acceptat acordul prin care cetatenii moldoveni primesc facilitati de calatorie incepand cu 1 ianuarie 2008 lasand ca in final ca sa apara precizarea: « documentul a fost redactat in limbile statelor UE si in limba moldoveneasca ». Tratatul bilateral dintre Bucuresti si Chisinau a ramas neschimbat, mai ales din cauza ca Bucurestiul nu a acceptat existenta « limbii moldovenesti », iar in situatia actuala, potrivit mai multor diplomati consultati de Romanian Global News, Bucurestiul a ramas fara argumente. Se stie ca politica externa a Romaniei este coordonata de Presedintele Romaniei. A stiut acesta de facatura rusa, prin diplomati romani, de la Bruxelles. Daca da, este grav ca nu a luat masuri. Daca nu, inseamna ca serviiciile sunt si ele bagate in facatura si atunci trebuie sa raspunda impreuna cu diplomatii « unelte » ale altora. Asa s-ar intampla intr-un stat democratic, membru NATO care stie sa-si apere interesele nationale. Este Romania un asemenea stat ? Ramane de vazut. http://www.rgnpress.ro/

DRRP afara din MAE, iar denumirile de aromani, vlahi, moldoveni introduse in Lege

Bucuresti, Romania/Romanian Global News

miercuri, 10 octombrie 2007

Ca urmare a hotararii luate in Plenul Camerei Deputatilor de retrimitere la Comisia pentru Drepturile Omului, Culte si problemele minoritatilor nationale a Legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, astazi 10 octombrie au fost luate in dezbatere doua chestiuni extrem de importante pentru romanii din afara frontierelor. Prima dintre ele a fost trecerea Departamentului pentru relatia cu Romanii de Pretutindeni din subordinea MAE in subordinea Cancelariei Primului Ministru. Cu cinci voturi pentru (un independent, deputatii PSD si deputatul PRM), unul impotriva (PD) si doua abtineri(minoritati nationale), s-a hotarat trecerea DRRP la Cancelaria Primului Ministru, decizie ce vine in intampinarea numeroaselor cereri ale asociatiilor romanesti care se plang de birocratia MAE si de suspiciunile cu care sunt priviti in tara de rezidenta atunci cand oficiali MAE ii viziteaza. Alte numeroase asociatii deplangand ineficienta DRRP in ultimii doi ani de zile de cand functioneaza in cadrul MAE. O alta chestiune extrem de importanta a fost nominalizarea tuturor endonimelor, exonimelor sau infranimelor ale etnonimului « roman ». Astfel s-a adoptat amendamentul propus de catre reprezentantii comunitatilor romanesti din afara frontierelor, la Universitatea de Vara de la Izvorul Muresului si preluat de catre Administratia Prezidentiala si propus Parlamentului, ca denumirile explicite de ruman, vlah, valah, macedo-roman, aroman, meglenoroman, istroroman,moldovean, etc, sa fie trecute ca si categorii care se includ in sintagma « roman de pretutindeni ». Si acest amendament a trecut cu cinci voturi (trei PSD, unul PRM si unul PD) fiind adoptat de catre Comisie. A fost prezent la dezbateri scretarul de stat Mihai Gheorghiu care l-a inlocuit pe Adrian Cioroianu, lipsa acestuia generand o intreaga polemica si a avand ca urmare votul deputatilor din comisie care s-au pronuntat impotriva luarii de cuvant a reprezentantului MAE. Astfel ca Gheorghiu a stat si a ascultat fara a avea dreptul la punct de vedere. A fost deasemenea prezent deputatul PSD Titus Corlatean (foto, stanga) initiatorul legii, care printr-o prestatie foarte buna a sustinut trecerea DRRP la Cancelaria Primului Ministru, iar la cel de-al doilea amendament cu toate ca pozitia sa a fost mai nuantata, nu a fost impotriva. Din partea societatii civile a participat Eugen Popescu, Presedinte executiv al Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni, organizatie care a sustinut in numeroase luari de pozitie anterioare, continutul celor doua amendamente adoptate. S-a remarcat printr-o prestatie foarte buna si o implicare totala in sustinerea romanilor de pretutindeni ca si in adoptarea celor doua amendamente, deputatul PRM, Ioan Aurel Rus(foto, dreapta). Urmeaza ca Legea sa fie retrimisa pentru votul in plen cu amendamentele propuse de catre Comisia pentru Drepturile Omului, Culte si problemele minoritatilor nationale. http://www.rgnpress.ro/

Reasezarea politica a Europei va repara nedreptatea istorica, a rapirii Basarabiei de catre URSS

Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News

l

Marea nedreptate istorica, care se numeste rapirea Basarabiei de la Romania de catre Uniunea Sovietica, ar putea fi reparata odata cu reasezarea politica a Europei in cadrul hotarelor sale continentale de la Atlantic pana la Ural, transmite Flux reluat de Romanian Global News. Reputatul istoric roman Gheorghe Buzatu a specificat la Chisinau, in cadrul unei conferinte stiintifice privind consecintele celui de-al doilea razboi mondial, desfasurate, vineri, 5 octombrie, in aula Universitatii de Stat de la Chisinau, ca in ciuda eforturilor depuse de marile puteri de a institui pacea, linistea nu a fost castigata: al II-lea razboi mondial a fost urmat imediat de razboiul rece, iar dupa 1990 lumea este inca in balanta. “Unii istorici vorbesc despre un razboi al haosului, de o planeta care pluteste spre obiective greu de prevazut si despre faptul ca linistea necesara popoarelor nu s-a atins”, considera Buzatu.Si istoricul de la Chisinau, Anatol Petrencu, este de parerea ca cea mai dureroasa consecinta a celui de-al II-lea razboi mondial consta in faptul ca basarabenii sunt despartiti de neamul romanesc. “Moldova fiinteaza ca un stat aparte care, se pare, nu este viabil, mai ales din perspectiva situatiei foarte grave la capitolul respectarea drepturilor si libertatilor omului”, considera profesorul universitar Anatol Petrencu. “Cel de-al II-lea razboi mondial a inceput in urma semnarii unui tratat dintre Germania nazista si URSS, prin care cele doua puteri au impartit Europa de Est. In 1940, URSS a rapit de la Romania nu numai Basarabia, cum era stipulat in protocolul secret al tratatului, dar si nordul Bucovinei, tinutul Herta si cateva insule de la gurile Dunarii. In 1941, Romania a intrat in razboi pentru a-si recupera teritoriile pierdute, insa pe parcursul conflagratiei URSS a obtinut de la marile puteri recunoasterea hotarelor. In 1944, Romania a iesit din razboi, iar la 10 februarie 1947 a semnat tratatul de pace de la Paris, alaturi de alte state invinse”, a mai specificat Petrencu. La conferinta de vineri au mai participat istoricii romani Ioan Scurtu si Mihai Retegan, precum si studenti si cadre didactice de la Facultatea de Istorie a Universitatii de Stat din Basarabia. http://www.rgnpress.ro/

Atac maghiar asupra institutiilor romanesti din Ungaria

Budapestei nu-i este de ajuns ca a facut ca numarul romanilor din Ungaria sa scada de la aproape 200.000 la mai putin de 10.000. Asimilare, asimilare si iar asimilare! Cu biciul sau cu legea, de voie sau de nevoie, obiectivul Budapestei de a nu mai exista comunitate romaneasca in Ungaria este aproape indeplinit. Si totusi in pofida numarului mic de romani ramas neasimilati, un fenomen din ce in ce mai prezent in tara vecina ingrijoreaza si mica comunitate romaneasca ramasa inca neasimilata. De ceva vreme toate pozitiile conferite reprezentantilor comunitatii romanesti sunt ocupate de unguri sau secui veniti din Romania. Un nou punct al strategiei Budapestei ?! Poate.

Intr-un excelent editorial intitulat « Cersetorii » si publicat in « Foaia Romaneasca », Eva Iova prezinta noul fenomen si implicatiile lui. Fenomenul este insa mult mai extins si cuprinde inclusiv Catedra de limba romana a Universitatii din Budapesta, unde limba romana este predata de cadre didactice de origine maghiara din Romania, al caror nivel de cunoastere si vorbire al limbii romane este discutabil.

Cersetorii

" Am ajuns s-o traim si pe asta. De saptamana trecuta, in fruntea Autoguvernarii Romanesti pe Capitala sta o unguroaica din Ardeal. Ana Roxin, care de fapt este sotia lui Vasile Rocsin (da, asa cum vedeti, unul cu „x”, celalalt cu „cs”, asa au fost scrise pe fisele de votare numele celor doi la alegerile din anul trecut), deci doamna Roxin a reusit sa ocupe cea mai inalta functie in Autoguvernarea Romaneasca pe Capitala. S-a intamplat asta dupa ce Gheorghe Jancsin si-a dat demisia. „Consateanul” presedintelui ATRU, Traian Cresta, a rezistat in aceasta functie doar cateva luni, dandu-si seama ca fotoliul pe care i l-au pus sub fund prietenul sau din copilarie este prea mare si prea incomod. Speram ca gestul domnului Jancsin sa fie un exemplu de urmat si pentru altii.
De fapt, dupa demisia lui Jancsin, la o sedinta din luna august, cei 9 deputati din Autoguvernarea Romaneasca pe Capitala l-au ales de presedinte pe preotul Marius Maghiaru, insa aceasta alegere s-a dovedit a fi nevalabila, pentru ca nu s-a facut conform statutului. Intr-o noua runda de alegeri, tinuta martea trecuta, majoritatea celor 8 deputati prezenti au ales-o pe doamna Roxin in functia de presedinte. Din cei 8 deputati Csikós István, Gheorghe Jancsin, Marius Maghiaru, Papp Zoltánné si Ana Roxin au votat pentru, iar Maria Berényi, Józsa Ferenc si Kovácsné Rojcsek Anna au votat contra. Marele absent al sedintei a fost tocmai sotul, Vasile Rocsin.
Pana cand aproape toate celelalte minoritati din Ungaria au autoguvernare minoritara pe capitala de mai multi ani, romanii doar in primavara acestui an au reusit pentru prima data sa-si infiinteze reprezentanta pe capitala. Vazand cum merg lucrurile, adica cum nu merg, Autoguvernarea Romaneasca pe Capitala este o noua dovada a esecului Legii Minoritatilor si a intregului sistem de autoguvernari minoritare din Ungaria. Reprezentanta budapestana, in cele 6 luni de existenta inca n-a reusit sa faca absolut nimic, in afara de a se intoarce dupa propria coada. Suntem curiosi sa vedem cum vor fi cheltuiti pana la sfarsitul anului cei 14 milioane de forinti, pe care i-a primit pentru functionare.
Inca inainte de alegerea noului presedinte, Maria Berényi a propus colegilor sai consilieri o solutie: sa se desfiinteze Autoguvernarea Romaneasca pe Capitala, pentru ca aceasta a demonstrat deja in aceste sase luni ca este inutila si doar de ras se face. In afara de doamna Berényi insa nimeni nu a fost de acord cu aceasta varianta.
A ramas deci sa fie aleasa presedinte Ana Roxin, care degeaba este casatorita cu un roman originar din Micherechi, ea tot unguroaica din Cluj, mutata in Ungaria va ramane. Cei care conduc de mai bine de 8 ani Autoguvernarea pe Tara a Romanilor din Ungaria niciodata n-au asociat fenomenul etnobusiness-ului cu intrarea ungurilor din Romania in autoguvernarile romanesti. Iata, rezultatul iresponsabilitatii presedintelui ATRU, care din 1998 nu a reusit (pentru ca nici nu a vrut) sa curete autoguvernarile romanesti de neromani, ba a si incurajat patrunderea unor elemente maghiare noi in aceste autoguvernari.
Nici in cel mai indraznet joc de imaginatie nu-mi pot inchipui cum ar putea fi, de exemplu, presedintele UDMR-ului din Bucuresti un roman din Jula, Micherechi sau Batania.
Dealtfel, nu este greu sa-ti dai seama, de ce vrea un ungur sa fie roman: pentru „munca” de presedinte pe capitala doamna Roxin primeste lunar 110.000 forinti, la care se mai adauga alti zeci de mii de forinti, pe care ii primeste ca presedinte al Autoguvernarii Romanesti din sectorul V al Budapestei. Aceasta autoguvernare gospodareste in acest an 6,15 milioane de forinti. Deci, doamna Roxin a ajuns dintr-odata sa decida asupra a 20 de milioane de forinti anual.
Dincolo de nemernicia fenomenului in general, pe mine personal ma si bucura dintr-un alt punct de vedere. Pentru ca acesti unguri (si secui) din Romania, foarte ingamfati si chiar dispretuind romanii, in Romania, dupa ce au venit in „patria lor mult iubita” sunt pusi cu botul pe labe de
conationalii lor. Adica in loc de un taram plin de lapte si miere, gasesc o tara modesta, care nu le ofera prea mari perspective si nici nu ii asteapta cu bratele deschise. Si atunci brusc isi aduc aminte de limba romana si isi gasesc salvarea tot printre romani. Unii in autoguvernari, altii in invatamant, altii in presa. Oameni care la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, n-ar fi ajuns mai sus de functia de portar, pot ajunge la vreo sectie romaneasca din Ungaria chiar profesori universitari. Unii care n-ar fi ajuns in secuime nici macar vanzatori de kürtöskalács, se pot vedea dintr-o data mari sefi, cu responsabilitati. Dar numai printre romani, uneori chiar declarandu-se romani.
Nu-i umilinta asta? Cum puteti voi, urmasii nemesilor, sa va calcati mandria voastra ungureasca in picioare si sa cersiti de la niste bieti valahi? Mai mare mila. "
Eva Iova

http://www.rgnpress.ro/

Cele mai vechi scrieri romane din europa

CELE MAI VECHI SCRIERI ROMANE DIN EUROPA

JOHN GRITTEN

Ordine si protectie, doua obsesii ale speciei umane, ultima tinând probabil si de cele noua luni petrecute în pântecul mamei. Pentru a le obtine, primii oameni au creat magia si riturile, cu ajutorul carora au ordonat Cosmosul, opus Haosului. Fiecare om a învatat sa îsi protejeze propriul Cosmos prin formule si ritualuri magice. Comunitatile umane au procedat la fel. Pe masura sedentarizarii si a progreselor tehnicilor de constructii, s-au ridicat ziduri împrejmuitoare, la rândul lor consacrate prin formule magice. Au fost câteva civilizatii care au sperat sa se protejeze ridicând ziduri pe sute de kilometri. Cel mai cunoscut este Zidul chinezesc, singura constructie umana vizibila din Cosmos. Zidurile nu au ajutat însa la nimic. Sunt doar obiect de interes turistic si de cercetare pentru arheologi. Obsesia Zidului - care sa ne asigure un colt linistit într-o lume atât de agresiva, cum este cea de astazi - nu ne-a parasit pe cei mai multi dintre noi, chiar daca nu mai are nimic din magia începuturilor.

John Gritten, colaborator si prieten al revistei noastre, ne spune o poveste despre un zid roman din nordul Marii Britanii.

Dacii, cei mai numerosi auxiliari din armata romana

Cohorta întâia dacica din Britania

Soarta Scotiei s-a decis în România

Vindolanda si cele 2000 de scrieri romane timpurii

Prima scrisoare de la o femeie romana.

Aproximativ 2 000 documente au fost scoase la lumina lânga o fortificatie, pe aceasta granita nordica îndepartata a Imperiului roman. Ele constituie cele mai timpurii mostre de scriere romana gasite vreodata în Europa.

Atunci când am dus-o pe sotia mea, de origine româna, sa vada dovezile care au supravietuit, ea a fost surprinsa si miscata întâlnind chipurile stramosilor ei daci, înfatisati în timp ce se luptau cu legionarii împaratului Traian.

Aici în Northumbria, în apropierea granitei dintre Anglia si Scotia, la 2 400 km de România, erau descrise dramaticele evenimente de acum 1900 ani: asediul Sarmizegetusei, capitala daca; soldati romani purtând capetele taiate ale inamicilor lor; capeteniile dace bând otrava si eroicul rege Decebal care prefera sa se sinucida, mai curând decât sa se predea.

Care era semnificatia prezentei în Muzeul armatei romane, lânga Zidul lui Hadrian, a acestor fotografii marite ce reproduceau reliefurile de pe Columna lui Traian din Roma?

In 122, împaratul Hadrian (117-138) a vizitat Britania. El a poruncit ca fortificatiile existente dintre Caledonia (Scotia) si briganti (potrivit lui Tacit, erau cel mai mare trib de britoni, ce ocupau în întregime zona de nord a Angliei) sa fie transformate într-un zid de piatra lung de 117 km, înalt de 18 m si suficient de lat pentru ca doi sau trei oameni sa poata circula usor pe vârful lui. A fost construit în timp de opt ani de catre legionari romani si soldati din trupele auxiliare, veniti din alte parti ale imperiului, inclusiv din zona Dunarii. Desi dupa un mileniu si jumatate de când romanii au parasit Britania castrele acestui zid s-au transformat în ruine si materiale de constructie din ele au reaparut în fermele, zidurile si chiar bisericile din jur, multe mile din Zid raman înca cel mai important monument ridicat de romani în Britania, fiind desemnate ca Sit al Mostenirii culturale mondiale în 1987.

Dupa supunerea lor în cursul celui de al doilea razboi, în 105, dacii au constituit cel mai mare numar de auxiliari din armata romana. In mod sigur, unii dintre ei au ajuns pâna în Britania. Arheologul dr. Robin Birley ne-a spus ca în secolul III e.n. castrul de la Birdoswald, aflat la vest de Muzeul armatei romane, avea o garnizoana formata din Cohorta întâi daca, alcatuita din infanteristi si cavaleristi.

Unul dintre primele castre - numit Vindolanda - din lantul ce avea sa formeze Zidul a fost construit în anul 85 e.n., chiar atunci când Agricola (socrul lui Tacit) a fost rechemat la Roma de catre împaratul Domitian, dupa stralucita sa campanie în Caledonia. Dupa plecarea lui, romanii s-au retras treptat, mai întâi din Highlands, apoi din Lowlands, adica din ceea ce constituie Scotia de astazi, pâna când, în vremea razboaielor dacice, Caledonia a fost complet abandonata. Istoricul Derek Williams afirma în cartea sa aparuta în 1998, Romans and Barbarians (Romanii si barbarii): "Soarta a ceea ce noi stim ca Scotia a fost decisa în tara numita astazi România". Intr-o lunga descriere a Columnei lui Traian el o numeste "cea mai mare dintre realizarile artei militare".

Dar micul fort Vindolanda a fost demolat în anul 92, pentru a face loc unei garnizoane mai mari, suferind o noua modificare în 120. S-ar putea ca aceasta constructie sa îl fi adapostit pe Hadrian si suita sa atunci când împaratul a venit sa inspecteze lucrarile de ridicare a Zidului, aflate în 122 la început. Astazi, Vindolanda este una dintre cele mai vestite asezari romane, cunoscuta în lumea întreaga drept una dintre principalele surse de documente privind armata romana, pastrate în mod miraculos în umedul sol al Northumbriei.

In 1972, doua bucati subtiri de lemn, ce pareau lipite una de alta, au fost descoperite de arheologi pe locul fostei Vindolanda. Ei au dezlipit cele doua bucati de lemn si au descoperit cu surprindere o scriere subtire, realizata cu cerneala, pe ambele fete. Pe care însa nu au putut sa o descifreze.Pâna când lemnul a fost încredintat unui expert pentru analiza, orice urma de scriere disparuse. Din fericire, fotografii realizate în infrarosu au relevat ulterior urmele de scriere, care au putut fi descifrate. Era un fragment dintr-o scrisoare catre un soldat din Vindolanda, prin care era anuntat ca urma sa primeasca un pachet cu încaltaminte, ciorapi si îmbracaminte.

De atunci, la Vindolanda, au mai fost descoperite aproximativ 2 000 documente legate de armata romana, reprezentând cele mai timpurii exemple de scriere romana în Europa si printre cele mai timpurii materiale scrise din Britania.

Pe dr. Birley, directorul lui Vindolanda Trust, l-am gasit lucrând pe santier cu o echipa de sapte oameni, curatind pietrele de pamânt maroniu si punând-o pe fiecare în câte o cutie. El ne-a declarat: "Chiar si acum dupa ce am gasit atât de multe asemenea tablite, este foarte emotionant sa rastorni o brazda mare de iarba sau de lut si sa zaresti bucati subtiri de lemn. Uneori, scrierea cu cerneala poate fi marita imediat, iar în câteva cazuri rare scrierea poate fi descifrata înainte ca tablita sa fie ridicata. Scrierea a rezistat pe aceste bucati de lemn în doi metri, uneori chiar la sase metri adâncime. Conditiile anaerobice - în care materialul organic poate supravietui fara oxigen, la o temperatura constanta - au fost explicatia stiintifica pentru acest fenomen.

Modul cum au fost descoperite aceste obiecte constituite o poveste fascinanta. Dintre cele 1300 tablite gasite la Vindolanda între 1973 si 1992, 200 contin text scris. S-a crezut ca au rezultat dintr-un mare foc în aer liber. Dar încercarile de a afla locul s-au încheiat cu esecuri, pâna când, în august 1993, vântul dominant de sud-vest si-a schimbat directia, dinspre ets, si s-a presupus ca acelasi lucru s-a întâmplat atunci când, cu multe sute de ani înainte, s-a aprins acel foc. Asa a putut fi identificat cu exactitate locul, la o distanta de numai 36 cm de sapaturile facute ani de zile! Probabil ca s-a produs atunci si o ploaie torentiala, care a stins focul. Alte 300 de bucati de lemn au fost gasite la piciorul unei movile de lemn pe jumatate ars si obiecte de piele acoperite cu cenusa, funingine si rasina. Se aflau printre ele documente din arhiva prefectului, Flavius Cerialis, care a locuit acolo împreuna cu sotia sa, Sulpicia Lepidina.
Aceste documente, destinate distrugerii, dar pe care le-a salvat acea ploaie torentiala, sunt probabil cele mai importante relicve gasite vreodata ale ocuparii de catre romani a Britaniei.

Una dintre aceste scrisori i-a fost adresata lui Cerialis de catre Oppius Niger, prefectul unui castru, Bremetennecum (azi Ribchester), la 130 km sud-vest de Vindolanda, si de catre Delius Brocchus, care se pare ca se afla la comanda unei importante baze de provizii în partea ce avea sa devina extremitatea vestica a Zidului lui Hadrian, la Solway Firth. Dupa ce îi adresau lui Cerialis salutul lor, îi scriau: "Speram, frate ca ceea ce esti pe cale sa savârsesti va fi încununat de succes. "Nu putem decât sa facem presupuneri privind motivul care i-a determinat pe cei doi sa î scrie împreuna cu Cerialis sau ce facea el în acel moment. Poate ca autorii scrisorii doreau sa ascunda un secret militar. Cerialis era prefectul Cohortei a IX-a a batavilor si, probabil, unb nobil de origine batava. Dr. Birley presupune ca secretul se poate sa fi fost ordinul ca Ceralis sa duca Cohorta a IX-a pe teatrul de razboi de la Dunare, unde ea poate fi regasita în documente.

Directorul lui Vindolanda Trust sublinia semnificatia descoperirii unor scrisori ale oamenilor simpli din aceasta zona nordica a Imperiului roman. Ele dateaza din perioada cuprinsa între anii 90-125, de la plecarea guvernatorului Agricola pâna la sosirea împaratului Hadrian, si ofera informatii de negasit în alte surse despre modul de viata al populatiei. Iata o invitatie adresata sotiei lui Cerialis, Lepidina, pentru a veni la petrecerea pentru ziua de nastere a prietenei ei, Claudia Severa, sotia lui Delius Brocchus.

"Claudia Severa catre Lepidina sa, salutari. Iti trimit o invitatie calda sa vii la noi la 11 septembrie pentru sarbatorirea mea de nastere, pentru ca prezenta ta sa faca ziua mea mai placuta. Transmite salutul meu lui Cerialis al tau. Delius al meu te saluta pe tine si pe fiii tai. Te astept, sora. La revedere, sora, sufletul meu drag, si salutari.
De la Severa,
pentru Sulpicia Lepidna
sotia lui Flavius Cerialis".

Potrivit dr. Birley, aceasta este cea mai timpurie marturie a unei femei scrisa în limba latina.

Daca Lepidina a acceptat invitatia, a trebuit sa parcurga 56 km. I-a luat cam doua zile si a avut, probabil, si o escorta militara.

Intr-o alta scrisoare, un om pledeaza: "Va implor sa nu permiteti ca eu, un om nevinovat, sa fiu batut cu vergele" si arata ca a fost deja batut pâna a sângerat. Spune ca el este un hominem transmarinum si nu ar trebui sa fie tratat astfel, chiar daca a încalcat în vreun fel legea. Ceea ce implica faptul ca exista o distinctie între drepturile unui "ostean de peste mari" si cele ale unuia recrutat dintre localnici, iar cel ce scria era nemultumit ca fusese tratat ca unul apartinând categoriei din urma.

Romanii nu prea aveau cuvinte de apreciere pentru calitatile de luptatori ale britonilor - fie ca li se spuneau lor, fie ca era vorba despre recrutii din cohortele de calareti. "Britonii nu sunt protejati de armura. Multi dintre cavaleristi nu folosesc sabii, iar nenorocitii de britoni nu arunca sulitele din pozitii fixe", se spune într-un document.

"O imagine extraordinara a detaliilor impresionante ale birocratiei armatei romane" - caracterizeaza dr. Birley sutele de documente recuperate din fostul cartier general al acelor trupe auxiliare. Sunt informatii despre plati, caracterizari de serviciu si rani, liste de provizii. Pe la anul 90, 12% dintre oameni erau bolnavi, unii raniti în diferite confruntari, altii suferind de diverse boli, cauzate de lipsa de vitamine. S-au gasit liste de hrana si bauturi pentru ofiteri. Cele mai raspândite carnuri erau de porc, suncile si slanina, dovada a cresterii porcilor. Se bea bere celtica - despre care împaratul Iulian spunea în secolul IV ca mirosea a tap - si vin, se pare produs în Britania.

Asemenea birocratilor de pretutindeni, si cei de la Vindolanda produceau o gramada de documente, pe care cei ce ar fi trebuit sa le distruga le varsau adesea "sub covor". Asa ni s-a pastrat si un exercitiu de scriere al baiatului lui Cerialis; doar un vers din Eneida lui Vergiliu, cartea IX, cu o greseala si notatia profesorului: segn, de la segnis, "de mântuiala". Un alt document furnizeaza dovada unei casatorii nelegale; soldatii care faceau serviciul pe frontiera nu aveau voie sa se casatoreasca, interdictie care s-a mentinut înca 100 ani.

Muzeul din Vindolanda prezinta mostre ale descoperirilor. Intre aceasta se numara 6 000 încaltari, ce ilustreaza varietatea de stiluri pe parcursul a 250 ani. Sunt si încaltari pentru copii. Exista si alte obiecte de folosinta zilnica: îmbracaminte ce arata astazi atât de demodata.

Din marturiile date la iveala la Vindolanda s-au putut trage câteva concluzii fascinante. Astfel, nu doar ofiterii scriau scrisori. S-au gasit texte scrise de osteni de rând, de sotiile lor, de sclavi. Scrisorile nu poarta semne care sa arate ca expeditorul nu stia sa se semneze, cum au unele papirusuri, un secol mai târziu, din provinciile estice. Dr. Birley a ajuns la concluzia ca latina din Egiptul secolului III nu era foarte diferit de cea din Northumbria secolului I, fapt datorat modului atent în care armata romana îsi îndoctrina recrutii, indiferent din ce parte a Imperiului veneau ei.

Civilii care traiau la Vindolanda erau în cea mai mare parte rude ale soldatilor, dar si negustori, preoti, sclavi si câtiva veterani. Atât soldatii, cât si civilii s-au hranit mult mai bine decât multe dintre generatiile care s-au succedat aici pâna în secolul XX.

Inscriptiile de pe altare, pietrele de mormânt si stelele care au fost scoase la iveala, datând mai ales din secolul III, stau marturie atitudinii liberale care exista în armata. Ele sunt închinate atât zeilor romani, cât si zeilor locali. i mai arata si ca localnicii se bucurau de o anumita autonomie.

Una dintre pietrele de mormânt a fost pusa de catre sotia lui Cornelius Victor, membru al garzii guvernatorului, care a slujit în armata vreme de 26 ani si era originar din Pannonia, Ungaria de azi.

Dr. Birley spune ca "Vindolanda a produs pâna acum mai multe texte scrise decât oricare alt loc din Britania si nu exista semne ca am ajuns la fundul sacului. Importanta descoperirilor nu poate fi însa supraevaluata. Sa speram ca tablitele scrise de la Vindolanda vor fi doar începutul unei noi epoci de sapaturi în locuri si mai importante ale administratiei romane din Britania, la Londra, spre exemplu, sau în alte orase. Eu cred ca urmatorii 20-30 ani vor constitui o perioada foarte interesanta pentru cercetatorii Britaniei romane".

Versiunea româneasca
Dorin MATEI

http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1999/current1/m71.htm

Ceangaii din Moldova s-au declarat români

Ceangaii din Moldova s-au declarat romani 3 / 383

Problemele legate de comunitatea romano-catolicilor din Moldova trebuie discutate exclusiv la nivel stiintific, departe de interferentele politicului, au apreciat, ieri, participantii la seminarul international cu tema: "Identitatea culturala a romano-catolicilor (ceangailor) din Moldova". Manifestarea a fost organizata de Academia Romana, in colaborare cu Ministerul Informatiilor Publice, Universitatea Bucuresti, Episcopia Romano-Catolica de Iasi, Asociatia Romano-Catolicilor "Dumitru Martinas" din Bacau si Centrul European de Studii Covasna-Harghita. Aceasta a fost prima data cand este organizata in Romania o manifestare de amploare pe aceasta tema unde au fost prezentate lucrari stiintifice - istorice, arheologice, lingvistice, sociologice si etnografice. Comunicarile vor fi reunite intr-o lucrare bilingva - romana si engleza - ce va fi transmisa organismelor internationale, Consiliului Europei, comunitatii stiintifice mondiale.

Romano-catolicii din Moldova se simt romani

In prima parte a lucrarilor, rectorul Universitatii Bucuresti, prof.univ. Ion C. Mihailescu, a prezentat un sondaj realizat de Universitate si Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS) in perioada 24 martie - 3 aprilie. Sondajul a fost realizat pe un esantion reprezentativ de 1.056 persoane, in 33 de sate din Moldova, grupate in 18 comune din judetele Bacau, Neamt, Iasi si Vrancea.

La recensamantul din 1992 au fost inregistrati 245.137 de credinciosi de religie romano-catolica in Moldova, dintre care 233.632 s-au declarat de origine romana. Potrivit sondajului, 93 la suta dintre cei intervievati s-au declarat ca fiind romani, 5,5 la suta maghiari si doar 1,5 la suta de alta nationalitate, din care 0,5 la suta "ceangai". Din esantionul studiat, 80 la suta dintre cei itnervievati se considera romani de religie catolica si doar opt la suta maghiari de origine catolica. Desi 49 la suta dintre cei care se declara romani cunosc limba "ceangailor", in familie o vorbesc doar un procent de 27,4 la suta dintre acestia. Dintre cei care se declara maghiari, 33 la suta cunosc limba "ceangailor", vorbind-o in familie in proportie de 12 la suta. Sondajul arata ca 97 la suta dintre cei chestionati doresc ca procesul de invatamant sa se desfasoare in limba romana, in timp ce doi la suta se pronunta pentru limba maghiara. De asemenea, 96 la suta dintre subiecti considera ca slujba religioasa trebuie sa fie oficiata in limba romana, in timp ce trei la suta o doresc in limba maghiara.

Sondajul releva, de asemenea, ca distanta sociala (relatii de vecinatate, casatorii mixte etc.) dintre populatia care se considera "ceangaiasca" si cea romana este mult mai mica (0,09), in comparatie cu cea dintre ceangai si maghiari (0,61). ""Ceangaii" se considera mai apropiati de romani decat de maghiari", a spus rectorul Universitatii Bucuresti. "Studiul arata ca nu exista probleme de prezervare si amenintare a identitatii etnice a acestei populatii", a concluzionat Ion Mihailescu.

Respectarea "vocii simple si clare"

"Catolicii din Moldova se simt romani si ii doare inima atunci cand sunt considerati altfel", a afirmat PS Petru Gherghel, episcop de Iasi, de la Episcopia Romano-Catolice de Iasi. Intr-o serie de propuneri facute participantilor la seminar inalta fata bisericeasca a respins "orice fel de imixtiune politica acolo unde valorile spirituale si forma de celebrare a cultului apartin Bisericii si nu altei organizatii". PS Gherghel a pledat pentru "ascultarea" si respectarea "vocii simple si clare" a acestor credinciosi la nivel local, national si international. "Romano-catolicii din Moldova nu si-au spus niciodata ceangai, este o denumire impusa din afara", a conchis prelatul. "Politicul trebuie sa ii sprijine pe ceangai si sa ii ajute sa fie ei insisi si nu sa incerce sa-i transforme in altceva", a spus in deschiderea lucrarilor ministrul Informatiilor Publice, Vasile Dancu. (D.E.)

http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=3384&lang=r

Migration Rates and Genetic Structure of two Hungarian Ethnic Groups in Transylvania, Romania.

Dovada că Secuii si Ceangăi sunt diferiţi, astfel, nu au cum Ceangăii sa fie Secui, şi în niciun caz Unguri (ce să caute ungurii tocmai în Moldova).

Migration Rates and Genetic Structure of two Hungarian Ethnic Groups in Transylvania, Romania.

Brandstatter A, Egyed B, Zimmermann B, Duftner N, Padar Z, Parson W.

Institute of Legal Medicine, Innsbruck Medical University, Austria.

Transylvania's ethnic mosaic is composed of Romanians, German Saxons and Hungarians. The ethnic groups of the Hungarian minority that settled in Romania show differences in dialects, customs and religious affiliations. In this study entire mtDNA control region sequences from 360 individuals of Hungarian ethnicity from two populations (the Csango and the Szekely), settled in the historical region of Transylvania in Romania, were generated and analyzed following high quality sequencing standards. Phylogenetic analyses were used for haplogroup determination, quasi-median network analyses were applied for the visualization of character conflicts, and median joining reconstructions were used for depicting haplotype structures. Affiliation of haplotypes to major west Eurasian haplogroups was confirmed using coding region SNPs. Gene flow between the two populations was low and biased towards a higher migration rate from the Csango to the Szekely than vice versa. Phylogeographic analyses revealed effects of genetic isolation within the Csango population, which is, in its genetic structure, clearly different from the Szekely population. The pronounced genetic divergence between the two populations is in sharp contrast to the expectation of high genetic similarity due to the close geographic proximity of their native homelands. The population data will be incorporated in the EMPOP database (http://www.empop.org).

http://dienekes.blogspot.com/2007/05/migration-routes-in-romania.html

Îndemnuri revizioniste rămase nesancţionate

TRADUCERI DIN PRESA MAGHIARA

Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna Îndemnuri revizioniste rămase nesancţionate Monitorizând presa de limbă maghiară din judeţele Covasna şi Harghita, apărută înainte şi după 15 martie 2006, din multitudinea discursurilor jurnalistice radicale, unul se detaşează, prin îndemnuri revizioniste, şovine şi antiromâneşti, cât şi prin reactualizarea unor sloganuri revizioniste maghiare, din perioada interbelică. Considerăm că asemenea articole, încalcă grav Constituţia şi legile ţării şi, prin urmare, nu pot rămâne nesancţionate, de instituţiile abilitate ale statului. Este vorba de articolul „ Va fi înviere secuiască? Sau „Ungaria trebuie salvată (dar mai întâi pământul secuiesc)”, apărut în „Europa Ido, nr. 5 din martie 2006, sub semnătura lui Csiby Karoly, din care redăm un fragment: (…) „Ce sens are cerşirea unei „autonomii interne” dacă ea nu este permisă de Constituţie ? (…) Banda de răufăcători de la Bruxelles (UE), foarte înţelegătoare în plan declarativ, dă din umeri. A fost păcat să faceţi atâtea drumuri la Bruxelles, domnule Csopo! (…) Irlandezii nu au corespondat cu invadatorii englezi, rugând Parlamentul să modifice Constituţia britanică, pentru ca ei să poată reînfiinţa Irlanda independentă, după aproape 800 de ani de invazie. Nici poporul indian, condus de Gandhi, nu a expediat petiţii guvernatorului britanic, ci prin puternica armă a rezistenţei pasive a reuşit să-i determine pe colonizatori să se care! Ceva se mişcă totuşi semnalând că a trecut vremea cerşitului. () În loc să fi cerut Universitatea de Ştiinţe Ferenc Josef, construită de strămoşii noştri, şterpelită în mod infam de statul român, sau măcar restabilirea imediată a Universităţii Bolyai, cadrele universitare maghiare au cerşit – cât curaj!- facultăţi maghiare. (…) Potrivit comunicatului Grupului de Iniţiativă Bolyai, s-au epuizat toate mijloacele politice, iar lupta poate fi dusă mai departe doar prin mijloace de nesupunere civică (). Ce înseamnă acest lucru? Cadrele universitare maghiare curajoase au evidenţiat că a trecut vremea petiţiilor şi a venit vremea acţiunii! Aceasta este vorba dreaptă! V-aţi dat seama în sfârşit de ceea ce noi, „radicalii”, ştiam de 10-15 ani.” (…) Pe secuii îi aşteaptă sarcini mari: „ Polonia ne arată drumul/ Să urmăm calea poloneză!”.Acum am putea spune că avem suficientă putere: „Ţara Secuiască ne arată drumul/Să urmăm calea secuiască!” Atunci şi în celelalte teritorii ocupate ale ţării noastre, maghiarii se vor ridica şi vor da jos robia de 86-88 de ani. Sau dacă nu, s-a terminat cu noi. Să avem încredere şi să ne rugăm în fiecare zi aşa: „ Cred într-un unic Dumnezeu, cred într-o unică patrie, Cred într-un veşnic adevăr dumnezeiesc, Cred în învierea Ungariei! Amin! (cunoscuta rugăciune folosită de cercurile revizioniste maghiare, în perioada interbelică- n.n.) Fără comentarii! 16 iunie 2006 http://www.forumharghitacovasna.ro/ Biroul de presă

In memoriam Antonie Iorgovan: PSD, o gasca de homosexuali, masoni si infractori

Oct 04, 2007 at 02:37 PM

Antonie Iorgovan, 2006 Antonie Iorgovan, 2007 "Ori eu, ori ei. Am constituit consiliul de onoare care va judeca toate cazurile. Daca debarcarea lui Nastase nu este urmata si de alte debarcari, nu am facut nimic. Gasca patatilor, asa cum ii spun eu, ar fi bine sa-si pregateasca glontul pe teava, ca numai asa ma vor putea opri. Ar trebui sa-si anunte killerii ca de acum incolo va fi care pe care" Senatorul PSD Antonie Iorgovan a murit in urma unui “cancer galopant”, care l-a transformat intr-un an, dintr-un om corpolent intr-o stafie. Decesul senatorului Antonie Iorgovan s-a produs joi dimineata, in jurul orei 3, la o clinica din Viena, in urma unui stop cardio-respirator pe fondul unui cancer de pancreas. Iorgovan a parasit pe 29 septembrie Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti pentru a pleca la o clinica din Austria, la cererea sa. "Eu nu l-am facut homosexual pe Ilie Sarbu. Evident ca nu-l vedeam la homosexuali, dar categoric mi s-a confirmat ca este mason. Pai, daca este mason si Frunzaverde este tatal lor si ei merg in genunchi, cum pot ei sa fie vreodata adversari politici si sa sara la gatul lui Frunzaverde?" Nastase si sustinatorii sai - o gasca de homosexuali de Marius Pirlea , Beatrice Nechita Senatorul PSD Antonie Iorgovan a afirmat ca din gasca lui Nastase fac parte deputatul Eugen Bejinariu, fostul ministru al agriculturii Ilie Sarbu, fostul secretar general al guvernului Serban Mihailescu, fostul ministru al turismului Dan Matei Agathon, presedintele CJ Vrancea, Marian Oprisan, si Gabriel Oprea. Senatorul PSD Antonie Iorgovan a facut, vineri, la Craiova declaratii incendiare, tinta principala fiind fostul premier Adrian Nastase. Iorgovan a declarat, intr-o conferinta de presa, sustinuta dupa lansarea cartii sale "Tratat de drept administrativ", ca Adrian Nastase isi alegea oamenii dupa anumite criterii, printre acestea numarandu-se "apartenenta la homosexualitate si masonerie". "Demisia lui Nastase este o demisie intarziata. Ar fi trebuit sa se produca mai de mult. Demisia lui Nastase este inceputul sfarsitului pentru anumiti oameni si un anumit mod de a face politica in PSD si in alte partide. Nastase si gasca lui sunt expresia de cumetrie dintre politica si matusa Tamara. " "Este exact ceea ce nu trebuia sa existe ca imagine pentru social-democratie. Criteriul de apartenenta la aceasta gasca a fost in primul rand homosexualitatea, in al doilea rand - masoneria si in ultimul rand - infractionalitatea. Cum pot fi numite persoanele care se ocupa cu traficarea functiilor, daca nu infractori", a spus Iorgovan. "Criteriul de promovare in gasca era homosexualitatea. Acesta nu ar fi fost relevant din punct de vedere politic, dar e relevant pentru ca au ascuns aceste lucruri", a punctat Iorgovan. Senatorul PSD a afirmat ca din gasca lui Nastase fac parte deputatul Eugen Bejinariu, fostul ministru al agriculturii Ilie Sirbu, fostul secretar general al guvernului serban Mihailescu, fostul ministru al turismului Dan Matei Agathon, presedintele CJ Vrancea, Marian Oprisan, si Gabriel Oprea. Iorgovan a spus ca toti acestia ar trebui sa se retraga din partid. "Ori eu, ori ei. Am constituit consiliul de onoare care va judeca toate cazurile. Daca debarcarea lui Nastase nu este urmata si de alte debarcari, nu am facut nimic. Gasca patatilor, asa cum ii spun eu, ar fi bine sa-si pregateasca glontul pe teava, ca numai asa ma vor putea opri. Ar trebui sa-si anunte killerii ca de acum incolo va fi care pe care", a conchis Iorgovan. (Hotnews, Adevarul) Sedinta despre "homosexualii din PSD" "Homosexualii lui Nastase" sar la gitul lui Antonie Iorgovan. Geoana il ameninta cu represalii pe controversatul senator PSD, iar acesta face un pas inapoi Acuzatiile senatorului PSD Antonie Iorgovan, potrivit caruia Adrian Nastase se afla in fruntea unei “gasti” al carei criteriu de apartenenta “a fost homosexualitatea, masoneria si infractionalitatea", au agitat si mai tare apele involburate din PSD. Deputatul PSD de Suceava, Eugen Bejinariu, nominalizat impreuna cu Ilie Sirbu, Gabriel Oprea, Dan Matei Agaton si Serban Mihailescu, sustine ca senatorul Antonie Iorgovan, este "o lichea politica", aratind ca acesta "mai vorbeste in calitate de membru PSD" doar ca urmare a ingaduintei de care a dat dovada Adrian Nastase. Bejinariu a ca "Iorgovan este o lichea politica, cu palmares in activitatea de destabilizare a organizatiilor judetene, cum sunt cele din Prahova sau Caras Severin". Vicepresedintele PSD Ilie Sirbu a declarat ca, daca Antonie Iorgovan va prezenta dovezi prin care sa ateste acuzatiile pe care i le-a adus ca ar fi homosexual, mason sau infractor, va parasi PSD, in caz contrar Iorgovan fiind cel care va trebui sa plece din partid. La rindul sau, liderul PSD, Mircea Geoana, s-a declarat "profund indignat" de declaratiile lui Antonie Iorgovan, precizind ca acestea vor fi discutate in cadrul sedintei de astazi a Biroului Permanent al partidului. Iorgovan a intors-o ca la Ploiesti Senatorul PSD a respins simbata "interpretarea" data declaratiilor sale precizind ca n-a vorbit despre Nastase ca persoana, "ci despre o filozofie, o mentalitate, un stil de lucru, o realitate a guvernarii, legata de Nastase". Antonie Iorgovan a sustinut ca, de fapt, prin afirmatiile sale a atacat doar un stil de promovare a oamenilor in sferele decizionale esentiale, bazat pe servilism. El a precizat ca nu l-a facut pe Nastase homosexual, ci a spus doar ca "este de notorietate in partid si lucrurile notorii nu se mai probeaza", existind o "vorba uzuala", potrivit careia nu puteai ajunge intr-o functie, daca nu erai homosexual, mason sau bisnitar. (Ziarul de Iasi) Data publicarii: 20/03/2006 Iorgovan se ia de "gasca de homosexuali" a lui Nastase Iorgovan a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa la Craiova, ca demisia lui Adrian Nastase de la conducerea partidului si a Camerei Deputatilor este tardiva, din punctul sau de vedere, si ca odata cu plecarea lui Nastase s-a incheiat un capitol in istoria partidului. "Este o demisie intirziata. Consider ca trebuia sa se intimple mai demult, de cind domnul Nastase a pierdut alegerile generale. O data cu Nastase nu pleaca un om, ci o mentalitate, un mod de a face politica", a declarat Iorgovan. El considera ca fostul presedinte executiv al PSD era inconjurat de o “gasca” ce a incercat sa acapareze puterea in partid. "Nastase si gasca lui sint expresia de cumetrie dintre politica si matusa Tamara. Este exact ceea ce nu trebuia sa existe ca imagine pentru social-democratie. Criteriul de apartenenta la aceasta gasca a fost in primul rand homosexualitatea, in al doilea rand masoneria si in ultimul rand infractionalitatea”, a declarat Iorgovan. Intrebat cine sint persoanele care fac parte din “gasca lui Nastase”, senatorul a spus: "Unii din membrii Guvernului condus de Nastase, precum Ilie Sirbu, Eugen Bejenariu, Gabriel Oprea, iar in teritoriu este increngatura de la Caras-Severin, in frunte cu Ion Mocioalca. Mai sint cei carora li se spunea Miki Spaga sau Spagaton". Iorgovan avertizeaza ca toti cei care sint “patati” urmeaza sa fie debarcati din PSD. " Ar trebui sa-si anunte killerii ca de acum incolo va fi care pe care", a mai spus Iorgovan.(Ziarul de Iasi) Data publicarii: 18/03/2006 Iorgovan da socoteala la partid pentru declaratiile despre 'gasca de homosexuali' Senatorul PSD Antonie Iorgovan a respins, sambata, la Resita, „interpretarea” data declaratiilor sale facute la Craiova, cu o zi in urma, precizand ca n-a vorbit despre Nastase ca persoana, „ci despre o filozofie, o mentalitate, un stil de lucru, o realitate a guvernarii, legata de Nastase”. (Gandul) 20/03/2006 Iorgovan recidiveaza - Sarbu e mason, nu homosexual Dat afara din PSD dupa ce a declarat ca Nastase a fost inconjurat de o gasca de homosexuali, masoni si infractori, senatorul Antonie Iorgovan si-a intetit aseara atacurile, avandu-l ca tinta pe vicepresedintele Ilie Sarbu, care ar fi nu homosexual, ci mason. "Eu nu l-am facut homosexual pe Ilie Sarbu. Evident ca nu-l vedeam la homosexuali, dar categoric mi s-a confirmat ca este mason. Pai, daca este mason si Frunzaverde este tatal lor si ei merg in genunchi, cum pot ei sa fie vreodata adversari politici si sa sara la gatul lui Frunzaverde?", a declarat Iorgovan intr-o conferinta la Ploiesti. Spunand ca Sarbu este "mana dreapta a lui Frunzaverde", Iorgovan i-a cerut acestuia sa aleaga daca face politica sau "ii duce tava sefului de cuib". Senatorul a opinat si ca ramanerea lui Adrian Nastase in PSD nu este "oportuna". (Oana Stancu, JURNALUL NATIONL)25/03/2006 Rasvan Popescu (GDS - CNA) I-a facut ferparul din martie 2006 in Revista “22” LEPADAREA DE IORGOVAN Rasvan Popescu In galeria personajelor de tranzitie, o figura trista o face Antonie Iorgovan. Il inscriu in aceasta categorie nu doar pentru ca este considerat "parintele" unei Constitutii depasite, dar si pentru ca partidul sau pare decis sa se lipseasca de asa parinte. Declaratia sa recenta, in care Nastase isi alegea colaboratorii pe criterii de infractionalitate, masonerie si homosexualitate, a revarsat paharul. Liga Pro Europa l-a reclamat la Consiliul pentru Combarea Discriminarii. Au sarit in sus toti cei vizati: Eugen Bejinariu, Gabriel Oprea, Dan Matei Agathon, Marian Oprisan. Ilie Sarbu a zis ca-l ia de par si-l bate in plenul Senatului, sa-l vada toata lumea. Doar Iliescu l-a aparat. Este "impardonabil" ce a facut Iorgovan, dar excluderea i se pare cam mult. Lasa c-o sa-l judece el in Consiliul de Integritate Morala, intr-o buna zi. Conducerea superioara de partid s-a mai inmuiat, totusi, "i-a retras complet sprijinul politic". Iorgovan s-a conformat si a demisionat din functia de secretar al Senatului. Era insa prea tarziu. Comitetul judetean Caras-Severin l-a exclus din PSD pentru grave prejudicii de imagine. Iorgovan n-a recunoscut caracterul statutar al excluderii. Nici el si nici mica filiala Sichevita, unde Iorgovan era inscris. Zilele trecute Iorgovan inca vorbea ca un membru PSD despre soarta social-democratiei si incerca sa se vada cu Sorin Oprescu, seful organizatiei Bucuresti, sub aparenta unui proces in care il apara pe acesta. Se pare ca, alungat pe usa organizatiei judetene Caras-Severin, Iorgovan ar putea sa se intoarca pe fereastra altei organizatii. Nu sunt specialist in statutul PSD, dar asa s-a pus problema si cand se vehicula ideea excluderii lui Nastase de la Bucuresti si s-a oferit sa-l primeasca filiala Dambovita. Era gata sa-i deschida si-un birou pentru audiente. Dupa acest rationament, un parlamentar exclus din organizatia pe care a reprezentat-o in alegeri ar putea face turul Romaniei, ca senator-itinerant, revenind in partid pe unde prinde un geam deschis. Chit ca nici unul, dar absolut nici un cetatean al judetului respectiv nu l-a votat. Pe cat de ambiguu este acest statut, pe atat de confuza s-a dovedit opera capitala a domnului Iorgovan. Media a facut din el "parintele Constitutiei", lasand in umbra contributia unui Ion Muraru, seful Catedrei de Drept Constitutional, si a altor specialisti in domeniu. Insa felul impetuos de a fi, gura mare si statutul de senator independent l-au scos in fata pe Antonie Iorgovan. S-a speculat atunci ca el ar fi fost distribuit in acest rol de Ion Iliescu, tocmai pentru a juca mai convingator partitura autorului impartial al legii noastre fundamentale. Sa nu uitam ca este vorba de Constitutia prin care se impart puterile intre primul presedinte, vechiul activist reciclat Ion Iliescu, si grupul lupilor tineri ai premierului Roman. Ea nu a functionat decat pe hartie, ca un fel de certificat democratic, bun pentru Occident. In fapt, cand presedintele a intrat in conflict cu guvernul, conturile s-au reglat cu minerii. Caracterul de Executiv bicefal, cu un cap la Palatul Victoria si altul la Cotroceni, a ramas consacrat, generand frictiuni permanente intre toti presedintii si premierii lor. Iata de ce o iau ca pe o ironie fina ori de cate ori prim-ministrul Tariceanu caracterizeaza drept "institutionala" relatia lui cu Traian Basescu. La fel de nefunctional este caracterul de "stat national" inscris in Constitutie, intr-o tara cu milioane de minoritari si cu doua grupuri care ii reprezinta in parlament. A indus tensiune in raporturile cu comunitatea maghiara si nici nu a inchis vreodata tema autonomiei. Totusi, asa cum a fost, momentul elaborarii Constitutiei a insemnat pentru Iorgovan rolul vietii sale. Mai departe n-a facut decat sa coboare in ochii opiniei publice. Masiv si vesnic pus pe harta, cu un limbaj de peluza, Iorgovan si-a autodistrus soclul pe care soarta l-a cocotat o clipa, pana n-a mai ramas nimic. Ca avocat, a aparat cu succes tot felul de infractori, atragandu-si supranumele de "tatal hotilor". Ca un jucator care a avut noroc o data in viata, Iorgovan a continuat un joc care nu era pentru el, pana a pierdut tot. Pe mana lui, nu pentru ca se schimbase norocul. S-a vorbit despre o criza de identitate, Iorgovan nu mai stie cine e. Sa ti se spuna "parintele Constitutiei" si pana la urma "tatal hotilor" este o contraperformanta greu de egalat. Orbit, Iorgovan a protestat vehement atunci cand avocatilor parlamentari nu li s-a mai permis, de teama traficului de influenta, sa pledeze in procese penale. Ca figura politica, a reusit sa coboare si mai jos. El s-a remarcat printr-o agresivitate verbala iesita din comun la adresa fostului presedinte, Adrian Nastase, cand acesta a incercat o primenire a vechii garzi. Nastase s-a aparat cu amenintari niciodata duse pana la capat si revanse ieftine, gen "Iorgovan are probleme cu neuronii". Succesorul lui Nastase a avut parte de acelasi tratament, reforma institutiei parlamentului, propusa de acesta, fiind taxata ca cea mai mare idiotenie. Spilcuitul Mircea Geoana, proaspat picat din diplomatie, s-a dovedit la fel de inadecvat in fata stilului de mahala politica. Iorgovan a scapat cu carnetul intreg pana de curand, cand a sarit calul pentru a treia oara. Excluderea lui Iorgovan, daca va ramane definitiva, n-are nici o noima politica, el fiind un rebel fara cauza. Iorgovan este inlaturat impotriva curentului, care curge in sensul indepartarii preventive a fidelilor lui Nastase. Ne-am fi asteptat ca Iorgovan sa se inscrie firesc in tabara anti-Nastase. In felul lui, a si incercat sa o faca. A ridicat glasul si a tunat spre adversari: gasca de masoni, infractori, homosexuali! Pentru o clipa s-a lasat o tacere jenata, ca in birturile de cartier cand cineva se rasteste la bocanci. Pe urma l-au dat afara. http://civicmedia.ro