vineri, 28 septembrie 2007

Romanii din Cristuru Secuiesc plang dupa scoli

Romanii din Cristuru Secuiesc plang dupa scoli



Image
Foto: Gandul

Romanii care au ajuns cu serviciul in Cristuru Secuiesc sau in satele din imprejurimi nu stiu cum sa plece mai repede. Dorul de duca ii apuca dupa ce au primul copil. In Cristuru, de cativa ani, exista o sectie romana la gradinita. Sunt 12 locuri pe care se inghesuie copiii romanilor si cei din familiile secuiesti ai caror parinti vor ca pruncii lor sa invete limba romana de mici. Radu Dragan n-a mai prins loc pentru fetita lui si a dat-o la o sectie maghiara.

"Am avut probleme cu ea. Nici eu, nici sotia nu stim boaba de maghiara, copila nu vorbea decat maghiara la gradinita si cand veneam s-o luam acasa era foarte dezorientata ca nu-i raspundeam la ce gangurea ea. Anul asta o sa ma mut cu locuinta, plecam la Sighisoara. Mai bine sa fac eu naveta 20 de kilometri pe zi decat sa zapacesc copilul. Sper ca in viitor sa ma mut definitiv cu serviciul".

Problemele pe care le au la gradinita sunt nesemnificative fata de cele care apar cand ajung copiii la scoala. Exista o sectie de limba romana la scoala generala din Cristuru Secuiesc, dar, din cauza numarului foarte mic de copii, se invata otova. Clasele I - IV sunt comasate si profesorii predau simultan. Clasa a V-a are 10 copii, asa ca are "statut autonom". In clasa a VI-a, insa, exista un singur copil ai carui parinti vor sa invete in limba romana, in a VII-a - trei copii, in a VIII-a - patru. Profesorul de matematica de la sectia de limba romana preda simultan la clasele VI si VII. "Le dau exercitii celor din a saptea si ii predau copilei din a sasea. Apoi ii dau exercitii copilei din a sasea si le explic teoria celor din a saptea. Ne descurcam. Rau a fost anii trecuti cand aveam simultan clasele a V-a, a VI-a si a VII-a. Cand am auzit ca am trei clase am zis: «Doamne cu ce ti-am gresit?»". Parintii care refuza sa-si dea copiii la scoala din Cristuru ii duc la Casa Sfantul Iosif, din Odorheiu Secuiesc, un asezamant destinat copiilor orfani, cu dizabilitati sau proveniti din familii foarte sarace. Casa este proprietatea Congregatiei Inimii Neprihanite, o organizatie a Bisericii Greco-Catolice. Surorile care ingrijesc de copii sunt venite din toata tara si vorbesc romaneste. Alaturi de casa este liceul cu predare in limba romana - Marin Preda. "N-a fost usor sa iau hotararea ca pruncul meu de opt ani sa stea departe de mine. Parca as fi dat divort si as fi avut dreptul sa-l vad doar cateva zile pe luna. Imi era casa goala si cand auzeam copiii pe strada ca veneau de la scoala, mi se strangea stomacul", povesteste Buzamat. Acum copiii lui - o fata si un baiat - sunt "marisori", adica "pot sa duca ghiozdanul in spate" si fac naveta intre Cristuru si Odorhei - vreo 20 de kilometri in fiecare zi. Inainte, insa, stateau la Casa Sfantu Iosif prin bunavointa surorilor, ca la internat. Ii aducea luni si ii lua acasa vineri, iar peste saptamana se repezea sa-si vada copiii de cate ori putea. "A fost foarte greu, dar nu se putea altfel. In Cristuru, degeaba ii zice sectie de limba romana. Cum sa predea gramatica si literatura romana un profesor maghiar care vorbeste toata ziua numai maghiara? Si apoi, chiar doctor in limba romana sa fie, ce poti sa faci cu nu stiu cate clase simultan? Si asa manualele sunt foarte grele, daca ai un sfert din timpul standard ca sa predai, ce sa faci? Am un coleg al carui copil a invatat la scoala din Cristuru pana in clasa a sasea. Apoi a plecat la Sighisoara si imi povestea ca profesorii din Sighisoara l-au intrebat: "Unde a trait, domnule, copilul asta? Unde l-ati tinut pana acum?"

Directorul scolii generale din Cristuru Secuiesc spune ca nu poate sa faca nimic in privinta sectiei de limba romana. "Legea ne obliga sa comasam clasele daca au sub zece copii. Si peste zece, cum este cazul clasei a cincea, ne trebuie aprobare speciala de functionare, dar sub zece nici nu ai ce sa discuti la Ministerul Educatiei. Pe de alta parte, acum cativa ani, au fost clase independente cu unu - doi - trei copii. Nici asa nu era bine. Va dati seama: sa stea 5-6 profesori pe capul unui elev, sa-l asculte in fiecare zi, copilul era stresat. Ideal este sa ai o clasa cu 15 elevi, dar din pacate nu avem de unde sa aducem atatia copii la o sectie de limba romana".

Daca directorul scolii are un punct de vedere "tehnic", Szasz Jeno, primarul din Odorheiu Secuiesc, un sustinator infocat al dreptului ca maghiarii sa aiba universitatea in limba maghiara, nu facultati cum exista la Cluj, si nu universitate particulara, ci musai de stat, ne-a raspuns sec: "Scoala pentru copiii politistilor din Cristuru... Dar copiii maghiarilor din Galati au unde sa invete in limba lor materna?".

Caterina NICOLAE | 22 februarie 2007 | Gandul

Niciun comentariu:

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc