Intre multiplele actiuni organizate de romanii, "minoritari" sau "venetici", din inima Romaniei, o reprezinta aducerea la cunostinta opiniei publice romanesti si internationale a "democratiei originale", instaurate "de facto", in asa-zisul "tinut secuiesc" de UDMR si CNS, care detin, indiferent de rezultatul alegerilor pe plan national, in mod real, toate parghiile puterii pe plan local.
Mijloacele folosite au fost numeroase, ca si articolele publicate in presa scrisa si electronica, interviurile si materialele difuzate prin intermediul radioului si televiziunii, valorificarea cercetarilor arheologice si arhivistice prin simpozioane stiintifice si sesiuni nationale de comunicari si, nu in ultima instanta, lucrarile si studiile tiparite, prin contributia unor oameni deosebiti, la editurile de prestigiu national, si difuzate pe plan intern, dar, din pacate, foarte putin in afara Tarii, in limbi de circulatie internationala, pentru a informa opinia publica despre adevarata situatie existenta in aceasta parte a Romaniei. Tot din pacate, cu toate ca aceste carti sunt trimise cu dedicatie politicienilor, si-n mod deosebit parlamentarilor, care hotarasc viitorul Tarii, efectul lor se face putin simtit. Astfel, comunitatea romaneasca se simte parasita de cei care trebuie sa o apere impotriva abuzurilor si jignirilor permanente, cu agresivitate din ce in ce mai sporita, incurajati de nepasarea si lipsa de reactie a acestei clase politice interesate numai si numai de propria capatuire, care, in cele usurinta cine este extremist, cine provoaca si atata ura intre cele doua comunitati, cine promoveaza actiunile discriminatorii, cine are un comportament european, cine pastreaza un ton civilizat la adresa celeilalte comunitati, cine propune dialogul pentru rezolvarea asperitatilor dintre romani si maghiari? In schimb, cine acuza? Mai pe romaneste, "hotul striga hotii". Cartea de fata se inscrie in politica generala a autorului de a cauta si reda adevarul, de a arata adevaratii vinovati ai invrajbirii si incordarii relatiilor etnice din zona.
"Romanii in mass-media maghiara din Harghita si Covasna" se afla la cel de-al doilea volum. Primul a iesit de sub acelasi tipar, al Editurii Eurocarpatica din Sfantu-Gheorghe, in anul 2006.
La fel ca si primul volum, actuala carte vine in intampinarea cititorilor mai multe cazuri, pactizeaza pentru cele 7 procente, cu cei care guverneaza in zona de 20 de ani. Din acest motiv vine necesitatea conceperii si editarii unor asemenea lucrari. Daca politicienii nu reactioneaza, romanii din afara "tinutului secuiesc", din afara granitelor Romaniei, opinia publica internationala trebuie sa cunoasca realitatea dramatica a romanilor traitori pe aceste meleaguri stramosesti. Si aceasta grea si dificila sarcina si-a asumat-o, de aproape doua decenii, unul din liderii informali ai societatii civile romanesti, dr. Ioan Lacatusu. Daca, pe plan religios, IPS Ioan este pentru romanii din zona mult doritul trimis al lui Dumnezeu, "apostol intre neamuri", pentru a ne apara si mantui, pe taram laic, insa, dr. Ioan Lacatusu este "omul de exceptie care reprezinta si reflecta prin scrierile sale, ca un seismograf, intregul zbucium al pamantului harcovian si al neamului romanesc cu care se identifica in suflet, credinta si stiinta". Nu stii ce sa admiri si sa apreciezi la acest om. Constiinta de neam sau forta si curaj? Apostol al culturii si istoriei romanesti sau ctitor de institutii vitale pentru pastrarea identitatii nationale? Setea de cunoastere a adevarului prin cercetare sau dorinta de apropiere si colaborare intre oamenii acestui pamant? Iubirea fata de aproapele sau sau inclinarea spre iertare? Fiecare din aceste calitati il defineste pe omul si prietenul nostru Ioan Lacatusu, autorul lucrarii de fata! Luati, va rog, oricare scriere a acestuia si comparati-o cu scrierile privitoare la istoria celor doua popoare, la relatiile dintre romani si maghiari, in arealul sud-est transilvan, aparute in presa maghiara! Veti vedea cu romani care nu au reusit sa invete limba maghiara, cu toate ca unii dintre ei "mananca painea secuilor", pentru a citi in original "operele stiintifice", incadrate in categoria "a da cu presupusul" sau dupa principiul "murdareste, murdareste, ca tot ramane ceva", aparute in presa de expresie maghiara din Romania, privind Istoria Romanilor, in general, si a celor de pe aceste meleaguri, in special.
Lucrarea cuprinde trei studii. Primul, intitulat "Teme ale Istoriei Romanilor in presa de limba maghiara din judetele Covasna si Harghita", prezinta principalele articole, grupate in sapte teme din domeniul istoriei nationale, publicate in perioada anilor 2006-2009, care constau in: negarea continuitatii poporului roman in spatiul sau de etnogeneza; glorificarea istoriei secuilor din spatiul romanesc; momente si aspecte din desfasurarea celor doua razboaie mondiale; solutii pentru repararea "nedreptatilor pricinuite maghiarilor" de Tratatul de la Trianon; dimensiuni ale convietuirii romano-maghiare in istorie si pagini de istorie mai recenta. Studiul este finalizat de o temeinica analiza comparativa a articolelor aparute in perioada 2003-2005, cuprinse in primul volum, si cele din perioada 2006-2009, ajungand la concluzia ca tematica prezentata a ramas aceeasi, dar activitatea s-a intensificat substantial prin cresterea semnificativa a numarului de materiale cu tematica istorica, a agresivitatii acestora, a folosirii lor drept argument pentru obtinerea autonomiei si chiar a independentei teritoriale, a asa-zisului "tinut secuiesc". «Cand este vorba de istoria romanilor - ne spune autorul - sunt frecvent folositi termeni duri precum: "trecut istoric inventat", "invazia armatei romane din august 1916", "soldatii romani opincari, invadatori", "romani asupritori", "Transilvania facuta cadou, in 1920, unei tari straine", "Romania practica cea mai salbatica deznationalizare din Europa", "politistii romani asupritori", "romanizarea fortata a tinutului secuiesc prin construirea cazarmilor de jandarmi, a manastirilor ortodoxe si prin efectivele mari de politisti", "pogromul de la Targu-Mures", "secuiul indigen - romanul colonizat"» si multe asemenea jigniri, aberatii si minciuni care sfideaza orice bun-simt de comportare civilizata si eludeaza toate normele si principiile stiintifice de scriere a istoriei. In schimb, in niciun articol nu se "pun in evidenta dimensiunile procesului de maghiarizare a populatiei romanesti din fostele scaune secuiesti, in ultimele doua secole", cu toate ca au aparut numeroase studii demografice riguroase care demonstreaza acest fenomen. De asemenea, nu se scrie un rand "despre politica intoleranta si atrocitatile savarsite fata de romani, in perioada ocupatiei horthyste, ce a urmat Dictatului de la Viena din toamna anului 1940. Dimpotriva, se scot in evidenta faptele «patriotice» ale unor criminali de razboi, cum ar fi «ucigasul din Sucutard», Wass Albert, in memoria caruia se ridica statui si se boteaza scoli".
Mijloacele folosite au fost numeroase, ca si articolele publicate in presa scrisa si electronica, interviurile si materialele difuzate prin intermediul radioului si televiziunii, valorificarea cercetarilor arheologice si arhivistice prin simpozioane stiintifice si sesiuni nationale de comunicari si, nu in ultima instanta, lucrarile si studiile tiparite, prin contributia unor oameni deosebiti, la editurile de prestigiu national, si difuzate pe plan intern, dar, din pacate, foarte putin in afara Tarii, in limbi de circulatie internationala, pentru a informa opinia publica despre adevarata situatie existenta in aceasta parte a Romaniei. Tot din pacate, cu toate ca aceste carti sunt trimise cu dedicatie politicienilor, si-n mod deosebit parlamentarilor, care hotarasc viitorul Tarii, efectul lor se face putin simtit. Astfel, comunitatea romaneasca se simte parasita de cei care trebuie sa o apere impotriva abuzurilor si jignirilor permanente, cu agresivitate din ce in ce mai sporita, incurajati de nepasarea si lipsa de reactie a acestei clase politice interesate numai si numai de propria capatuire, care, in cele usurinta cine este extremist, cine provoaca si atata ura intre cele doua comunitati, cine promoveaza actiunile discriminatorii, cine are un comportament european, cine pastreaza un ton civilizat la adresa celeilalte comunitati, cine propune dialogul pentru rezolvarea asperitatilor dintre romani si maghiari? In schimb, cine acuza? Mai pe romaneste, "hotul striga hotii". Cartea de fata se inscrie in politica generala a autorului de a cauta si reda adevarul, de a arata adevaratii vinovati ai invrajbirii si incordarii relatiilor etnice din zona.
"Romanii in mass-media maghiara din Harghita si Covasna" se afla la cel de-al doilea volum. Primul a iesit de sub acelasi tipar, al Editurii Eurocarpatica din Sfantu-Gheorghe, in anul 2006.
La fel ca si primul volum, actuala carte vine in intampinarea cititorilor mai multe cazuri, pactizeaza pentru cele 7 procente, cu cei care guverneaza in zona de 20 de ani. Din acest motiv vine necesitatea conceperii si editarii unor asemenea lucrari. Daca politicienii nu reactioneaza, romanii din afara "tinutului secuiesc", din afara granitelor Romaniei, opinia publica internationala trebuie sa cunoasca realitatea dramatica a romanilor traitori pe aceste meleaguri stramosesti. Si aceasta grea si dificila sarcina si-a asumat-o, de aproape doua decenii, unul din liderii informali ai societatii civile romanesti, dr. Ioan Lacatusu. Daca, pe plan religios, IPS Ioan este pentru romanii din zona mult doritul trimis al lui Dumnezeu, "apostol intre neamuri", pentru a ne apara si mantui, pe taram laic, insa, dr. Ioan Lacatusu este "omul de exceptie care reprezinta si reflecta prin scrierile sale, ca un seismograf, intregul zbucium al pamantului harcovian si al neamului romanesc cu care se identifica in suflet, credinta si stiinta". Nu stii ce sa admiri si sa apreciezi la acest om. Constiinta de neam sau forta si curaj? Apostol al culturii si istoriei romanesti sau ctitor de institutii vitale pentru pastrarea identitatii nationale? Setea de cunoastere a adevarului prin cercetare sau dorinta de apropiere si colaborare intre oamenii acestui pamant? Iubirea fata de aproapele sau sau inclinarea spre iertare? Fiecare din aceste calitati il defineste pe omul si prietenul nostru Ioan Lacatusu, autorul lucrarii de fata! Luati, va rog, oricare scriere a acestuia si comparati-o cu scrierile privitoare la istoria celor doua popoare, la relatiile dintre romani si maghiari, in arealul sud-est transilvan, aparute in presa maghiara! Veti vedea cu romani care nu au reusit sa invete limba maghiara, cu toate ca unii dintre ei "mananca painea secuilor", pentru a citi in original "operele stiintifice", incadrate in categoria "a da cu presupusul" sau dupa principiul "murdareste, murdareste, ca tot ramane ceva", aparute in presa de expresie maghiara din Romania, privind Istoria Romanilor, in general, si a celor de pe aceste meleaguri, in special.
Lucrarea cuprinde trei studii. Primul, intitulat "Teme ale Istoriei Romanilor in presa de limba maghiara din judetele Covasna si Harghita", prezinta principalele articole, grupate in sapte teme din domeniul istoriei nationale, publicate in perioada anilor 2006-2009, care constau in: negarea continuitatii poporului roman in spatiul sau de etnogeneza; glorificarea istoriei secuilor din spatiul romanesc; momente si aspecte din desfasurarea celor doua razboaie mondiale; solutii pentru repararea "nedreptatilor pricinuite maghiarilor" de Tratatul de la Trianon; dimensiuni ale convietuirii romano-maghiare in istorie si pagini de istorie mai recenta. Studiul este finalizat de o temeinica analiza comparativa a articolelor aparute in perioada 2003-2005, cuprinse in primul volum, si cele din perioada 2006-2009, ajungand la concluzia ca tematica prezentata a ramas aceeasi, dar activitatea s-a intensificat substantial prin cresterea semnificativa a numarului de materiale cu tematica istorica, a agresivitatii acestora, a folosirii lor drept argument pentru obtinerea autonomiei si chiar a independentei teritoriale, a asa-zisului "tinut secuiesc". «Cand este vorba de istoria romanilor - ne spune autorul - sunt frecvent folositi termeni duri precum: "trecut istoric inventat", "invazia armatei romane din august 1916", "soldatii romani opincari, invadatori", "romani asupritori", "Transilvania facuta cadou, in 1920, unei tari straine", "Romania practica cea mai salbatica deznationalizare din Europa", "politistii romani asupritori", "romanizarea fortata a tinutului secuiesc prin construirea cazarmilor de jandarmi, a manastirilor ortodoxe si prin efectivele mari de politisti", "pogromul de la Targu-Mures", "secuiul indigen - romanul colonizat"» si multe asemenea jigniri, aberatii si minciuni care sfideaza orice bun-simt de comportare civilizata si eludeaza toate normele si principiile stiintifice de scriere a istoriei. In schimb, in niciun articol nu se "pun in evidenta dimensiunile procesului de maghiarizare a populatiei romanesti din fostele scaune secuiesti, in ultimele doua secole", cu toate ca au aparut numeroase studii demografice riguroase care demonstreaza acest fenomen. De asemenea, nu se scrie un rand "despre politica intoleranta si atrocitatile savarsite fata de romani, in perioada ocupatiei horthyste, ce a urmat Dictatului de la Viena din toamna anului 1940. Dimpotriva, se scot in evidenta faptele «patriotice» ale unor criminali de razboi, cum ar fi «ucigasul din Sucutard», Wass Albert, in memoria caruia se ridica statui si se boteaza scoli".
Vasile Stancu
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=48402
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu