De la 1 Decembrie 1981 si pana in prezent, minoritatea maghiara din Romania nu a recunoscut Marea Unire de la Alba-Iulia si nici statul national si unitar roman. In fiecare an, la Budapesta si (dupa 1989) in mai multe localitati din Ardeal, ungurii protesteaza impotriva Tratatului de la Trianon, prin care Ungaria a revenit la granitele ei. In anii 1990-1991, in Adunarea Constituanta, reprezentantii U.D.M.R. s-au opus textului articolului 1 din viitoarea Constitutie a Romaniei. La Referendumul national din 8 decembrie 1991, U.D.M.R. a cerut etnicilor maghiari din Romania sa nu participe. Apoi, la revizuirea Constitutiei din anul 2003, U.D.M.R., condusa si finantata de la Budapesta, a avut aceeasi atitudine impotriva statului national, unitar roman si a limbii romane, solicitand in Parlament ca Romania sa fie stat federal si limba maghiara sa devina limba oficiala, pe langa limba romana. Din nou, la cererea U.D.M.R., transmisa mai ales prin bisericile unguresti, cetatenii romani de etnie maghiara nu s-au prezentat la Referendumul national din 18-19 octombrie 2003. Ulterior, U.D.M.R. a organizat referendumuri in localitati din judetele Harghita, Covasna si Mures pentru autonomia asa-zisului "Tinut secuiesc", dupa modelul Kosovo. Scenariul se deruleaza, in tara si la organismele europene, cu sprijinul tacit al autoritatilor din Bucuresti. In vederea atingerii obiectivului principal al U.D.M.R. si al iredentismului maghiar vizand dezmembrarea teritoriala a Romaniei si autonomia Ardealului, aceasta organizatie antiromaneasca si antieuropeana s-a asezat, tot timpul, pe centura politicii de la Bucuresti pentru a fi luata la guvernare. Dupa alegerile parlamentare din noiembrie 2004, Alianta D.A. (P.N.L.+P.D.) a luat UDMR in Guvernul Tariceanu si a acceptat pretentiile U.D.M.R. in ceea ce priveste reprezentarea in Guvern si in institutiile deconcentrate, precum si in plan legislativ. Timp de 12 ani a lucrat, in secret, U.D.M.R. la proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale din Romania pe care l-a introdus in Guvernul Tariceanu, care si-a insusit solicitarea iredentismului maghiar. Apoi, Guvernul P.N.L.+P.D.+U.D.M.R.+P.C. a inaintat acest proiect de lege Parlamentului. Dezbaterile au inceput in Senatul Romaniei. Senatorii P.R.M. au fost vigilenti si cei mai activi impotriva acestui proiect de lege, depunand peste 150 de amendamente la cele 78 de articole ale textului U.D.M.R., stampilat si semnat pe fiecare pagina, neavand incredere in fratii lor de la guvernare. Niciodata, in 20 de ani, in Parlamentul Romaniei, nu a fost depus un alt proiect de lege al Guvernului stampilat si semnat pe fiecare pagina. De fapt, asa cum au declarat public liderii U.D.M.R., prin aceasta lege urmaresc sa creeze cadrul juridic necesar pentru a face un pas decisiv in directia obtinerii autonomiei Ardealului. In dezbaterile din comisiile parlamentare, reprezentantii U.D.M.R., sustinuti de cozile de topor romanesti din P.N.L. si P.D., nu au admis sa se modifice, prin amendamente, nici macar o virgula din textul initial. In esenta, proiectul de lege al UDMR vizeaza sa fie indeplinite urmatoarele obiective: realizarea autonomiei culturale pe criterii etnice; cresterea privilegiilor acordate minoritatilor; nici un act normativ nu poate ingradi folosirea limbii materne a minoritatilor nationale in exercitarea drepturilor lor; se interzice romanilor sa-si stabileasca domiciliul in localitati unde exista minoritati pentru a nu modifica raporturile etnice; minoritatile nationale pot folosi simbolurile nationale si pot organiza sarbatorile nationale proprii; infiintarea unei universitati de stat in limba maghiara (la Cluj-Napoca); invatamantul privat in limba minoritatilor beneficiaza de subventii din bugetul de stat sau bugetele locale; limba romana se studiaza ca limba straina in invatamantul preuniversitar in limbile minoritatilor nationale; se instituie separatismul scolar pe criterii etnice de la gradinita pana la universitate si in invatamantul postuniversitar; toate examenele si concursurile pentru posturi vacante, grade didactice si titluri stiintifice se desfasoara in limbile minoritatilor; in toate unitatile de invatamant unde se introduce separatismul scolar pe criterii etnice se numesc directori sau directori adjuncti din partea minoritatilor; Consiliul National al Autonomiei Culturale al fiecarei minoritati nationale are drept de veto fata de autoritatile Statului Roman in tot ceea ce priveste invatamantul in limbile minoritatilor nationale si institutiilor lor culturale; invatamantul preuniversitar de stat in limbile minoritatilor nationale se organizeaza si se desfasoara si sub numarul de elevi prevazut de lege pentru romani, iar cota de finantare va fi suplimentata pentru fiecare elev din alta etnie; Guvernul si autoritatile locale asigura sprijin financiar pentru institutiile culturale proprii de drept privat ale minoritatilor nationale; cunoasterea limbii si culturii minoritatii nationale este proba eliminatorie pentru angajarea in institutiile de cultura de drept public ale minoritatilor nationale; in comisiile de concurs nu sunt admisi romani; pe banii Statului Roman este obligatorie punerea in valoare a monumentelor istorice si a patrimoniului cultural mobil apartinand minoritatilor etnice; posturile publice de radiodifuziune si televiziune sunt obligate ca, la ore adecvate, sa asigure pe intreg teritoriul tarii transmiterea emisiunilor in limbile tuturor minoritatilor nationale; in localitatile unde o minoritate are peste 20% din populatie, limba minoritatii respective este limba oficiala; actele autoritatilor publice centrale se publica si in limbile minoritatilor nationale; incheierea casatoriilor in fata ofiterului starii civile se face in limba materna a tinerilor care se casatoresc; statul asigura invatarea limbilor minoritatilor de catre romanii care sunt functionari publici, ofiteri si agenti de politie, grefieri.
Dr. GHEORGHE FUNAR
Dr. GHEORGHE FUNAR
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=47956
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu