Politicienii UDMR nu ascund faptul că noua organizare administrativă a României este un prilej pentru formarea de “regiuni de dezvoltare secuieşti”. Borboly Csaba, şeful Consiliului Judeţean Harghita recunoaşte într-o declaraţie dată cotidianului maghiar Kronika că “dezvoltarea în comun a regiunii este un pas mai departe în gestionarea propriului destin”, adică a obţinerii autonomiei aşa-zisului “ţinut secuiesc”.
Legea a fost adoptată “tacit” de Senat
O iniţiativă legislativă a parlamentarilor UDMR prin care se propune înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna – Harghita – Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare, a trecut miercuri de Senat prin adoptare tacită.
Senatorul PD-L Iulian Urban a explicat pe blogul să mecanismul acesti aprobări “tacite” a proiectului de lege UDMR, adică fără votul efectiv al senatorilor: “Asta inseamna ca s-a implinit termenul legal pana la care Plenul Senatului trebuia sa dezbata acest proiect de lege.In mod evident si hilar, parlamentarii de etnie maghiara au facut o lege care regionalizeaza Romania, si care creeaza o regiune care este primul pas catre autonomia teritoriala. Jenant mi se pare modul in care s-a ajuns aici. Pentru ca, la inceputul sedintei Senatului, reprezentantul Guvernului (un secretar de stat de etnie maghiara) nu era prezent la dezbateri si s-a cerut sa nu se dezbata legea fara ca el sa fie prezent, astfel incat a fost lasata la urma. Pe la 12:30 cand s-a cerut sa se ia in dezbatere proiectul de lege, in mod jenant parlamentarii UDMR parasisera sala de plen, ramanand liderul lor de grup care a cerut sa se constate ca… nu mai exista cvorum de sedinta. Intrucat eu semnalez de luni de zile ca prezenta la sedintele de plen din Senat este sub orice critica, insa nimeni nu ma asculta, astazi s-a ajuns la aceasta situatie in care o lege care trebuia dezbatuta in plenul Senatului, a trecut prin adoptare tacita.”
Cu două feţe: declaraţiile acordate ziarelor de limbă maghiară de către politicienilor maghiari sunt mult mai sincere
Cu toate că politicenii UDMR se arată rezervaţi în a face declaraţii scandaloase în presă de limba română şi evită de obicei a face afirmaţii categorice legate de autonomie, aceşti sunt mult mai sinceri când acordă interviuri ziarelor de limbă maghiară.
Liderul UDMR Harghita, Borboly Csaba (în traducere, “Agrişă Csaba”, n.r.), a declarat franc pentru ziarul Kronika că acest proiect de lege urmăreşte formarea unor regiuni de dezvoltare secuieşti, ca prim pas pentru obţinerea autonomiei pe criterii etnice: “Este un pas logic în faptul că cele trei judeţe [Harghita, Covasna, Mureş, n.r.] formează o regiune, pentru a forma o regiune de dezvoltare Szekely. În Uniunea Europeană, regiunea are scopul de a ajuta judeţele mai puţin avansate, dar acest lucru ar fi posibil doar în cazul în care forţele sunt echilibrate în cadrul unei regiuni. În judeţele Harghita, Covasna si Mures este omogenă istoria etnică, cultură, şi chiar a economiei, dezvoltarea în comun a regiunii este un pas mai departe în gestionarea propriului destin”.
Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, aflat într-o vizită la Malnaş-Băi, judeţul Covasna a făcut declaraţii mult mai nuanţare cu privire la acest proiect de lege, sugerând că nu este un proiect destinat secuilor, ci întregii ţări: “Noi, acum, in comisia de specialitate la Senat, asta incercăm să explicăm, că nu este un proiect in interesul UDMR, al secuilor, este un proiect in interesul Romaniei, al unei Romanii mai moderne şi mai eficiente, şi dacă această lege va fi pusă in aplicare incepand cu 2013, fiind pană atunci trebuie să pregătim pentru următoarea proiecţie de buget din UE, atunci şi Romania va fi mai puternică şi cetăţenii vor trăi mai bine. Nu este numai pentru secui”. În mod hilar, potrivit recensământului din 2002, doar 150 de persoane s-au declarat de etnie secuiască, aceasta nefiind recunoscută oficial de statul român, ei făcând parte oficial din etnia maghiară. Deci un proiect “secuiesc” sau “pentru secui” nu are legitimitate decât în măsura în care Parlamentul României a decis să pună interesul a 150 de persoane înainte altor câteva zeci de milioane, adică a majorităţii.
Regiunile administrate politic de UDMR, cele mai puţin eficiente din România
Două dintre regiunile propuse de UDMR înglobează judeţele unde este simţită puternic prezenţa etnicilor maghiari şi sunt reprezentaţi în administraţia locală: Mures, Harghita, Covasna şi Bihor, Sălaj, Satu Mare. Aceste două regiuni cuprind judeţele din România codaşe din punct de vedere al economiei, infrastructurii şi administraţiei. Aceste două regiuni vor forma, împreună cu regiunea Bistrita-Nasaud-Cluj-Maramures, macroregiunea V, tendinţa fiind de a folosi potenţialul economic al judeţului Cluj pentru “trage în sus” şi judeţele codaşe din macroregiune.
Reprezentanţii Partidului Conservator s-au arătat scandalizaţi de propunerile UDMR, afirmând prin vocea liderului din Covasna, Doru Feldiorean, că formarea macroregiunii V este un atentat la siguranţa naţională, această regiune cuprinzând exact judeţele care au fost cedate Ungariei în 1940 cu ocazia Diktatului de la Viena.
George Bara
Legea a fost adoptată “tacit” de Senat
O iniţiativă legislativă a parlamentarilor UDMR prin care se propune înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna – Harghita – Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare, a trecut miercuri de Senat prin adoptare tacită.
Senatorul PD-L Iulian Urban a explicat pe blogul să mecanismul acesti aprobări “tacite” a proiectului de lege UDMR, adică fără votul efectiv al senatorilor: “Asta inseamna ca s-a implinit termenul legal pana la care Plenul Senatului trebuia sa dezbata acest proiect de lege.In mod evident si hilar, parlamentarii de etnie maghiara au facut o lege care regionalizeaza Romania, si care creeaza o regiune care este primul pas catre autonomia teritoriala. Jenant mi se pare modul in care s-a ajuns aici. Pentru ca, la inceputul sedintei Senatului, reprezentantul Guvernului (un secretar de stat de etnie maghiara) nu era prezent la dezbateri si s-a cerut sa nu se dezbata legea fara ca el sa fie prezent, astfel incat a fost lasata la urma. Pe la 12:30 cand s-a cerut sa se ia in dezbatere proiectul de lege, in mod jenant parlamentarii UDMR parasisera sala de plen, ramanand liderul lor de grup care a cerut sa se constate ca… nu mai exista cvorum de sedinta. Intrucat eu semnalez de luni de zile ca prezenta la sedintele de plen din Senat este sub orice critica, insa nimeni nu ma asculta, astazi s-a ajuns la aceasta situatie in care o lege care trebuia dezbatuta in plenul Senatului, a trecut prin adoptare tacita.”
Cu două feţe: declaraţiile acordate ziarelor de limbă maghiară de către politicienilor maghiari sunt mult mai sincere
Cu toate că politicenii UDMR se arată rezervaţi în a face declaraţii scandaloase în presă de limba română şi evită de obicei a face afirmaţii categorice legate de autonomie, aceşti sunt mult mai sinceri când acordă interviuri ziarelor de limbă maghiară.
Liderul UDMR Harghita, Borboly Csaba (în traducere, “Agrişă Csaba”, n.r.), a declarat franc pentru ziarul Kronika că acest proiect de lege urmăreşte formarea unor regiuni de dezvoltare secuieşti, ca prim pas pentru obţinerea autonomiei pe criterii etnice: “Este un pas logic în faptul că cele trei judeţe [Harghita, Covasna, Mureş, n.r.] formează o regiune, pentru a forma o regiune de dezvoltare Szekely. În Uniunea Europeană, regiunea are scopul de a ajuta judeţele mai puţin avansate, dar acest lucru ar fi posibil doar în cazul în care forţele sunt echilibrate în cadrul unei regiuni. În judeţele Harghita, Covasna si Mures este omogenă istoria etnică, cultură, şi chiar a economiei, dezvoltarea în comun a regiunii este un pas mai departe în gestionarea propriului destin”.
Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, aflat într-o vizită la Malnaş-Băi, judeţul Covasna a făcut declaraţii mult mai nuanţare cu privire la acest proiect de lege, sugerând că nu este un proiect destinat secuilor, ci întregii ţări: “Noi, acum, in comisia de specialitate la Senat, asta incercăm să explicăm, că nu este un proiect in interesul UDMR, al secuilor, este un proiect in interesul Romaniei, al unei Romanii mai moderne şi mai eficiente, şi dacă această lege va fi pusă in aplicare incepand cu 2013, fiind pană atunci trebuie să pregătim pentru următoarea proiecţie de buget din UE, atunci şi Romania va fi mai puternică şi cetăţenii vor trăi mai bine. Nu este numai pentru secui”. În mod hilar, potrivit recensământului din 2002, doar 150 de persoane s-au declarat de etnie secuiască, aceasta nefiind recunoscută oficial de statul român, ei făcând parte oficial din etnia maghiară. Deci un proiect “secuiesc” sau “pentru secui” nu are legitimitate decât în măsura în care Parlamentul României a decis să pună interesul a 150 de persoane înainte altor câteva zeci de milioane, adică a majorităţii.
Regiunile administrate politic de UDMR, cele mai puţin eficiente din România
Două dintre regiunile propuse de UDMR înglobează judeţele unde este simţită puternic prezenţa etnicilor maghiari şi sunt reprezentaţi în administraţia locală: Mures, Harghita, Covasna şi Bihor, Sălaj, Satu Mare. Aceste două regiuni cuprind judeţele din România codaşe din punct de vedere al economiei, infrastructurii şi administraţiei. Aceste două regiuni vor forma, împreună cu regiunea Bistrita-Nasaud-Cluj-Maramures, macroregiunea V, tendinţa fiind de a folosi potenţialul economic al judeţului Cluj pentru “trage în sus” şi judeţele codaşe din macroregiune.
Reprezentanţii Partidului Conservator s-au arătat scandalizaţi de propunerile UDMR, afirmând prin vocea liderului din Covasna, Doru Feldiorean, că formarea macroregiunii V este un atentat la siguranţa naţională, această regiune cuprinzând exact judeţele care au fost cedate Ungariei în 1940 cu ocazia Diktatului de la Viena.
George Bara
http://www.napocanews.ro/2010/02/noua-organizare-administrativa-a-romaniei-prilej-pentru-formarea-regiunilor-de-dezvoltare-secuiesti.html
Un comentariu:
Iniţiativa legislativă a parlamentarilor UDMR, prin care se propune înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, propune o harta a macroregiunii 5 care seama izbitor cu harta Transilvaniei de Nord sub ocupatie hortista.
http://miculdictator.blogspot.com/2010/02/revine-ocupatia-transilvaniei-de-nord.html
Trimiteți un comentariu